MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT ,,ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

Referat

Tema: Genograma

Autor:
Masteranta grupei PF21M
Rodica COJOCAR

Bălți 2021
Cuprins
INTRODUCERE...........................................................................................................................2
Capitolul I: Noțiuni generale privind genograma......................................................................3
CAPITOLUL II: Genograma – instrument de evaluare a structurii  si functionalitatii
familiei............................................................................................................................................5
AVANTAJE ALE GENOGRAMEI.........................................................................................7
Exercițiu.......................................................................................................................................9
CONCLUZIE...............................................................................................................................10
INTRODUCERE

Multe studii relevă importanța familiei în procesul de sănătate și boală, deoarece în

aceasta au loc o serie de evenimente de viață și/sau crize normative (căsătorie, naștere de copil
etc.) și nenormative (divorț). închisoare etc.)

Există mai multe instrumente pentru studiul familiei, dar prin funcționalitatea și
aplicabilitatea ei, genograma este instrumentul care se remarcă prin utilizarea sa ca instrument de
studiu și abordare a familiei.

Întrucât este un instrument care colectează informații individuale și familiale, este

important să existe acordul pacientului, căruia trebuie explicat în prealabil conținutul și motivul
genogramei.

Genograma este un instrument fundamental pentru înregistrarea grafică a relațiilor

dintre membrii familiei, făcând posibilă vizualizarea celor mai relevante evenimente în momente
din istoria familiei. Aceste fapte sunt importante pentru înțelegerea structurii familiei și pentru
realizarea celor mai adecvate intervenții în acel moment. Proiectul Album de familie este
instrumentul pentru construirea genogramei.

Această reprezentare a fost folosită în mediile clinice din 1985, când a fost popularizată
de Monica McGoldrick și Randy Gerson. 

Din punct de vedere istoric, profesioniștii din domeniul sănătății desenează manual
genogramele și le înregistrează în fișa medicală a pacientului. Imaginile realizate de
profesioniștii din domeniul sănătății nu sunt întotdeauna foarte clare, iar utilizarea pe hârtie face
ca modificările și partajarea genogramei să fie dificil de realizat.

Proiectul „Album de familie” a fost dezvoltat de Nescon (Centrul de Educație pentru

Sănătate Colectivă) cu scopul de a facilita crearea și manipularea genogramelor.

Acest instrument poate fi folosit de orice profesionist care dorește să cunoască și să

descrie structura familială a clienților lor.
Capitolul I: Noțiuni generale privind genograma

O genogramă este o formă de reprezentare a relațiilor de rudenie, care este folosită în

principal în terapia familială sistemică pentru a reprezenta și evalua relațiile de familie,
constelațiile recurente și anamneza; conținutul merge cu mult dincolo de un arbore genealogic. O
genogramă este utilizată pentru a vizualiza tiparele de comportament, factorii psihologici care
determină relația și comportamentele repetitive în cadrul unei familii și apoi pentru a le analiza.

Într-un sens mai larg, genogramele și schematizarea bazată pe ele sunt, de asemenea,
folosite pentru a depăși relațiile de familie, de exemplu pentru analiza rețelelor sociale, pentru a
ilustra conexiunile, relațiile și liniile de conflict din domeniile subiectului foarte largi, până la
legăturile globale dintre afaceri și politică .

De asemenea, a fost definită ca reprezentarea grafică a dezvoltării familiei în timp sau

ca instrumentul capabil să încorporeze categorii de informații în procesul de rezolvare a
problemelor.

Prin utilizarea simbolurilor, permite intervievatorului să culeagă, să înregistreze, să

relaționeze și să expună categorii de informații din sistemul familial, la un moment dat al
evoluției acestuia, ca și cum ar fi o radiografie și/sau o fotografie și să o utilizeze pt. rezolvarea
problemelor, educarea și prevenirea în sănătatea individuală și familială. Fiind un instrument
dinamic, acesta trebuie actualizat periodic din cauza schimbărilor care apar de-a lungul timpului
în familie. Construcția sa la început necesită între 20 și 30 de minute, cu practică durează în
medie 12 minute.

