TELECOBALTOTERAPIA

Indici utilizaţi
A = factor de deplasare = 0,985 sonda Baldwin  0,99 sondă creion
Co = coeficient de etalonare în expunere la cobalt (R/unitate de citire)
C apa(Co)  0,00950 (Gy/R) C ţesut(Co)  0,0942 (Gy/R)
KCo = coeficient de etalonare în doza absorbită la cobalt (Gy/unitate de citire)
Noţiuni utilizate
Bascularea capului
Mişcarea de rotaţie a capului pe axă este perpendiculară la planul sagital al maşinii,
definit pentru poziţia unghiulară de 0 a braţului (prin opoziţie cu rotaţia capului, care se face
în jurul unei axe orizontale în planul sagital al instalaţiei).
Braţul (sau suportul)
Partea din stativ care poartă capul de iradiere şi care poate să se rotească în jurul unui
ax orizontal, care trece prin izocentru.
Detectorul radioactivităţii ambientale
Radiometru fixat în sala de tratament sau în camera de curieterapie, destinat să
declanşeze o alarmă vizuală si/sau sonoră în cazul defectării intrării sursei.
Dispozitiv de limitare a fascicolului (sau colimatorul)
Această parte se întoarce în jurul unei axe de revoluţie, care în modul ideal ar trebui să
se confunde cu axa centrală a fascicolului.
D.S.A. (sau D.S.I.)
Distanţa sursă-axă de rotaţie a braţului (sau distanţa sursa-izocentru).
D.S.P.
Distanţa sursă-piele sau distanţa sursă-suprafaţă de intrare a fantomei.
Distanţa normală a tratamentului (D.N.T.)
În cazul echipamentelor izocentrice, această distanţă va fi izocentrul. în cazul
echipamentelor neizocentrice, această distanţă este distanţa sursă-piele (D.S.P.) utilizată în
mod obişnuit.
Doza relativă în suprafaţă
Raportul dintre doza absorbită la 0,5 mm profunzime şi doza maximală absorbită de-a
lungul axului central al fascicolului, pentru o D.S.P. specificată.
Factorul de corecţie de colt
Raportul dintre doza absorbită pe axa fascicolului la profunzimea de referinţă cu şi
fără filtrul de colt prezent în fascicol.
Izocentru
 Centrul celei mai mici sfere prin care trec axele centrale ale fascicolelor în toate
condiţiile posibile.
Parcursul practic
Profunzimea la care partea descendentă a curbei de distribuţie a dozei absorbite în
profunzime, în partea sa cea mai abruptă, taie extrapolarea prelungirii (cozii) aceleiaşi curbe.
Aceasta se înţelege pe axul central al fascicolului la suprafaţa fantomei la distanţa normală de
tratament.
Profunzimea maximă
Este cea mai mare profunzime pe axul
central al fascicolului, când doza absorbită este
egală cu 20% din doza maximă .
Fig. [7] 1
Profunzimea maximului de doză
Profunzimea la care doza absorbită trece
printr-un maxim de-a lungul axei centrale a
fascicolului, când suprafaţa fantomei este la o
distanţă specificată de sursă.
Profunzimea de referinţă (PRAF)
Cobalt : PREF = 5 cm
Puterea de penetrare
Fotoni: cea mai mare profunzime, pe axul
central al fascicolului, pentru dimensiunile unui
câmp de 10 cm x 10 cm la o DSP specificată,
când doza absorbită este egală cu 50% din maxim
(doză maximă).
Raportor cu bulă
Nivel cu bulă, cu doua elemente
mobile, ce permite determinarea înclinaţiei
unui plan în raport cu orizontala.
Fig. [15] 2
Retrocentror
Dispozitiv solidar cu
instalaţia, care indică axul central al
fascicolului la intrarea în pacient. El se poate
folosi ca un indicator de distanţă.
Fig. [15] 3
 Tija
Dispozitiv fix, reglabil, furnizat de firma care a realizat aparatul, care permite
indicarea izocentrului (vezi fig. 17).
Tratament izocentric
Tratamentul în care poziţia pacientului
este fixată în raport cu izocentrul.
Unghiul de colt
Pentru un filtru de colt, este unghiul
(vezi fig. 9) dintre axul central şi linia care
uneşte două puncte pe o curbă de izodoză,
linie ce trece prin profunzimea de referinţă pe
axul central al fascicolului. Punctele sunt
separate de o distanţă egală cu jumătatea
dimensiunii câmpului geometric.
Fig. [10] 4 Unghiul de colţ

