II FACULTATEA, DE ECONOMIE

ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
UNIVERSITATEA "AL... CUZA” LAŞI

FINANŢE
FINANIE
Suport de
Suport de curs,
curs, anul
anul II
ll
profil Ştiințe
profil Ştiinţe Economice, învățământ de
Economice, învățământ de zi
zi
anul universitar
anul universitar 2020-2021
2020-2021

1
 CUPRINS
CUPRINS
CAPITOLUL 11 ...................................................................................................................................................... 11
CAPITOLUL
CONCEPTE PRIVIND
CONCEPTE PRIVIND FINANŢELE FINANȚELE ŞI ŞI CADRUL
CADRUL SPECIFIC SPECIFIC MANIFESTĂRII
MANIFESTĂRII ACESTORA... ACESTORA ................. 11
1.1. Noţiunea
1.1. Noțiunea de finanțe și
de finanţe și premisele
premisele existenței
existenței finanțelor... en ne ne anee 1l
finanțelor ......................................................................................
1.2. Conținutul
1.2. economic și
Conţinutul economic şi trăsăturile finanțelor ....................................................................................................
trăsăturile finanţelor... ana eenaanae 7 7
1.3 Sfera
1.3 Sfera de cuprindere și
de cuprindere şi principalele
principalele componente
componente ale ale finanțelor
finanțelor... ........................................................................
nenea Il
11
CAPITOLUL 22 .................................................................................................................................................... 16
CAPITOLUL 16
FUNCŢIILE ȘI
FUNCȚIILE ȘI ROLUL
ROLUL FINANȚELORFINANȚELOR .......................................................................................................... 16 16
2.1. Abordări conceptuale
2.1. Abordări conceptuale... .....................................................................................................................................
eee na ea aa aaa ae aaa nana aaa aaa 16 16
2.2. Funcţia
2.2. Funcția de de repartiție
repartiție... ........................................................................................................................................
ana nanaa 16 16
2.3. Funcţia
2.3. Funcția de de control
Control... ...........................................................................................................................................
aan aanaa 19 19
2.4. Funcţia
2.4. Funcția de de reglare
reglare (stabilizare)
(stabilizare) aa economieieconomiei... ...................................................................................................
en a na ae 22 22
2.5. Alte
2.5. Alte funcții
funcţii specifice
specifice unor componente ale
unor componente ale finanțelor
finanțelor... ....................................................................................
enma 25
25
2.6. Rolul
2.6. finanțelor în
Rolul finanţelor în evoluția
evoluția societății..............................................................................................................
societății... nenea en naenaae 27 27
CAPITOLUL 33 .................................................................................................................................................... 29
CAPITOLUL 29
SISTEMUL FINANCIAR
SISTEMUL FINANCIAR ................................................................................................................................... 29 29
3.1. Conceptul
3.1. Conceptul de de sistem
sistem financiar... nene e eee aaa an aa en en aaa aaa aaa 29
financiar ......................................................................................................................... 29
3.2. Sistemul
3.2. Sistemul financiar
financiar ca ca ansamblu
ansamblu de de relații
relații financiare
financiare... .......................................................................................
emana 30
30
3.3. Sistemul
3.3. Sistemul de de fluxuri
fluxuri financiar-monetare
financiar-monetare........ ...........................................................................................................
eee anna anna aan an 33 33
3.4. Sistemul
3.4. Sistemul de de instituții
instituţii financiar-bancare
financiar-bancare ..........................................................................................................
eee ana aanae 35 35
3.5. Sistemul
3.5. Sistemul de de fonduri
fonduri financiare
financiare... ........................................................................................................................
anna anna aan an 36 36
3.6. Sistemul
3.6. Sistemul instrumentelor
instrumentelor de conducere și
de conducere şi reglare
reglare a a activității
activităţii economice
economice... ........................................................ 38 38
3.7. Sisteme
3.7. Sisteme de de finanţare
finanțare aa economiei
economiei ...................................................................................................................
meanana anae 43 43
CAPITOLUL 44 .................................................................................................................................................... 47
CAPITOLUL 47
PIEŢE
PIEŢE FINANCIARE
FINANCIARE ......................................................................................................................................... 47 47
4.1. Sfera
4.1. Sfera pieţelor financiare și
piețelor financiare şi componentele
componentele lor lor... .................................................................................................
emana aan 47
47
4.2. Pieţele
4.2. Piețele financiare secundare și
financiare secundare şi piețele
pieţele interdealeri
interdealeri .........................................................................................
eee en 49
49
4.3 Participanții și
4.3 Participanții şi intermediarii
intermediarii de de pe pe piețele
piețele financiare
financiare ......................................................................................
eee en 50
50
4.4. Tipuri
4.4. Tipuri dede operațiuni
operaţiuni pe pe piețele
pieţele financiare
financiare... .......................................................................................................
en en 5l
51
CAPITOLUL 55 .................................................................................................................................................... 53
CAPITOLUL 53
FINANŢELE
FINANȚELE PRIVATE PRIVATE ALE ALE ÎNTREPRINDERII
ÎNTREPRINDERII -- COMPONENTĂ COMPONENTĂ AA SISTEMULUI SISTEMULUI FINANCIAR FINANCIAR....... 53 53
Relațiile financiare
5.1. Relaţiile
5.1. financiare private
private ale ale întreprinderii
întreprinderii și şi mediul
mediul în în care
care se se manifestă
manifestă acestea
acestea... 53
...................................... 53
Fluxuri și
5.2. Fluxuri
5.2. şi cicluri financiare ale
cicluri financiare întreprinderii private...
ale întreprinderii private .....................................................................................
ana nenaanae 56 56
5.3. Cadrul
5.3. Cadrul general
general de de constituire
constituire aa capitalurilor
capitalurilor firmei firmei și şi de
de finanțare investiţiilor și
finanţare aa investițiilor şi aa activității
activităţii de de exploatare57
exploatare57
5.4. Rezultatele
5.4. financiare ale
Rezultatele financiare ale întreprinderii
întreprinderii... ..........................................................................................................
eee nn ne en en aaa aaa 63 63
CAPITOLUL 66 .................................................................................................................................................... 66
CAPITOLUL 66
BUGETUL
BUGETUL DE DE STATSTAT ŞI ŞI SISTEMUL
SISTEMUL BUGETAR BUGETAR ........................................................................................... 66 66
6.1. Concepte
6.1. Concepte privind
privind bugetul
bugetul de stat și
de stat conținutul său
şi conținutul său economic
ECONOMIC... .........................................................................
en 66
66
6.2. Principii
6.2. Principii bugetare nene ea aan aa ea ea aaa ea ae aan ea ana ana 68
bugetare ........................................................................................................................................... 68
6.2.1. Universalitatea
6.2.1. Universalitatea bugetului bugetului... ..............................................................................................................
eee nana 68 68
6.2.2. Unitatea
6.2.2. Unitatea bugetului
bugetului ........................................................................................................................
mean nana 68 68
6.2.3. Neafectarea
6.2.3. Neafectarea veniturilor
veniturilor bugetarebugetare... .................................................................................................. 70 70
6.2.4. Anualitatea
6.2.4. Anualitatea bugetuluibugetului... ....................................................................................................................
aaa en emana 70 70
6.2.5. echilibrarea
6.2.5. echilibrarea bugetuluibugetului... ...................................................................................................................
mean nn emana 71 7I
6.2.6. Realitatea
6.2.6. bugetului... ......................................................................................................................
Realitatea bugetului ea en emana 73 73
6.2.7. Specializarea bugetară
6.2.7. Specializarea bugetară .................................................................................................................
manea en emana 73 73
6.2.8. Publicitatea
6.2.8. Publicitatea bugetuluibugetului... ...................................................................................................................
eee en emana 74 74
6. 3.
6. 3. Procesul
Procesul bugetar... eee e aan anna e aa aaa aaa aan nana anna aaa 74
bugetar ............................................................................................................................................ 74
6.3.1. Elaborarea
6.3.1. Elaborarea proiectului
proiectului de de buget
buget... ...................................................................................................
emana 75 75
6.3.2. Aprobarea
6.3.2. Aprobarea bugetului.bugetului. ....................................................................................................................
mean nn emana 76 76
6.3.3. Lexecuţia
6.3.3. bugetului... ......................................................................................................................
Eexecuția bugetului. aaa aaa aaa aaa aan aaa 76 76
6.3.4. Încheierea și
6.3.4. Încheierea şi aprobarea
aprobarea contului contului de execuție bugetară
de execuție bugetară... ................................................................ ace 80
50
6.3.5. Controlul
6.3.5. Controlul bugetarbugetar... ..........................................................................................................................
aan ne 815
6.4. Sistemul bugetar public și
6.4. Sistemul bugetar public şi componentele sale...
componentele sale anna 82
................................................................................................ 82
CAPITOLUL 77 .................................................................................................................................................... 84
CAPITOLUL 84
SISTEMUL CHELTUIELILOR
SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE PUBLICE ..................................................................................................... 84 84
7.1. Conceptul
7.1. Conceptul de de cheltuieli publice și
cheltuieli publice şi conținutul
conţinutul acestora acestora... ....................................................................................
en 84
84
7.2. Clasificarea
7.2. Clasificarea cheltuielilor
cheltuielilor publice... nene ne ee e ea ea aan ea ana ea 87
publice .................................................................................................................... 87
Caracterizarea globală
7.3. Caracterizarea
7.3. globală aa cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice ca ca fenomen financiar ..............................................................
fenomen financiar eee nea cae 89
89
2
7.4. Factori
7.4. Factori de influenţă asupra
de influență asupra evoluției
evoluţiei cheltuielilor
cheltuielilor publice... enma
publice .............................................................................. 95
95
Caracterizare generală
7.5 Caracterizare
7.5 generală aa principalelor
principalelor categorii categorii de de cheltuieli
cheltuieli publice
publice (bugetare)
(bugetare)... ...........................................
nenea 96
96
7.5.1 Caracterizare
7.5.1 Caracterizare generală generală aa cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice pentru
pentru acțiuni
acțiuni social-culturale
social-culturale ............................
..........c anna 96
96
7.5.2
7.3.2 Caracterizare
Caracterizare generală generală aa ch.pentru
ch.pentru servicii publice generale,
servicii publice generale, ordine publică şiși siguranță
ordine publică siguranță naț. naţ. 109
109
7.5.3
7.3.3 Caracterizare
Caracterizare generală generală aa cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice pentru
pentru apărareapărare națională
naţională ........c ceea anna
.................................. 110
110
7.5.4.
7.3.4. Caracterizare
Caracterizare generală generală aa cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice pentru
pentru acțiuniacțiuni economice..................................
economice.......... cca anna Il]
111
CAPITOLUL 8
CAPITOLUL 8 .................................................................................................................................................. 115 115
SISTEMUL RESURSELOR
SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE FINANCIARE PUBLICE PUBLICE ................................................................................ 115 115
8.1. Noţiunea
8.1. Noțiunea de de resurse
resurse financiare publice și
financiare publice şi structura
structura acestora
acestora... ........................................................................
enma 115
115
Clasificarea și
8.2. Clasificarea
8.2. şi caracterizarea
caracterizarea generalăgenerală aa resurselor financiare publice
resurselor financiare publice (bugetare)
(bugetare)... ........................................
nenea 117
117
CAPITOLUL 9
CAPITOLUL 9 ................................................................................................................................................. 122 122
IMPOZITELE —– PRINCIPALĂ
IMPOZITELE PRINCIPALĂ RESURSĂ RESURSĂ FINANCIARĂ FINANCIARĂ PUBLICĂ PUBLICĂ (BUGETARĂ) (BUGETARĂ ............................
).......ccne nacnoeeeaueeee 122
122
9.1. Conținutul
9.1. economic și
Conţinutul economic și trăsăturile
trăsăturile impozitului
impozitului... .............................................................................................
ana naanee 122 122
9.2. Principiile
9.2. impunerii... .....................................................................................................................................
Principiile impunerii ne ne ee ea aaa ana an aa eee aaa ana enna ene 124 124
9.2.1]. Cerințe
9.2.1. Cerinţe (criterii)
(criterii) generale
generale ale ale impunerii
impunerii... .....................................................................................
nenea nana enneaenanenea 124 124
9.2.2. Principii de
9.2.2. Principii de echitate fiscală ........................................................................................................
echitate fiscală... neam 125
125
9.2.3. Principii de
9.2.3. Principii politică financiară
de politică financiară (fiscală)
(fiscală)... .....................................................................................
nene eee 126
126
9.2.4. Principii de
9.2.4. Principii politică economică
de politică economică și și socială
socială... ..................................................................................
neant naeeneaenaenene a 127127
9.3. Clasificarea
9.3. Clasificarea impozitelor
impozitelor... ................................................................................................................................
nea aaa an aa en ea aaa aaa ana anna aaa 129 129
9.4. Elementele
9.4. Elementele tehnicetehnice ale impozitului și
ale impozitului şi sisteme
sisteme de de impozitare
impozitare... ........................................................................
enma 131
131
9.4.1. Elemente
9.4.1. Elemente tehnicetehnice ale ale impozitului
impozitului ................................................................................................
mmm nenea nana 131 131
9.4.2 Sisteme
9.4.2 Sisteme de de impozitare
impozitare... ...................................................................................................................
.... nea aaa 132
132
9.5. Trăsăturile distinctive
9.5. Trăsăturile distinctive și şi formele impozitelor directe
formele impozitelor directe... ...................................................................................
enma 134
134
9.5.1. Impozitele
9.5.1. Impozitele pe pe venituri... eee nana 135
venituri .................................................................................................................. 135
9.5.2. Impozitele
9.5.2. Impozitele pe avere. ....................................................................................................................
pe avere. neam 137
137
Trăsăturile distinctive și
9.6. Trăsăturile distinctive şi formele impozitelor indirecte... enma
9.6. formele impozitelor indirecte ................................................................................ 138
138
9.6.1. Taxele
9.6.1. Taxele de de consumație.
consumație. ..... ceea aaa aaa eee anna
................................................................................................................. 140
140
9.6.2. Monopolurile
9.6.2. Monopolurile fiscale. ceea
fiscale. .................................................................................................................. 142
142
9.6.3. Taxele
9.6.3. Taxele vamale.
vamale. ............................................................................................................................
mea aaa 142
142
CAPITOLUL 10
CAPITOLUL 10 ................................................................................................................................................ 144 144
POLITICA FINANCIARĂ
POLITICA FINANCIARĂ ............................................................................................................................... 144 144
10.1. Conținutul
10.1. Conţinutul politicii
politicii financiare
financiare... .....................................................................................................................
nenea aan anna 144 144
10.2 Politica
10.2 financiar-monetară aa autorităților
Politica financiar-monetară autorităților publicepublice ......................................................................................
men eee 145
145
10.3. Politica financiară
10.3. Politica financiară a a întreprinderii
întreprinderii (firmei) (firmei) și şi coordonatele
coordonatele sale sale... .................................................................
enma 147
147
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ....................................................................................................................... 150

3
 CAPITOLUL 11
CAPITOLUL

CONCEPTE PRIVIND
CONCEPTE FINANȚELE ŞI
PRIVIND FINANŢELE ŞI CADRUL
CADRUL SPECIFIC
SPECIFIC
MANIFESTĂRII ACESTORA
MANIFESTARII ACESTORA
1.1. Noțiunea
1.1. Noţiunea de finanţe și
de finanțe şi premisele
premisele existenței
existenţei finanțelor
finanţelor

Apariția și
Apariția şi cristalizarea noțiunii de
cristalizarea noțiunii de “finanțe”
“finanţe” se înscrie în
se înscrie în amplul
amplul proces proces evolutiv
evolutiv al al
societății
societății omenești.
omeneşti. Semnificațiile
Semnificațiile sale s-au conturat
sale s-au conturat pe pe fundalul
fundalul exprimării
exprimării valoricevalorice prin prin bani
bani aa
și economice, sub impactul dezvoltării
proceselor şi relațiilor economice, sub impactul dezvoltării schimbului de mărfuri şi organizării
proceselor relațiilor schimbului de mărfuri și organizării
sociale
sociale aa comunităților
comunităților umane. umane.
Sub
Sub aspect etimologic, studiile
aspect etimologic, întreprinse au
studiile întreprinse au condus
condus la la constatarea
constatarea că că la la originea
originea
cuvântului
cuvântului “finanțe”
“finanţe” s-au s-au aflat
aflat unele
unele expresii
expresii utilizate,
utilizate, din vechime, înîn limba
din vechime, limba latină,
latină, precum
precum
“finantio”,
“finantio”, “financias” sau “financia pecuniaria” cu înțelesul generic de “plată în bani”. Se
“financias” sau “financia pecuniaria” cu înțelesul generic de “plată în bani”. Se
admite,
admite, de de asemenea,
asemenea, că că aceste
aceste expresii
expresii proveneau,
proveneau, la la rândul
rândul lor,lor, din
din cuvântul
cuvântul latinesc
latinesc “finis”,
“finis”,
care, în mod
care, în mod obișnuit,
obişnuit, avea accepțiunea de
avea accepțiunea de “termen
“termen de de plată”.
plată”.
Totodată,
Totodată, este este de de remarcat
remarcat că, încă din
că, încă din secolul
secolul al al XV-lea,
XV-lea, în în limba
limba franceză
franceză îşi își făcuseră
făcuseră
apariția cuvintele
apariția cuvintele “finance”,
“finance”, prin prin carecare eraera desemnată
desemnată o o sumă
sumă de bani sau
de bani sau unun venit
venit aparținând
aparţinând
organelor
organelor de de stat,
stat, respectiv
respectiv “finances”
“finances” cu cu semnificația,
semnificaţia, mai mai largă,
largă, de de patrimoniu
patrimoniu al al statului.
statului.
Aproximativ
Aproximativ în în aceeași
aceeaşi perioadă
perioadă circulau
circulau și și expresii
expresii ca ca “hommes
“hommes des des finances”
finances” și şi “financiers”,
“financiers”,
folosite pentru
folosite pentru a-i a-i denumi
denumi pe arendaşii de
pe arendașii de impozite
impozite sau sau persoanele însărcinate cu
persoanele însărcinate cu strângerea
strângerea
veniturilor pentru rege.
veniturilor pentru rege.
Asemănător,
Asemănător, în în limba
limba germană,
germană, tot tot din
din secolul
secolul XV, XV, datează
datează folosirea
folosirea cuvintele
cuvintele “Finanz”,
“Finanz”,
cu înțelesul de
cu înțelesul de “plată
“plată în în bani”
bani” și şi “Finanzer”,
“Finanzer”, în în accepțiunea
accepțiunea generică generică de de cămătar
cămătar (persoană
(persoană care care
acordă împrumuturi cu dobânzi
acordă împrumuturi cu dobânzi ridicate). ridicate).
Rădăcinile
Rădăcinile de de ordin
ordin lingvistic
lingvistic ale ale cuvântului
cuvântului “finanțe” “finanțe” reliefează
reliefează cu cu pregnanță
pregnanţă
îngemănarea acestora cu “banii”, a căror prezență a marcat profund viaţa economică şi socială,
îngemănarea acestora cu “banii”, a căror prezență a marcat profund viața economică și socială,
jucând un
jucând un rol
rol major
major în în dezvoltarea
dezvoltarea societății omeneşti și
societății omenești constituindu-se ca
şi constituindu-se ca premisă
premisă esențială
esențială aa
nașterii și
nașterii şi existenței
existenţei finanțelor.
finanţelor.
În
În mod
mod obiectiv, apariţia “banilor”
obiectiv, apariția “banilor” aa precedat-o
precedat-o pe pe ceacea de de “finanțe”,
“finanţe”, deși, deşi, în în planul
planul
activității
activității practice,
practice, semnificațiile
semnificațiile atribuite atribuite acestor
acestor noțiuni
noţiuni s-au întrepătruns, iar
s-au întrepătruns, iar procesele
procesele
economice și
economice relaţiile bazate
şi relațiile bazate pe pe folosirea
folosirea banilor
banilor sau sau exprimate
exprimate bănește băneşte sunt sunt considerate,
considerate, cel cel mai
mai
adesea,
adesea, în în mod
mod global,
global, “financiare”.
“financiare”.
Existența și
Existenţa și folosirea banilor, respectiv
folosirea banilor, respectiv dezvoltarea
dezvoltarea relațiilor marfă-bani reprezintă
relațiilor marfă-bani reprezintă
prima
prima premisă
premisă aa manifestării
manifestării finanțelor,
finanţelor, ca ca fenomen economic și
fenomen economic şi social.
social.
La rândul său, apariția
La rândul său, apariţia banilor pe scena istoriei a reprezentat un
banilor pe scena istoriei a reprezentat un fenomen
fenomen obiectiv,obiectiv,
determinat
determinat de de dezvoltarea
dezvoltarea schimbului
schimbului de de mărfuri,
mărfuri, de de lala forma
forma cea cea maimai simplă,
simplă, în în care
care o o marfă
marfă se se
schimba pe alta, la folosirea unei singure mărfi, acceptată la
schimba pe alta, la folosirea unei singure mărfi, acceptată la schimb ca echivalent general pentru schimb ca echivalent general pentru
toate celelalte,
toate denumită generic
celelalte, denumită generic “bani”.
“bani”. Aceasta
Aceasta s-a s-a produs
produs în în cadrul
cadrul unui unui proces
proces evolutiv
evolutiv
și îndelungat, în relație directă cu diviziunile sociale
complex şi îndelungat, în relație directă cu diviziunile sociale ale muncii, dezvoltarea factorilor
complex ale muncii, dezvoltarea factorilor
de producție, ridicarea
de producție, ridicarea productivității,
productivităţii, creșterea volumului și
creşterea volumului şi diversificarea
diversificarea structurii
structurii producției,
producţiei,
etc.
etc.
Este
Este semnificativ
semnificativ faptul faptul că,că, până
până la la prima
prima diviziune
diviziune socialăsocială aa muncii,
muncii, economia
economia avea avea un un
profund
profund caracter
caracter natural închis, producția
natural închis, producția limitându-se
limitându-se la la asigurarea
asigurarea strictuluistrictului necesarnecesar
consumului
consumului propriu, propriu, fără fără aa permite
permite obținerea
obţinerea unui surplus, care
unui surplus, care să să poată
poată fi fi destinat
destinat schimbului.
schimbului.
Abia
Abia prin
prin separarea triburilor de
separarea triburilor de păstori,
păstori, carecare aa marcat
marcat oo primă primă maremare diviziune
diviziune și şi specializare
specializare aa
muncii, s-a dat un impuls productivității și
muncii, s-a dat un impuls productivității şi s-au creat premisele economiei de schimb, pe
s-au creat premisele economiei de schimb, pe seama
seama
surplusului de
surplusului de produse
produse realizat faţă de
realizat față de nevoile
nevoile proprii
proprii de de consum.
consum. Adâncirea
Adâncirea diviziunii
diviziunii muncii muncii și şi