Desenul genogramei are în sine o funcție terapeutică și nu constă doar într-un test de
diagnostic sau într-o culegere de informații. Putem înțelege genograma ca un mijloc de a ajunge
să împărtășim informații cu restul membrilor familiei, ne permite să ajutăm diferiții pacienți. În
unele cazuri, chiar ne ajută să îi implicăm pe membrii familiei care rămân mai mult pe margine
și să colaboreze prin împărtășirea informațiilor, văzând că aceasta este cea mai sigură modalitate
de a vorbi despre familia lor și despre ei înșiși. În unele cazuri, doar simplul fapt de a observa
genograma ne oferă deja o viziune asupra acelor tipare relaționale care se repetă din generație în
generație, devenind conștienți și devenind un prim pas pentru a putea face schimbări.

Reprezentarea genogramei se face de obicei în primele ședințe, deoarece ne permite să

avem un cadru mai clar din care să începem să intervenim și să facem ipoteze de lucru.
 În ceea ce privește desenul genogramei, construcția acesteia este alcătuită din trei faze
succesive: trasarea structurii familiei; colectarea de informații de bază despre familie; și relațiile
de familie delimitate. Prima reprezentare constă în desenarea figurilor (ex: pătrat, cerc) care
simbolizează fiecare membru al familiei și liniile care le unesc care determină tipul de relație
stabilită între ele. Membrii bărbaților sunt reprezentați prin pătrate, iar femeile prin cercuri. În
plus, o linie punctată este folosită pentru a indica coexistența diferiților membri, inclusiv a acelor
persoane care împart o casă în același cerc.

Mai detaliat, acesta ar fi procesul de creare a genogramei:

În primul rând, se urmărește structura genogramei: persoanele care alcătuiesc familia,

legăturile de sânge și juridice dintre ei și cele mai importante date (naștere, deces, căsătorie,
separare etc.).

În al doilea rând, sunt încorporate cele mai relevante informații funcționale: date
importante psihologice, medicale și de funcționare generală (boli fizice sau psihice, evenimente
izbitoare, succese sau eșecuri izbitoare...).

Se trasează cele mai semnificative relații între membri (alianțe, conflicte, tăietură
emoțională...). Indicarea cu diferite simboluri pe cele mai semnificative (care sunt mai bune sau
mai rele).

În sfârșit, acele date care nu pot fi reprezentate grafic deoarece necesită explicații
suplimentare (evenimente importante în familie, conflicte izbitoare și motive pentru acestea etc.)
și datele de istorie familială care permit contextualizarea și înțelegerea acesteia sunt indicate pe o
fișă separată. special.
CAPITOLUL II: Genograma – instrument de evaluare a structurii  si
functionalitatii familiei

 O genogramă nu doar înregistrează numele și datele nașterii, ci și modul în care acestea

se raportează între ele. De exemplu, pot fi afișate date despre carieră, conflicte intrafamiliale,
boli și obiceiuri.

Un avantaj este că diferite tipuri de relații pot fi reprezentate în culori diferite în

genograme, cum ar fi cuplurile căsătorite, divorțate, separate, necăsătorite și logodite.

De obicei, genogramele conțin și reprezentări ale sentimentelor unul pentru celălalt.

Două linii verzi paralele, orizontale, între două persoane reprezintă prietenia, de exemplu, două
cercuri verzi, care se împletesc, înseamnă iubire. Liniile roșii reprezintă în mare parte relații
negative precum ura, neîncrederea și respingerea.

Pentru a include persoane precum vecini, colegi de muncă respectiv colegi de clasă,
superiori respectiv profesori, preoți și altele asemenea, acestea sunt uneori incluse în genogramă.
De exemplu, genogramele pot fi create și pentru companii.

SIMBOLULE: bărbatul este reprezentat printr-un pătrat, femeia printr-un cerc. În

cupluri, bărbatul merge la stânga și femeia la dreapta. Pacientul identificat, pe care este
structurată genograma, este reprezentat cu o linie dublă. Moartea este simbolizată de o
cruce. Data nașterii și a morții sunt plasate deasupra simbolului la stânga și, respectiv, la
dreapta. Pentru sarcini se folosește un triunghi, avorturi un mic cerc marcat. Uniunea familială
este reprezentată de o linie verticală care se leagă de linia orizontală a căsătoriei. Copiii trebuie
ordonați de la cel mai sus la cel mai jos și de la stânga la dreapta. Concubinatul și adopția sunt
reprezentate prin linii întrerupte. Căsătoria este reprezentată de două linii verticale care pornesc

de la baza simbolurilor masculin și feminin,  datele concubinajului, căsătoriei, separării și/sau

divorțului, ultimele două sunt trasate cu o linie sau două linii înclinate. Delimitarea locuinței se
face printr-o trasare cu linii întrerupte în jurul membrilor care locuiesc în aceeași locuință. În
interiorul fiecărui simbol se află vârsta. Bolile și/sau problemele de sănătate sunt notate lângă
simboluri.