DEFINIŢIE, STRUCTURĂ,
CLASIFICARE
1) Aparatele de cobaltoterapie (figura 5)conţin o sursă radioactivă de Cobalt 60 care
emite prin dezintegrare fotoni cu energie medie de 1 MeV. Acest radioelement are o
perioadă de utilitate de 5,27 ani, astfel că sursa trebuie înlocuită la 5 ani.
Fig. 5
Din acest punct de vedere echipamentele nu se deosebesc foarte mult; au apărut
doar optimizări în funcţie de epoca tehnologică în care au fost construite.
Un alt echipament care utilizează dar în alt mod sursele de Co60 este gamma knife,
echipament rezervat tratării conformaţionale a tumorilor cerebrale de mici dimensiuni.
 In cazul gamma knife, sursele sunt
dispuse echidistant într-o emisferă iar
intersecţia fasciculelor, „focarul” ţinteşte
izocentric tumora de tratat.
Deoarece aceste echipamente au o
utilizare din ce în ce mai restrânsă, practic
cedând locul acceleratoarelor de electroni,
vom descrie mai jos echipamentul de
telecobaltoterapie.
Fig. 6
Echipamentele de telecobaltoterapie se
înscriu în grupa echipamentelor de
telegamaterapie deoarece aceste echipamente
au putut fi dotate nu numai cu Co60 ci şi cu
cesiu (Cs1371) un alt emiţător de radiaţii gamma care se dezintegrează prin emisie  la barium
137 emiţând radiaţii gamma de 0,66 MeV. Contaminarea fasciculului cu radiaţii beta şi
energia mult mai mică a radiaţiilor gamma emise a făcut ca în timp acestea să fie înlocuite de
aparatele de telecobaltoterapie.
Un echipament care combină aparatul de telecobaltoterapie cu gamma knife şi cu
tomoterapia este echipamentul de tomocobaltterapia. Acesta este compus dintr-un aparat de
cobalterapie, un MLC şi un tomograf asigurând iradierea tridimensional „conformaţională” a
corpului şi ţintei de tratat
Fig. [10] 7
Fig. [10] 8
O altă clasificare a aparatelor de
telecobaltoterapie este făcută după
modul în care ele iradiază astfel ele pot
fi izocentrice şi neizocentrice.

1
timp de înjumătăţire de 30 ani
 În funcţie de tipul amplasării blocului de iradiere şi de mişcările pe care echipamentul
le execută în cursul tratamentului aparatele de telecobaltoterapie mai pot fi clasificate în clase
ca în figura de mai jos:
Fig. [26] 9 Clase de echipamente în telecobaltoterapie

STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE UNUI APARAT DE TELECOBALTOTERAPIE

CLASIC
CAPUL DE IRADIERE
Structura
„Capul de iradiere” un dispozitiv care conţine sursa de
cobalt 60, este alcătuit din următoarele părţi (vezi şi fig 14
şi 15)
Fig. [26] 10
 Fig. [30] 11

1) un sertar din tungsten,

rotativ sau translaţional
care „ascunde” sursa
2) -port-sertarul din
plumb sau uraniu
sărăcit
3) sursa de CO60 sub
formă de pulbere
sinterizată
4) sursă de lumină pe axul fasciculului de cobalt
5) un colimator fix
6) colimatoare mobile (părţile mobile se numesc „maxilare” sau „fălci”)
7) dispozitive de poziţionare solidare cu capul (bule de nivel, cadrane gradate)
8) dispozitive de prindere, solidarizare de braţul echipamentului
Fig. [30] 12
La nivelul capului se fac
diferite operaţii de verificare şi
reglare ca:
Verificarea sistemului de
simulare şi a fascicolului de fotoni
Determinarea axei de
rotaţie a colimatorului, reglarea
punctului de încrucişare pe
această axă
REGLAREA
PUNCTULUI DE
ÎNCRUCIŞARE
Firul cu plumb care trece
prin punctul definit anterior verifică faptul că punctul de încrucişare al colimatorului aparţine
axei.
 DETERMINAREA MECANICĂ A IZOCENTRULUI
Fig. [27] 13
Anvelopa
izocentrului
Se fixează pe
colimator tija utilizată,
cum e descris anterior
(fig.16).
Se roteşte braţul la
unghiurile 0, 90, 180,
270 şi pentru fiecare
dintre aceste poziţii
unghiulare se roteşte
colimatorul de la o
extremitate la alta a cursei sale.
Se ia ca reper cu ajutorul unui vârf poziţia
medie a extremităţii piedicii pentru cele patru
poziţii ale braţului.
Indicarea izocentrului
Tija (sau orice alt dispozitiv) trebuie să fie
reglată pentru a indica izocentrul cu o eroare de  2
mm fată de punctul determinat prin poziţia medie a
extremităţii sale.
CENTRATORII LUMINOŞI
Centratorii luminoşi trebuie să fie fixaţi în aşa fel incit direcţiile pe care le indică să fie
cu  0,5 fată de verticală şi de orizontală.
 Concordanta intre axa de rotaţie a colimatorului cu axa fascicolului luminos
Fig. [30] 14

