6.Rima este împerecheată, iar măsura versurilor este de 8 silabe.

7.Cele două texte pot fi asociate datorită temei comune, călătoria.

Această temă este abordată din perspective diferite, astfel că, în primul
text, cel literar, se prezintă călătoria imaginară a pinguinului Apolodor,
cu vaporul Meteor, către Golful Terror, în Antarctica, unde își
regăsește familia. Cel de-al doilea text, cel nonficțional, transmite
informații despre o călătorie reală, întreprinsă în Antarctica, pe urmele
exploratorului Emil Racoviță.

8. Am convingerea că poveștile te pot ajuta să depășești momentele

dificile, iar fragmentul extras din jurnalul lui Emil Racoviță
confirmă această idee. Autorii textului nonficțional, pornind pe
urmele marelui savant și explorator, evocă o perioadă dificilă din
timpul expediției Belgica, în care echipajul a rămas blocat între
ghețuri timp de un an. Așa cum mărturisește Emil Racoviță,
poveștile depănate lângă sobă și amintirile din ținuturile natale
reprezentau un refugiu sufletesc în fața "neîntreruptului întuneric"
și un mod de a păstra legătura cu "țara soarelui." Astfel, datorită
poveștilor, exploratorii au reușit să creeze "o insulă minusculă de
căldură și umanitate în oceanul de pustietate înghețată."

9. Fragmentul extras din opera "Cartea cu Apolodor", de Gellu Naum,

îmi amintește de o altă operă literară, "Fram, ursul polar", de Cezar
Petrescu. Așa cum pinguinul Apolodor are visul de a-și regăsi
familia din Antarctica, tot astfel ursul care devenise vedetă de circ
este copleșit de dor și refuză să își îndeplinească sarcinile. Deși
opera lui Gellu Naum, scrisă în versuri, are o tonalitate jucăușă și
ironică, iar romanul lui Cezar Petrescu propune o privire mai gravă
și mai realistă, ambele scrieri vorbesc despre iubirea și atașamentul
față de familie și de locul natal, ca valoare morală comună.