l.Parti de vb. 1.

Vb
1.Recunoasterea vb

Verb= cuvinte care desemneaza actiuni, stari, au capacitatea de a produce un enunt.

 Trasaturi comune morfologice (forma), sintactice (posibilitatile de combinare) si semantice( sensul).

 Vb la forme personale alcatuiesc enunturi; vb la forme nepersonale(nonfinite) nu pot alcatui singure enuntul si
se subordoneaza.
 Forma de dictionar: infinitiv, insotita de marca a; pot fi insotite si de un ciclic pronominal reflexiv intotdeaua
sau doar pt un anumit sens.

! Forme compuse ( perifrastice) la anumite moduri si timpuri/ constructii pasive/ locutiuni cu valoarea unui vb
unic.

In analiza vb se include si adverbul de negatie nu.

2. Conj= flexiunea specifica a vb

F simple= corp principal al cuvantului(radical)+ term specifica

F compuse= verb auxiliar(care variaza dupa nr pers)+ f nepersonala
Alte elemente din componeta vb: conj sa=marca de mod/ combinatie intre un format invariabil o + sa
Modificari la analiza morfologica:
Sufixul =indica modul si timpul si depinde de clasa vb
Desinenta= secventa fonetica finala indica pers si nr
Ex plecam= rad plec + suf a + desinenta m

Clase de conj: 1. A 2.EA 3.E 4.I SAU î

1.A contine vb cu ez /fara ez / unele varianza
Inf normativa: DOOM3
- accepta o singura f copiaza, lucreaza, evaporă, ignoră
- ambele f sunt acceptate dar in contexte dif: manifestă/manifestează, inseamnă/insemnează
- accepta ambele f dar una este recomandată: invie, schioapată

Inf normativa: Confuzie intre vb in ea si e .

4.I contine vb cu esc/est,easc si cele fara

Î contine vb cu ăsc, ășt, asc si cele fara

Inf normativa: DOOM3

-accepta p singura f bănuiește, bizuie
-ambele f sunt acceptate, una de preferat chinuie
-Vb a trebui are la indicativ prez forma fara esc si la conj prez cu esc

Inf normativa: DOOM3

-pastreaza a curata si a datora

3.Formele nepersonale(F verbale nonfinite) = nu indica pers si nr; nu se folosesc independent;4 f: infinitiv,
participiu, gerunziu,supin; ntra in alcatuirea timpurilor compuse sau constructiilor complexe.

Inf=se apropie de subst pt ca denumeste o act si are fs ale subst

= marca specifica a provenita dintr-o prep +rad+term(sufix)
-trasaturi de vb: nu articol sau subordonati, poate avea S si primeste C, timp: inf prez si inf perf
! inf perf= a fi la inf + participiu
Constructiile pasive si inf perf se deosebesc prin acordul participiului
-Utilizarea morfologica( viitor si conditional) si utilizari sintactice
-Fs: S NP CD CP CCT CCM CCS AT
Modificari: fs nu sunt realizate doar de vb ci de intregul grup verbal

Participiu=se comporta ca un adj; variaza dupa gen nr si caz;

=rad+term(suf)
-Utilizari morfologice( perf compus, viitor anterior, prezumtiv perf, cond perf)- in aceste cazuri nu se acorda;
utilizari sintactice( participiu in forme verbale compuse; adj participial)
-In constructile pasive se acorda participiul
-trasaturi de verb: calificare dpdvd al actiunii; primeste complemente si circ,
-Gradarea si comparatia nu este acceptata de toata participile
! a fi valori gramaticale- timp compus(part invariabil), constructie pasiva/ predicat nominal( in functie de
accent: pe desf act sau pe rezultat
-Fs NP AT

Gerunziu= se apropie de adv, deoarece poate fi subordonat unui vb; f invariabila

= rad+term(suf)
-term ând gr 1 2 3 si 4Î / ind gr 4 I
-exceptie vb gr 1 cu rad in i: apropiind; gr 2 scrise cu che ghe chi ghi: urechind veghind; inaintea cliticelor pron
( fara o): ându-l/ indu
- trasaturi de vb: poate avea S; indica o actiune care putea fi exp si prin coordonare.
-utilizari morfo pt a marca dubiul si presupunerea ( fprezumtiv prez; cond prez; conj prez)
-fs CD CCM CCT CircCauza CircConditional CircConcesiv AT

Supin= se spropie de subst; f invariabila; denumeste o actiune

=rad+term(suf)
-precedat de prep de de la pentru dupa
-trasaturi de vb: nu primeste art, nici subordonati ai subst; poate avea comp si circ
! atunci cand f este art nu mai vb de suprin ci de subst prov din acesta
-doar utilizari sintactice
-fs S NP CD CCL CCS AT