Izocentrul şi punctul de încrucişare al colimatorului sunt două puncte ale axei de rotaţie a
colimatorului. Este suficient pentru alinierea sursei luminoase pe axa de rotaţie ca punctul de
încrucişare să se proiecteze pe izocentru.
Geometria maxilarului
Sursa luminoasă fiind aliniată pe axa de rotaţie a colimatorului, se va putea utiliza un
câmp luminos pentru a verifica: paralelismul, ortogonalitatea şi simetria maxilarelor.
Concordanta intre fascicolul luminos şi fascicolul de iradiere
Axele trebuie să coincidă cu  2 mm lângă DNT şi cu  4 mm la 1,5 x DNT.
Câmpul trebuie să coincidă cu  2 mm sau 1 % din dimensiunea câmpului de la DNT
şi cu  4 mm sau  2 % la 1,5 x DNT.
VERIFICĂRILE GRADAŢIILOR
Indicaţia telemetrului
Echipamentul izocentric
Originea (zeroul) telemetrului trebuie să fie verificată la izocentru şi liniaritatea sa pe
o distanţă de  25 cm de o parte şi de alta a acestui punct cu o precizie mai bună de  2,5 mm.
 Echipamentul
neizocentric
Se va raporta la
distanţa normală de
tratament şi se va verifica
liniaritatea în aceeaşi
manieră ca mai înainte, pe o
distanţă de  25 cm de o
parte şi de alta (aceeaşi
tolerantă ca mai sus).
Fig. [30] 15
Indicarea câmpului
de fotoni
Afişajul numeric
trebuie să indice
dimensiunile câmpului
iradiat definit prin izodoza 50% la profunzimea de referinţă, la nivelul izocentrului, la  4 mm
sau 2 % (fiind utilizată cea mai mare dintre aceste limite).
Scalele circulare
Condiţiile de zero trebuie să fie respectate cu o precizie de:
 0,5 pentru rotaţia colimatorului;
 0,1 pentru rotaţia braţului;
 0,1 pentru rotaţia capului;
 0,1 pentru bascularea capului.
Se va putea utiliza un raportor cu bulă.
Originea scalei colimatorului
Unghiul de rotaţie al colimatorului: 0;unghiul de basculare a capului: 0; unghiul
braţului: de la 90 la 270.
Originea scalei de rotaţie a capului
Originea scalei de rotaţie a braţului
Cu braţul la verticală (0), la punctul de încrucişare se pune un fir cu plumb. Scala
circulară a braţului trebuie să indice direcţia axei centrale a fascicolului la aproape 1 pentru
toate poziţiile unghiulare ale braţului.
 Originea scalei de basculare a capului
Unghiurile de rotaţie al braţului şi al capului fiind 0, se verifică cu un fir de plumb,
suspendat de punctul de încrucişare, trecut prin izocentru şi prin proiecţia lor luminoasă pe
sol.
Câmpuri opuse paralele
Pentru fascicolele de raze opuse şi paralele, unghiurile dintre axele centrale ale
fascicolelor opuse nu trebuie să depăşească 1. Pentru echipamentele prevăzute cu reglare a
basculării sau a rotaţiei capului de tratament, această tolerantă trebuie să fie respectată pană
când unghiul de basculare sau de rotaţie a capului de tratament este nul.
În cazul în care capul este ajustat la o mişcare de translaţie (echipament neizocentric)
deplasarea nu trebuie să depăşească alinierea de  2 mm la 200 mm.
Vitezele de rotaţie sau de deplasare ale diferitelor parţi mobile (braţ, cap, colimatoare,
maxilare etc. ) trebuie să fie verificate şi conforme cu specificaţiile.
Pentru aplicaţiile cicloterapiei sau arcterapiei, stabilitatea vitezei de rotaţie a braţului
trebuie să fie verificată în cele patru sectoare de rotaţie.
CONTROLUL DOZIMETRIC
Câmpul de iradiere
Omogenitatea
Pentru că nu există criterii specifice, vom alege caracteristicile definite conform figurii
4. Regiunea omogenă este definită prin izodoza 90% a valorii pe axa de la profunzimea de
referinţă. Conturul acestei izodoze va trebui să treacă prin exteriorul octogonului, definit prin
dm şi dd.
Simetria
Simetria câmpului iradiat trebuie să fie aceeaşi ca în regiunea omogenă (izodoza 90%)
la profunzimea de referinţă, raportul valorilor medii pe cm2 a dozei absorbite în două puncte
oarecare dispuse simetric în raport cu axa centrală a fascicolului nu trebuie să depăşească
1,02, oricare ar fi dimensiunile câmpului şi pentru orice poziţii unghiulare ale suportului şi ale
colimatorului.
Penumbra
Calitatea penumbrei este definită prin două criterii: dimensiunile 80% 20% măsurate
pe cele două mediatoare ale câmpului., dimensiunile 90% 10% măsurate pe cele două
mediatoare ale câmpului. Penumbra 90% 10% ar trebui să fie inferioară fată de 2 x dm.
 Cel mai bun colimator ar trebui să prezinte un raport 90% 10% /(80% 20%) cat mai
aproape de unitate, şi penumbra cea mai îngustă.
Măsurători de debit

