Verbul este partea de vorbire fexibilă care exprimă o acțiune, starea, necesitatea, posibilitatea sau

existența.

Modurile personale ( predicative ):

Indicativ: - prezintă o acțiune sigură;

prezent - acțiune care se petrece în timpul vorbirii;

imperfect - acțiune în desfășurare în trecut;

perfect simplu - acțiune terminată cu puțin înainte de momentul vorbirii;

perfect compus - acțiune încheiată în trecut;

mai mult ca perfectul - acțiune trecută petrecută înaintea altei acțiuni trecute;

viitorul - acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii;

viitorul anterior - exprimă o acțiune care se va îndeplini înaintea altei acțiuni viitoare;

viitor popular - se formează:

a) o + conjunctivul verbului de conjugat - o să scriu;

b) verbul a avea la indicativ, prezent + conjunctivul verbului de conjugat - am să scriu;

c) formele ale verbului a vrea rezultate din căderea vocalei v + infinitivul verbului de conjugat - oi scrie;

Conjunctiv: - prezintă o acțiune dorită sau a cărei realizare depinde de o anumită condiție;

prezent;

perfect;

Condițional optativ: - exprimă dorința de a realiza acțiunea:

prezent;

perfect;

Imperativ: - exprimă o poruncă, un îndemn cu forme doar pentru persoana II, afirmativ și negativ;

I. cântă ! cântați !
 nu cânta ! nu cântați !

Modurile nepersonale ( nepredicative ):

Infinitiv:

- exprimă numele stării sau al acțiunii:

a cânta;

a tăcea;

a merge;

Gerunziu:

- exprimă o acțiune în desfășurare:

cântând;

tăcând;

mergând;

Participiu:

- exprimă o acțiune trecută și ajută la formarea timpurilor și modurilor:

cântat;

tăcut;

mers;

Supin:

- se formează din participiu și o prepoziție: de, la, pentru.

de cântat;

de tăcut;

de mers;