Pentru a reprezenta funcționalitatea, se realizează urme care leagă

simbolurile. Principalele sunt o linie dublă reprezentând o uniune strânsă, o linie întreruptă
pentru relațiile sărace sau conflictuale, o linie întreruptă în relațiile îndepărtate și o linie
întreruptă de două linii paralele când relația dintre doi oameni este aproape inexistentă.
AVANTAJE ALE GENOGRAMEI

1. Prezentarea unei fișe medicale sistematice.

2. Format grafic ușor de citit.

3. Reușește să identifice modele generaționale, biomedicale și psihosociale.

4. Permite evaluarea relaţiilor dintre mediul familial şi boală.

5. Restructurați problemele prezente la pacienți.

6. Asista in managementul medical si in domeniul medicinei preventive.

7. Evidențiază obstacolele în calea cooperării.

8. Identificați evenimentele de viață care ar putea afecta diagnosticul și tratamentul.

9. Arată tipare de boală.

10. Facilitează educarea pacientului.

11. Detectează stadiul ciclului de viață al familiei.

12. Favorizează elaborarea de ipoteze terapeutice.

13. Procesul de pregătire a acestuia permite stabilirea unei relaţii armonioase medic-pacient.

14. Este o modalitate neamenințătoare de a obține informații importante din punct de vedere
emoțional.

15. Pregătirea lui arată interes pentru pacient și pentru alți membri ai familiei.

16. Reprezinta structura functionala a familiei.

17. Încurajează participarea intervievatului și a membrilor familiei acestuia atât la informațiile pe

care le împărtășesc, cât și la relatarea și reflecția asupra dificultăților și resurselor pe care le pot
întâmpina.

18. Permite identificarea unora dintre elementele care compun rețelele de sprijin (partener, copii,
nepoți etc.)

19. Servește ca instrument pentru detectarea factorilor de risc de mediu în casă.

Exercițiu

Asistentul social din cadrul serviciului de asistenta sociala a fost informat de catre
vecinul lui Radu ca acesta isi bate copiii in fiecare seara, iar copiii se tem sa mai doarma seara
acasa; cei mai mici fug la vecini, iar cei mari pleaca la matusa lor, Maria, in alt sat. In 2003 sotia
lui Radu, Adriana, a murit in urma unui cancer la 39 de ani. De cand i-a murit sotia, la care a
tinut foarte mult, Radu isi ingrijeste singur cei 5 copii, ajutat doar de sora sotiei lui, Maria. Tot in
anul 2003 ii moare si tatal, in urma unui accident de masina. Si de acesta Radu a fost foarte
apropiat. Acum nu mai are serviciu si lucreaza cu ziua prin sat; iar seara ajunge acasa de cele mai
multe ori beat. De copii nu mai are grija. Din cei trei copii de varsta scolara, numai Ion mai
merge la scoala. George, 12 ani,  si Ana, 9 ani, au grija de fratii mai mici (Silvia de 3 ani, Lili de
5 ani si Ion de 7 ani) si isi petrec timpul cersind pentru a cumpara mancare.
CONCLUZIE

Genograma este un instrument care permite profesionistului din domeniul sănătății să

reprezinte structura familiei ca grup, cu istoric, limite, ierarhie, alianțe interne și externe cu
mediul social; evaluează schimbările din organizarea familiei de-a lungul timpului, în raport cu
evenimentele care au loc în existența acesteia, care mobilizează resurse sau rezistență; face
cunoscută coeziunea intrafamilială și calitatea comunicării, percepția rolurilor, mituri, credințe
etc.; ajută la înțelegerea proceselor familiale, datorită informațiilor abundente pe care le oferă
despre grupul familial.

De asemenea, permite intervievatorului (medic, asistent medical profesionist, asistent

social, psiholog) să obțină informații despre tipul locuinței, etapele de dezvoltare, evenimentele
de viață, să-și vadă contextul familial, prietenii și/sau vecinii, instituțiile sociale, școala, locul de
muncă, trăiește sănătatea și boala transgenerațională, determină modele repetitive asupra
modalităților de relaționare, se confruntă cu situații critice etc.