Fig. [7] 16 Aranjament standard pentru măsurători dozimetrice

Etalonarea fascicolului
Măsurătorile de debit ar trebui să fie făcute intr-o fantomă care să fie echivalentă cu
apă, de grosime minimă 20 cm, la profunzimea de referinţă (cobalt = 5 cm), suprafaţa
fantomei fiind perpendiculară pe axa fascicolului, la o distanţă de sursă egală cu DNT – PREF
(DNT fiind distanţa sursă – izocentru pentru aparatele izocentrice).
Câmpul de referinţă 10 x 10 cm2.
După cum a fost etalonat dozimetrul, în expunere sau în doza absorbită, calculul se
face în alt mod:
Dozimetru etalonat în expunere:
Co
  en 
 
0    apa
D PREFapa (Gy)  L0  Co  Coef (T , P )  Co
A
  en 
 
   aer Ec.[26] 1
 A = factor de deplasare = 0,985 sonda Baldwin  0,99 sondă creion (C.E.A.)
Co = coeficient de etalonare în expunere la cobalt (R/unitate de citire)
C apa(Co)  0,00950 (Gy/R) C ţesut(Co)  0,0942 (Gy/R)
Dozimetru etalonat cu cobalt:
0
0
D PREFapa (Gy)  L'  K Co  coef (T , P )
Ec.[26] 2
KCo = coeficient de etalonare în doza absorbită la cobalt (Gy/unitate de citire)
Interesul esenţial al celei de-a doua metode este de a putea integra în coeficientul K Co
un parametru dificil de precizat, cum este Cλ.
Un alt avantaj este ca această etalonare poate fi făcută chiar pe instalaţiile de tratament
(2.1), integrând astfel particularităţile sale, şi nu pe fascicole “pure”, ale laboratoarelor
specializate.
Variaţia debitului în funcţie de deschiderea colimatorului
În aceleaşi condiţii ca cele de etalonare se va varia dimensiunea câmpului, debitele
măsurate astfel putând fi normalizate la o valoare de etalonare. Variaţia debitului va fi astfel
reprezentată printr-un factor egal cu 1 în condiţiile de etalonare. Acest factor trebuie să fie
mai mare decat 1 pentru un câmp de dimensiuni mai mari de 10 x 10 cm2 şi mai mic decat 1
pentru câmpuri de dimensiuni mai mici.
Este important să amintim că acest factor astfel determinat integrează efectiv influenta
colimatorului, dar de asemenea creşterea randamentului în profunzime provocat prin creşterea
volumului difuzant. Separată, influenta colimatorului nu poate fi determinată printr-o
măsurătoare de expunere în aer.
Măsurătorile transmisiei diferitelor accesorii
Trebuie să se facă deosebire intre măsurătorile de transmisie şi măsurătorile de
atenuare.
O măsurătoare de transmisie este o măsurătoare de atenuare în geometrie dreaptă.
Factorul de corecţie care se utilizează în calcule pentru a tine cont de accesorii corespunde
unei măsurători de atenuare în fascicol larg. De asemenea, trebuie făcute măsurători pentru
diferite dimensiuni ale câmpului.
Să ne amintim că măsurătorile de atenuare ale filtrelor trebuie să fie făcute plasând cea
mai mică cotă a volumului sensibil a sondei dozimetrice în sensul înclinaţiei filtrului.
Măsurătorile randamentului în profunzime
 Pe axa fascicolului
Valorile randamentului în profunzime nu trebuie să se îndepărteze cu mai mult de 2%
din valorile de referinţă din British Journal of Radiology, supliment nr. 11.
In afara axului fascicolului: izodozele
Forma izodozelor:
Aceste măsurători trebuie să fie făcute pentru trei dimensiuni ale câmpului (in mm):
50 x 50, 100 x 100, 200 x 200.
Normalizarea izodozelor
Normalizarea izodozelor trebuie să fie făcută cu un dozimetru precis, al cărui răspuns
este practic independent de spectrul energetic (camera de ionizare sau LiF). Se vor trasa
izodozele de 90%, 80%, 70%, 60%, 50%, 40%, 30%, 20%, 10% din doza maximă.
Curbele astfel obţinute trebuie să fie comparate cu cele furnizate de firma care a realizat
aparatul .

MASA DE TRATAMENT
Mesele de tratament ar trebui să permită reproducerea poziţiei mesei intr-un mod cat
mai exact posibil ceea ce asigură reproductibilitatea aşezării pacientului.
O masă de tratament este alcătuită din faţa mesei (care permite mişcarea în ax x,y a
pacientului pe masă), piciorul telescopic (cu acţionare mecanică, hidraulică, electrică sau
mixtă) zona de implantare în podea (fixă sau mobilă).
DEPLASAREA VERTICALA
Deplasarea verticală a mesei trebuie să fie paralelă cu axa centrală a fascicolului, când
braţul aparatului este în poziţie unghiulară de 0 şi masa este încărcată cu o greutate
echivalentă cu cea a pacientului.

