Genogramele multigeneraţionale

Analiza arborelui genealogic documentată în forma genogramelor multigeneraţionale poate să fie realizată în
trei modalităţi:

1. Genograma simplă
Numele, vârsta şi relaţiile legale ale membrilor familiei
2. Genograma distanţelor
Interacţiunile dintre membrii familiei
3. Genograma detaliată
Trăsături de caracter, experienţe specifice de viaţă, teme recurente.

1. În primă fază realizaţi Genograma simplă. Marcaţi:

a. Datele de naştere, căsătorie, separare, divorţ, data morţii şi cauza morţii
b. Genul şi ordinea naşterii fiecărui membru al familiei
c. Etnia
d. Religia
e. Ocupaţia
f. Locaţia geografică a membrilor de familie
Desigur, vei marca punctele c, e, şi f dacă există variaţie între membrii familiei, dacă toţi membrii din
genogramă sunt de aceeaşi etnie, de exemplu, nu se notează acest lucru la toţi membrii fiind
redundant; la fel, în ce priveşte religia sau locaţia.

În genograma simplă indicăm aşadar: CINE, CUM şi CÂND. Cine face parte din familie, cum au ajuns
parte din familie (prin naştere sau căsătorie) şi când s-a întâmplat acest lucru (ordinea naşterilor, data
naşterii, data căsătoriei, data adopţiei, data la care a fost dat în plasament/asistenţă maternală, etc.),
precum şi modul şi când au ieşit din familie (data şi cauza morţii, anul separării sau divorţului).

2. În Genograma distanţelor extindem arealul informaţiilor descriind ansamblul relaţiilor interpersonale

din sistemul familial. Se indică mai degrabă distanţele emoţionale şi nu cele geografice. Arată modul în
care sunt interconectaţi membrii familiei – conectaţi sau deconectaţi. Pentru realizarea acestei
genograme răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Cine este cel mai apropiat (emoţional) membru al familiei?
b. Cu cine ai (avut) cele mai conflictuale relaţii?
c. Ai cumva relaţii apropiate şi în acelaşi timp şi conflictuale cu vreun membru al famiiei?
d. Te-ai separat emoţional/rupt/îndepărtat (cut-off/estranged) de cineva din familie? Când şi din
ce motive s-a petrecut acest lucru?

Această genogramă a distanţelor nu este bazată pe fapte concrete cât este un portret subiectiv
realizat cu persoana care realizează analiza indicând modul în care „se poartă” membrii familiei, între
ei.

3. Genograma detaliată conţine orice alte informaţii care merită să fie inclusă relativ la oricare membru
al familiei. Se pot identifica problemele medicale, fizice, dependenţele de substanţe, trăsături de
personalitate, ... orice este de interes pentru persoana care face analiza. Aceasta oferă ocazia de a
explora pattern-urile manifeste în familie şi de a aprecia măsura în care aceste pattern-uri te descriu şi
te afectează.

Adaptat de Ovidiu Gavrilovici după Barbara Emmanuel, 1995, Handouts of Family Systemic Therapy Workshop (workshop in
terapie sistemică), Case Western Reserve University, Mandel School of Applied Social Sciences, (workshop 9583 din 7 septembrie
1995), p. 20.