Dezvoltarea personală ı̂n lume

Cucos, -Artene George-Emanuel

1
Cuprins
1 Introducere 3

2 Teză 3

3 Antiteză 4

4 Sinteză 5

2
1 Introducere
Tema acestui eseu este reprezetată de explorarea viziunii asupra lumii s, i tradit, iilor din diferite
culturi ı̂n ceea ce prives, te dezvoltarea personală. Este cunoscut deja de mult, i ani, că mediul s, i societatea
reprezintă factori-cheie ı̂n dezvoltarea fiecărui individ s, i că modul ı̂n care acestea sunt structurate
variază ı̂n funct, ie zona ı̂n care individul trăies, te. Principalele 2 viziuni pentru societate s, i filosofia
dezvoltării personale sunt:

1. filosofia promovată de t, ările asiatice, care are la bază armonia s, i echilibrul

2. filosofia promovată de t, ările occidentale, care vorbes, te despre individualism s, i reus, ită personală.

Din perspectiva acestor două direct, ii antitetice, voi ı̂ncepe analiza temei date.

2 Teză
Calea spre a te dezvolta personal ar trebui să reprezinte identificarea s, i găsirea unui scop ı̂n
viat, ă. În jurul atingerii acestui t, el, ar trebui să se contureze activităt, ile pentru a te dezvolta personal.
Având aceste aspecte ı̂n minte, filosofia asiatică se concentrează ı̂n jurul găsirii armoniei s, i echilibrului
ca factori pentru dezvoltarea personală. Acest lucru nu este deloc surprinzător având ı̂n vedere că
feng shui-ul, o artă străveche de a armoniza spat, iul ı̂n care ı̂t, i desfăs, ori activitatea provine de acolo,
iar arta s, i construct, ia relat, iilor sociale din zona respectivă au la bază principiul ”wu” (armonie). Cum
fiecare obicei s, i practică trebuie să izvorască de undeva, acestea provin din religiile lumii orientale.
Dacă este analizat modul de structurare al religiilor care au luat nas, tere ı̂n Asia Centrală s, i de Est
s, i care reprezintă dogme de urmat, se ajunge la concluzia că ele au la bază echilibrul s, i armonia ca
idealuri. Taoismul, budismul s, i confucianismul sunt 3 dintre aceste religii s, i baza acestui argument.

Taoismul este o filosofie originară din China, care are la bază un stil de viat, ă construit ı̂n
armonie cu natura. Conceptul de bază este ”Tao”, tradus ca ”drum” sau ”cale” s, i sugerează ideea de
a conecta deciziile de viat, ă (inclusiv cele legate de dezvoltarea personală) cu ordinea naturii s, i crearea
unui mediu de viat, ă care are la bază termenii pace, ı̂nt, elepciune s, i fericire. [1]

Un alt concept important din taoism este ”wu wei”, care inoculează ideea că individul ar trebui
să act, ioneze ı̂n conformitate cu fluxul natural al lucrurilor, fără a incerca să i se opună. ”Devii una
cu această filosofie nu pentru a uita de tine, ci pentru a te acorda la ritmurile vieţii, pentru a-ţi putea
dezvolta talentele pe deplin.” [1]

Din taoism se trage s, i renumitul principiu Yin-Yang. Acesta vorbes, te despre dualitatea com-
plementară a opusurilor, despre feminin s, i masculin, despre ı̂ntuneric s, i lumină s, i despre receptivitate
s, i activitate. Complementaritatea acestora reprezintă, de fapt, echilibrul perfect, iar ı̂ncercarea de a-t, i
creiona dezvoltarea ı̂n armonie cu acesta este esent, ială ı̂ntr-o viat, ă ı̂ndelungată. [1]

3
 Budismul este o religie cu originile ı̂n India care propovăduies, te ı̂ncercarea de eliberare de
suferint, ă s, i obt, inerea stării de nirvana. Această stare este strâns legată de armonia interioară s, i echi-
librul emot, ional. Din budism s-a desprins celebra practică a meditat, iilor: ı̂ncercarea de a evada din
Samsara s, i a intra ı̂n Nirvana. Rezultatul, ı̂n termeni practici, este producerea armoniei ı̂n interiorul
mint, ii. [2]

Desprins din această filosofie este s, i conceptul de Karma, care sugerează că orice faci produce
repercursiuni s, i te ı̂ndeamnă la a act, iona ı̂ntr-un mod cât mai armonios cu oamenii din jur.

Confucianismul, ultimul capitol din istoria Asiei pe care-l analizez, a apărut tot ı̂n China, ca
o practică complementară cu taoismul. Acesta cultivă principii ı̂n sfera armoniei sociale s, i a rolului
oamenilor ı̂n societate: dacă fiecare om s, i-ar ı̂ndeplini rolul ı̂n societate, aceasta s-ar dezvolta armo-
nios. De asemenea, cultivă calea de mijloc ı̂n practicile de zi cu zi, adică evitarea extremelor pentru
ment, inerea echilibrului. [3]

Pot afirma că, pe baza acestor aspecte prezentate mai sus, armonia, echilibrul s, i pacea sunt
fundamentele viet, ii asiatice ı̂n toate aspectele ei, inclusiv ı̂n modul de a se dezvolta personal.