Fig. [29] 17
 În situația rotaţiei platoului mesei la 0, rotaţia isocentrului mesei (dacă ea există) la
0, 90, înălţimea mesei: platou la nivelul D.N.T. şi 20 cm mai jos de acest nivel, se variază
înălţimea mesei de la 20 de cm, trecând prin distanţa normală de tratament, cu o sarcină de 30
de kg (extensia longitudinală a platoului redus) si, succesiv, 135 de kg (extensia longitudinală
maximă) aplicată perpendicular pe axa fascicolului.
Se verifică în fiecare dintre aceste două cazuri ca amplitudinea deplasării să nu
depăşească 2 mm.
ORIGINEA GRADAŢIILOR
Se reglează masa pentru ca suprafaţa superioară a platoului să fie chiar în isocentru. Se
verifică zeroul scalei care corespunde acestei mişcări. Se coboară masa cu 20 de cm sub
isocentru. Se verifică faptul că pe scala se poate citi poziţia corecta.
ROTAŢIA ISOCENTRICĂ A MESEI
Axa de rotaţie isocentrică a mesei trebuie să treacă la maxim 2,5 mm de isocentrul
instalaţiei.
ROTAŢIA PLATOULUI
Axa de rotaţie a platoului mesei trebuie să fie paralelă cu axa de rotaţie isocentrică a
mesei, cu o eroare de  0,5.
RIGIDITATEA MESEI
Se pune platoul mesei la aproximativ înălţimea isocentrului:
Se reglează la o cursă redusă mişcarea longitudinală a platoului, dar toate astea ca el sa
conţină isocentrul. Se aplică pe isocentru o încărcătura de 30 kg şi se măsoară înălţimea
platoului.
Se reglează cursa mişcării longitudinale a platoului la extensia sa maximală. Se
măsoară din nou înălţimea platoului, de aceasta dată cu o încărcătură de 135 kg aplicată pe
isocentru.
Diferenţa dintre valorile celor două măsurători nu trebuie să depăşească 5 mm.
DEPLASAREA LONGITUDINALĂ ŞI TRANSVERSALĂ A PLATOULUI
Se verifică să corespundă cursele lor cu specificaţiile. în cazul unei mese
neisocentrice, deplasarea transversală trebuie să fie perpendiculară pe planul sagital al
aparatului.
ECHIPAMENTUL PENTRU ACCESORII
Se va verifica faptul că platoul este echipat pentru fixarea accesoriilor, cum ar fi
suportul pentru cap, suportul pentru braţe, orice dispozitiv de susţinere.
MASURI DE SECURITATE ŞI INDICATOARE
Nivelul radioprotecţiei
Masurile de siguranţă care interzic sau opresc iradierea în caz de deschidere a porţii.
 Oprirea iradierii în curs (intrarea sursei), dacă survine o pană de curent.
Accesibilitatea şi punerea în folosinţă a unui dispozitiv manual de intrare a sursei.
Indicarea corectă a lămpilor-martor care semnalează poziţionarea sursei. Este
recomandat ca indicatoarele luminoase montate deasupra uşii sălii de tratament să fie
alimentate independent de aparat.
Certificatele de etalonare şi de etanşeitate ale sursei.
Se recomandă punerea în funcţiune a unui radiometru de mare sensibilitate (detector
de ambiantă) cu alarme vizuală şi sonoră, care să semnaleze orice defecţiune a intrării sursei.
La nivel mecanic
Reglarea mini întrerupătoarelor de sfârşit de cursă ale diferitelor mişcări (aparat, masă,
trapă etc.)
Eficacitatea dispozitivelor anti-coliziune (deschiderea trapei la sol).