1
aa specializării
specializării în în producție,
producţie, urmate de
urmate de separarea
separarea negustorilor,
negustorilor, au au coincis
coincis cu cu dezvoltarea
dezvoltarea
schimbului
schimbului de de mărfuri,
mărfuri, inclusivinclusiv aa modalităților
modalităților de de realizare
realizare aa acestuia.
acestuia.
Condiţiile obiective
Condițiile obiective de de desfășurare
desfăşurare aa schimbului, schimbului, ca ca element
element esențial esenţial în în dezvoltarea
dezvoltarea
producției și
producției şi economiei,
economiei, au au impus
impus oamenilor
oamenilor preferința
preferința pentru procurarea și
pentru procurarea şi păstrarea
păstrarea anumitor
anumitor
mărfuri, ținând seama
mărfuri, ţinând seama de valoarea lor
de valoarea lor de de schimb
schimb și şi nu
nu de întrebuințarea lor
de întrebuinţarea lor imediată.
imediată.
Comparativ cu
Comparativ cu schimbul
schimbul direct direct al unei mărfi
al unei mărfi pe pe altă
altă marfă, trecerea la
marfă, trecerea la folosirea
folosirea anumitor
anumitor
mărfuri
mărfuri și, în final,
şi, în final, aa uneia
uneia singure,
singure, respectiv
respectiv aa mărfii-ban
mărfii-ban ca ca intermediar
intermediar aa mai mai multor
multor schimburi,
schimburi,
aa eliminat
eliminat o multitudine de dificultăți în derularea lanţului de tranzacţii, permiţând reducerea
o multitudine de dificultăți în derularea lanțului de tranzacții, permițând reducerea
numărului
numărului acestora
acestora și şi unun cost
cost cu cu mult
mult inferior
inferior pentrupentru efectuarea
efectuarea lor. lor. Astfel,
Astfel, dacă dacă presupunem
presupunem că că
de “n” tranzacții acceptă
toți participanții la un lanţ de “n” tranzacţii acceptă schimbarea mărfurilor lor pe una specială
toți participanții la un lanț schimbarea mărfurilor lor pe una specială
(bani), oricare
(bani), oricare combinație
combinaţie de transformare aa unei
de transformare unei mărfi
mărfi în în altă
altă marfă
marfă se se reduce
reduce la la numai
numai 2(două)2(două)
operaţiuni, ce pot fi redate sintetic prin relațiile:
operațiuni, ce pot fi redate sintetic prin relațiile:
Mi-B
M1-B şiși B-Ma.n.
B-M
În noile condiții,
În noile condiţii, gradul de incertitudine şi costurile implicate se
gradul de incertitudine și costurile implicate se reduc
reduc foarte mult, iar
foarte mult, în
iar în
mutaţiilor survenite
contextul mutațiilor
contextul survenite pe pe planul
planul folosirii
folosirii lor lor “importanța
“importanţa banilor banilor rezidă rezidă mai mai ales ales în în
conţinutul lor
conținutul informaţional care
lor informațional care reduce
reduce incertitudinea
incertitudinea implicată implicată în în specializare
specializare (a (a muncii
muncii -- n.n.) n.n.)
și
şi comerț”. Cu deosebire în lumea modernă, exprimarea prin bani a valorii diferitelor mărfuri și
. Cu deosebire în lumea modernă, exprimarea prin bani a valorii diferitelor mărfuri
1
comerț” şi
ServICII, ce
servicii, ce se produc și
se produc şi comercializează
comercializează în în condiții
condiţii de timp și
de timp spațiu diferite,
şi spațiu diferite, asigură,
asigură, mai mai ales,
ales, înîn
cadrul
cadrul procesului
procesului decizionaldecizional ““ o o legătură
legătură esențială între prezent
prezent și viitor într-o
într-o lume lume incertă”
2
esenţială între şi viitor incertă”. .
Prezenţa banilor
Prezența banilor este, este, deci,
deci, expresia
expresia manifestării
manifestării unor unor legități
legități economice,
economice, constituindconstituind un un
rezultat
rezultat spontan
spontan al al dezvoltării
dezvoltării societățiisocietăţii și şi nu
nu un un actact de voință cu
de voinţă cu caracter
caracter administrativ.
administrativ. Banii Banii nu nu
ficțiune juridică sau o creație
sunt o ficțiune juridică sau o creaţie a ordinii de drept, ci au o existenţă obiectivă, deşi formele
sunt o a ordinii de drept, ci au o existență obiectivă, deși formele
concrete
concrete sub sub carecare au au apărut
apărut și funcționează conțin
şi funcționează conţin și şi elemente
elemente de de ordin
ordin subiectiv.
subiectiv.
Desprinsă din lumea mărfurilor, ca o marfă
Desprinsă din lumea mărfurilor, ca o marfă specială având însuşiri deosebite, specială având însușiri deosebite, banii banii s-aus-au
concretizat de-a
concretizat de-a lungul
lungul timpului,
timpului, mai întâi, prin
mai întâi, bunuri de
prin bunuri de o o anumită utilitate, acceptate
anumită utilitate, acceptate ca ca
mărfuri
mărfuri la la schimbul
schimbul cu cu oricare
oricare altă altă marfă
marfă sau sau serviciu.
serviciu. În În această
această ipostază,
ipostază, inclusiv
inclusiv sub sub forme
forme ale ale
metalelor prețioase
metalelor prețioase (aur, (aur, argint), banul-marfă echivala,
argint), banul-marfă echivala, în în fapt,
fapt, cu cu celelalte
celelalte bunuri bunuri și şi servicii
servicii de de
diverse întrebuințări (posibile
diverse întrebuințări (posibile de de achiziționat
achiziţionat cu cu ajutorul
ajutorul său) său) și şi exprima
exprima valoarea acestora prin
valoarea acestora prin
raportarea la
raportarea la propria
propria sa sa valoare.
valoare. Utilitatea banului-marfă se
Utilitatea banului-marfă se revelă,
revelă, astfel,
astfel, în în primul
primul rând, rând, ca ca
expresie
expresie aa utilităţilor
utilităților multiple multiple ale bunurilor și
ale bunurilor şi serviciilor
serviciilor obtenabile
obtenabile în în schimbul
schimbul său. său.
Participanţii la
Participanții viața economică
la viaţa economică și şi socială
socială desfășoară
desfăşoară astfel astfel o o amplă
amplă activitate
activitate mijlocită
mijlocită de de
bani și
bani şi concretizată
concretizată în în evaluarea,
evaluarea, procurarea
procurarea și şi alocarea
alocarea resurselor
resurselor în în formă
formă bănească,
bănească, cumpărarea
cumpărarea
și vânzarea diferitelor valori (în schimbul banilor),
şi vânzarea diferitelor valori (în schimbul banilor), încasarea de venituri şi efectuarea de încasarea de venituri și efectuarea de
cheltuieli, economisirea și
cheltuieli, economisirea şi investirea
investirea unor unor sume sume de de bani, crearea și
bani, crearea şi stingerea
stingerea unor datorii sau
unor datorii sau
creanţe bănești,
creanțe băneşti, etc., etc., acestea
acestea având având și şi o conotaţie financiară.
o conotație financiară.
Pe un
Pe un planplan mai mai larg, larg, menirea social-economică aa banului
menirea social-economică banului este este exprimată
exprimată prin prin mai mai multe
multe
funcții ce revin acestora, dintre care mai reprezentative apar a fi cele de: a) mijlocitor al
funcții ce revin acestora, dintre care mai reprezentative apar a fi cele de: a) mijlocitor al
schimbului
schimbului de valori; b)
de valori; b) mijloc
mijloc de de măsurare
măsurare aa valorii valorii sau sau etalon
etalon al valorii; c)
al valorii; c) mijloc
mijloc de de prezervare
prezervare
aa valorii.
valorii.
În
În mod
mod obiectiv, înfăptuirea fiecăreia
obiectiv, înfăptuirea fiecăreia dintredintre funcțiile
funcţiile banilorbanilor implică
implică anumite anumite procese
procese și şi
relații economice
relații economice în în formă
formă bănească
bănească ce ce auau loc între participanții
loc între participanţii la la producție,
producţie, schimb schimb și şi consum,
consum,
prefigurând
prefigurând sau sau conturând
conturând manifestarea
manifestarea finanțelor.
finanțelor.
Aşa, de
Așa, de pildă, îndeplinirea funcției
pildă, îndeplinirea banilor de
funcției banilor de mijloc
mijloc de de schimb,
schimb, definitorie
definitorie pentru pentru însășiînsăși
lor pe fundalul dezvoltării schimbului de mărfuri,
existenţa lor pe fundalul dezvoltării schimbului de mărfuri, presupune folosirea acestora, într-o
existența presupune folosirea acestora, într-o
formă
formă sau sau alta,alta, în în realizarea
realizarea transferului
transferului de valoare între
de valoare între participanții
participanții la la diferitele
diferitele tranzacții,
tranzacții,
valorilor de întrebuințare
intermediind mişcarea valorilor de întrebuințare concretizate prin bunuri şi servicii. Ea semnifică,
intermediind mișcarea concretizate prin bunuri și servicii. Ea semnifică,

1| Richard
Richard Coghlan,
Coghlan, The
The theory
theory of
of money
money and
and finance,
finance, The
The MacMillan
MacMillan Press Ltd. London
Press Ltd. London -New
-New York,
York, 1980,
1980, p.8
p.8
22 Ibidem,
Ibidem, p.9
p.9
22
concomitent, anumite
concomitent, anumite proceseprocese și şi relații
relaţii de alocare –
de alocare — utilizare
utilizare aa unor unor sume sume de bani și,
de bani şi, implicit,
implicit, de de
vehiculare aa valorii
vehiculare valorii înîn formă bănească, înîn primul
formă bănească, primul rând, rând, celecele de tipul operațiunilor
de tipul operațiunilor de încasări și
de încasări şi
plăți,
plăți, care
care sunt
sunt asimilate,
asimilate, de de regulă,
regulă, celor celor financiare.
financiare.
aceeaşi perspectivă,
Din aceeași
Din perspectivă, în în funcția
funcția de de măsurare
măsurare (etalon) (etalon) aa valorii, valorii, banii banii servesc servesc la la
evaluarea şi dimensionarea valorică a diferitelor bunuri şi servicii prin exprimarea bănească aa
evaluarea și dimensionarea valorică a diferitelor bunuri și servicii prin exprimarea bănească
costurilor și
costurilor şi prețurilor, veniturilor, cheltuielilor,
preţurilor, veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor
rezultatelor unei unei activități,
activități, respectiv
respectiv prin prin
raportarea la valoarea recunoscută banilor a căror
raportarea la valoarea recunoscută banilor a căror folosire implică, în acest caz, şi latura folosire implică, în acest caz, și latura
financiară
financiară aa proceselor
proceselor de de producere,
producere, repartizare
repartizare /schimb /schimb și şi consum
consum de de valori.
valori.
De asemenea, prin prisma funcţiei de prezervare a valorii, banii mijlocesc
De asemenea, prin prisma funcției de prezervare a valorii, banii acumularea și
mijlocesc acumularea şi
păstrarea valorii la
păstrarea valorii la dispoziția deţinătorilor sub
dispoziția deținătorilor sub forma
forma sumelorsumelor de de bani,
bani, ca ca și vehicularea ei
şi vehicularea ei înîn
condiții avantajoase,
condiții avantajoase, permițând permiţând oricând transformarea lor
oricând transformarea lor în în orice
orice fel fel de de utilități
utilităui de de valori
valori
echivalente,
echivalente, în în locurile
locurile și proporţiile adecvate.
şi proporțiile adecvate. În În același
acelaşi timp, timp, se se realizează,
realizează, mai mai ales ales prinprin
îndeplinirea acestei
îndeplinirea acestei funcții,
funcţii, procese
procese financiare
financiare de de acumulare,
acumulare, alocare alocare și şi utilizare
utilizare aa resurselor
resurselor sub sub
denumirea
denumirea genericăgenerică de de fonduri
fonduri bănești,băneşti, administrate
administrate de de către
către diferite
diferite entități
entități sau sau persoane,
persoane, dând dând
expresie
expresie directă
directă manifestării
manifestării finanțelor.
finanţelor.
Formele pe care le-au îmbrăcat
Formele pe care le-au îmbrăcat banii banii pe pe parcursul
parcursul existenței
existenţei lor lor sunt
sunt diverse,
diverse, începând începând cu cu
cele ale
cele unor mărfuri
ale unor mărfuri obișnuite
obişnuite (blănuri,(blănuri, sare, vite, podoabe,
sare, vite, podoabe, etc.) etc.) și şi continuând
continuând cu cu crearea
crearea unor unor
instrumente
instrumente speciale speciale în în acest
acest scop, scop, dintredintre care care ceacea mai mai larg larg cunoscută
cunoscută în în lumea
lumea civilizatăcivilizată aa
devenit
devenit “moneda”,
“moneda”, care, care, la la rândul
rândul său său aa îmbrăcat
îmbrăcat mai mai multe
multe forme.forme.
În
În corespondenţă cu specificitatea banului-marfă, funcţiile acestuia
corespondență cu specificitatea banului-marfă, funcțiile acestuia au au putut
putut fi îndeplinite
fi îndeplinite
corespunzător
corespunzător numai numai prin prin folosirea
folosirea ca ban aa monedei,
ca ban monedei, în în forma
forma cea cea mai mai autentică
autentică bătută bătută din din metal
metal
cu valoare proprie deplină, egală
preţios, cu valoare proprie deplină, egală celei nominale, inscripţionate.
prețios, celei nominale, inscripționate.
Totuși, prin
Totuși, prin comparație
comparaţie cu cu semnificațiile
semnificațiile noțiunii noțiunii de de “ban”,
“ban”, noțiuneanoțiunea de de “monedă”,
“monedă”, în în
accepțiunea sa
accepțiunea inițială, directă
sa inițială, directă și şi mai
mai limitativă,
limitativă, aa desemnat
desemnat în în modmod expres,
expres, oo piesă piesă din din metal
metal
(aur, argint,
(aur, argint, cupru,
cupru, etc.) etc.) confecționată
confecționată în în anumite
anumite condiții,
condiții, cu cu scopul
scopul de de aa servi
servi ca ca mijloc
mijloc de de
circulaţie, de
circulație, de plată
plată și şi -- eventual
eventual -- de tezaurizare . În
de tezaurizare?. 3 În această
această accepțiune,
accepţiune, noțiunea noţiunea de de “monedă”
“monedă” dă dă
expresie unui anumit tip de bani, reprezentând o parte
expresie unui anumit tip de bani, reprezentând o parte a banilor, iar baterea şi punerea ei în a banilor, iar baterea și punerea ei în
circulație presupune
circulație presupune o o decizie
decizie cu caracter administrativ,
cu caracter administrativ, respectiv respectiv o o reglementare
reglementare juridică, juridică, fiind fiind
un
un atribut
atribut al al autorităților
autorităţilor abilitate,
abilitate, care care se se exercită
exercită în în lumea
lumea modernă modernă prin băncile (institutele)
prin băncile (institutele) de de
emisiune.
emisiune.
Cercetările
Cercetările cu cu privire
privire la la folosirea
folosirea banului-monedă
banului-monedă au au condus
condus la la constatarea
constatarea că că primele
primele
monede
monede ar ar fifi apărut
apărut în în antichitate,
antichitate, în în China
China (sec. (sec. XI î.e.n.), iar
XI î.€e.n.), iar mai târziu înîn statul
mai târziu statul elenelen LidiaLidia (sec.(sec.
VII î.e.n.). În
VII î.e.n.). Evul Mediu,
În Evul Mediu, s-au s-au emisemis monedemonede de de către
către căpeteniile
căpeteniile feudale, feudale, de de către
către orașe oraşe și, şi, mai
mai
ales, de către regi, pornindu-se
ales, de către regi, pornindu-se de la reflectarea conținutului în metal prețios prin valoarea
de la reflectarea conținutului în metal prețios prin valoarea
nominală
nominală marcată
marcată (inscripționată)
(inscripționată) pe pe acestea.
acestea. RaportulRaportul dintre valoarea nominală
dintre valoarea nominală și şi cea
cea reală,
reală, datădată
în metal prețios, modificat în timp prin
de conţinutul în metal preţios, s-a modificat în timp prin reducerea cantităţii încorporate efectiv
de conținutul s-a reducerea cantității încorporate efectiv
moneda folosită
de moneda
de folosită ca ca bani.
bani.
În
În consonanță cu
consonanță cu semnificațiile
semnificaţiile inițiale iniţiale ale noţiunii de
ale noțiunii de monedă,
monedă, ea ea aa constituit
constituit forma forma
concretă
concretă de de reprezentare
reprezentare aa banilor banilor până până în în secolul
secolul al al XIX-lea,
XIX-lea, când baterea și
când baterea şi circulația
circulația
monedelor din
monedelor din metal
metal prețiospreţios s-a s-a restrâns
restrâns și şi apoi
apoi aa încetat,
încetat, după după ce ce cu cu mult
mult timp timp înîn urmă urmă
apăruseră,
apăruseră, ca înlocuitori, biletele
ca înlocuitori, biletele de de bancă
bancă (bancnotele)
(bancnotele) convertibile
convertibile în în aur,
aur, iariar operațiunile
operaţiunile de de
plăți-încasări începuseră aa se
plăți-încasări începuseră se efectua
efectua și şi prin înregistrarea lor
prin înregistrarea lor în în conturi
conturi deschise
deschise la la bănci.
bănci. Atât Atât
folosirea
folosirea bancnotelor,
bancnotelor, cât cât și şi efectuarea
efectuarea operațiunilor
operaţiunilor prin prin conturi
conturi bancare concretizau forme
bancare concretizau forme de de
manifestare
manifestare ale ale banilor,
banilor, aflate aflate în în continuă
continuă extindere,
extindere, care care însă însă au au fost
fost asimilate
asimilate și şi noțiunii
noțiunii de de
monedă.
monedă. În În cele
cele din urmă, odată
din urmă, odată cu încetarea obligației
cu încetarea obligaţiei de de convertire
convertire aa bancnotelorbancnotelor înîn metal metal
preţios și
prețios şi trecerea
trecerea la la baterea
baterea monedei monedei (divizionare)
(divizionare) din din metal
metal neprețios,
nepreţios, s-au s-au conturat
conturat ca ca
principale tipuri
principale tipuri de de bani
bani (mai (mai ales, ales, prinprin prismaprisma proporțiilor
proporţiilor deținute deţinute în în volumul
volumul operațiunilor
operaţiunilor
bănești):
băneşti): a) a) banii
banii de de cont
cont (scripturali),
(scripturali), reprezentațireprezentați prin înregistrări ale
prin înregistrări ale operațiunilor
operaţiunilor bănești băneşti în în