3 Antiteză
Occidentul cultivă alte valori pentru dezvoltarea personală, precum individualismul s, i reus, ita
personală. Perspeciva asta provine din asumarea faptului că, uneori, statul nu prioritizează bunăstarea
noastră s, i că, doar prin muncă multă s, i sust, inută te pot, i dezvolta personal. Uneori lupta provine din
ı̂ncercarea fără sfârs, it de a ı̂nota contra curentului s, i a te pune pe primul loc.

Curentele istorice prin care a trecut Europa au promovat valori diferite precum libertatea indi-
viduală, autonomia s, i urmarea aspirat, iilor personale. Câteva dintre aceste mari perioade de schizmă
ı̂ntru gândire sunt: Renas, terea, Iluminismul s, i Liberalismul s, i din ele au izvorât tradit, ii s, i obiceiuri
care au ı̂mpins dezvoltarea personală ı̂n direct, ia ment, ionată anterior.

Renas, terea, care ı̂s, i are originile ı̂n Italia, reprezintă epoca imediat următoare de după Evul
Mediu. Scăpând din strânsorile unei dictaturi religioase, această perioadă istorică a promovat, dincolo
de orice, ideea că omul are nis, te drepturi inalienabile s, i că merită să-s, i exploreze potent, ialul individual.
În aceaste secole oamenii au ı̂nceput să pună accentul pe educat, ie, retorică, logică s, i dezvoltare mul-
ticulturală, iar aceste principii sunt, inclusiv ı̂n ziua de azi baza societăt, ii moderne s, i a democrat, iei. [4]

Iluminismul, perioada imediat următoare Renas, terii s, i care a pornit din Frant, a, s, i-a luat atent, ia
pentru scurt timp de la latura artistică a lumii s, i a pus accestul pe rat, ionament s, i gândire critică. Prin
acesta s-a creat o subtradit, ie pentru oameni: să refuze să mai i-a totul as, a cum li se dă s, i să lupte pentru
drepturile lor. Mari nume ale filosofiei Europe, printre care Jean-Jacques Rousseau sau François Vol-

4
taire, dau nas, tere la trantate despre drepturi individuale s, i proprietatea privată. Se formează, astfel,
noi obiceiuri s, i tradit, ii pentru o lume mai avansată, care ı̂ncepe să cultive primii pas, i spre dezvoltarea
personală individuală. [5]

Ultimul curent luat spre analiză, Liberalismul, trasează conceptul de libertate de exprimare, ı̂n
condordant, ă cu libertatea celorlalt, i de a nu fi prejudiciat, i (calomnie). ”Libertatea ta se termină acolo
unde ı̂ncepe libertatea celuilalt.”, cum spunea John Stuart Mill. [6]

Poate că toate aceste schimbări par ı̂nfăptuite cu prea mult timp ı̂n urmă, dar ele au dat nas, tere
la societatea occidentală de astăzi s, i au pus bazele unui mod de dezvoltate personală: centrat pe sine
s, i pe pasiunile acestuia.

4 Sinteză
Opinia mea despre lume ı̂n raport cu influent, a sa ı̂n dezvoltarea personală reprezintă o combinat, ie
dintre cele 2 filosofii. Munca pentru apărarea drepturilor, dezvoltarea pasiunilor s, i a sinelui interior
specifice filosifiei occidentale, pot ı̂mpinge omul spre extreme. Practici din filosofia asiatică, precum
meditat, ia, Yoga s, i cultivarea principiului de Yin-Yang pot fi tehnici prin care să se ment, ină ı̂n echilibru
viat, a personală.

Cred că, de fapt, aceste 2 filosifii sunt complementare s, i ar trebui tratate ca atare. Des, i trăim
ı̂n regiuni diferite, evolut, ia ne-a permis acest schimb intercultural s, i acest acces nelimitat la informat, ii,
as, a că, dezvoltarea personală ar trebui să t, ină cont de amândouă: echilibru s, i autenticitate, sine s, i
lume, societate s, i natură umană, ı̂ntr-o singură frază: Yin s, i Yangul dezvoltării personale.

În final, pentru a păstra o notă neutră, eseul subliniază modurile diferite ı̂n care aceste am-
prente ale istoriei influent, ează dezvoltarea personală. S-au adus ı̂n discut, ie concepte precum wu wei,
karma s, i calea de mijloc ı̂n contextul asiatic, iar ı̂n contextul occidental, este accentuată important, a
drepturilor individuale s, i a luptei pentru libertate. Prin analiza acestor perspective, se pune ı̂n evident, ă
diversitatea s, i complexitatea abordărilor culturale fat, ă de dezvoltarea personală. Important, dincolo
de alegerea fiecăruia, e să fie fiecare mult, umit cu cine e.

5
Bibliografie
[1] A. S. C. Alexander Simpkins, Taoismul pe ı̂nţelesul tuturor - ghid pentru un trai echilibrat. 2023.

[2] W. Rahula, Buddha a spus. Cuvinte de intelepciune transmise in texte alese din Sutte si Dhamma-
pada. 2023.

[3] Confucius, Analecte. 2020.

[4] Renas, terea - edit, ia nr. 16 (Descoperă Istoria).

[5] R. Robertson, Iluminismul. Cautarea fericirii. 1680–1790. 2023.

[6] J. S. Mill, On Liberty. 1859.