Eficacitatea sistemului de deschidere manuală a uşii (in cazul defectării motorizării).
Eficacitatea dispozitivului de intrare manuală a sursei.
La nivel electric
Accesibilitatea şi eficacitatea dispozitivelor de oprire de urgentă.
Aparatul şi subansamblele trebuie să fie conectate la pământ.
Comenzile trebuie să fie alimentate la tensiune joasă.
Mişcările care riscă să producă coliziuni trebuie să necesite închiderea unui circuit în
două puncte pentru comanda lor.
MĂSURAREA TIMPULUI
Controlul timpului
Este vorba despre verificarea preciziei şi stabilităţii în timpul măsurării timpului cu
ajutorul unui cronometru. Afişarea pe aparat a unui timp de 1min. Punerea în funcţiune a
aparatului şi chiar în momentul în care se începe măsurarea lui (de către aparat), se porneşte
un cronometru. La scurgerea timpului, teoretic la sfârşitul unui minut, se opreşte cronometrul
şi se citeşte timpul măsurat.
Timpul de deplasare al blocului de iradiere
Timpul ce separă poziţia intrare de poziţia ieşire şi invers trebuie să fie  2,5 s.
Se comandă iesirea sursei şi se măsoară cu un cronometru timpul care separă această
operaţie de zgomotul făcut, utilizând un interfon, cu punerea în lucru a sursei la poziţia ieşire.
MASURI DE RADIOPROTECŢIE
Protecţia pacientului (sursa ieşită)
Scăpările de-a lungul sistemului de colimare
Pentru orice dimensiune a câmpului, eficacitatea colimatorului trebuie să fie astfel ca
doza absorbită la DNT în orice punct al zonei protejate de colimator să nu depăşească cu 2%
doza absorbită maximală pe axul central al unui fascicol de 10 x 10. Măsurătorile scăpărilor
de radiaţii de-a lungul colimatorului trebuie să fie realizate mascând deschiderea
colimatorului cu un material absorbant cu o grosime suficientă pentru a nu se transmite decat
1% din radiaţie (aproximativ 8 cm de plumb). Suprafaţa de intrare a detectorului nu trebuie să
depăşească 1 cm2.
Scăpările din fascicolul util maxim
In orice punct, în interiorul unei suprafeţe circulare plane cu raza de 2 m, centrat
perpendicular pe axa centrală a fascicolului şi
situat la DNT, în exteriorul suprafeţei
corespondente la deschiderea maximală a
fascicolului, doza absorbită datorată scăpărilor de
radiaţii nu trebuie să depăşească 0,2% şi media a
16 puncte de măsură nu trebuie să depăşească
0,1% din doza maximală absorbită în punctul de
intersecţie al axei centrale a fascicolului şi planul
de măsură pentru un câmp de 10 x 10 cm2.
În afară de suprafaţa definită mai sus, doza
absorbită datorată scăpărilor, măsurată la 1 m de
sursă, nu trebuie să depăşească 0,5% din doza
maximală absorbită la aceeaşi distanţă, pe axa
centrală a fascicolului.
Fig. [26] 18
În timpul transferului sursei, poziţia
intrare-ieşire şi viceversa, debitul dozei în orice
punct de la exteriorul fascicolului util maxim nu
trebuie să depăşească 0,5% din debitul de doză pe axa fascicolului util la aceeaşi distanţă de
sursă.