33 Ibidem,
Ibidem, p.212
p.212
3
 conturi și
conturi şi b)b) banii
banii de de hârtie,
hârtie, reprezentați
reprezentați prin bancnote neconvertibile
prin bancnote neconvertibile emise emise de de către băncile
către băncile
centrale (de
centrale (de emisiune);
emisiune); c) c) banii (moneda) din
banii (moneda) din metal
metal neprețios.
nepreţios.
Este de
Este interes și
de interes şi pentru
pentru semnificațiile
semnificaţiile atribuite termenului de
atribuite termenului de “finanțe”
“finanţe” faptul faptul că că
interpretările
interpretările date date noțiunilor
noțiunilor de de “bani”
“bani” și şi “monedă”
“monedă” evidențiază, evidenţiază, adesea, adesea, deosebiri
deosebiri care care merg
merg de de la la
diferenţierea lor
diferențierea lor netă
netă până până la la acceptarea
acceptarea substituirii
substituirii uneia uneia prin prin cealaltă.
cealaltă. “În “În conversația
conversaţia de de zizi cu cu
zi,
zi, termenul
termenul de de “bani”
“bani” este este utilizat
utilizat pentru
pentru aa desemna desemna multe multe lucruri
lucruri foarte
foarte diferite.
diferite. Unul Unul dintre
dintre
acestea
acestea este este chiar
chiar “moneda”
“moneda”4.4. În În același
acelaşi sens,sens, se înscrie și
se înscrie şi constatarea
constatarea că că “... termenul de
“... termenul de monedă
monedă
aa fost extins în vorbirea curentă pentru denumirea oricărui
fost extins în vorbirea curentă pentru denumirea oricărui semn bănesc, inclusiv pentru banii de semn bănesc, inclusiv pentru banii de
cont care
cont care nu nu au existență materială”
au o0 existență materială”5.5. Totodată,Totodată, însă, însă, se se remarcă
remarcă și şi faptul
faptul că că “…“... înîn știința
ştiinţa
economică
economică modernă, modernă, banii banii nu nu sunt
sunt niciodată
niciodată definițidefiniți numai numai ca ca monedă...”
monedă. .”6.6.
Faţă de
Față de tendința
tendinţa de de substituire
substituire aa noțiuniinoţiunii de de bani
bani cu cu cea cea dede monedă,
monedă, pot pot fi fi semnalate
semnalate și şi
alte
alte interpretări
interpretări date date acestora.
acestora. Adesea, Adesea, noțiuneanoțiunea de de “bani”
“bani” capătăcapătă un un înțeles
înțeles multmult prea prea larg,
larg, prin
prin
tratarea
tratarea sa sa ca ca un un sinonim
sinonim al al “veniturilor”
“veniturilor” sau sau “avuției”,
“avuţiei”, în în general,
general, ignorându-se
ignorându-se elementele elementele
definitorii
definitorii ce ce staustau la la baza îndeplinirii unor
baza îndeplinirii unor funcțiifuncţii care care le le sunt
sunt specifice.
specifice. Alteori, urmărind
Alteori, urmărind
diferențierea celor
diferențierea celor două două noțiuni,
noțiuni, se se dădă termenului
termenului “bani”, “bani”, un un sens
sens abstract,
abstract, generalizator,
generalizator, iar iar
celui
celui de de “monedă”
“monedă” unul unul mai mai concret,
concret, de de instrument
instrument folosit folosit pentru îndeplinirea anumitor
pentru îndeplinirea anumitor funcțiifuncţii
ale banilor.
ale banilor.
Pe de
Pe de altăaltă parte,
parte, modificarea
modificarea continuă continuă aa raportului raportului dintre dintre utilitatea
utilitatea directă
directă aa mărfii mărfii
speciale
speciale “bani”“bani” (cu (cu anumite
anumite însuşiri însușiri intrinsece)
intrinsece) și şi cea
cea indirectă
indirectă decurgând
decurgând din din folosirea
folosirea sa sa ca ca
"ban", a favorizat îndepărtarea banului-marfă de forma
"ban", a favorizat îndepărtarea banului-marfă de forma sa concret-materială. La această evoluţie aa sa concret-materială. La această evoluție
contribuit din
contribuit din plinplin și şi procesul
procesul de de erodare
erodare aa conținutului
conţinutului de de metal
metal prețios
prețios al banului-monedă (pus
al banului-monedă (pus
în circulație cu o anumită valoare nominală, dar încorporând, în fapt, o cantitate mai mică de
în circulație cu o anumită valoare nominală, dar încorporând, în fapt, o cantitate mai mică de
metal și
metal şi având
având implicit
implicit o valoare reală
o valoare reală mai mai redusă),
redusă), ca ca șişi practicile
practicile de de falsificare
falsificare aa monedelor,
monedelor,
încă din
încă din fazafaza de de emisiune
emisiune aa acestora. acestora. S-a S-a ajuns,
ajuns, astfel,astfel, la la banul-convenţional,
banul-convențional, sub sub forme
forme ale ale
monedei confecționate
monedei confecţionate din din metale ordinare și
metale ordinare şi la la bancnote
bancnote (mai (mai întâiîntâi convertibile
convertibile în în metal
metal prețios
preţios
și
şi apoi neconvertibile), respectiv
apoi neconvertibile), respectiv din din hârtie
hârtie și, şi, înîn final,
final, la la banul-semn,
banul-semn, care care au au substituit
substituit banul-
banul-
marfă.
marfă.
În
În consecință,
consecinţă, banul-semn banul-semn nemaifiind nemaifiind oo marfă marfă de de o utilitate înîn sine
o utilitate sine reprezintă
reprezintă acum acum oo
creanță asupra
creanță asupra emitenților
emitenţilor de de semne bănești, respectiv
semne băneşti, respectiv asupra asupra economiei
economiei unei unei țărițări sau
sau chiar
chiar aa mai mai
multora -- având
multora având în în vedere
vedere că că existența
existenţa și şi folosirea
folosirea banilor banilor sub sub formele
formele actuale
actuale sunt asumate și
sunt asumate şi
reglementate la
reglementate la nivel
nivel național,
naţional, prin prin adoptarea
adoptarea monedelor monedelor naționale naţionale (dolar,
(dolar, franc,
franc, leu, leu, etc.),
etc.), sau sau
internațional (ECU,
internațional (ECU, DST, DST, EURO). EURO). Aceste Aceste semne semne bănești băneşti tind tind să să fie
fie transformate
transformate în în simple
simple
și datoriilor, conferind posesorilor
informaţii asupra creanţelor şi datoriilor, conferind posesorilor dreptul de a dobândi în echivalent
informații asupra creanțelor dreptul de a dobândi în echivalent
bunuri și
bunuri şi servicii
servicii de de utilitatea
utilitatea dorită dorită și, şi, deci,
deci, asigurându-le
asigurându-le o o anumită
anumită putere
putere de de cumpărare.
cumpărare.
Prin urmare, ca termen generic, în zilele noastre, “banul reprezintă un instrument social...,
Prin urmare, ca termen generic, în zilele noastre, “banul reprezintă un instrument social...,
oo întruchipare
întruchipare transmisibilă
transmisibilă și şi omnivalentă
omnivalentă aa puterii puterii de de cumpărare,
cumpărare, care care conferă
conferă deținătorului
deţinătorului
dreptul
dreptul asupra
asupra unei unei părți
părți din din produsul
produsul social social al țării emitente”
al ţării emitente””.7.
Totodată, se
Totodată, se constată
constată că, că, indiferent
indiferent de de interpretările
interpretările date date noțiunilor
noţiunilor de bani și
de bani şi monedă,
monedă,
îndeplinirea funcțiilor
îndeplinirea funcţiilor și şi rolului
rolului acestora
acestora au au oferit
oferit cadrulcadrul propice naşterii și
propice nașterii şi dezvoltării
dezvoltării unor unor
și distincte în formă bănească, desemnate
procese şi relații distincte în formă bănească, desemnate prin conceptul de finanţe. Or, în sensul
procese relații prin conceptul de finanțe. Or, în sensul
de procese
de procese economice
economice cu relațiile sociale
cu relațiile sociale corespunzătoare
corespunzătoare lor, lor, concretizate
concretizate prin prin folosirea
folosirea banilor
banilor
(monedei),
(monedei), implicându-l şi pe cel de premisă a finanțelor, se poate admite că “Banii sunt prima și
implicându-l și pe cel de premisă a finanțelor, se poate admite că “Banii sunt prima şi
cea mai fundamentală inovație financiară” 8
cea mai fundamentală inovaţie financiară”8, iar "moneda, drept de creanţă, imediat şi universal,
, iar "moneda, drept de creanță, imediat și universal,

44 Thomas
Thomas Mayer,James
Mayer,James S.Duesenberry,Robert Z.Aliber, Banii,
S.Duesenberry,Robert Z.Aliber, Banii, activitatea bancară şi
activitatea bancară şi economia,
economia, Ed. Didactică şi
Ed. Didactică Pedagogică, Bucureşti,
şi Pedagogică, Bucureşti, 1993,
1993,
p.25
p.25
55 Costin
Costin C. Kiriţescu, Op.
C. Kirițescu, Op. Cit. p.213
Cit. p.213
66 Thomas
Thomas Mayer,James
Mayer,James S.Duesenberry,Robert
S.Duesenberry,Robert Z.Aliber,
Z.Aliber, op.
op. cit.
cit. p.25
p.25
77 Costin
Costin C. Kiriţescu, Moneda,
C. Kirițescu, Moneda, Mică Enciclopedie, Ed.
Mică Enciclopedie, Ed. Ştiinţifică
Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti,1982,
şi Enciclopedică,Bucureşti, p.63
1982, p.63
83 Richard
Richard Coghlan,
Coghlan, The
The theory
theory of
of money
money and
and finance,
finance, The
The MacMillan
MacMillan Press Ltd. London
Press Ltd. London -New
-New York,
York, 1980,
1980, p.13
p.13
44
exercitându-se
exercitându-se asupra asupra tuturor tuturor obiectelorobiectelor reale, reale, este este principalul
principalul obiect obiect (instrument
(instrument n.n.) n.n.)
financiar..."9
financiar..." 9
Folosirea banilor
Folosirea banilor (inclusiv
(inclusiv sub sub forma monedei) și
forma monedei) îndeplinirea funcțiilor
şi îndeplinirea funcțiilor lor lor generează,
generează,
între altele,
între altele, și şi crearea
crearea de de datorii
datorii ori ori de de creanțe
creanţe din din participarea
participarea la la tranzacții,
tranzacții, ca ca șişi la
la procesele
procesele de de
repartiție și
repartiție şi cele
cele de de consum,
consum, antrenând antrenând fluxuri fluxuri bănești
băneşti (monetare)
(monetare) între între persoanele
persoanele fizice fizice și/sau
şi/sau
juridice, inclusiv
juridice, inclusiv între între acestea
acestea și şi stat,
stat, ca exponent al
ca exponent unei colectivități
al unei colectivităţi umane, umane, cu cu oo anumită
anumită
organizare social-economică.
organizare social-economică.
Aşadar, procurarea
Așadar, procurarea de de resurse bănești în
resurse băneşti în vederea
vederea satisfacerii
satisfacerii diferitelor
diferitelor nevoinevoi personale
personale
sau colective,
sau colective, ca ca și şi folosirea
folosirea lor lor pentru
pentru realizarea
realizarea de de tranzacţii
tranzacții cu bunuri și
cu bunuri servicii, și
şi servicii, şi efectuarea
efectuarea
operaţiunilor de încasări şi plăţi, respectiv crearea şi stingerea obligaţiilor între persoane,
operațiunilor de încasări și plăți, respectiv crearea și stingerea obligațiilor între persoane,
presupun anumite
presupun anumite procese procese și relații economice
şi relații economice prin prin care care se se formează,
formează, se se distribuie
distribuie și şi sese
redistribuie
redistribuie resursele în formă bănească, ceea ce constituie esența fenomenului financiar și
resursele în formă bănească, ceea ce constituie esența fenomenului financiar şi
defineşte conceptul
definește conceptul de de finanțe.
finanţe. AsemeneaAsemenea procese procese și relaţii sociale
şi relații sociale de de natură
natură economică
economică reflectă reflectă
în esența
în esenţa lor mişcarea sau
lor mișcarea transmiterea valorii
sau transmiterea valorii exprimată
exprimată în în bani
bani întreîntre participanții
participanţii la la viaţa
viața
economică
economică și şi socială,
socială, în în condiții
condiţii determinate
determinate de poziţia și
de poziția şi rolul
rolul ce ce revin
revin fiecărui
fiecărui participant.
participant. Sub Sub
acest aspect, se detaşează, prin semnificaţii şi amploare, raporturile dintre stat, pe de o parte, și
acest aspect, se detașează, prin semnificații și amploare, raporturile dintre stat, pe de o parte, şi
persoanele
persoanele fizice fizice sau juridice, pe
sau juridice, pe de de altă
altă parte.
parte.
Existenţa
Existența statului, concretizată prin
Statului, concretizată prin crearea
crearea unor unor instituții
instituţii specifice,
specifice, se se constituie,
constituie, astfel,astfel,
ca
ca oo aa doua
doua premisăpremisă (cu (cu impact
impact puternic)puternic) aa dezvoltării
dezvoltării finanțelor
finanţelor și şi aa conturării
conturării conceptului
conceptului de de
“finanțe”. Funcționarea instituțiilor
“finanţe”. Funcționarea instituţiilor de de stat,
stat, care
care prin prin menirea
menirea lor lor socială
socială s-au înscris înîn sfera
s-au înscris sfera
activităților
activităților nemateriale
nemateriale de de interes
interes public,public, era era de de natură
natură să să antreneze
antreneze noi noi procese
procese de de consum
consum de de
resurse și
resurse şi implicit
implicit de de redistribuire
redistribuire aa produsului produsului creat creat pentru
pentru satisfacerea
satisfacerea acestoracestor nevoinevoi considerate
considerate
publice. Din această perspectivă, pentru semnificațiile
publice. Din această perspectivă, pentru semnificaţiile conceptului de “finanţe” este semnificativ conceptului de “finanțe” este semnificativ
și
şi faptul
faptul că că înîn imperiul
imperiul roman roman timpuriu timpuriu erau utilizate noțiunile
erau utilizate noţiunile de de “fisc”
“fisc” și şi de
de “tezaur
“tezaur public”.
public”.
În
În accepțiunea iniţială, cuvântul “fiscus” desemna un fel de coş (paner, cămară), menit
accepțiunea inițială, cuvântul “fiscus” desemna un fel de coș (paner, cămară), menit aa
servi
servi strângerii veniturilor la
strângerii veniturilor dispoziţia principelui
la dispoziția principelui sau împăratului. Spre
sau împăratului. Spre deosebire,
deosebire, expresiaexpresia
“tezaur public” semnifica un alt coș (paner, cămară)
“tezaur public” semnifica un alt coş (paner, cămară) în care trebuiau colectate venituri destinate în care trebuiau colectate venituri destinate
să
să satisfacă
satisfacă nevoi nevoi de de consum
consum public public aflate aflate în în administrarea
administrarea senatului. senatului. Raporturile
Raporturile dintre dintre “fisc”
“fisc” și şi
“tezaurul
“tezaurul public”
public” au au evoluat,
evoluat, însă, însă, odatăodată cu cu cele
cele dintre împărat și
dintre împărat şi senat.
senat. Astfel,
Astfel, pe pe măsură
măsură ce ce
principele și-a
principele şi-a subordonat
subordonat senatul, senatul, s-a s-a ajuns
ajuns la la contopirea
contopirea celor celor douădouă “coșuri”
“coşuri” sau sau “cămări”,
“cămări”, ceea ceea
ce aa dus,
ce dus, mai mai apoi, apoi, la la folosirea generalizată aa noțiunii
folosirea generalizată noțiunii de fisc și
de fisc şi administrarea,
administrarea, la la un loc, aa
un loc,
resurselor
resurselor colectate
colectate pentru pentru aa acoperi acoperi toate toate cheltuielile
cheltuielile publice, publice, inclusiv
inclusiv ale ale principelui.
principelui. În În aceste
aceste
condiţii, se
condiții, se poate
poate admite admite că că noțiunile
noțiunile de de “fisc”
“fisc” și şi “tezaur
“tezaur public”
public” aveau aveau semnificații
semnificaţii apropiate
apropiate
de “finanțe”, și, cu deosebire, folosirii acestui
celei de “finanţe”, şi, cu deosebire, folosirii acestui termen în sfera activităților publice.
celei termen în sfera activităților publice.
Crearea și
Crearea şi funcționarea
funcționarea instituțiilor instituțiilor de de tip statal, printre
tip statal, printre care care o poziţie prioritară
o poziție prioritară aa ocupat-ocupat-
oo armata, conțineau și
armata, conțineau şi premisele unor noi procese economice corespunzătoare unui nou tip
premisele unor noi procese economice corespunzătoare unui nou tip de de
relații sociale,
relații sociale, ce ce luauluau naștere
naştere între între statstat și supuşii săi.
şi supușii săi. Anterior,
Anterior, problemele
problemele conviețuirii
convieţuirii în în cadrul
cadrul
comunităților
comunităților gentilice, gentilice, inclusiv inclusiv cele cele de de apărare împotriva atacurilor
apărare împotriva atacurilor din din afară,
afară, se se soluționau
soluționau în în
comun conform
comun conform tradiţiilortradițiilor și şi obiceiurilor
obiceiurilor sau sau prinprin reprezentanți
reprezentanți aleși, aleşi, care îndeplineau anumite
care îndeplineau anumite
funcții în mod onorific, neexistând un aparat special constituit, cu funcții publice. Dar, odată cu
funcții în mod onorific, neexistând un aparat special constituit, cu funcții publice. Dar, odată cu
înființarea primelor
înfunţarea instituții de
primelor instituții de stat
stat menite
menite să să desfășoare
desfăşoare activități
activități nemateriale,
nemateriale, (consumatoare
(consumatoare de de
resurse,
resurse, dar dar fără fără a-și a-şi puteaputea asiguraasigura direct venituri acoperitoare),
direct venituri acoperitoare), aa devenit devenit imperios
imperios necesarănecesară
preluarea și
preluarea şi folosirea
folosirea în în acest
acest scop scop aa unei unei părți părți din din produsul
produsul obținut obținut în în sfera
sfera activităților
activităților
materiale. Or,
materiale. procurarea și
Or, procurarea şi utilizarea
utilizarea de de către
către statstat aa resurselor
resurselor respective,
respective, în în virtutea
virtutea forțeiforţei sale sale
publice, aa dat
publice, dat naștere
naştere la procese și
la procese şi relații
relaţii de de redistribuire
redistribuire aa produsuluiprodusului național naţional întreîntre acesta
acesta -- ca ca
exponent
exponent al al societății
societăţii -- și şi membrii
membrii colectivităților
colectivităţilor statale, statale, în în ipostaze
ipostaze de de contribuabili
contribuabili cu cu resurse
resurse
la dispoziţia statului sau beneficiari de servicii publice oferite de către stat persoanelor fizice și
la dispoziția statului sau beneficiari de servicii publice oferite de către stat persoanelor fizice şi
juridice, direct sau
juridice, direct sau indirect,
indirect, gratuit gratuit sau sau lala prețuri
preţuri inferioare
inferioare celor celor de de piață.
piață.

99 Gilbert Abraham-Frois, Economie

Gilbert Abraham-Frois, Politică, Ed.Humanitas,
Economie Politică, Ed.Humanitas, Bucureşti,
Bucureşti, 1998, p.14.
1998, p.14.
5
 Căile
Căile pe pe care
care s-a s-a ajuns
ajuns la la constituirea
constituirea primelor primelor formații statale și
formaţii statale şi dezvoltarea
dezvoltarea lor lor
ulterioară
ulterioară se se diferențiază,
diferențiază, în în timp
timp și şi spațiu,
spaţiu, în în funcție
funcţie de de condițiile
condițiile concrete
concrete ale ale evoluției
evoluţiei
comunităților
comunităților umane,umane, iar procurarea și
iar procurarea utilizarea de
şi utilizarea de către
către stat
stat aa resurselor
resurselor respective
respective aa îmbrăcat
îmbrăcat
forme
forme adecvate
adecvate stadiului
stadiului evolutiv
evolutiv al al societății. Astfel, la
societăţii. Astfel, început, resursele
la început, utilizate pentru
resursele utilizate pentru
funcționarea statului
funcționarea statului se se asigurau
asigurau sub sub formele
formele naturale
naturale ale ale produselor
produselor preluate
preluate de de la
la cetățeni,
cetăţeni, ale ale
trofeelor și
trofeelor jafurilor de
şi jafurilor de război
război sausau aleale prestărilor
prestărilor de de servicii
servicii către
către stat. Dar, pe
stat. Dar, pe măsura
măsura extinderii
extinderii
relațiilor marfă-bani,
relațiilor marfă-bani, statul trecut și
statul aa trecut şi lala practicarea
practicarea unor unor forme bănești de
forme băneşti procurare și
de procurare şi utilizare
utilizare aa
resurselor (impozite în bani, tributuri în bani încasate de la
resurselor (impozite în bani, tributuri în bani încasate de la popoarele învinse, împrumuturi înpopoarele învinse, împrumuturi în
bani
bani contractate
contractate de de stat,
stat, cheltuieli
cheltuieli cu întreținerea armatei,
cu întreţinerea armatei, plata
plata funcționarilor
funcționarilor publici,
publici, etc.).
etc.). Ele
Ele
marchează prezența fenomen economic și
marchează prezenţa finanţelor, ca fenomen economic şi social generat de participarea statului la
finanțelor, ca social generat de participarea statului la
procesele respective,
procesele respective, concomitent
concomitent cu cu cele
cele la la care
care participau
participau numainumai persoane
persoane private.
private.
În
În mod
mod evident,
evident, pentru pentru dezvoltarea
dezvoltarea finanțelor,
finanţelor, prezența
prezenţa statului avut și
statului aa avut şi are
are un un rolrol
determinant,
determinant, inclusiv
inclusiv în în conturarea
conturarea noțiunii
noţiunii de finanţe, atât
de finanțe, atât prin
prin participarea
participarea directă
directă și şi impact
impact în în
sensul
sensul amplificării fenomenelor financiare, cât şi prin prisma preocupărilor de ordin teoretic și
amplificării fenomenelor financiare, cât și prin prisma preocupărilor de ordin teoretic şi
practic, manifestate
practic, manifestate încă încă din din antichitate,
antichitate, pentru pentru organizarea
organizarea financiară
financiară și şi tratarea
tratarea adecvată
adecvată aa
problemelor
problemelor financiare
financiare ale ale Cetății,
Cetăţii, pornind
pornind de de la la necesitatea
necesitatea acoperirii
acoperirii cheltuielilor
cheltuielilor sale sale din
din
venituri corespunzătoare.
venituri corespunzătoare.
Este
Este dede remarcat,
remarcat, astfel
astfel că că înîn statul
statul Egiptean,
Egiptean, încăîncă în
în secolul
secolul IV-III î.e.n., exista
IV-III î.e.n., exista funcția
funcția numită
numită dioketes,
dioketes
pentru administrarea
pentru administrarea vistierici regelui și
vistieriei regelui şi un funcționar special
un funcționar special care
care răspundea
răspundea de de finanțe,
finanţe, înîn ansamblu,
ansamblu, numit
numit econom.
econom.
Asemănător,
Asemănător, în în vechile
vechile state
state grecești,
greceşti, s-a
s-a introdus
introdus o o funcție financiară administrativă
funcție financiară administrativă numitănumită colacretes,
colacretes, iariar
în vremea lui
în vremea lui Clistene
Clistene s-a înființat un
s-a înființat colegiu format
un colegiu format dindin 10
10 persoane,
persoane, însărcinat
însărcinat cu cu organizarea
organizarea finanțelor
finanţelor Atenei.
Atenei.
Cetățile greceşti (Histria,
Cetățile grecești (Histria, Tomis,
Tomis, Callatis),
Callatis), de pe teritoriul
de pe teritoriul României
României de de azi, își administrau
azi, îşi administrau finanțele
finanțele prin
prin vistieri,
vistieri,
care gestionau
care tezaurul, și
gestionau tezaurul, împărțitori însărcinaţi
și împărțitori însărcinați cu cu distribuirea fondurilor cetății.
distribuirea fondurilor cetății.
La
La romani,
romani, înîn secolul
secolul III î.e.n., un
III î.e.n., un colegiu format din
colegiu format din 10
10 persoane
persoane îndeplinea
îndeplinea funcția
funcţia dede “vistier”,
“vistier”, iar
iar
mânuitorul
mânuitorul sumelor
sumelor de bani ai
de bani ai “visteriei”
“visteriei” se se numea econom. În
numea econom. În Dacia
Dacia Romană,
Romană, de de problemele finanțelor se
problemele finanţelor se ocupa
ocupa
câte
câte unun procurator
procurator pentru fiecare din
pentru fiecare din cele
cele trei
trei provincii (Dacii), ajutați
provincii (Dacii), ajutați de de un un corp
corp de slujbași (strângător
de slujbași (strângător al al
succesiunilor vacante, strângător
succesiunilor vacante, strângător al al impozitului,
impozitului, însărcinat
însărcinat cucu ținerea
ţinerea registrelor
registrelor de birouri, socotitor
de birouri, socotitor fiscal,
fiscal, secretar-
secretar-
ajutor în biroul
ajutor în biroul finanțelor,
finanţelor, etc.).
etc.).
De altfel,
De altfel, tocmai
tocmai prin prin raportarea
raportarea la existenţa și
la existența şi funcționarea
funcționarea instituțiilor
instituțiilor de de stat,
stat, sese
apreciază
apreciază că că perioada
perioada tranziției
tranziției de de lala comunitățile
comunităţile de de tip gentilic la
tip gentilic statul sclavagist
la statul sclavagist reprezintă
reprezintă
momentul istoric
momentul istoric al al apariției
apariţiei finanțelor 10
finanţelorI0, , iar iar primele
primele elemente
elemente de finanţe, implicând
de finanțe, implicând participarea
participarea
statului la
statului la unun nou
nou tip tip dede relații bănești, pot
relaţii băneşti, pot fi
fi considerate
considerate cele cele cece au îmbrăcat formele
au îmbrăcat formele impozitelor
impozitelor
în bani
în bani (ca
(ca resurse
resurse publice)
publice) și şi soldelor
soldelor acordate
acordate militarilor
militarilor (ca (ca cheltuieli
cheltuieli publice).
publice).
Ulterior,
Ulterior, atât atât sub sub impactul
impactul dezvoltării
dezvoltării producției,
producției, schimbului
schimbului de de mărfuri
mărfuri și şi relațiilor
relațiilor
marfă-bani,
marfă-bani, cât cât caca șişi alal amplificării
amplificării activităților publice și
activităţilor publice şi proporțiilor
proporțiilor resurselor
resurselor administrate
administrate de de
stat, îmbrăcând, din ce în ce mai mult, forma bănească, s-a înregistrat
stat, îmbrăcând, din ce în ce mai mult, forma bănească, s-a înregistrat extinderea continuă a ariei extinderea continuă a ariei
de manifestare
de manifestare aa finanțelor,
finanţelor, în în ansamblu.
ansamblu.
Indubitabil,
Indubitabil, este de admis că
este de admis că elemente
elemente ale ale finanțelor
finanţelor s-au s-au născut
născut și şi dezvoltat
dezvoltat în în toate
toate
activitățile economico-sociale caracterizate
activitățile economico-sociale caracterizate prin prin folosirea banilor, începând
folosirea banilor, începând cu cu cele
cele dindin cadrul
cadrul
proprietății
proprietăţii private.
private. În În mod
mod deosebit,
deosebit, promovate
promovate în în sfera
sfera activităților
activităţilor private, înțelesurile atribuite
private, înțelesurile atribuite
noțiunii de
noțiunii finanţe alcătuiesc
de finanțe alcătuiesc o o gamă
gamă foarte
foarte largă,
largă, mergând
mergând de de lala aa desemna
desemna sume sume de de bani
bani
implicate în
implicate în diferite
diferite tranzacții
tranzacţii și operaţiuni bănești
şi operațiuni între persoane,
băneşti între persoane, până până la la activități
activităţi care
care au au caca
obiect banii în
obiect banii în toate
toate formele
formele lor lor dede reprezentare,
reprezentare, inclusiv
inclusiv pe pe piețele
pieţele financiare.
financiare.
Astăzi,
Astăzi, noțiunea
noțiunea de finanţe, având
de finanțe, având o o largă
largă circulație
circulaţie în în toate
toate domeniile
domeniile vieţii,vieții, este
este folosită
folosită
cu înțelesuri multiple,
cu înţelesuri multiple, cele cele mai uzuale fiind
mai uzuale următoarele:
fiind următoarele:
-- sume
sume de de bani
bani sau sau fonduri
fonduri bănești
băneşti ce ce sese administrează
administrează la la diferite
diferite niveluri
niveluri și şi structuri
structuri de de
organizare a a vieţii
organizare economico-sociale;
vieții economico-sociale;
-- venituri, cheltuieli sau
venituri, cheltuieli sau rezultate
rezultate ale diverselor activități
ale diverselor activităţi (beneficii,
(beneficii, pierderi);
pierderi);