4. Mod= modul in care se prezinta ca reala, posibila, sigura sau presupusa; 4: indicativ, conj cond-opt, imperativ
+ modul dubiului si al presupunerii prezumtiv
timp=perioada desf actiunii fat de momentul vorbirii.
aspect= categorie verbala care descrie modul de desf a unei act in raport cu fazele ei(momentana/durativa/in
pregatire/de inceput/terminata/neterminata)

Indicativ=act reala, in prez,trecut sau viitor ( act inca nerealizate ca si cand ar fi reale)
F simple prez, perf simplu, mmcp, imp = rad+ term
F compuse perf compus= aux + f invariabila de participiu; viitor= aux+ f invariabila de inf; f de viitor popular=
aux+ inf/ o +sa+conj/ aux+ sa +conj

5.Timpurile indicativului
Prezentul= mod prototip cu valoare deictica; adevaruri generale, prezent narativ sau istoric, viitor prezentat ca
sigur; valoare modala de imperativ cu o intonatie secifica si !; aspect de act momentane/durative/ repetitive.
Inf normativa
Norma actuala impune f de inf a preceda si a succeda, deci si f de prezent pers a 3-a sg si pl el precedă, el
succedă
Verbul a continua la pers 1 sg conform normei actuale este eu continui.
Conj corecta a vb a creea este creez creezi creeaza creăm creați.

Perf compus= cel mai fololsit timp, actiuni anterioare momentului vorbirii
= aux a avea + participiu invariabil
Inf normativa
Muntenia: aux aceeasi f sg si pl el a ei a
Moldova si Transilvania: o la sg si la pl
Banat: o la sg si or la pl

Perf simplu= timp trecut mai putin folosit cu 2 exceptii: in tecxtele literale fictionale la pers 3 si in graiurile
oltenesti
Inf normativa
Vb cu inf in e au accentul pe rad la pers a 3-asg si la toate f de pl
Vb a fi si a avea la perf simplu au f standard: fui fuși fu frrăm furăți fură si avui avuși avu avurăm avurăți avură

Imperfect= nu se raporteaza la momentul vorbirii ci la un alt moment din trecut, un reper temoral; stare dintr-un
interval care include si reperul; valori temp si aspectuală: prezinta actiunea fara a indica o limita finala; aspect
durativ prezinta actiunea in desf ei; valoare repetitiva( iterativa); prezinta act fara a lua in considerare sf ei, fiind
un prezent in trecut.
Inf normativa
Vb a vrea la imp vream vreai vrea vream vreati vreau, in locul lor se folosesc f unui vb sinonim a voi voiam
voiai voia voiam voiati voiau
F hibride vroiam de evitat.
Vb a da si a sta conform normei actuale: dădeam dădeai dădea dădeam dădeați dădeau si stăteam stăteați stătea
stăteam stăteați stăteau

Mmcp
Inf normativa
Formele fara seg ra vazusem uitasem nu sunt admise de norma, nici forma cu desinenta i vazusei in loc de
vazusesi si nici forma vroisem ( f hibrida din f admise vrusesem de la a vrea si voisem de la a voi).

Viitor = plsarea act dupa momentul vb

Standard+ aux a vrea+ inf
F in registru colocvial: formatul invariabil o +vb la conj / aux a avea+ mod conj
Regional o la pers 3 pl devine or

Viitor anterior= f temporala care indica o actiune presupusa ca realizata inaintea unui reper din viitor: oi fi fost

Viitor in trecut= actiuni in desf in trecut la momentul respectiv fapte viitoare inca nerealizate; viitor de tip are sa
fie in trecut
= aux a avea la imp + sa fie

6.Mod imperativ= intonatie speciala, indemn, ordin cerere directa, rugaminte; doar pers 2 sg pl
F atipice de imperativ pers 2 sg: ia fă vino fii stai du
2 variante la unele verb cu sau fara cliticul pron: treci trece-l
Unele vb nu se potrivesc la imperativ
Inf normativa
F corecta se rasp la infinitiv
F pers 2 pl cu accent pe term cand sunt urm de clitice si nu pe radical
F de imperativ a vb a lua ia este omonima cu interjectia ia, iar impertativul de la a se uita uite cu interjectia uite(
care prov din vb)

7.Conj(subjonctiv)= actiuni stari posibile,

Utilizari: intentia si posibilitatea( in subordonare), propunere, urare, dubiu( in nesubordonare)
Conj prezent= f verbala + marca sa
Marca sa este doar marca de conj in prop principale, iar in cele subordonate este si element de relatia; poate
lipsi la pers 3 sg pl
Conj perf= actiune posibila incheiata inaintea unui reper
= sa+fi+participiul vb conj; toate elementele sunt invariabile; o singura f pt sg pl
! Confuzie intre conj prez si conj perf: conj perf contine f invariabila fi iar vb a fi dintr-o structura pasiva de
conj prez este variabil.
Inf de tip normativ:
f corecte: sa aibă să poată să tacă pt 2.EA
f corecte sa cante sa plece pt 2.A
f admise sa dea sa ia sa lase sa spună sa vină sa vadă
f sa copie sa bănuie NU apartin lb standard.
Conj VS imperativ: lipsa marcii să