Condiţii iniţiale
Utilizarea filmelor pentru a căuta punctele de scăpare maximală.
Valoarea medie a scăpării: definiţie în 16 puncte:
Fie Rm raza cercului echivalent cu cel mai mare câmp rectangular.
Se determină două cercuri de raze:
R1 = Rm + ¼ (200 – Rm)
R2 = Rm + ¾ (200 – Rm)
 Aceste măsurători trebuie să fie realizate limitând fascicolul la minim şi plasând sub
suprafaţa fascicolului util un material absorbant de grosime egală cu de 3 ori atenuarea (0,1%
 12 cm de plumb).. Toate aceste măsurători trebuie să fie făcute în condiţii de echilibru
electronic.
Protecţia altor persoane, în afară de pacienţi (sursă intrată)

Scăpări pe la capul de iradiere

În orice punct al suprafeţei sferice centrate pe sursei şi cu raza de 1 m, debitul dozei nu
trebuie să depăşească 5,55 n Gray/s (2 mrad/h)

Scăpări pe la echipamentele de protecţie (pereţi, sol, plafon, uşi)

Reguli de aplicare pentru calculul protecţiei pereţilor
Debitele de expunere maximale admise
Debitele maximale de expunere Cod
(mR/h)
2,5 I, II, III, V
0,75 IV
0,25 VI

(in partea exterioară a pereţilor, în afară de podea, pentru care se va lua în considerare
înălţimea de 2 m deasupra podelei camerei sub-adiacente).
Condiţiile geometrice reţinute pentru calculul sau măsurătoarea acestor debite
maximale (fără dispozitivele mecanice sau electro-mecanice de limitare a mişcărilor ce
garantează în permanentă excluziuni mai severe).
Unităţile de clasa I – Când fascicolul este dirijat (normal sau oblic) către peretele
considerat, sunt reţinute doar poziţiile unui bloc de iradiere ale cărui coordonate unghiulare
ale rotaţiei C corespund cu semicercul opus acestui perete, adică:
pentru tavan = intervalul 90 – 180 – 270 (1/2 inferioară a cercului)
pentru podea = intervalul 90 – 0 – 270 (1/2 superioară a cercului)
pentru pereţii laterali din dreapta şi stânga = intervalul 0 – 90 – 180, respectiv 0 –
270 – 180 (1/2 de cerc drept sau stâng).
Unităţi de clasă II (si aici sunt şi cele de clasă III) – Când fascicolul este dirijat către
tavan sau podea, sunt reţinute doar poziţiile blocului a cărui coordonată liniară de translaţie Z
este:
pentru tavan = mai mică sau egală cu 100 cm
pentru podea = mai mare sau egală cu 100 cm.
Desemnarea locurilor Cod Natura supravegherii
Vestiare I
Zone de lucru controlate * II Exclusiv de către
Zone de trecere tranzitorie ** III utilizatorul responsabil
Zone de lucru necontrolate IV
***
Acces public V
Orice alt loc accesibil VI
Locuri neaccesibile VII
* Control fizic, medical şi purtarea obligatorie a dozimetrelor individuale
** Exclusiv culoare, scări, lifturi, toalete, curţi şi grădini.
*** Birouri, ateliere, săli de aşteptare nesupuse controalelor precedente.