10 Iulian
10 Tulian Văcărel
Văcărel (coordonator),
(coordonator), Finanţe
Finanţe Publice,
Publice, Ed.
Ed. Did. şi Ped.,
Did. şi Ped.. Bucureşti, 1999, p.33
Bucureşti, 1999, p.33
66
 -- forme, tehnici și
forme, tehnici şi instrumente
instrumente prinprin care
care sese acumulează
acumulează și şi se
se distribuie
distribuie resursele bănești
resursele băneşti
(impozite, aport
(impozite, aport de
de capital,
capital, dividende,
dividende, subvenții, împrumuturi sau
subvenţii, împrumuturi sau credite,
credite, etc.);
etc.);
operaţiuni de
-- operațiuni de plăți-încasări
plăţi-încasări înîn numerar
numerar sau sau prin
prin conturi
conturi bancare;
bancare;
-- tranzacții
tranzacţii bursiere
bursiere sausau pe
pe piețe
pieţe financiare;
financiare;
-- relațiile dintre persoane (fizice,
relațiile dintre persoane (fizice, juridice, juridice, stat)
stat) implicate
implicate în în derularea
derularea proceselor
proceselor sau
sau
operaţiunilor axate
operațiunilor axate pepe folosirea
folosirea banilor;
banilor;
S-a ajuns,
S-a ajuns, astfel,
astfel, la
la atribuirea
atribuirea unui
unui sens
sens foarte
foarte larg noţiunii de
larg noțiunii de “finanțe”, tinzându-se spre
“finanţe”, tinzându-se spre
aa i1 se
se da,
da, adesea,
adesea, unun înţeles
înțeles similar
similar celei
celei dede “bani”
“bani” șişi aa include
include înîn sfera
sfera sa totalitatea proceselor
sa totalitatea proceselor și
şi
economice realizate în formă
relațiilor economice realizate în formă bănească.
relațiilor bănească.

1.2. Conținutul
1.2. economic și
Conţinutul economic şi trăsăturile
trăsăturile finanțelor
finanţelor

semnificaţii și
Prin semnificații
Prin şi modul
modul în în care
care s-as-a conturat
conturat conceptul
conceptul de de “finanțe”,
“finanţe”, rezultărezultă că că esența
esenţa
economică
economică aa acestora acestora rezidă
rezidă în în procesele
procesele și relațiile bănești
şi relațiile băneşti pe pe carecare le le exprimă,
exprimă, deși deşi accepțiunea
accepțiunea
mai
mai largă
largă sausau mai mai restrânsă
restrânsă dată dată acestui
acestui concept,
concept, ca ca șişi sensurile
sensurile multiple multiple ale ale folosirii
folosirii noțiunii
noțiunii
respective generează nuanțări în interpretarea conținutului
respective generează nuanțări în interpretarea conţinutului lor. În acest sens, conţinutul economic lor. În acest sens, conținutul economic
și
şi implicit
implicit trăsăturile
trăsăturile finanțelor
finanțelor apar apar aa fi, fi, atât
atât comune,
comune, cât cât și şi specifice
specifice unor componente
unor componente
circumscrise sferei acestora.
circumscrise sferei acestora.
Prin urmare,
Prin urmare, pornindpornind de de la la sensul
sensul foarte
foarte larg larg datdat finanțelor,
finanţelor, conținutulconţinutul lor economic și,
lor economic şi,
deci, conceptul de finanţe se defineşte prin ansamblul sau cvasitotalitatea proceselor şi relaţiilor
deci, conceptul de finanțe se definește prin ansamblul sau cvasitotalitatea proceselor și relațiilor
economice
economice în în formă bănească, ce
formă bănească, ce se se produc
produc în în toate
toate sferele
sferele reproducției
reproducţiei (consum, (consum, producție, producţie,
repartiție, schimb sau circulație). Asemenea procese şi relaţii economice vizează, în general,
repartiție, schimb sau circulație). Asemenea procese și relații economice vizează, în general,
procurarea, distribuirea,
procurarea, utilizarea și
distribuirea, utilizarea şi reconstituirea
reconstituirea continuă continuă aa resurselor
resurselor băneşti bănești pentru pentru derularea
derularea
diferitelor
diferitelor activități
activităţi în în care
care suntsunt implicate,
implicate, în în mod
mod firesc,
firesc, persoane
persoane fizice fizice și şi juridice, inclusiv
juridice, inclusiv
statul
statul sau
sau alte
alte autorități
autorităţi publice.
publice. În În această
această accepțiune,
accepţiune, sfera sfera de de manifestare
manifestare a a finanțelor
finanţelor coincidecoincide
cu cea
cu cea aa folosirii
folosirii banilor,
banilor, iar conţinutul economic
iar conținutul economic al al acestora
acestora constă constă în în procesele
procesele și şi relațiile
relaţiile
economice
economice în în formă bănească ce
formă bănească ce auau loc între participanții
loc între participanţii la la activitățile economice și
activitățile economice şi sociale,
sociale, în în
ansamblu.
ansamblu.
Prin comparație,
Prin comparaţie, în în sensul
sensul mai mai restrâns
restrâns dat dat conceptului
conceptului de de “finanțe”,
“finanţe”, prin prin conținutul
conţinutul lor lor
economic
economic acestea înglobează numai
acestea înglobează numai procesele
procesele și şi relațiile
relațiile economice
economice prin prin care
care se se constituie,
constituie, se se
distribuie şi se utilizează fondurile băneşti destinate funcționării diferitelor entităţi economice și
distribuie și se utilizează fondurile bănești destinate funcționării diferitelor entități economice şi
private și
sociale private
sociale şi publice,
publice, inclusiv
inclusiv aa statului.
statului. În În consecință,
consecință, ele ele se se manifestă,
manifestă, în în prim
prim plan, plan, ca ca
procese de
procese procurare și
de procurare şi alocare
alocare aa resurselor
resurselor băneşti bănești ce ce au au loc loc mai mai alesales în în sfera
sfera repartiției
repartiției
produsului naţional. În
produsului național. În această
această accepțiune,
accepţiune, conținutul
conţinutul economic economic al finanţelor constă
al finanțelor constă preponderent
preponderent
în procesele
în procesele și şi relațiile
relaţiile economice
economice de de repartiție
repartiție în în formă
formă băneascăbănească aa produsului produsului național naţional
concretizat
concretizat în în constituirea,
constituirea, distribuirea
distribuirea sau sau utilizarea
utilizarea de de fonduri
fonduri băneşti bănești corespunzătoare
corespunzătoare
activității
activităţii specifice
specifice fiecărei
fiecărei entități
entităţi sau sau persoane
persoane participante
participante la la acestea.
acestea.
Tipice,
Tipice, în în abordarea
abordarea cea cea mai mai restrictivă
restrictivă aa conceptului
conceptului de de finanțe,
finanţe, sunt sunt considerate
considerate
procesele și
procesele relațiile economice
şi relațiile economice la la care
care participă
participă statul, statul, pe pe de de oo parte,
parte, și şi persoane
persoane fizice fizice sausau
juridice, pe de altă parte, pentru constituirea și distribuirea
juridice, pe de altă parte, pentru constituirea şi distribuirea sau utilizarea de fonduri băneşti sau utilizarea de fonduri bănești
necesare îndeplinirii funcțiilor
necesare îndeplinirii funcţiilor și sarcinilor sale
şi sarcinilor sale publice,
publice, conturândconturând un un domeniu
domeniu mare mare al al
cunoscut sub denumirea de “finanțe publice”, care
finanţelor, cunoscut sub denumirea de “finanţe publice”, care prezintă şi unele trăsături specifice.
finanțelor, prezintă și unele trăsături specifice.
Totodată,
Totodată, însă, însă, în în cadrul
cadrul proprietății
proprietăţii private, crearea și
private, crearea funcţionarea entităților
şi funcționarea entităţilor economico
economico
–— sociale, respectiv a întreprinderilor, organizațiilor,
sociale, respectiv a întreprinderilor, organizaţiilor, asociațiilor, etc. şi, în general, desfăşurarea
asociațiilor, etc. și, în general, desfășurarea
oricărei
oricărei activități,
activităţi, în în condițiile
condiţiile dezvoltării
dezvoltării relațiilor
relațiilor marfă-bani,
marfă-bani, generează generează procese procese și şi relații
relaţii de de
și distribuire sau utilizare de fonduri bănești corespunzătoare
constituire şi distribuire sau utilizare de fonduri băneşti corespunzătoare activităţilor desfăşurate.
constituire activităților desfășurate.
Ele
Ele sese manifestă
manifestă între între entități
entităţi ori ori persoane
persoane juridice
juridice sau sau fizice
fizice private,
private, ca procese și
ca procese şi relații
relaţii de de
procurare,
procurare, alocare,
alocare, cheltuire
cheltuire sau sau recuperare
recuperare de de resurse
resurse bănești.
băneşti. Aceste Aceste proceseprocese și relaţii bănești,
şi relații băneşti,
dând
dând expresie
expresie aceluiași
aceluiaşi conținut
conţinut economic
economic comun finanţelor, conturează
comun finanțelor, conturează un un alt
alt domeniu
domeniu mare mare de de

7
manifestare
manifestare aa acestora,acestora, denumit denumit generic generic “finanțe
“finanţe private”,
private”, caracterizate
caracterizate și şi prin
prin unele trăsături
unele trăsături
distinctive de
distinctive de cele
cele publice.
publice.
Structurarea
Structurarea pe pe celecele două
două mari mari domenii
domenii ale ale sferei
sferei de de manifestare
manifestare aa finanțelor finanţelor are are la bază
la bază
diferențierea nevoilor
diferențierea nevoilor de consum și
de consum şi ofertei
ofertei de de utilități
utilități în în două
două mari mari categorii:
categorii: publice publice și şi private.
private.
Evoluţia societății
Evoluția societății umane umane aa impus impus oo anumită anumită separare
separare (delimitare)
(delimitare) aproximativă
aproximativă aa nevoilor nevoilor de de
consum de
consum bunuri și
de bunuri servicii și
şi servicii şi aa modalităților
modalităţilor de de satisfacere
satisfacere aa lor lor pepe două
două palierepaliere (private
(private și şi
publice),
publice), cărora
cărora le le corespund
corespund cele cele două
două componente
componente majore majore ale ale sferei
sferei finanțelor.
finanţelor.
S-a constatat,
S-a constatat, astfel, astfel, că că nevoile
nevoile individuale
individuale de de hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte,
hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, habitat, habitat,
deplasare, informare,
deplasare, informare, comunicare comunicare etc., etc., în în interesul
interesul personal,
personal, al al individului
individului pot pot fi fi satisfăcute,
satisfăcute, în în
mod convenabil, prin consumuri individuale de bunuri sau servicii. Aceste consumuri se
mod convenabil, prin consumuri individuale de bunuri sau servicii. Aceste consumuri se
realizează,
realizează, de de regulă,
regulă, de de oo manieră
manieră privată,privată, pe pe seama utilităților procurate
seama utilităţilor procurate și şi administrate,
administrate,
individual sau la nivel de microgrup (familie), implicând
individual sau la nivel de microgrup (familie), implicând opţiuni şi decizii proprii, personale, sub opțiuni și decizii proprii, personale, sub
incidența preferințelor, posibilităților
incidenţa preferințelor, posibilităților și şi condițiilor
condiţiilor (concurențiale)
(concurențiale) existente existente pe pe piațapiaţa reală reală
(alimente, haine,
(alimente, haine, locuințe,
locuinţe, diverse diverse servicii
servicii etc.).
etc.).
Pe
Pe de de altă
altă parte,
parte, trăind trăind în în societate,
societate, indivizii
indivizii se se confruntă
confruntă cu cu necesitatea
necesitatea unor unor activități
activități de de
interes
interes mai
mai larg,
larg, cu cu caracter
caracter social, social, care care determină
determină consumuriconsumuri de bunuri și
de bunuri şi servicii,
servicii, de de oo manieră
manieră
colectivă,
colectivă, cum cum sunt sunt cele cele pentru
pentru ordinea
ordinea internă,
internă, apărarea
apărarea națională,
națională, combatereacombaterea calamităților calamităților
naturii,
naturii, securitatea
securitatea socială socială etc. Ele presupun,
etc. Ele presupun, în în modmod obiectiv,
obiectiv, existența
existența unor unor instituții
instituții publicepublice
adecvate,
adecvate, care care prin prin activitățile
activitățile specificespecifice oferă oferă populației
populaţiei asemenea asemenea bunuri bunuri și şi servicii,
servicii, denumite
denumite
utilități publice.
generic utilități
generic publice. O O trăsătură
trăsătură definitorie
definitorie pentru pentru acestea
acestea este este caracterul
caracterul neconcurențial
neconcurențial și şi
indivizibil al accesului la consumarea lor, respectiv posibilitatea folosirii bunurilor şi serviciilor
indivizibil al accesului la consumarea lor, respectiv posibilitatea folosirii bunurilor și serviciilor
publice
publice în în comun
comun de de către
către oo multitudine
multitudine de de persoane.
persoane.
În
În același timp, satisfacerea unor asemenea
același timp, satisfacerea unor asemenea nevoi nevoi prin prin oferta
oferta de utilități publice
de utilităţi publice nu nu
contravine
contravine individualizării
individualizării consumului consumului ca ca proces
proces real, real, iar în anumite
iar în anumite domenii domenii (educație,
(educaţie, ocrotire ocrotire
sanitară,
sanitară, asistență
asistenţă socială socială etc.) etc.) denumite
denumite generic generic cvasipublice
cvasipublice sau sau semipublice,
semipublice, consumurile consumurile
îmbină trăsături,
îmbină trăsături, atât atât ale utilităților private,
ale utilităţilor private, cât cât și şi publice.
publice. Sunt Sunt asimilate
asimilate acestoraacestora și şi unele
unele nevoinevoi
de utilități cu
de utilități cu caracter
caracter economic economic (combaterea
(combaterea eroziunii eroziunii solului,solului, constituirea
constituirea de de rețele rutiere și
reţele rutiere şi căi
căi
ferate,
ferate, lucrări
lucrări de de irigare,
irigare, desecare, împădurire, explorări
desecare, împădurire, explorări geologice
geologice și şi exploatări
exploatări miniere miniere sau sau
forestiere, crearea
forestiere, crearea unor unor ramuri ramuri sau sau subramuri
subramuri economice
economice considerate considerate de de interes
interes național),
naţional), mai mai
ales,
ales, atunci
atunci când când sectorul
sectorul privat întâmpină dificultăți
privat întâmpină dificultăți în în asigurarea
asigurarea unei unei oferte
oferte adecvate,
adecvate, adesea adesea
indispensabile.
indispensabile.
Limitele
Limitele în în care
care nevoianevoia totalătotală de utilități se
de utilități se acoperă
acoperă pe pe cale
cale privată
privată sau sau publică
publică se se pot
pot
modifica sub
modifica sub impactul
impactul cerințelor cerinţelor de de optim
optim sau sau mutațiilor
mutaţiilor de de ordin
ordin politic,
politic, ideologic,
ideologic, etc. etc.
În
În principiu, însă, satisfacerea nevoilor de utilităţi prin ofertă privată, respectiv publică
principiu, însă, satisfacerea nevoilor de utilități prin ofertă privată, respectiv publică
trebuie
trebuie să să răspundă
răspundă unor unor criterii
criterii de de raționalitate,
raționalitate, care care în în final
final se se regăsesc
regăsesc în în dimensiunile
dimensiunile PIB. PIB.
Maximizarea PIB devine, astfel, un criteriu deosebit de
Maximizarea PIB devine, astfel, un criteriu deosebit de relevant în optimizarea raporturilor dintrerelevant în optimizarea raporturilor dintre
utilitățile private și
utilităţile private şi cele
cele publice,
publice, în în societatea
societatea modernă,modernă, în în carecare alături
alături de de sectorul
sectorul privat privat al al
economiei ființează și
economiei fiinţează şi un sector economic public.
un sector economic public.
Armonizarea ofertei
Armonizarea ofertei de bunuri și
de bunuri şi servicii
servicii private
private cu cu cea
cea publică
publică apare, apare, la la rândul
rândul său, său, ca ca
premisă
premisă favorabilă
favorabilă dezvoltăriidezvoltării economice economice și sociale, nivelul
şi sociale, nivelul optim optim al al acestora
acestora situându-se
situându-se la la
confluenţa utilităților
confluența utilităţilor marginalemarginale ale ale celor
celor două
două tipuri
tipuri de de ofertă.
ofertă. Ea Ea presupune
presupune evitarea, evitarea, atât atât aa unor
unor
acțiuni publice
acțiuni publice ce ce asigură
asigură oo utilitate utilitate inferioară
inferioară celei celei marginale,
marginale, cât cât și şi acoperirea
acoperirea prin prin ofertă
ofertă
privată
privată aa unor
unor nevoi nevoi care, care, prinprin natura
natura lor, lor, pot
pot fi fi satisfăcute
satisfăcute mai mai avantajos
avantajos în în variantă
variantă publică,publică,
luând
luând drept
drept criteriu
criteriu al al opțiunilor,
opțiunilor, în în acest
acest sens,
sens, maximizarea
maximizarea utilităților utilităţilor totale oferite pentru
totale oferite pentru
satisfacerea
satisfacerea cât cât maimai deplină
deplină aa cererii.cererii.
În
În concordanță
concordanţă cu cu raționamentul
raţionamentul anterior, anterior, optimizarea
optimizarea proceselorproceselor de de formare,
formare, alocare alocare și şi
cheltuire a fondurilor bănești, în cadrul finanțelor
cheltuire a fondurilor băneşti, în cadrul finanţelor publice, respectiv al celor private, presupune
publice, respectiv al celor private, presupune
maximizarea ofertei
maximizarea ofertei totale (private și
totale (private şi publice)
publice) de utilități, la
de utilităţi, la oo mărime
mărime dată dată aa resurselor
resurselor ce ce potpot fi fi
relațiile
consumate, admițând relațiile următoare:
consumate, admițând următoare:
8
 U,=U,+U,
U 0)
t  U p  U s (1)

C p  Cs 
C„+C U p  U s (2)
=U,+rU, 0)
în care:
în care: U U. t =
= utilități
utilităţi totale;
totale; U Upp == utilități
utilități private;
private; Us Us = utilități sociale
= utilități sociale (oferite
(oferite de de stat);
stat), CCpp
= consumuri
= consumuri (nevoi) (nevoi) private;
private; C Cs s =
= consumuri
consumuri (nevoi)(nevoi) sociale.
sociale.
Sub
Sub aspectul
aspectul posibilităților
posibilităților de de asigurare
asigurare aa ofertei
ofertei de de utilități (private și
utilităţi (private şi publice) într-o
publice) într-o
economie mixtă, raportul de mărime dintre acestea înregistrează
economie mixtă, raportul de mărime dintre acestea înregistrează modificări importante, atât în modificări importante, atât în
timp,
timp, câtcât și în spațiu,
şi în spaţiu, sub sub influența
influenţa unei multitudini de
unei multitudini de factori obiectivi și
factori obiectivi şi subiectivi.
subiectivi. AcestAcest raport
raport
se află și
se află şi sub incidenţa modului de funcționare a mecanismelor economiei de piaţă care, în
sub incidența modului de funcționare a mecanismelor economiei de piață care, în
condiții specifice,
condiții specifice, face face necesară
necesară sporireasporirea sau sau restrângerea
restrângerea ofertei ofertei de de utilități
utilități publice,
publice, în în
cu modificările ce survin în oferta privată și cererea
corespondenţă cu modificările ce survin în oferta privată şi cererea agregată. Mutaţiile ce survin
corespondență agregată. Mutațiile ce survin
și întrepătrunderea dintre
şi întrepătrunderea dintre ofertele
ofertele și şi cererile
cererile de de utilități private și
utilităţi private şi publice
publice se se reflectă
reflectă pregnant
pregnant în în
și
derularea şi intercondiţionarea fluxurilor financiar-monetare, ce au loc în cadrul economiei
derularea intercondiționarea fluxurilor financiar-monetare, ce au loc în cadrul economiei
naționale, respectiv
naționale, respectiv întreîntre cele
cele douădouă mari
mari domenii
domenii ale ale finanțelor.
finanţelor.
Indiferent de
Indiferent accepțiunea dată
de accepțiunea dată noțiunii
noţiunii de finanţe (largă
de finanțe (largă sau
sau restrânsă)
restrânsă) și şi de
de domeniile
domeniile de de
manifestare ale
manifestare finanţelor (publice
ale finanțelor (publice sau sau private),
private), în în prim
prim plan,
plan, sese relevă
relevă conținutul
conţinutul lor lor comun,
comun, de de
procese și
procese relaţii de
şi relații de natură
natură economică,
economică, ce ce presupun,
presupun, în în principiu,
principiu, formarea,
formarea, distribuirea
distribuirea și şi
utilizarea
utilizarea resurselor
resurselor bănești
băneşti în în activitatea
activitatea economică
economică și şi socială.
socială.
În
În același
acelaşi context,
context, se se remarcă
remarcă și şi existența
existenţa unor diferențieri în
unor diferențieri în interpretarea
interpretarea conținutului
conţinutului
finanțelor, accentuându-se
finanţelor, accentuându-se fie asupra laturii economice, fie asupra celei sociologice. Prima
fie asupra laturii economice, fie asupra celei sociologice. Prima punepune
la baza
la conceptului de
baza conceptului de finanțe conţinutul de
finanţe conținutul de procese
procese economice
economice în în formă bănească și
formă bănească şi elementele
elementele
tehnice
tehnice de înfăptuire aa acestora.
de înfăptuire acestora. Cea Cea de-ade-a douadoua are are în în vedere,
vedere, ca ca element
element definitoriu,
definitoriu,
caracteristicile relațiilor
caracteristicile relațiilor sau sau raporturilor
raporturilor sociale
sociale dintre
dintre participanții
participanţii la la procesele
procesele respective.
respective.
În
În raport
raport cu cu semnificațiile
semnificaţiile atribuite
atribuite conceptului
conceptului de de “finanțe”
“finanţe” și şi conținutul
conţinutul economic
economic pe pe
care
care îlîl exprimă,
exprimă, finanțele
finanţele pot pot fi fi definite,
definite, deci,
deci, caca procese economice și
procese economice şi relații
relaţii sociale,
sociale, prinprin care
care sese
constituie, se distribuie şi se utilizează fonduri băneşti, pentru îndeplinirea funcțiilor și
constituie, se distribuie și se utilizează fonduri bănești, pentru îndeplinirea funcțiilor şi
obiectivelor
obiectivelor diferitelor
diferitelor entități
entităţi economico-sociale,
economico-sociale, inclusiv inclusiv ale statului și
ale statului şi persoanelor
persoanelor fizice.fizice.