8.Cond-optativ= posibilitate, ipoteza, consecinta dorinta, urare, imprecatie 1

Cond opt prezent= aux(origine neclara a avea sau a vrea) + inf verbulu
F sg 1 a aux este uneori scrisa gresit ași
1
Calca-te=ar
Cond opt perf= aux a fi la cond prez+ part vb de conj/ aux a fi+ fi invariabil+participiu
Utilizari:
val cond: cond prez( posibilitate realizabila in viitor)+ cond trecut(posibilitate nerealizata in trecut)/ in prop
subordonate concesie posibila sau nerealizata
val de posibilitate: presupunrer/ comparatie ireala
exp rezervarea neincrederea: fat de inf din surse nesigura.
Vb de necesitate posibilitate vointa exp atenuare intentie politicoasa
Val optativa: in f de imprecatie / de exp unei dorinte

9.Combinarea vb
0valente= enunt fara complinire
Monovalente= cer doar S/ C
Bivalente= S si C/NP
Trivalente= S CD CI
Vb cu mai multe sensuri si constructii
Vb combinat cu S: Vb care nu pot avea S/subiect nonpersoana =impersonale(ineret impersonale/ anumite
sensuri impersonale); vb care nu pot avea S personal doar pt o f =unipersonale
! metaforme personificatoare
Vb -NP: vb copulative leaga NP de S; atribuirea calitatii de identificare; prezenta NP obligatorie
A fi nu este copulativ in: pura afirmare a existentei(cere prezenta decat a S)/ plasarea in spatiu cu un Circ de loc
obligatoriu
Vb necopulative= vb predicative
Alte vb copulative: a părea a deveni a insemna a se face a ajunge a iesi a ramane
Vb-C circ
Vb-Cd:vb tranzitive( a da a lua a pune a aduce a astepta a citi a vedea)= au nevoie de C; intranzitive= nu pot
primi C
Vb – Ci: Ci in dativ
Vb-C prep: obligatoriu ( a folosi a se bucura a rade)
Vb modale: valori speciale, partcularitati sinatactice: a putea: C cu infinitiv: a trebui= omiterea vb din o
construtie pasiva
A putea= posibilitatea, permisiunea incertitudinea; a trebui= obligatia probababilitatea ridicata
! a puea in constructii cu reflexivul impersonal cu FS de S
Vb auxilare= instrumente gramaticale, componente ale unor f compuse/ constructii pasive

10. Formarea cuv: derivare( de la subst, adj, interrjectii, alte vb) comp
!Etimologia cuv=originea cuv: a săpa sisapă provin din latina sappare sappa; auz prov de la a auzi prin derviare
regresiva
Sufixe vb: vb de la subst si adj: a i / alaturi de pref in = derivare parasintetica
Suf productive: vb de la onomoatope sau subst: ui ăi âi; de la subst vb la inf cu ez in conj: iza; iona
Inf normativa: cele cu iona sunt criticate; a concluziona a fost acceptat de DOOM3
Prefixe: vb de la vb: re pre

Adaptarea din imprumuturi: a updata, a downloada a clica a chatui a brandui

Inf nomativa: multe nu au fost acceptate; a focusa a fost acceptat de DOOM3
Compuse: din vb + adv: a binecuvanta a binevoi
Element de compunere: auto= valoare semantica de marca reflexiva; cu marca se
Locutiuni vb: vb+ cuv dependente= sens unitar, o singura pozitie sintactica
: a-si aduce aminte, a veni de hac a lua la rost a o lua din loc
A da ordine nu este locutiune: elementele ei sunt analizabile sintactic si perrmit S si modificari, si sinonime

11. Variantii:
Timp: gerunzii adjectivizate
Spatiu: Perf simplu mult in Oltenia, deloc in Moldova; aux perf compus dif la pers 3 sg; in Transilvania a sti si a
putea la inf fara a = arhaisme
Context cultural: voi face (scris si limbaj solemn),
sa fac(vorbit) f de inf si gerunziu( administrativ)

12. In redactare texte

Narative: pastrarea unui timp
Complexe: perf +imperf = reliefarea actiunii principale; mmcp= texte in retrospective, prez narativ= secvente
povestite mai vii
Descriptive: vb= rol element de legatura
Argumentstive: conj conditional si vb modale