MATERIALE ELECTROTEHNICE

Aplicaţii numerice 2

Conducţia electrica a metalelor

Problema AN2.1. Să se calculeze, în aproximaţia electronilor cvasiliberi,

rezistivitatea unui cristal de cupru pur () aflat la temperatura camerei (T = 300 K).
Se cunosc: masa atomică relativă a cuprului M = 63,54, energia Fermi wF = 7,014 eV,
~
drumul liber mijlociu l = 459 Å, masa efectivă a electronului m0 = 1,38 m0 , densitatea
*

cuprului d = 8,9 kg/dm3, masa electronului m0 = 9,1  10−31 kg, sarcina elementară
q0 = 1,6  10−19 C şi numărul lui Avogadro N A = 6,022  10 26 kmol-1.

Soluţie: Pentru calculul conductivităţii electrice în aproximaţia electronilor cvasiliberi se

utilizează relaţia:
~
N 0 q02 l
= ,
m0* v F

unde N 0 reprezintă concentraţia electronilor cvasiliberi şi vF - viteza Fermi.

Concentraţia electronilor cvasiliberi (egală cu aceea a atomilor constituenţi N a )
şi viteza Fermi vF se calculează cu relaţiile:

NAd
N0 = Na = ,
M

2 wF
vF = .
m0*

Rezultă:
6,022 1026  8,9 103
N0 = = 8,44 1028 m-3,
63,54

2  7,014 1,6 10−19

vF = − 31
= 1,34 106 m/s,
1,38  9,1 10

1
 8,44 1028 (1,6  10−19 ) 2  459 10−10
= − 31
= 58,93 106 S/m,
1,38  9,1 10 1,34 10
6

1 1
= = = 1,697  10−8 Ωm = 16,97 nΩm.
 58,93  106

Observaţie: Valoarea experimentală a rezistivităţii cuprului electrolitic este de

17,241 nm pentru cuprul recopt (moale) şi de 17,7 nm pentru cuprul tras la rece
(tare).

Problema AN2.2. Să se calculeze rezistivitatea unui cristal din cupru care conţine
c = 2  10 −4 atomi de argint la un atom de cupru şi se află la temperatura t = 20 ºC.
Se cunosc: rezistivitatea cuprului pur la 20 ºC, 0 = 1,7 10−8 m, concentraţia volumică a
atomilor cristalului N = 8,45  1028 m-3, raza atomului de argint Ri = 1,444 Å, masa
electronului m0 = 9,1  10 −31 kg, viteza Fermi v F = 1,57  106 m/s şi modulul sarcinii
electronului q0 = 1,6  10−19 C.

Soluţie: Să considerăm unul din cei N electroni liberi ai cristalului care se deplasează cu
viteza v de-a lungul axei Ox (figura 2.1). Acest electron suferă ciocniri (în sens clasic)
cu acei atomi de impuritate al căror centru se află într-un cilindru de rază Ri (de
exemplu O1 ). În cazul unor concentraţii de impurităţi reduse, electronul suferă, în
deplasarea sa pe distanţa L, un număr de ciocniri egal cu numărul impurităţilor din
cilindrul de rază Ri şi generatoare L:
,

unde Ni reprezintă concentraţia volumică a impurităţilor.

~
Drumul liber mijlociu li este:

iar rezistivitatea corespunzătoare impurităţilor

m0* v F N i m0* v F
 i = 1 / i = ~ =  Ri
2
.
N q02 li N q02

2
 Ni
unde N reprezintă concentraţia electronilor liberi, iar c = este concentraţia raportată a
N
impurităţilor.
Considerând m0 = m0 , rezistivitatea i are valoarea:
*

9,1  10−31  1,57  106    (1,444  10−10 )2

i = 2  10− 4  −19 2
= 7,3  10−10 m.
(1,6  10 )

Pentru calculul rezistivităţii cristalului cu impurităţi se utilizează relaţia lui

Matthiessen:

 = 0 + i = 1,7  10−8 + 0,073  10−8 = 1,773  10−8 m.

Figura 1. Atomi de impuritate şi electronul care se deplasează în interiorul cristalului.

Creşterea procentuală a rezistivităţii  i este

i 7,3 10−10
i = 100 = 100 = 4,3 %.
0 1,7 10−8

Observaţie: Prin impurificarea cuprului cu atomi de argint, rezistivitatea cristalului creşte.

Această creştere este relativ mică (cu 4,3 % pentru o concentraţie raportată c = 0,02 %,
respectiv pentru o concentraţie volumică de impurităţi N i = cN = 2  10−4  8,45  1025 m-3)
faţă de creşterea produsă de alte impurităţi: P, Fe, Si, Cr, Be etc. Astfel, în cazul
impurificării cuprului cu 0,02 % fosfor, rezistivitatea cuprului creşte cu cca. 41 %.

Problema AN2.3. Conductivitatea electrică a unui cristal de sodiu (Na) aflat la

T = 300 K este  = 2,17 ·107 S/m, iar masa efectivă a electronilor de conducţie este
mn* =1,2 m0 . Să se determine:
a) durata de relaxare  corespunzătoare electronilor de conducţie;
~
b) drumul liber mijlociu l al electronilor de conducţie;

3
c) viteza de drift vd, atunci când cristalul se introduce într-un câmp electric de intensitate
E = 100 V/m.
Se cunosc: raza atomului de sodiu RNa = 1,86 Å, viteza Fermi vF = 1,65 106 m/s şi sarcina
electronului qn = -1,610-19 C.

Soluţie:
a) Utilizând relaţia de calcul a conductivităţii electrice în aproximaţia electronilor
cvasiliberi
N n qn2 
= ,
m0*
de unde rezultă

 mn*
= .
N n qn2

Ţinând seama că sodiul este monovalent, concentraţia electronilor cvasiliberi Nn

este egală cu cea a atomilor constituenţi Nat. Sodiul metalic cristalizează în sistemul cubic
cu volum centrat, deci avem:

N at , c el 2
N n = N at = = .
Vc el a3

Cum latura unei celule elementare CVC este

4 RNa 4 1,86 10−10

a= = = 4,295 10−10 m,
3 3
se obţine
2
N n = 3 = 2,52 1028 m-3.
a
Rezultă:

 m0* 2,17 107 1,2  9,110−31

= = = 3,67 10−14 s.
N n qn2 (
2,52 1028  1,6 10 −19 2
)
b) Drumul liber mijlociu al electronilor este:

~
l = v F  = 1,65 106  3,67 10−14 = 6,05 10−8 m.

4
c) Utilizând relaţia:
vd
 = N n qn  = N n qn ,
E
rezultă:
− E 2,17 107  100
vd = = = 0,538 m/s.
N n qn 2,52 1028 1,6 10−19

Tema AN2

Să se calculeze (în aproximația electronilor cvasiliberi) rezistivitatea electrică a unui

cristal de argint pur (Ag) şi a unui cristal din aur (Au) aflate la temperatura T = 300 K.
Se cunosc datele din Tabelul 1 (m0 = 9,1 ·10-31 kg).

Tabel 1.
Metal M d [kg / dm3] [Å] wF [eV] m0*/m0
Ag 107,87 10,5 525 5,48 1
Au 196,97 19,28 434 5,51 1,14