Trăsături
Trăsături ale finanțelor
ale finanțelor

Prin modul
Prin modul de manifestare și
de manifestare şi conținutul
conţinutul lorlor economic, finanţele prezintă
economic, finanțele prezintă anumite trăsături
anumite trăsături
distinctive, față
distinctive, faţă dede celelalte
celelalte categorii
categorii de de procese
procese și şi relații
relaţii economico-sociale.
economico-sociale.
Trăsătura definitorie aa finanțelor,
Trăsătura definitorie finanțelor, în în ansamblu,
ansamblu, rezidă rezidă în în forma
forma bănească
bănească de de exprimare
exprimare aa
proceselor și
proceselor relațiilor economice
şi relațiilor economice pe pe care
care le
le desemnează
desemnează acest acest concept,
concept, atât în accepțiunea
atât în accepțiunea largă, largă,
cât și în cea restrânsă, date
cât şi în cea restrânsă, date acestora.acestora.
Aşadar, se
Așadar, se cuprind
cuprind în în sfera
sfera finanțelor
finanţelor procesele economice și
procesele economice şi relațiile
relaţiile sociale
sociale bazate
bazate pe pe
folosirea banilor; ele având același și această
folosirea banilor; ele având acelaşi conţinut economic şi această trăsătură comună. Conform
conținut economic trăsătură comună. Conform
acestei trăsături, se
acestei trăsături, se impune
impune constatarea
constatarea că că numai
numai procesele
procesele economice
economice care care se se exprimă
exprimă în în formă
formă
bănească
bănească au un conţinut financiar şi se înscriu, deci, în categoria denumită generic “finanţe”. În
au un conținut financiar și se înscriu, deci, în categoria denumită generic “finanțe”. În
mod
mod implicit,
implicit, este este de de admis
admis că că toate
toate celelalte
celelalte procese
procese economice,
economice, inclusiv
inclusiv cele cele de de repartiție
repartiție aa
național realizate
produsului național
produsului realizate în în formă
formă natural-materială
natural-materială nu nu se încadrează înîn sfera
se încadrează sfera finanțelor.
finanţelor.
Pe
Pe dede altă
altă parte, în condițiile
parte, în condițiile exprimării valorice prin
exprimării valorice prin bani,
bani, procesele
procesele economice
economice în în formă
formă
bănească
bănească și şi cele
cele în în formă
formă natural-materială
natural-materială se se condiționează
condiționează reciproc,
reciproc, iar iar activitatea
activitatea financiară
financiară
apare
apare caca parte
parte integrantă
integrantă aa activității
activităţii economico-sociale.
economico-sociale. Sub Sub acest
acest aspect,
aspect, esteeste de observat că
de observat că
prin
prin derularea
derularea continuă
continuă aa proceselor
proceselor respective
respective au au locloc mișcări
mişcări ale ale sumelor
sumelor de de bani,
bani, ce ce reprezintă
reprezintă
fluxuri financiare, care interacționează direct sau indirect cu cele ale transmiterii valorii (între
fluxuri financiare, care interacționează direct sau indirect cu cele ale transmiterii valorii (între
participanţi) prin
participanți) prin fluxurile
fluxurile reale,
reale, exprimate
exprimate sub sub formele
formele natural-materiale
natural-materiale ale bunurilor și
ale bunurilor şi
serviciilor.
serviciilor.
În
În concordanță
concordanță cu cu această
această caracteristică,
caracteristică, procesele
procesele și relaţiile economice
şi relațiile economice cuprinsecuprinse în în sfera
sfera
finanțelor se concretizează, în principiu, prin acumularea, alocarea
finanţelor se concretizează, în principiu, prin acumularea, alocarea şi utilizarea de resurse și utilizarea de resurse
9
bănești
băneşti de de către
către persoane
persoane fizice fizice sau juridice, antrenând
sau juridice, antrenând fluxuri fluxuri financiare
financiare de de intrare
intrare (alimentare
(alimentare
sau constituire),
sau constituire), respectiv
respectiv de ieşire (distribuire
de ieșire (distribuire sau utilizare) aa sumelor
sau utilizare) sumelor ce ce alcătuiesc
alcătuiesc fiecare fiecare fond fond
bănesc,
bănesc, financiar.
financiar.
OO altă trăsătură invocată,
altă trăsătură invocată, mai mai ales ales pentru
pentru aa caracteriza
caracteriza finanțelefinanţele publice publice și şi înîn mai
mai micămică
măsură
măsură pe pe celecele private,
private, constă constă în în transferul
fransferul de valoare care
de valoare care se se produce
produce între între participanții
participanții la la
respectivele procese
respectivele procese și relaţii economice.
şi relații economice. Potrivit Potrivit acestei trăsături, manifestarea
acestei trăsături, manifestarea finanțelor, finanţelor,
presupune,
presupune, în în principiu,
principiu, un un transfer
transfer din valoarea aflată,
din valoarea aflată, la la unun moment
moment dat, dat, la la dispoziția
dispoziția unui unui
participant, către un alt participant la relațiile
participant, către un alt participant la relaţiile respective. Pentru a avea conţinut financiar, acest
respective. Pentru a avea conținut financiar, acest
transfer de
transfer valoare se
de valoare se presupune
presupune aa fi fi efectuat
efectuat în în formă
formă bănească.
bănească.
În
În principiu, un asemenea transfer antrenează și
principiu, un asemenea transfer antrenează şi modificări
modificări în în mărimea
mărimea patrimoniului
patrimoniului
administrat
administrat de de către
către participanții
participanţii la la aceste procese și
aceste procese relaţii, modificări
şi relații, modificări ce vizează ambele
ce vizează ambele sensuri,
sensuri,
după cum participanții cedează sau primesc sume de
după cum participanţii cedează sau primesc sume de bani în cadrul acestor raporturi financiare. bani în cadrul acestor raporturi financiare.
Astfel,
Astfel, dacă
dacă un un participant
participant acumuleazăacumulează resurse resurse bănești
băneşti suplimentare,
suplimentare, el își majorează
el îşi majorează fondurile fondurile
financiare
financiare de care dispune, iar dacă cedează sume de bani altor utilizatori îşi diminuează aceste
de care dispune, iar dacă cedează sume de bani altor utilizatori își diminuează aceste
fonduri,
fonduri, înregistrând și
înregistrând şi modificări
modificări corespunzătoare
corespunzătoare ale ale patrimoniului
patrimoniului administrat. administrat. Prin Prin
comparaţie, procesele
comparație, procesele ce ce presupun
presupun mișcarea mişcarea valorii valorii înîn ambele ambele sensuri,sensuri, între între participanți,
participanți, nu nu
determină
determină modificarea
modificarea mărimii mărimii valoricevalorice aa patrimoniilor,
patrimoniilor, ci ci doar
doar schimbarea
schimbarea structurii structurii acestuia,acestuia,
sub aspect
sub material și
aspect material şi bănesc.
bănesc. Asemenea
Asemenea procese procese sunt sunt tipice vânzării-cumpărării de
tipice vânzării-cumpărării de mărfuri
mărfuri pe pe
bani.
bani.
Pe un
Pe un planplan maimai general
general transferul
fransferul de de valoare
valoare apare apare ca ca o cedare-primire (între
o cedare-primire (între participanți)
participanţi)
aa valorii exprimate printr-o
valorii exprimate printr-o sumă sumă de de banibani și şi reprezintă,
reprezintă, implicit, implicit, un un transfer
transfer de de putere
putere de de
cumpărare.
cumpărare. El El are,
are, deci,
deci, ca ca efect direct și
efect direct şi imediat,
imediat, reducerea
reducerea disponibilităților
disponibilităților băneşti bănești și şi aa puterii
puterii
de
de cumpărare la persoana care cedează o sumă de bani şi creşterea acestei puteri de cumpărare la
cumpărare la persoana care cedează o sumă de bani și creșterea acestei puteri de cumpărare la
cea care
cea primeşte suma
care primește suma respectivă.
respectivă. Spre Spre deosebire,
deosebire, un un transfer
transfer înîn formă formă naturalănaturală aa bunurilorbunurilor și şi
serviciilor, nu are un conţinut financiar.
serviciilor, nu are un conținut financiar.
În
În fine,
fine, transferul
transferul de de valoare caracteristic finanțelor
valoare caracteristic finanţelor are are loc,
Joc, fie fie cu cu titlu
titlu definitiv,
definitiv, fie fie pepe
principiul rambursabilității.
principiul rambursabilităţii. Este Este evident
evident că, că, dacă transferul are
dacă transferul are caracter
caracter definitiv,
definitiv, suma suma de de bani
bani
și
şi puterea
puterea de de cumpărare
cumpărare aferentă aferentă nu nu mai mai revin
revin persoanei
persoanei de de la la care
care s-a s-a făcut transferul. Prin
făcut transferul. Prin
comparaţie, atunci
comparație, atunci când când suma suma respectivă
respectivă urmează urmează aa se se restitui
restitui persoanei
persoanei de de la la care
care provine,
provine,
transferul
transferul se se realizează
realizează cu titlu rambursabil
cu titlu rambursabil și şi elel apare
apare numai numai ca ca unun fenomen
fenomen temporar. temporar. Ca Ca
urmare,
urmare, după după un un interval
interval de timp, suma
de timp, suma de bani revine
de bani revine la la punctul
punctul de de plecare
plecare juridic,juridic, concretizând
concretizând
mişcare aa valorii
oo mișcare valorii în în sens
sens invers,
invers, specifică
specifică relațiilor
relațiilor de de credit,
credit, care care fac fac parte,
parte, însă, însă, tot tot dindin
categoria generală
categoria generală aa finanțelor.
finanţelor.
Fenomenul
Fenomenul transferului de
transferului valoare prezintă
de valoare prezintă însă însă anumite
anumite particularități,
particularităţi, de de concretizare
concretizare în în
cele
cele două
două domenii
domenii ale ale finanțelor.
finanţelor.
Cu
Cu deosebire în domeniul
deosebire în domeniul finanțelor
finanţelor publice,publice, se se pot
pot distinge
distinge următoarele
următoarele particularități
particularităţi ale ale
transferului de
transferului valoare, între
de valoare, între persoane
persoane fizice fizice și şi juridice,
juridice, pe pe de parte și
de oo parte şi stat
stat sau sau alte alte autorități
autorităţi
publice,
publice, pe pe de de altă
altă parte.
parte.
În
În primul
primul rând rând și şi înîn mod
mod obișnuit
obişnuit transferul
transferul are are un definitiv, și
caracter definitiv,
un caracter şi sese face
face cu cu titlu
titlu
nerestituibil,
nerestituibil, atât atât dinspre
dinspre persoanele
persoanele fizice fizice și juridice către
şi juridice către statstat sausau autorități
autorități publice publice cât cât și şi invers.
invers.
El
EI areare principial
principial un un singur
singur sens, sens, în în momentul
momentul respectiv, respectiv, fără fără aa implica
implica returnarea
returnarea sumelor sumelor de de
bani, cu
bani, excepţia celor
cu excepția împrumutate —– care
celor împrumutate care sunt
sunt restituibile
restituibile (rambursabile)
(rambursabile) la la anumite
anumite termene. termene.
În
În al al doilea
doilea rând, rând, transferul
transferul respectiv respectiv presupune,
presupune, de de regulă,
regulă, fie fie acumularea,
acumularea, fie fie
distribuirea
distribuirea (utilizarea)
(utilizarea) de de resurse
resurse (fonduri)
(fonduri) bănești băneşti și şi se se realizează,
realizează, în în principiu,
principiu, fără fără oo
contraprestaţie directă
contraprestație directă și şi imediată,
imediată, din din partea
partea beneficiarului
beneficiarului sumei sumei de de bani bani transferate.
transferate.
Caracterul
Caracterul de de transfer
transfer fără fără contraprestație
contraprestaţie presupune presupune că că persoana
persoana de de la la care
care se se face transferul nu
face transferul nu
obţine, în schimb, foloase (bunuri, servicii) sau bani din partea persoanei în favoarea căreia se
obține, în schimb, foloase (bunuri, servicii) sau bani din partea persoanei în favoarea căreia se
face transferul.
face transferul. Cazul Cazul tipic tipic al al unui
unui asemenea
asemenea transfer transfer se se produce
produce între între persoane
persoane fizice fizice sau sau
juridice,
juridice, pe pe de de o parte, și
o parte, şi stat,
stat, pe pe dede altă
altă parte,
parte, cu cu prilejul încasării de
prilejul încasării de impozite
impozite etc. etc. și finanţării de
şi finanțării de
10
10
cheltuieli publice,
cheltuieli publice, respectiv constituirii și
respectiv aa constituirii şi distribuirii
distribuirii fondurilor
fondurilor bănești bănești administrate
administrate de de către
către
autoritățile
autoritățile de de stat,
stat, implicând,
implicând, de de regulă,
regulă, trecerea
trecerea fără fără echivalent
echivalent aa valorii valorii dintr-odintr-o formă formă de de
proprietate
proprietate în în alta.
alta. Astfel,
Astfel, preluarea
preluarea prin prin transfer
transfer aa unor venituri (impozite)
unor venituri (impozite) de de la la persoanele
persoanele
fizice
fizice sau juridice la
sau juridice la aceste
aceste fondurifonduri are are loc loc fără
fără obligația
obligaţia statului
statului de de aa oferioferi în în mod mod direct
direct
persoanelor
persoanelor respective o valoare compensatorie. În mod asemănător, transferul în sens invers, de
respective o valoare compensatorie. În mod asemănător, transferul în sens invers, de
la
la fondurile
fondurile financiare
financiare publice publice către către persoanele beneficiare de
persoanele beneficiare de sumele
sumele de de banibani distribuite,
distribuite, nu nu
implică
implică o o contraprestație
contraprestație directă directă din din partea
partea acestora
acestora către către stat.
stat. Sub
Sub acest
acest aspect,
aspect, este este de de remarcat
remarcat
că
că pentru
pentru aceeași
aceeaşi persoană,
persoană, nu nu se se stabilește
stabileşte vreo vreo legătură
legătură între între sumele
sumele transferate
transferate către către stat stat șişi cele
cele
de
de care beneficiază ea din partea statului. Dar, în mod indirect şi în momente diferite, este
care beneficiază ea din partea statului. Dar, în mod indirect și în momente diferite, este
posibilă,
posibilă, fie fie și şi parțial,
parțial, oo compensație
compensație valorică valorică privind
privind sumele sumele de de bani
bani cedate
cedate de de către
către diferitele
diferitele
persoane și
persoane şi foloasele
foloasele de de care beneficiază ele
care beneficiază ele pepe seama
seama cheltuielilor
cheltuielilor făcute făcute de de către
către stat.stat.
Admiţând, însă,
Admițând, însă, procurarea
procurarea sumelor sumelor de de bani bani prin împrumuturi contractate
prin împrumuturi contractate de de stat,
stat,
contraprestaţia apare
contraprestația apare (tot (tot ca excepţie) sub
ca excepție) sub formaforma dobânzilor
dobânzilor plătite plătite cătrecătre persoanele
persoanele care care
împrumută statul.
împrumută statul.
În
În al treilea rând,
al treilea rând, transferul
transferul de valoare și
de valoare şi de de putere
putere de de cumpărare
cumpărare vizează, vizează, în în principiu,
principiu,
scopuri (nevoi)
scopuri (nevoi) cu cu caracter
caracter colectiv.colectiv. Așa, Aşa, de de pildă,
pildă, transferurile
transferurile băneşti bănești de de la la persoanele
persoanele fizice fizice și şi
juridice la
juridice la stat
stat au au ca ca scop
scop satisfacerea
satisfacerea unor unor nevoi
nevoi comunecomune ale ale societății.
societăţii. Se Se potpot asimila
asimila acestoraacestora și şi
transferurile de resurse bănești între persoanele
transferurile de resurse băneşti între persoanele fizice şi juridice care vizează realizarea fizice și juridice care vizează realizarea
obiectivelor specifice și
obiectivelor specifice şi desfășurarea
desfăşurarea activității
activităţii diferitelor
diferitelor organizații economice și
organizaţii economice şi sociale,
sociale, cum cum
sunt: întreprinderile, companiile,
sunt: întreprinderile, companiile, instituţiile, etc. instituțiile, etc.
Fenomenul
Fenomenul de de transfer
transfer se se realizează,
realizează, de de asemenea
asemenea cu cu particularități
particularități în în sfera
sfera finanțelor
finanţelor
private, unde relaţiile dintre participanţi se bazează pe proprietate privată, personală. În
private, unde relațiile dintre participanți se bazează pe proprietate privată, personală. În mod
mod
deosebit,
deosebit, în în cazul întreprinderilor private,
cazul întreprinderilor private, mișcarea
mişcarea valorii valorii sub sub forma
forma sumelor
sumelor de de bani
bani poate poate aveaavea
loc, fie
loc, fie prin
prin raporturi
raporturi cu cu altealte persoane
persoane fizice fizice sau sau juridice,
juridice, fie fie prin operațiuni interne
prin operațiuni interne ce vizează
ce vizează
constituirea
constituirea (sporirea)
(sporirea) sau sau distribuirea
distribuirea (utilizarea)
(utilizarea) de de fonduri bănești pentru
fonduri băneşti pentru propria
propria activitate.
activitate. În În
primul
primul caz,caz, transferul
transferul are are loc loc în în mod
mod asemănător
asemănător celui celui dindin domeniul
domeniul finanțelor
finanţelor publice,publice, deși deşi în în
principiu participanții
principiu participanţii sunt sunt persoane
persoane private.
private. În În cel cel de-al
de-al doilea
doilea caz, caz, nu nu se se mai
mai realizează
realizează un un
transfer veritabil
transfer veritabil de de valoare
valoare dintr-o dintr-o proprietate
proprietate în în alta,
alta, cici doar
doar o o dirijare
dirijare internă
internă aa valorii valorii către
către
anumite fonduri bănești
anumite fonduri băneşti proprii sau de la acestea spre locuri de utilizare ce corespund nevoilor de
proprii sau de la acestea spre locuri de utilizare ce corespund nevoilor de
satisfăcut.
satisfăcut. În În acest
acest caz, caz, puterea
puterea de de cumpărare
cumpărare este este afectată
afectată doar doar sub sub aspectul
aspectul posibilității
posibilităţii de de
acoperire a diferitelor categorii de nevoi (de funcționare, de investiţii) în interiorul entității
acoperire a diferitelor categorii de nevoi (de funcționare, de investiții) în interiorul entității
respective.
respective. În În plus, toate operațiunile
plus, toate operaţiunile de de plăți
plăţi și încasări, implicând
şi încasări, implicând mișcareamişcarea sumelor sumelor de de bani,
bani,
chiar cele legate de cumpărări-vânzări de bunuri
chiar cele legate de cumpărări-vânzări de bunuri şi servicii sunt asimilate celor financiare, și servicii sunt asimilate celor financiare,
incluzându-se
incluzându-se în în domeniul
domeniul de de manifestare
manifestare aa finanțelor
finanţelor private. private.
de unele particularități
Faţă de unele particularități ale transferului de valoare,
Față ale transferului de evidenţiate mai
valoare, evidențiate mai sus, sus, rezultă
rezultă că că
anumite procese și
anumite procese şi relații
relaţii economice,
economice, deși deşi realizabile
realizabile în în formă bănească, dar
formă bănească, dar implicând
implicând schimburi schimburi
de echivalente,
de echivalente, cum cum este este și vânzarea-cumpărarea mărfurilor
şi vânzarea-cumpărarea mărfurilor pe bani, nu
pe bani, nu corespund
corespund deplin deplin
accepţiunii restrictive
accepțiunii restrictive aa noțiunii noţiunii de finanţe. În
de finanțe. În același
acelaşi timp,timp, însă,însă, înîn accepțiunea
accepțiunea largă, largă, sfera
sfera
finanţelor tinde
finanțelor tinde aa se se suprapune
suprapune pe pe cea
cea a a folosirii
folosirii banilorbanilor în în toate
toate funcțiile acestora și
funcțiile acestora în toate
şi în toate
domeniile
domeniile de de activitate.
activitate. În În acest
acest sens, toate operațiunile
sens, toate operaţiunile băneşti bănești efectuate
efectuate de de entități
entităţi (persoane)
(persoane)
private sau
private sau publice
publice pot pot fi fi și
şi sunt
sunt considerate,
considerate, mai mai ales ales în în practică,
practică, de de domeniul
domeniul larg larg al al activităților
activităților
financiare, respectiv
financiare, respectiv al al finanțelor.
finanţelor.

1.3 Sfera
1.3 Sfera de cuprindere și
de cuprindere şi principalele
principalele componente
componente ale
ale finanțelor
finanţelor

proceselor și
Ansamblul proceselor
Ansamblul şi relațiilor
relaţiilor economice
economice în în formă bănească constituie
formă bănească constituie sfera
sfera largă
largă aa
finanţelor care
finanțelor înglobează, înîn prim
care înglobează, prim plan,
plan, atât
atât finanțele
finanţele publice
publice cât
cât și finanţele private.
şi finanțele private. În
În cadrul
cadrul
acesteia se
acesteia diferențiază mai
se diferențiază mai multe
multe componente
componente sau sau categorii financiare, cu
categorii financiare, cu particularități
particularități dede
manifestare imprimate
manifestare imprimate de
de formele
formele de de proprietate,
proprietate, specificul
specificul activităților,
activităților, caracterul
caracterul definitiv
definitiv sau
sau
temporar al
temporar al transferului de valoare
transferului de etc.
valoare etc.
ll
11
 Cele mai
Cele mai importante
importante componentecomponente ale ale sferei
sferei finanțelor
finanţelor sunt: sunt: finanțele
finanţele statuluistatului -- reflectate
reflectate
prin bugetul
prin bugetul de de statstat -- și şi finanțele
finanţele locale locale -- reflectate
reflectate prin bugetele entităților
prin bugetele entităților administrativ-
administrativ-
teritoriale (locale) -- fiecare
teritoriale (locale) fiecare dintredintre acestea încadrând categorii
acestea încadrând categorii financiare
financiare specifice,
specifice, concretizate
concretizate
venituri și
prin venituri
prin şi cheltuieli
cheltuieli bugetare
bugetare (impozite,(impozite, taxe, taxe, împrumuturi
împrumuturi publice, publice, alocații,alocaţii, credite credite
subvenţii, etc.);
bugetare, subvenții,
bugetare, etc.); creditul;
creditul; asigurările;
asigurările; finanțele întreprinderilor (firmelor)
finanţele întreprinderilor (firmelor) etc. etc.
Finanțele
Finanțele statului, respectiv bugetul
statului, respectiv bugetul de de statstat concentrează
concentrează relațiile relațiile financiare
financiare ce ce se se
desfășoară
desfăşoară între între statstat și şi persoanele
persoanele fizice fizice și juridice în
şi juridice în cadrul
cadrul proceselor
proceselor de constituire și
de constituire şi
distribuire/utilizare
distribuire/utilizare aa fondurilor fondurilor băneşti bănești destinate îndeplinirii funcțiilor
destinate îndeplinirii funcţiilor și şi sarcinilor
sarcinilor statului. statului.
Resursele
Resursele băneşti bănești vehiculate
vehiculate prin prin relațiile
relațiile aferente
aferente acestei acestei componente
componente aa finanțelor finanţelor se se
administrează de către stat autorități
administrează de către stat prin autorităţi publice centrale în cadrul fondului bugetar sau altor
prin publice centrale în cadrul fondului bugetar sau altor
fonduri
fonduri financiare
financiare destinate
destinate realizării
realizării unor unor acțiuni
acţiuni publicepublice de de interes
interes general,
general, ale ale colectivităților
colectivităților
statale.
statale.
Finanţele
Finanțele locale,locale, respectiv
respectiv bugetele bugetele locale înglobează ansamblul
locale înglobează ansamblul relațiilor
relaţiilor și și proceselor
proceselor
financiare la care participă autoritățile
financiare la care participă autoritățile publice locale, pe de o parte, și persoane fizice
publice locale, pe de o parte, și persoane fizice sau sau
pe de
juridice, pe de altă parte,
juridice, altă parte, în ipostaze
în ipostaze de contribuabili la constituirea de fonduri sau
de contribuabili la constituirea de fonduri sau
beneficiari ai distribuirii și utilizării fondurilor
beneficiari ai distribuirii și utilizării fondurilor bănești băneşti administrate
administrate prin prin bugetele
bugetele locale. locale. Prin Prin
vehiculează
relațiile financiare publice locale se vehiculează resurse pentru satisfacerea unor nevoi
relațiile financiare publice locale se resurse pentru satisfacerea unor nevoi
publice considerate
publice considerate aa fi fi în
în interesul
interesul specificspecific al al colectivităților
colectivităților umane umane din din perimetrul
perimetrul teritorial teritorial
al
al fiecărei
fiecărei entități
entități administrativ-teritoriale
administrativ-teritoriale (locale). (locale).
Între
Între finanţele statului și finanţele locale există,
finanț ele statului și finanțele locale totodată, oo puternică
există, totodată, puternică interdependență,
interdependenţă,
inclusiv zone
inclusiv zone de interferență implicând
de interferență implicând prezența finanţelor statului
prezenţa finanțelor statului în în asigurarea
asigurarea unor unor premise
premise
necesare manifestării
necesare manifestării finanțelor
finanţelor locale. locale. Raporturile
Raporturile de de interacțiune
interacţiune ale ale finanțelor
finanţelor statului statului cu cu
diferă de la o țară la alta și de la o perioadă
finanţele locale diferă de la o ţară la alta şi de la o perioadă la alta (în aceeaşi ţară), în funcție
finanțele locale la alta (în aceeași țară), în funcție
de
de politicile
politicile promovate
promovate de de către
către guverne.
guverne. În În general,
general, acestea acestea suntsunt marcate
marcate de de dependența,
dependenţa,
într-o
într-o măsură
măsură sau sau alta,
alta, a a finanțelor
finanţelor locale locale de de finanțele
finanţele statului,
statului, pornind
pornind de de la la opțiunile
opţiunile privind privind
delimitarea nevoilor
delimitarea nevoilor publice publice ce ce potpot fi fi satisfăcute
satisfăcute la la nivel
nivel local
local sau sau central,
central, respectivrespectiv aa
resurselor financiare
resurselor financiare ce ce pot
pot fi fi utilizate
utilizate la la fiecare
fiecare nivel nivel al al administrației
administraţiei publice.publice.
În
În principiu,
principiu, este este de de admis
admis că întrepătrunderea finanțelor
că întrepătrunderea finanţelor localelocale cu cu cele
cele ale ale statului
statului se se
află
află înîn relație
relație directă
directă cu cu gradulgradul de de autonomie
autonomie acordat acordat entităților
entităților locale locale prin prin politica
politica
promovată
promovată de de fiecare
fiecare stat. stat. De De regulă,
regulă, în în statele
statele unitare,
unitare, autonomia
autonomia locală locală este este mai mai redusă,
redusă,
deși, în
deși, în prezent,
prezent, se se constată
constată oo tendințătendinţă de de creștere acestuia, considerându-se
creștere aa acestuia, considerându-se că că oo autonomie
autonomie
largă
largă are
are care
care are
are un un impact puternic și
impact puternic asupra dezvoltării
şi asupra dezvoltării fiecărei fiecărei entități locale, și
entități locale, şi , , în
în același
același
timp,
timp, implică
implică dezvoltarea
dezvoltarea finanțelorfinanţelor locale. locale. Prin comparaţie, statele
Prin comparație, statele federale
federale se se caracterizează
caracterizează
printr-un grad
printr-un grad de descentralizare administrativă
de descentralizare administrativă mult mult mai mai maremare și şi oo autonomie
autonomie locală locală mai mai
largă
largă aa entităților
entităţilor teritoriale (statele membre
teritoriale (statele membre și și structurile
structurile administrative
administrative interne interne ale ale acestora).
acestora).
Ca urmare,
Ca urmare, în în aceste
aceste state,
state, sferasfera de de manifestare
manifestare aa finanțelor finanţelor locale locale are are dimensiuni
dimensiuni mult mult mai mai
mari și
mari și ele îndeplinesc un
ele îndeplinesc un rol rol considerabil
considerabil sporit sporit în în viaţa
viața economică
economică și şi socială
socială din țările
din ţările
respective.
respective.
Totodată,
Totodată, este este de de remarcat
remarcat că că funcționarea
funcţionarea entitățilorentităților administrativ-teritoriale
administrativ-teritoriale în în cadrul
cadrul
oricărui
oricărui tip tip dede stat
stat implică
implică realizarea
realizarea de acțiuni și
de acțiuni și consumuri
consumuri de resurse care
de resurse care antrenează
antrenează
cheltuieli publice atât
cheltuieli publice atât la la nivel
nivel centralcentral (federal)
(federal) cât cât și și lala nivel
nivel locale,
locale, ceea ceea ce ce presupune
presupune
implicarea statului și
implicarea statului și aa autorităților
autorităților publice publice locale locale și şi în procurarea și
în procurarea și utilizarea
utilizarea resurselor resurselor
financiare acoperitoare.
financiare acoperitoare. Or, Or, finanțe
finanţe publice, considerate în
publice, considerate în ansamblu,
ansamblu, trebuie trebuie să să asigure
asigure atât atât
mobilizarea cât
mobilizarea cât și şi redistribuirea
redistribuirea resurselor resurselor financiare,
financiare, contribuindcontribuind implicitimplicit și şi lala realocarea
realocarea
celorlalte resurse,
celorlalte resurse, între între toate
toate componentele
componentele sistemului sistemului socio-economic.
socio-economic. Astfel, Astfel, la la nivelul
nivelul
12
12
 administraţiilor centrale
administrațiilor centrale se constituie și
se constituie și sese distribuie
distribuie resurse resurse financiare
financiare în în raport
raport cu cu activitatea
activitatea
economică
economică și şi socială
socială considerată
considerată de de interes
interes național
naţional și și desfășurată
desfășurată pe pe întreg
întreg teritoriul
teritoriul
național. Acțiunile
național. Acţiunile de de interes
interes național finanțate pe
naţional finanțate pe seama
seama acestor acestor resurse
resurse se se răsfrâng
răsfrâng pozitiv pozitiv
asupra întregii țări,
asupra întregii ţări, indiferent
indiferent de de mărimea
mărimea aportului aportului la la constituirea
constituirea resurselor.
resurselor. În În același
același timp, timp,
la
la nivelul autorităților locale, resursele financiare necesare se pot forma, în mare parte, pe
nivelul autorităților locale, resursele financiare necesare se pot forma, în mare parte, pe
seama activităților și sociale desfășurate
seama activităților economice și sociale desfășurate în perimetrul structurii teritoriale
economice în perimetrul structurii teritoriale
respective (ca
respective (ca resurse
resurse proprii
proprii )) sau sau prin
prin redistribuire
redistribuire de de lala nivel central. De
nivel central. De altfel,
altfel, în în practică,
practică,
oo parte cuprinse în bugetele locale se
parte din cheltuielile cuprinse în bugetele locale se finanţează din resursele administrate la
din cheltuielile finanțează din resursele administrate la
central, fiind realocate entităților
nivel central, fiind realocate entităților administrativ-teritoriale în diferite forme și proporții.
nivel administrativ-teritoriale în diferite forme și proporții.
Este cazul
Este cazul transferurilor
transferurilor sau subvenţiilor din
sau subvențiilor din bugetul
bugetul de de stat
stat (central)
(central) cătrecătre bugetele
bugetele locale, locale,
inclusiv a cedării unor părți
inclusiv a cedării unor părți din veniturile bugetului de stat.
din veniturile bugetului de stat.
Redistribuirea de
Redistribuirea de resurse
resurse financiare
financiare publice publice între între autoritățile
autoritățile situate
situate la la diferite
diferite niveluri
niveluri
publice, în primul rând, între autoritățile
ale administraţiei publice, în primul rând, între autoritățile centrale și cele locale, devine
ale administrației centrale și cele locale, devine
astfel un suport pentru înfăptuirea autonomiei locale,
astfel un suport pentru înfăptuirea autonomiei locale, care este condiţionată, în mare măsură, care este condiționată, în mare măsură,
de asigurarea
de asigurarea resurselor
resurselor financiare
financiare acoperitoare
acoperitoare față faţă de de cheltuielile
cheltuielile de de efectuat.
efectuat.
În acest context,
În acest context, transferarea unor acțiuni, considerate anterior de
transferarea unor acțiuni, considerate anterior de interes naţional, în
interes național, în
sarcina autorităților locale trebuie însoțită și
sarcina autorităților locale trebuie însoțită și de transmiterea dreptului acestora de a dispune
de transmiterea dreptului acestora de a dispune
de
de resursele
resursele bănești băneşti corespunzătoare
corespunzătoare pentru pentru realizarea
realizarea procesului procesului de de descentralizare
descentralizare și și
modernizare a administraţiei publice, respectiv de integrarea europeană a României.
modernizare a administrației publice, respectiv de integrarea europeană a României.
În
În cadrul
cadrul finanțelor
finanţelor locale locale se se pot dezvolta și
pot dezvolta și relații
relații financiare
financiare axateaxate pe pe contractarea
contractarea (în (în
de împrumuturi publice,
nume propriu) de împrumuturi publice, uneori garantate de către guvernul central, care se
nume propriu) uneori garantate de către guvernul central, care se
manifestă, totodată, ca relații credit între autoritatea
manifestă, totodată, ca relaţii de credit între autoritatea locală (care lansează împrumutul) în
de locală (care lansează împrumutul) în
ipostaza de
ipostaza debitor și
de debitor și persoanele
persoanele fizice fizice și şi juridice
juridice care subscriu la
care subscriu la acel
acel împrumut,
împrumut, în în ipostaza
ipostaza
de creditori.
de creditori.
Creditul reprezintă
Creditul reprezintă o o altă
altă componentă
componentă aa finanțelor, finanţelor, desemnând desemnând acele acele procese
procese și şi relații
relaţii
financiare,
financiare, ce se desfăşoară pe principiul rambursării (restituirii) sumelor de bani (care fac
ce se desfășoară pe principiul rambursării (restituirii) sumelor de bani (care fac
obiectul lor)
obiectul lor) și şi al
al plății
plăţii de de dobândă
dobândă de de către
către beneficiar
beneficiar (debitorul)
(debitorul) în în favoarea
favoarea părții
părții carecare cedează
cedează
temporar dreptul
temporar dreptul de folosință aa sumei
de folosință sumei respective
respective (creditorul).
(creditorul). Ca relație financiară,
Ca relație financiară, creditul creditul
presupune, adesea,
presupune, adesea, participarea
participarea unor unor instituții
instituţii financiar-bancare
financiar-bancare (denumite (denumite genericgeneric intermediari
intermediari
financiari)
financiari) specializate
specializate în în redistribuirea
redistribuirea resurselorresurselor băneşti bănești între între deținătorii
deţinătorii de de disponibilități
disponibilităţi și şi
utilizatorii acestora,
utilizatorii acestora, ele ele mijlocind
mijlocind un transfer temporar
un transfer temporar de de valoare, grefat pe
valoare, grefat pe mișcarea
mişcarea în în formă
formă
bănească
bănească aa valorii
valorii în în ambele
ambele sensuri,
sensuri, întreîntre creditor
creditor și şi debitor.
debitor.
Asigurările de
Asigurările de bunuri, persoane și
bunuri, persoane răspundere civilă
şi răspundere civilă reprezintă
reprezintă o o componentă
componentă distinctă distinctă aa
finanțelor ce
finanțelor ce constă
constă în procese
în procese și şi relații
relații financiare
financiare generate generate de de necesitatea prevenirii și
necesitatea prevenirii şi
combaterii efectelor distructive ale unor fenomene sau evenimente cu caracter aleatoriu şi cu
combaterii efectelor distructive ale unor fenomene sau evenimente cu caracter aleatoriu și cu
impact negativ
impact negativ asupraasupra viețiivieții și şi activității
activității umane,
umane, cunoscute
cunoscute sub sub denumirea
denumirea generică
generică de de riscuri.
riscuri.
Ele exprimă, deci, raporturi economice, în formă bănească,
Ele exprimă, deci, raporturi economice, în formă bănească, între participanţii la contractul între participanții la contractul
de asigurare —– reprezentați
de asigurare reprezentaţi prin prin societăți
societăți sau sau organizații
organizaţii de de asigurare
asigurare private
private sau sau cu cu capital
capital de de
de o parte, și
stat, pe de o parte, şi asiguraţi, care pot fi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte.
stat, pe asigurați, care pot fi persoane fizice și juridice, pe de altă parte.
Procesele și
Procesele relaţiile financiare
şi relațiile financiare aferente aferente se se concretizează
concretizează prin prin constituirea
constituirea și și utilizarea
utilizarea
unui
unui fond bănesc numit
fond bănesc numit fond fond de de asigurare
asigurare (pentru(pentru bunuri,bunuri, persoanepersoane și şi răspundere
răspundere civilă),civilă), acestea
acestea
îmbrăcând forme
îmbrăcând forme specifice
specifice dintre dintre care care celecele mai mai cunoscute
cunoscute sunt sunt primele
primele de de asigurare
asigurare (plătite)
(plătite) și şi
despăgubirile
despăgubirile primite primite de de către
către asigurați.
asiguraţi.
Această
Această componentă
componentă aa finanțelor finanţelor se se remarcă
remarcă și şi prin
prin faptul
faptul că îmbină caracteristici
că îmbină caracteristici ale ale
bugetelor
bugetelor publicepublice cu cu cele
cele aleale creditului,
creditului, în în funcție
funcţie de de producerea
producerea evenimentelor
evenimentelor față față de de care
care iau
iau
de asigurare. Astfel, dacă evenimentele
naştere relațiile de asigurare. Astfel, dacă evenimentele (riscurile) asigurate se produc, generând
naștere relațiile (riscurile) asigurate se produc, generând
pagube și
pagube şi nevoia
nevoia de de “despăgubiri”,
“despăgubiri”, procesele procesele și relațiile ce
şi relațiile ce compun
compun această
această categorie
categorie financiară
financiară
13
13
se
se aseamănă
aseamănă mai mai mult mult cu cu cele
cele de de “credit”, întrucât față
“credit”, întrucât faţă de de mișcarea
mişcarea inițialăinițială aa valorii, valorii, de de la la
asigurat
asigurat la la asigurător
asigurător (sub (sub formaforma contribuțiilor
contribuţiilor sau sau aa primelor
primelor de de asigurare),
asigurare), se se realizează
realizează și şi o o
mişcare inversă
mișcare inversă ocazionată
ocazionată de de plata
plata despăgubirilor
despăgubirilor (sumelor (sumelor asigurate),
asigurate), ceea ceea ce semnifică și
ce semnifică şi o o
contribuţiei plătite,
restituire aa contribuției
restituire plătite, ce ce poate
poate fi fi asimilată
asimilată rambursării
rambursării unui unui împrumut
împrumut (credit). (credit).
Asigurările sociale
Asigurările sociale sunt, sunt, de asemenea, oo componentă
de asemenea, componentă aa finanțelor finanţelor și şi reprezintă
reprezintă un un grup
grup
de procese și
de procese şi relații
relaţii financiare
financiare generate generate de de necesitatea
necesitatea protecției
protecției unor unor categorii
categorii de de persoane
persoane care, care,
din diverse
din diverse motivemotive obiective,
obiective, îşi își pierd
pierd capacitatea
capacitatea de de muncă
muncă și şi nu
nu pot
pot obține
obţine veniturivenituri din din munca
munca
prestată. sunt autorități de stat
prestată. Participanţii la aceste relaţii sunt autorități de stat specializate în domeniu, sindicate sau
Participanții la aceste relații specializate în domeniu, sindicate sau
private, care
organizaţii private,
organizații care administrează
administrează fonduri bănești pentru
fonduri băneşti pentru asigurări
asigurări sociale,
sociale, pe pe de de o parte, și
o parte, şi
persoane fizice, în calitate de
persoane fizice, în calitate de persoane asigurate, care contribuie (parţial) cu resurse băneşti la
persoane asigurate, care contribuie (parțial) cu resurse bănești la
constituirea acestor
constituirea fonduri și
acestor fonduri beneficiază se
şi beneficiază se sumele
sumele alocate alocate din din fondurile
fondurile respective.
respective.
Este semnificativ şi faptul că în sistemul public de asigurări sociale
Este semnificativ și faptul că în sistemul public de asigurări sociale constituirea
constituirea
fondurilor se
fondurilor se realizează
realizează în în bună
bună măsurămăsură prin prin relații
relații financiare
financiare de de forma contribuţiilor ce
forma contribuțiilor ce sese plătesc
plătesc
de către angajatorii de persoane în diverse activități
de către angajatorii de persoane în diverse activități (agenți economici, instituţii, organizații (agenți economici, instituții, organizații
publice sau
publice sau private)
private) dar dar și şi de
de angajați
angajaţi (salariați).
(salariaţi). La La rândul
rândul lor,lor, destinațiile
destinațiile ce ce se se dau
dau fondurilor
fondurilor de de
asigurări
asigurări sociale
sociale se se concretizează
concretizează prin prin cheltuieli
cheltuieli specifice,
specifice, dintre dintre care
care cele
cele mai mai reprezentative
reprezentative ((
prin proporţii și
prin proporții şi arie
arie de de cuprindere)
cuprindere) sunt pensiile și
sunt pensiile şi ajutoarele /indemnizațiile bănești
ajutoarele /indemnizațiile bănești acordate
acordate
persoanelor fizice
persoanelor fizice beneficiare.
beneficiare.
Finanțele întreprinderilor
Finanţele întreprinderilor (firmelor) constituie oo componentă
(firmelor) constituie componentă fundamentală
fundamentală aa finanțelor finanţelor
(în
(în ansamblu)
ansamblu) și şi cea
cea maimai reprezentativă
reprezentativă aa finanțelor finanţelor private. private. Ea Ea înglobează
înglobează relațiile relaţiile economice
economice
prin care sunt procurate, distribuite şi utilizate resursele băneşti în desfăşurarea activității
prin care sunt procurate, distribuite și utilizate resursele bănești în desfășurarea activităţii
întreprinderilor sau
întreprinderilor sau organizațiilor
organizaţiilor economice economice și şi sese concretizează
concretizează prin prin procesele
procesele de de constituire
constituire de de
bănești nivelul acestora sau de formare și
fonduri băneşti la nivelul acestora sau de formare şi utilizare a capitalului lor. Între formele tipice
fonduri la utilizare a capitalului lor. Între formele tipice
pe
pe care
care le îmbracă acestea
le îmbracă acestea se se disting:
disting: aportul
aportul de de capital
capital (în (în bani)
bani) adusadus de de acționari
acţionari inclusiv inclusiv de de
către stat (prin cumpărarea acțiunilor emise de firmă);
către stat (prin cumpărarea acţiunilor emise de firmă), plasamentele de capital în proiecte de plasamentele de capital în proiecte de
investiţii, respectiv
investiții, respectiv pe pe piațapiaţa financiară;
financiară; repartizarea
repartizarea rezultatului
rezultatului financiar
financiar (profitului)
(profitului) pentru pentru
reinvestire
reinvestire sau sau acordare
acordare de de dividende
dividende etc. etc. Dar,
Dar, în în accepțiunea
accepțiunea largă, largă, potpot fi fi luate
luate în în considerare
considerare și şi
veniturile, cheltuielile și
veniturile, cheltuielile şi celelalte
celelalte procese procese sau sau relații
relaţii în în formă
formă bănească
bănească generate generate de de crearea,
crearea,
funcționarea și
funcționarea şi eventual
eventual lichidarea întreprinderii.
lichidarea întreprinderii.
O componentă
O componentă distinctivă distinctivă aa finanțelor finanțelor se se consideră
consideră aa fi fi finanțele
finanțele menajelor menajelor
(gospodăriilor), cuprinzând
(gospodăriilor), cuprinzând relațiile relaţiile financiare
financiare la la care
care participă
participă entitățile
entitățile de de tip familii sau
tip familii sau alte
alte
comunități
comunităţi restrânse,
restrânse, celibatari
celibatari care care realizează
realizează veniturivenituri și şi le
le folosesc
folosesc potrivit
potrivit nevoilornevoilor lor lor pentru
pentru aa
procura bunurile și
procura bunurile şi serviciile
serviciile necesarenecesare consumului,
consumului, inclusiv economisirea și
inclusiv economisirea şi plasamentele
plasamentele de de
bănești.
resurse băneşti.
resurse
Desigur,
Desigur, manifestarea
manifestarea concomitentă concomitentă aa diferitelor diferitelor componente
componente ale ale finanțelor
finanțelor implică implică și şi
interacțiunii sau întrepătrunderii lor,
posibilitatea interacțiunii sau întrepătrunderii lor, respectiv existenţa unor zone de interferenţă în
posibilitatea respectiv existența unor zone de interferență în
care
care se
se regăsesc
regăsesc tipuri tipuri de de procese
procese și şi relații
relații financiare
financiare aparținând
aparținând diverselor
diverselor categorii
categorii financiare.
financiare.
În mod obișnuit, însă, finanțele
În mod obişnuit, însă, finanţele publice sunt asociate cu existenţa şi funcţionarea statului,
publice sunt asociate cu existența și funcționarea statului,
inclusiv
inclusiv aa unităţilor
unităților administrativ-teritoriale
administrativ-teritoriale și, şi, în în general,
general, aa instituțiilor
instituţiilor de de drept
drept public,
public, iar iar
problematica lor
problematica lor vizează procurarea resurselor
vizează procurarea resurselor băneşti bănești necesare funcționării entităților
necesare funcționării entităților publice,
publice,
efectuarea de
efectuarea cheltuieli pentru
de cheltuieli înfăptuirea de
pentru înfăptuirea de obiective
obiective și şi acțiuni
acţiuni de de interes
interes public, public, inclusiv
inclusiv
contractarea
contractarea de împrumuturi și
de împrumuturi şi datorii publice. În
datorii publice. În modmod implicit,
implicit, problematica
problematica lor include și
lor include şi
asigurarea echilibrului
asigurarea echilibrului financiar macroeconomic, folosirea
financiar macroeconomic, folosirea eficientă
eficientă aa resurselor,
resurselor, susținerea susținerea
dezvoltării
dezvoltării economiei
economiei și şi sociale.
sociale.
Prin comparație, finanțele
Prin comparație, finanţele private private sunt sunt asociate
asociate cu cu activitatea
activitatea economico-financiară
economico-financiară
bazată
bazată pepe proprietatea
proprietatea privată privată aa firmelor, întreprinderilor (societăților
firmelor, întreprinderilor (societăților comerciale),
comerciale), organizațiilor,
organizațiilor,
societăților
societăţilor de asigurare, a celor de investiţii, a băncilor şi altor entităţi private. Ele abordează
de asigurare, a celor de investiții, a băncilor și altor entități private. Ele abordează
procesele și
procesele relațiile de
şi relațiile de formare
formare aa resurselor
resurselor băneștibăneşti necesare
necesare acestora,
acestora, cheltuielile, împrumuturile
cheltuielile, împrumuturile
contractate, creanţele de
contractate, creanțele încasat și
de încasat obligaţiile de
şi obligațiile de plată
plată aferente
aferente activității
activităţii lor, lor, inclusiv
inclusiv rezultatele
rezultatele
14
14
financiare, distribuția
financiare, distribuția profitului,
profitului, echilibrul
echilibrul financiar
financiar microeconomic
microeconomie etc. etc. Lumea finanţelor
Lumea finanțelor
private,
private, înîn accepțiunea
accepțiunea sa sa modernă,
modernă, este
este reprezentată
reprezentată prin
prin ansamblul
ansamblul de de operatori
operatori (agenți)
(agenți)
economici și
economici şi sociali
sociali care
care realizează
realizează gestiunea
gestiunea financiară
financiară aa patrimoniilor
patrimoniilor individuale
individuale sau
sau aa
patrimoniului întreprinderilor, având
patrimoniului întreprinderilor, având la bază exprimarea
la bază exprimarea și şi evaluarea
evaluarea prin prin bani
bani aa tuturor
tuturor
resurselor angajate în fiecare activitate, iar domeniul principal de manifestare a ei este cel
resurselor angajate în fiecare activitate, iar domeniul principal de manifestare a ei este cel al
al
financiare și
piețelor financiare
piețelor şi al
al evaluării
evaluării activelor
activelor cece se
se schimbă
schimbă pepe aceste
aceste piețe
pieţell. .
11

11
11 Stancu
Stancu Ion, Finanţe, Ed.Economică,
Ion, Finanţe, Bucureşti, 1997,
Ed.Economică, Bucureşti, 1997, p.46.
p.46.
15
15
 CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 2

FUNCȚIILE ȘI
FUNCȚIILE ȘI ROLUL
ROLUL FINANȚELOR
FINANȚELOR
2.1. Abordări conceptuale
2.1. Abordări conceptuale

Caracterul obiectiv
Caracterul obiectiv al al existenței
existenţei finanțelor
finanţelor ca ca șişi aa altor
altor categorii
categorii economice
economice se se relevă,
relevă, în în
primul rând, prin funcțiile și rolul ce revin acestora în viața
primul rând, prin funcţiile şi rolul ce revin acestora în viața economică şi socială, concretizată economică și socială, concretizată
sintetic prin
sintetic prin producerea,
producerea, repartiția,
repartiția, schimbulschimbul și şi consumul
consumul produsului
produsului intern intern brut.
brut.
Într-o
Într-o accepţiune sintetizatoare, conceptul de funcţie semnifică menirea
accepțiune sintetizatoare, conceptul de funcție semnifică menirea socială socială aa
categoriei
categoriei respective.
respective. Această
Această semnificație
semnificaţie are are în în vedere
vedere capacitatea
capacitatea unei unei categorii
categorii economice
economice de de
aa mijloci înfăptuirea unor
mijloci înfăptuirea unor procese
procese ce ce nu nu se se pot pot realiza
realiza satisfăcător
satisfăcător în în absența
absenţa sa. Asociată, de
sa. Asociată, de
regulă
regulă cu cu acesta
acesta este este folosită
folosită și şi noțiunea
noţiunea de de rolrol al al categoriei
categoriei respective
respective pentru pentru aa exprimaexprima
rezultatele
rezultatele sau sau efectele
efectele obtenabile
obtenabile pe pe seama îndeplinirii funcțiilor
seama îndeplinirii funcţiilor sale. sale.
Aşadar, ca
Așadar, ca expresie
expresie generalizată
generalizată aa unui unui anumitanumit grup grup de de procese
procese și şi relații
relații economice,
economice,
finanţele au
finanțele au de îndeplinit oo anumită
de îndeplinit anumită misiune misiune socială, socială, în în sensul
sensul că că prin
prin intermediul
intermediul lor lor se se
înfăptuiesc anumite procese economico-sociale şi joacă un rol important prin aportul adus la
înfăptuiesc anumite procese economico-sociale și joacă un rol important prin aportul adus la
realizarea
realizarea obiectivelor
obiectivelor private private sau sau ale ale dezvoltării
dezvoltării generale generale aa societății,
societăţii, inclusiv
inclusiv la înfăptuirea
la înfăptuirea
diverselor
diverselor activități economice și
activități economice şi sociale.
sociale.
Adaptat finanțelor,
Adaptat finanţelor, conceptul
conceptul de funcție atribuită
de funcție atribuită acestora
acestora desemnează
desemnează capacitateacapacitatea lor lor de
de aa
mijloci (în condiții considerate optime) realizarea
mijloci (în condiţii considerate optime) realizarea directă a anumitor procese economice directă a anumitor procese economice
exprimate
exprimate în în formă bănească și
formă bănească şi derularea relaţiilor corespunzătoare
derularea relațiilor corespunzătoare dintre dintre participanți,
participanţi, ca ca și şi
modului de înfăptuire a acestora. Cel mai adesea,
influențarea modului de înfăptuire a acestora. Cel mai adesea, îndeplinirea funcţiilor finanţelor se
influențarea îndeplinirea funcțiilor finanțelor se
concretizează
concretizează în în formarea,
formarea, repartizarea
repartizarea și şi utilizarea fondurilor de
utilizarea fondurilor de resurse bănești (financiare)
resurse bănești (financiare) în în
contextul
contextul activităților
activităților economico-sociale
economico-sociale în în care care suntsunt implicate
implicate persoane
persoane fizice fizice și şi Juridice,
juridice,
inclusiv
inclusiv autorități
autorităţi publice.
publice.
Condiţiile obiective
Condițiile obiective de de manifestare
manifestare aa finanțelor finanţelor în în ansamblu,
ansamblu, dar dar șişi pepe componente
componente ale ale
sferei de
sferei de cuprindere
cuprindere aa acestora,
acestora, determină
determină ca înfăptuirea funcțiilor
ca înfăptuirea funcţiilor specifice
specifice lor lor săsă fie
fie grefată
grefată pe pe
folosirea banilor înîn funcțiile
folosirea banilor funcțiile ce ce le le revin
revin dată dată fiindfiind forma
forma bănească
bănească aa proceselor
proceselor și şi relațiilor
relațiilor
economice
economice pe pe care
care le le exprimă.
exprimă.
Literatura
Literatura noastrănoastră de de specialitate
specialitate reține, reține, cel cel mai
mai adesea,
adesea, ca ca funcții
funcţii atribuite
atribuite finanțelor:
finanţelor:
și de control, la
funcția de repartiție şi funcţia de control, la care se adaugă, uneori, şi o funcţie de
funcția de repartiție funcția care se adaugă, uneori, și o funcție de
reglare/stabilizare aa economiei,
reglare/stabilizare economiei, fiecare fiecare dintre dintre acestea
acestea mijlocind
mijlocind proceseprocese economice
economice de de repartiție
repartiție aa
realizarea controlului
PIB, realizarea
PIB, controlului financiar,
financiar, respectiv
respectiv stimulareastimularea dezvoltării
dezvoltării fenomenelor
fenomenelor pozitive pozitive sau sau
contracararea
contracararea unor unor fenomene
fenomene dereglatoare,
dereglatoare, în în economie
economie și şi societate.
societate.
În
În mod
mod obișnuit,
obişnuit, aceste
aceste funcții
funcţii ale ale finanțelor
finanţelor menționate
menţionate anterior anterior suntsunt tratate
tratate ca ca aparținând
aparţinând
tuturor componentelor
tuturor componentelor acestora, acestora, dar dar cu cu deosebire
deosebire funcția funcţia de de reglare/stabilizare
reglare/stabilizare aa economiei economiei
aparține, în
aparține, în prim
prim plan,
plan, finanțelor
finanţelor publice,publice, deși deşi manifestarea
manifestarea sa își găsește
sa îşi găseşte suportul
suportul în în interrelațiile
interrelaţiile
obiective dintre
obiective finanţe și
dintre finanțe şi procesele
procesele materiale materiale din din toate segmentele economiei
toate segmentele economiei reale, reale, inclusiv
inclusiv cele cele
din activitatea
din întreprinderilor, ea
activitatea întreprinderilor, ea revenind
revenind și şi finanțelor
finanţelor private.
private.
În
În sinteză,
sinteză, luând luând în în considerare
considerare abordările abordările diferite diferite și şi principalele
principalele ipostazeipostaze în în care
care se se
manifestă,
manifestă, se se poate
poate admite
admite că că finanțele,
finanţele, indiferent
indiferent de de particularitățile
particularitățile diferitelor
diferitelor componente
componente ale ale
îndeplinesc următoarele
sferei acestora, îndeplinesc următoarele funcţii:
sferei acestora, funcții:
-- funcția
funcţia de de repartiție;
repartiție;
-- funcția
funcţia de control;
de control;
-- funcția
funcţia de de reglare/stabilizare
reglare/stabilizare aa economiei. economiei.

2.2. Funcția
2.2. Funcţia de
de repartiție
repartiție

16
16
 Funcţia de
Funcția repartiție exprimă
de repartiție exprimă capacitatea
capacitatea finanțelor
finanţelor de de aa mijloci
mijloci repartiția
repartiţia produsului
produsului
național, respectiv
național, respectiv aa PIB PIB înîn formă bănească, creând
formă bănească, creând oo premisăpremisă aa realizării
realizării acestui acestui proces proces și în
şi în
formă
formă materială.
materială. Mijlocind Mijlocind repartizarea
repartizarea produsului produsului național,naţional, finanțele finanţele concură concură la la crearea
crearea
condiţiilor necesare
condițiilor necesare producerii,
producerii, circulațieicirculației și şi consumului
consumului acestuia acestuia în în formă
formă natural-materială,
natural-materială,
asigurând distribuirea și redistribuirea în formă
asigurând distribuirea şi redistribuirea în formă bănească a unei mari părți din acest bănească a unei mari părți din acest produs,
produs,
inclusiv
inclusiv redistribuirea veniturilor primare
redistribuirea veniturilor primare rezultate
rezultate în în prima
prima fază fază aa repartiției.
repartiției.
Forma
Forma bănească bănească aa proceselorproceselor de de repartiție
repartiție caracteristice
caracteristice funcției funcției de de repartiție îndeplinită
repartiție îndeplinită
finanţe, constituie,
de finanțe,
de constituie, în în esență,
esență, oo parte parte aa aceluiași
aceluiaşi proces
proces de repartiție aa PIB,
de repartiție PIB, ce însoțește înîn mod
ce însoţeşte mod
și consumul în formă natural-materială,
necesar repartiția şi consumul în formă natural-materială, cu care se îmbină organic şi se
necesar repartiția cu care se îmbină organic și se
condiționează reciproc.
condiționează Manifestarea finanțelor
reciproc. Manifestarea finanţelor în în această
această funcție funcție presupune,
presupune, în în modmod implicit,
implicit,
realizarea
realizarea unor unor fluxuri
fluxuri financiare
financiare vizând vizând constituirea
constituirea de de fonduri
fonduri băneștibăneşti și şi distribuirea
distribuirea lor lor la la
diverse
diverse niveluriniveluri ale ale organizării
organizării și funcționării economiei
şi funcționării economiei și şi societății.
societăţii. Intercondiționările
Intercondiţionările
caracteristice îndeplinirii acestei
caracteristice îndeplinirii acestei funcții,
funcţii, între între procesele bănești -- financiare
procesele băneşti financiare și şi procesele
procesele materialemateriale
reproducţiei sociale,
ale reproducției
ale sociale, se se concretizează
concretizează prin întrepătrunderile dintre
prin întrepătrunderile dintre fluxurile
fluxurile materiale
materiale și şi cele
cele
bănești.
băneşti.
Prin prisma
Prin conținutului bănesc
prisma conținutului bănesc -- financiar
financiar al al proceselor
proceselor de distribuire și
de distribuire şi redistribuire,
redistribuire,
îndeplinirea acestei
îndeplinirea acestei funcții
funcţii se se realizează
realizează în în două
două faze:
faze:
-- constituirea
constituirea fondurilor băneşti la dispoziția entităților
fondurilor bănești la dispoziția economice și
entităţilor economice şi sociale,
sociale, inclusiv
inclusiv la la
dispoziția statului;
dispoziția statului;
-- distribuirea
distribuirea pe destinații adecvate
pe destinații adecvate activităților
activităţilor entităților
entităţilor respective
respective aa fondurilor fondurilor bănești băneşti
constituite
constituite în în faza
faza anterioară.
anterioară.
Cele
Cele două două faze faze aleale funcției
funcției de repartiție trebuie
de repartiție trebuie considerate
considerate ca ca două
două momente
momente ale ale aceluiași
aceluiaşi
proces,
proces, între între ele ele existând
existând legăturilegături strânse,strânse, de de intercondiționare.
intercondiţionare. Prima Prima fază fază se se manifestă
manifestă prin prin
mobilizarea
mobilizarea de de resurse
resurse băneştibănești la la dispoziția
dispoziția statului statului și şi aa entităților
entităţilor economiceeconomice și sociale și
şi sociale şi
formarea
formarea fondurilor
fondurilor financiare
financiare ale ale acestora,
acestora, nu nu caca scop
scop în în sine,
sine, ci ci înîn concordanță
concordanţă cu cu nevoile
nevoile ce ce sese
cer
cer aa fi fi satisfăcute,
satisfăcute, concretizate
concretizate prin prin destinațiile
destinațiile ce ce urmează
urmează aa fi fi date
date ulterior
ulterior resurselor
resurselor
mobilizate. Cea
mobilizate. Cea de-a de-a douadoua fază fază presupune
presupune repartizarearepartizarea pe pe destinații
destinaţii aa fondurilor
fondurilor bănești băneşti astfelastfel
constituite, fiind
constituite, fiind condiționată
condiționată în în modmod inevitabil
inevitabil de de desfășurarea
desfăşurarea procesului procesului de de mobilizare
mobilizare aa
acestor
acestor fonduri, în cuantumul şi momentele impuse de nevoile ce trebuiesc satisfăcute pe
fonduri, în cuantumul și momentele impuse de nevoile ce trebuiesc satisfăcute pe seama
seama
acestora.
acestora. Este Este evident
evident că că procurarea
procurarea resurselor resurselor bănești băneşti la la fondurile
fondurile financiare,
financiare, ca ca moment
moment în în
se justifică numai prin prisma
manifestarea acestei funcții, se justifică numai prin prisma dirijării lor spre satisfacerea anumitor
manifestarea acestei funcții, dirijării lor spre satisfacerea anumitor
nevoi, iar
nevoi, repartizarea și
iar repartizarea şi folosirea
folosirea pe pe destinații
destinaţii aa unor asemenea fonduri
unor asemenea fonduri se se poate
poate realiza
realiza numainumai
dacă, în prealabil, ele au
dacă, în prealabil, ele au fost constituite. fost constituite.
Între
Între aceste
aceste două două faze faze ale ale funcției
funcţiei de repartiție se
de repartiție se manifestă
manifestă raporturi raporturi de de interdependență,
interdependenţă,
fiecare având, atât rolul de factor determinant, cât
fiecare având, atât rolul de factor determinant, cât şi pe cel de factor determinat. Astfel, și pe cel de factor determinat. Astfel, primaprima
fază
fază este
este determinată
determinată în în modmod obiectiv
obiectiv de de existența
existența și şi mărimea
mărimea nevoilor nevoilor de de resurse
resurse bănești
băneşti
financiare ce
financiare ce se se manifestă
manifestă la la nivelul
nivelul entităților
entităților respective.
respective. Aceste Aceste nevoi nevoi concretizează,
concretizează, de de fapt,
fapt,
destinațiile ce
destinațiile ce trebuie
trebuie date date fondurilor
fondurilor constituite,
constituite, în în funcție
funcție de acțiunile, respectiv
de acțiunile, respectiv activitățile
activităţile
pentru
pentru aa căror căror realizare
realizare sunt sunt consumate
consumate resursele resursele respective.
respective.
În
În modmod firesc,
firesc, mărimea
mărimea și şi chiar
chiar structura
structura fondurilor
fondurilor băneştibănești ce ce se se constituie
constituie în în prima
prima fază fază
depind direct
depind direct de de destinațiile
destinațiile ce ce se se vor
vor da da prin distribuirea și
prin distribuirea şi cheltuirea
cheltuirea lor lor înîn ceacea de-ade-a douadoua fază,fază,
de aici rezultând necesitatea corelării dimensiunilor nevoilor
de aici rezultând necesitatea corelării dimensiunilor nevoilor de acoperit cu resursele posibile de de acoperit cu resursele posibile de
Proporţiile acestor
procurat. Proporțiile
procurat. acestor proceseprocese de de constituire
constituire au au o o bază
bază obiectivă
obiectivă dată dată de de dimensiunile
dimensiunile reale reale
ale produsului
ale produsului social social realizat,
realizat, deși, uneori sunt
deşi, uneori utilizate părți
sunt utilizate părți din din avuția
avuţia națională.
națională.
La
La rândul
rândul său, său, constituirea
constituirea fondurilor fondurilor băneşti bănești condiționează,
condiționează, în în modmod obiectiv,
obiectiv, cea cea de de aa
doua fază, în primul rând, prin dimensiunile
doua fază, în primul rând, prin dimensiunile la care se asigură realizarea proceselor la care se asigură realizarea proceselor
corespunzătoare
corespunzătoare acesteia. acesteia. Astfel,
Astfel, procesele
procesele de de distribuție
distribuţie se se pot înfăptui numai
pot înfăptui numai în în măsura
măsura în în care
care
s-au creat
s-au premisele obiective
creat premisele obiective prin prin formarea
formarea fondurilor
fondurilor în în prima
prima fază. fază. În În același
acelaşi timp, destinaţia
timp, destinația
dată
dată fondurilor
fondurilor de de resurse
resurse bănești
băneşti se se află
află în în dependență
dependenţă cu cu evoluția
evoluţia procesului
procesului de de constituire,
constituire, ca ca

17
17
dinamică
dinamică și şi surse
surse de de formare
formare aa acestora. acestora. Anumite Anumite fonduri fonduri pot pot fi distribuite și
fi distribuite şi utilizate
utilizate numai numai
pentru înfăptuirea anumitor
pentru înfăptuirea anumitor acțiuni. acțiuni.
De asemenea,
De destinațiile ce
asemenea, destinațiile ce rezultă
rezultă în în această
această aa doua doua fazăfază includ
includ posibilitatea
posibilitatea creării creării unor unor
premise
premise favorabile
favorabile constituirii
constituirii (sau (sau neconstituirii)
neconstituirii) fondurilor fondurilor financiarefinanciare în în prima
prima fază. fază. În În acest
acest
sens, este
sens, este tipică
tipică finanțarea
finanţarea unor unor obiective
obiective economiceeconomice care care pusepuse în în funcțiune
funcţiune realizează
realizează produs produs
național, ca
național, valoare nouă
ca valoare nouă supusăsupusă repartiției
repartiției financiare.
financiare. Cu Cu câtcât dimensiunile
dimensiunile acestor acestor procese
procese sunt sunt
mai mari,
mai mari, procesele
procesele de constituire și
de constituire şi reconstituire
reconstituire sunt sunt și şi ele
ele mai
mai mari.mari.
Îndeplinirea
Îndeplinirea funcției funcţiei de repartiție marchează
de repartiție marchează diferențieri diferențieri semnificative
semnificative la la nivel
nivel
macroeconomic comparativ
macroeconomic comparativ cu cu nivelul
nivelul microeconomic.
microeconomic. Privite Privite la la nivel
nivel macroeconomic
macroeconomic procesele procesele
caracteristice derulării fluxurilor financiare de constituire,
caracteristice derulării fluxurilor financiare de constituire, respectiv de distribuire şi utilizare aa respectiv de distribuire și utilizare
fondurilor
fondurilor băneştibănești înîn faza faza repartiției
repartiției sunt sunt dependente
dependente de de cele
cele în în care
care se se creează
creează PIB PIB supus supus
repartiției, care au loc în sfera producției.
repartiţiei, care au loc în sfera producției. Astfel, produsul creat este supus repartiției, iar
Astfel, produsul creat este supus repartiției, iar
resursele
resursele financiare
financiare ajung ajung ulterior
ulterior în în consum
consum și şi devin
devin cerere cerere solvabilă
solvabilă adresată
adresată pieței pieţei și şi
producţiei.
producției.
Repartizarea
Repartizarea valorică valorică aa produsului
produsului social îmbracă forme
social îmbracă forme specifice
specifice repartiției
repartiției bănești,băneşti, în în
primul
primul rând,rând, prinprin realizarea
realizarea de venituri de
de venituri de către
către participanții
participanţii la la procesele
procesele productive,
productive, inclusiv inclusiv prin prin
constituirea și
constituirea şi apoi
apoi distribuirea
distribuirea de de fonduri
fonduri financiare
financiare la dispoziția entităților
la dispoziția economice și
entităţilor economice şi sociale,
sociale,
respectiv
respectiv ale ale statului.
statului. Este, Este, însă,
însă, de de remarcat
remarcat că că procesul
procesul de de repartizare
repartizare aa produsului
produsului social social în în cele
cele
două
două faze
faze aleale sale,
sale, privit
privit în în ansamblu,
ansamblu, se se realizează
realizează și şi prin
prin alte
alte mijloace
mijloace decât decât cele cele financiare.
financiare.
Alături
Alături de de alte alte formeforme de de repartizare
repartizare aa produsului produsului creat, creat, formele
formele financiare
financiare se se
concretizează prin constituirea, distribuirea și utilizarea
concretizează prin constituirea, distribuirea şi utilizarea fondurilor băneşti de către diferite fondurilor bănești de către diferite
entități
entități sau sau persoane,
persoane, inclusiv inclusiv de de către
către stat. stat. Alocând
Alocând părți părți dindin aceste
aceste fonduri
fonduri pentrupentru satisfacerea
satisfacerea
diverselor
diverselor nevoi de consum, entităţile respective realizează satisfacerea nevoilor proprii
nevoi de consum, entitățile respective realizează satisfacerea nevoilor proprii de de
consum
consum sub sub formăformă de bunuri și
de bunuri şi servicii
servicii în în formă
formă natural-materială.
natural-materială. Însăși Însăşi cererea
cererea de de consum
consum
înglobează și
înglobează şi cererea
cererea formată formată pe pe seama
seama resurselor
resurselor financiare,
financiare, adresându-se
adresându-se sferei sferei producției,
producției,
pentru aa se
pentru se crea bunuri și
crea bunuri şi servicii
servicii de de mărimea
mărimea și şi structura
structura corespunzătoare.
corespunzătoare. Astfel, Astfel, funcția
funcția de de
repartiție atribuită
repartiție atribuită finanțelor
finanţelor se întrepătrunde cu
se întrepătrunde cu cerințele
cerințele creării, creării, repartizării
repartizării și şi utilizării
utilizării
produsului național
produsului național în în formă
formă natural-materială.
natural-materială.
Considerate
Considerate la la nivel
nivel microeconomic,
microeconomic, cele cele două două faze faze ale ale funcției
funcţiei de de repartiție
repartiție se se
concretizează
concretizează prin prin fluxuri
fluxuri financiare
financiare realizate realizate în în corespondență
corespondenţă cu cu fluxurile
fluxurile reale reale specifice
specifice
activităților
activităţilor ce ce au au loc.
loc. Între
Între acestea
acestea se se manifestă
manifestă o o interrelație
interrelaţie obiectivă,
obiectivă, în în sensul
sensul că că înîn procesul
procesul
de constituire
de constituire aa fondurilor
fondurilor precum precum și şi înîn procesul
procesul de de distribuție
distribuţie și şi utilizare
utilizare aa fondurilor
fondurilor respective,
respective,
au loc
au loc fluxuri
fluxuri financiare
financiare de de intrare-ieșire.
intrare-ieşire. Ele Ele sese află,
află, totodată,
totodată, în în corelație
corelație cu cu fluxurile
fluxurile reale reale de de
intrare-ieșire concretizate în livrarea de bunuri și
intrare-ieşire concretizate în livrarea de bunuri şi servicii, respectiv achiziţii, salarii, etc., ce au
servicii, respectiv achiziții, salarii, etc., ce au
loc
loc lala nivelul
nivelul diferitelor
diferitelor entități entități sau sau structuri
structuri economice
economice sau sau sociale, îmbrăcând forme
sociale, îmbrăcând forme ale ale
încasărilor, împrumuturilor primite, ori al plăților,
încasărilor, împrumuturilor primite, ori al plăţilor, rambursărilor de credite etc. rambursărilor de credite etc.
Fluxurile financiare
Fluxurile financiare de de intrare
intrare pot pot avea
avea diverse
diverse surse surse de provenienţă aa sumelor
de proveniență sumelor de de bani
bani
financiare), după cum fluxurile (financiare)
(inclusiv pieţele financiare), după cum fluxurile (financiare) de ieşire includ o multitudine de
(inclusiv piețele de ieșire includ o multitudine de
destinaţii ale
destinații ale resurselor
resurselor financiare
financiare ale întreprinderii (plăți
ale întreprinderii (plăţi către
către furnizori,
furnizori, salariați,
salariaţi, bănci,bănci, stat, stat,
operaţiuni pe
operațiuni pe piețe
pieţe financiare,
financiare, etc.). etc.).
Participanţii la
Participanții la fluxurile
fluxurile financiare
financiare caracteristice
caracteristice acestei funcţii sunt
acestei funcții sunt entități economice și
entități economice şi
sociale, respectiv
sociale, respectiv statul statul și şi persoanele
persoanele fizice fizice sau juridice, fie
sau juridice, fie în în ipostaza
ipostaza de de participanți
participanţi la la
constituirea
constituirea diverselor
diverselor fonduri, fonduri, fie fie în în aceea
aceea de beneficiari direcți
de beneficiari direcți sau sau indirecți
indirecţi ai ai resurselor
resurselor
bănești
băneşti distribuite
distribuite din din aceste
aceste fonduri.
fonduri. În În faza
faza de de constituire
constituire aa fondurilor fondurilor financiare,
financiare, persoanele
persoanele
fizice și
fizice juridice sau
şi juridice sau entitățile economico-sociale cedează
entitățile economico-sociale cedează părți părți din din resursele
resursele ori veniturile lor,
ori veniturile în
lor, în
vederea constituirii de
vederea constituirii de fonduri
fonduri la dispoziţia altor
la dispoziția altor entități,
entităţi, inclusiv
inclusiv a a autorităților
autorităţilor publice.
publice. În În faza
faza
financiare respective
distribuţiei, participanţii la relaţiile financiare respective beneficiază direct sau indirect de sume
distribuției, participanții la relațiile beneficiază direct sau indirect de sume
de
de bani
bani sau sau de de utilități
utilităţi sociale
sociale pe pe seamaseama cheltuirii
cheltuirii resurselor
resurselor acumulateacumulate și şi alocate
alocate din din aceste
aceste
fonduri.
fonduri.
18
18
 În
În raport
raport cu cu nivelul
nivelul la la care
care se se administrează,
administrează, fondurile fondurile bănești constituite și
băneşti constituite şi distribuite
distribuite
prin
prin această
această funcție finanţelor, se
funcţie aa finanțelor, se pot
pot delimita
delimita două
două categorii:
categorii:
-- fonduri
fonduri centralizate
centralizate
-- fonduri
fonduri descentralizate
descentralizate
Prima categorie se
Prima categorie constituie și
se constituie şi administrează
administrează la la nivelul
nivelul organismelor
organismelor centrale centrale de de decizie,
decizie,
iar dintre
iar dintre acestea
acestea cele cele mai mai importante
importante sunt sunt considerate:
considerate: fondul fondul bugetarbugetar al al statului,
statului, fonduri
fonduri de de
creditare, fonduri de asigurare etc.
creditare, fonduri de asigurare etc.
AA doua doua categorie
categorie este este reprezentată,
reprezentată, principial,
principial, de de fondurile
fondurile bănești constituite și
băneşti constituite şi
administrate pe plan local, de către organismele de decizie situate
administrate pe plan local, de către organismele de decizie situate la nivelul autorităților publice la nivelul autorităților publice
locale,
locale, al
al entităților economice și
entităților economice şi sociale operaţionale, inclusiv
sociale operaționale, inclusiv de de către
către populație.
populaţie.
După
După caracterul
caracterul publicpublic sau sau privat
privat al al nevoilor
nevoilor ce ce sese satisfac
satisfac pe pe seama
seama lor,lor, se
se disting:
disting;
-- fonduri
fonduri financiare
financiare publice,
publice, de de care
care dispun organisme și
dispun organisme şi entități
entități publice;
publice;
-- fonduri
fonduri financiare
financiare privateprivate (administrate
(administrate autonom),
autonom), de de care
care dispun
dispun entitățile economice și
entităţile economice şi
sociale private
sociale private sau sau persoanele
persoanele fizice. fizice.
Corespunzător
Corespunzător acestor acestor delimitări,
delimitări, principalele
principalele forme forme ale ale fluxurilor
fluxurilor de de constituire
constituire aa
fondurilor administrate de către autorități
fondurilor administrate de către autorităţi publice, sunt: impozitele, taxele, contribuţiile cu
publice, sunt: impozitele, taxele, contribuțiile cu
caracter
caracter obligatoriu,
obligatoriu, penalizările,
penalizările, amenzile, amenzile, redevențele,
redevenţele, veniturile realizate de
veniturile realizate de instituțiile
instituţiile
publice, împrumuturile de
publice, împrumuturile de stat,
stat, ajutoarele
ajutoarele financiare,
financiare, donațiile
donațiile în în favoarea
favoarea statului.
statului.
Formele
Formele principale
principale sub sub care
care se se realizează
realizează fluxurile
fluxurile corespunzătoare
corespunzătoare distribuirii distribuirii fondurilor
fondurilor
financiare
financiare publice, sunt, în principal, cheltuielile publice, care se diferențiază pe domeniile și
publice, sunt, în principal, cheltuielile publice, care se diferențiază pe domeniile şi
acțiunile specifice
acțiunile (educaţie, sănătate,
specifice (educație, sănătate, protecție socială, apărare
protecție socială, apărare națională,
naţională, ordine
ordine publică
publică etc.).etc.).
Ele îmbracă forme
Ele îmbracă forme ale ale cheltuielilor
cheltuielilor materiale,materiale, legate
legate de de crearea
crearea bazei bazei materiale
materiale aa entităților
entităților
publice sau
publice sau de de funcționarea
funcţionarea acestora, acestora, precum precum și şi forma
forma cheltuielilor
cheltuielilor de de personal.
personal. Între Între acestea
acestea se se
disting și
disting alocaţiile din
şi alocațiile din fonduri
fonduri publice,
publice, reprezentând
reprezentând sume sume de de bani transferate înîn favoarea
bani transferate favoarea unor unor
persoane fizice
persoane fizice sausau juridice cunoscute și
juridice cunoscute şi sub
sub numele
numele de de subvenții.
subvenţii.
În
În ceeaceea ce ce privește
priveşte formele
formele de de constituire
constituire aa fondurilor
fondurilor financiare
financiare private,
private, se se pot
pot distinge:
distinge:
contribuțiile sau
contribuțiile sau aportul
aportul (în bani) de
(în bani) de capital;
capital; prelevările
prelevările din din profitul
profitul propriu; împrumuturile
propriu; împrumuturile
destinate finanțării diferențelor
destinate finanțării diferenţelor activității
activităţii privateprivate etc.
etc.
Ca forme specifice de distribuție specifice fondurilor
Ca forme specifice de distribuție specifice fondurilor financiare
financiare privateprivate se se remarcă:
remarcă:
cheltuieli cu
cheltuieli investiţiile; cheltuieli
cu investițiile; cheltuieli de de exploatare;
exploatare; dividende
dividende plătiteplătite acționarilor.
acţionarilor.
Dacă
Dacă procesulprocesul de de constituire
constituire și şi distribuire
distribuire aa fondurilor
fondurilor financiare
financiare are are un un caracter
caracter obiectiv,
obiectiv,
modalitățile
modalităţile tehnice tehnice sub sub care
care se se realizează
realizează aceste aceste procese,
procese, inclusiv
inclusiv formeleformele menționate,
menționate, au au unun
caracter subiectiv. Ele se stabilesc prin decizii adoptate de organisme de conducere și
caracter subiectiv. Ele se stabilesc prin decizii adoptate de organisme de conducere şi
administrare
administrare ale ale diferitelor
diferitelor entități
entități sub sub impactul
impactul politicilor
politicilor promovate
promovate într-un într-un moment
moment sau sau altul.
altul.

2.3. Funcția
2.3. Funcţia de
de control
control

Finanţele se
Finanțele se manifestă,
manifestă, nu nu numai
numai ca ca mijlocitor
mijlocitor al al repartiției
repartiției produsului
produsului național,
național, ci ci și
şi ca
ca
mijloc
mijloc dede exercitare
exercitare aa controlului
controlului asupra
asupra activității
activităţii economico-sociale.
economico-sociale. Necesitatea controlului
Necesitatea controlului
asupra
asupra derulării proceselor economice şi sociale decurge din condiţiile specifice în care
derulării proceselor economice și sociale decurge din condițiile specifice în care sunt
sunt
administrate diversele
administrate patrimonii, incluzând
diversele patrimonii, incluzând și şi preocuparea
preocuparea pentru pentru asigurarea veridicității stării
asigurarea veridicităţii stării
de
de fapt
fapt înîn toate
toate domeniile
domeniile și şi crearea
crearea unor unor premise
premise favorabile
favorabile obținerii
obţinerii dede rezultate
rezultate pozitive
pozitive
maxime
maxime în în toate
toate activitățile.
activităţile.
Administrarea
Administrarea fondurilor
fondurilor de de resurse
resurse financiare
financiare implică,
implică, ca ca șişi administrarea
administrarea altor
altor resurse,
resurse,
necesită
necesită evidențe
evidențe câtcât mai
mai exacte, urmărirea modului
exacte, urmărirea modului de de formare
formare și utilizare aa resurselor
şi utilizare bănești,
resurselor bănești,
inclusiv respectarea
inclusiv respectarea anumitor
anumitor principii
principii de gestiune și
de gestiune şi reglementări
reglementări privind
privind activitatea
activitatea financiară.
financiară.
funcţie atribuită
Ca funcție
Ca atribuită finanțelor, funcţia de
finanţelor, funcția de control
control are are un
un caracter
caracter obiectiv,
obiectiv, în în sensul
sensul că că
manifestarea fenomenelor
manifestarea financiare creează
fenomenelor financiare creează cadrul cadrul obiectiv
obiectiv pentru
pentru executarea
executarea controlului
controlului
financiar. Faptul că
financiar. Faptul că activitatea
activitatea de de control
control financiar
financiar se se exercită
exercită prin
prin intermediul
intermediul unor
unor persoane
persoane
îndeplinesc, înîn cadrul
care îndeplinesc,
care juridic creat,
cadrul juridic creat, atribuțiuni
atribuțiuni de de control
control financiar,
financiar, imprimă
imprimă acestuia
acestuia și şi oo
19
19
componentă
componentă subiectivă. subiectivă. Semnificația
Semnificația aceasta aceasta rezidă rezidă în în faptul
faptul că că activitatea
activitatea de de control
control financiar
financiar se se
poate
poate executa
executa de de către
către persoane
persoane numite numite să să efectueze
efectueze munca munca de de control,
control, în în primprim plan,
plan, apărând
apărând în în
acest caz
acest funcția administrativă
caz funcția administrativă îndeplinită îndeplinită de de persoanele
persoanele respective. respective.
Exercitarea
Exercitarea controlului controlului financiar financiar în în plan
plan obiectiv
obiectiv presupune
presupune existența,existenţa, ca ca suport
suport al al său,
său, aa
relaţiilor financiare,
relațiilor financiare, inclusiv inclusiv aa unor unor operațiuni
operaţiuni băneşti bănești pe pe care
care se se grefează
grefează controlulcontrolul financiar.
financiar.
Aceasta
Aceasta mai mai presupune
presupune în în mod
mod implicit
implicit manifestarea
manifestarea funcției funcţiei de repartiție cu
de repartiție cu cele
cele două
două faze faze aleale
sale.
sale. ÎnÎn mod mod firesc firesc controlul
controlul financiar,
financiar, ca ca expresie
expresie aa funcției funcţiei de de control,
control, se se grefează
grefează pe pe
operaţiunile și
operațiunile şi relațiile
relaţiile bănești bănești privind constituirea și
privind constituirea şi distribuirea
distribuirea resurselorresurselor financiare,
financiare, ce ce
configurează
configurează funcția funcţia de de repartiție
repartiție
Între
Între cele două funcţii se
cele două funcții se manifestă
manifestă anumite anumite raporturi raporturi de de intercondiționare
intercondiţionare în în sensul
sensul că că
activitatea
activitatea financiară
financiară ce ce concretizează
concretizează funcția funcția de de repartiție
repartiție permite permite executareaexecutarea controlului
controlului
financiar,
financiar, pe pe de de o o parte,
parte, iar iar pe pe dede altăaltă parte,
parte, controlul
controlul financiarfinanciar favorizează îndeplinirea funcției
favorizează îndeplinirea funcţiei
repartiție, generând
de repartiție,
de generând chiar chiar noi noi procese
procese de de repartiție.
repartiție.
Sfera de
Sfera de manifestare
manifestare aa funcției funcţiei de de control,
control, deși deşi se se bazează
bazează pe pe manifestarea
manifestarea funcției funcţiei de de
repartiție, are
repartiție, are dimensiuni
dimensiuni mai mai largi,largi, extinzându-se
extinzându-se și şi asupra
asupra altor altor procese
procese economico-sociale
economico-sociale
aflate
aflate înîn raporturi
raporturi de de intercondiționare
intercondiționare cu cu cele
cele financiare.
financiare. Din Din acest unghi de
acest unghi vedere, două
de vedere, două suntsunt
domeniile principale
domeniile principale de de exercitare
exercitare aa controlului
controlului financiar, financiar, și şi anume:
anume:
-- procesele
procesele materiale materiale consumatoare
consumatoare de de resurse
resurse financiare;
financiare;
-- procesele
procesele materiale materiale generatoare
generatoare de valoare nouă
de valoare nouă și şi implicit
implicit de de resurse
resurse financiare
financiare noi. noi.
Exercitarea controlului
Exercitarea controlului financiar financiar prin prin prismaprisma acestei acestei funcțiifuncții include
include întregulîntregul proces
proces al al
reproducției sociale, nu numai sfera repartiției ci și
reproducţiei sociale, nu numai sfera repartiției ci şi cele ale producţiei, circulaţiei şi consumului,
cele ale producției, circulației și consumului,
întrucât înîn fiecare
întrucât fiecare dintre dintre acesteaacestea se se realizează
realizează procese procese consumatoare
consumatoare sau sau generatoare
generatoare de de resurse
resurse
financiare. Astfel, controlul financiar se exercită asupra producției, deoarece în această sferă se
financiare. Astfel, controlul financiar se exercită asupra producției, deoarece în această sferă se
creează
creează bunurile,
bunurile, care care fac fac obiectul
obiectul schimbului
schimbului si si consumului,
consumului, precum precum și valoarea adăugată
şi valoarea adăugată supusă supusă
repartiţiei. Raportul
repartiției. Raportul dintre valoarea adăugată
dintre valoarea adăugată și şi valoarea
valoarea producțieiproducției exprimate
exprimate valoric: obținute
valoric: obținute
indică
indică eficiența
eficienţa cu cu carecare au au fost
fost folosite
folosite mijloacele
mijloacele de de muncămuncă și forță de
şi forță de muncă.
muncă. Controlul
Controlul
financiar
financiar are are în în obiectiv
obiectiv toate toate elementele
elementele producției:producţiei: mijloacele mijloacele de de muncă,
muncă, obiectele obiectele munciimuncii și şi
forța de
forța de muncă.
muncă.
În
În faza schimbului, controlul
faza schimbului, controlul financiar
financiar se se exercită
exercită pentru pentru aa verifica
verifica dacă dacă produsele
produsele se se
realizează
realizează ca ca mărfuri,
mărfuri, dacă valoarea de
dacă valoarea întrebuințare îşi
de întrebuințare își dovedește
dovedeşte utilitateautilitatea socială socială și şi prețul
preţul
mărfii
mărfii stabilit
stabilit prin prin mecanismul
mecanismul pieței pieţei acoperă
acoperă cheltuielile
cheltuielile de de producție
producție și şi de de circulație,
circulaţie, inclusiv
inclusiv
un
un anumit
anumit profit. profit. În În această
această fază, fază, controlul
controlul financiarfinanciar urmăreşte, urmărește, de de asemenea,
asemenea, viteza viteza cu cu care
care
mărfurile
mărfurile circulăcirculă de de la la producător
producător la la consumator.
consumator. Orice Orice stagnare
stagnare aa produselor
produselor finite finite înîn depozitele
depozitele
producătorului
producătorului sau în cele ale organizaţiilor comerciale întârzie momentul recuperării sumelor
sau în cele ale organizațiilor comerciale întârzie momentul recuperării sumelor
avansate și
avansate şi alal realizării
realizării valoriivalorii adăugate.
adăugate.
În
În faza consumului controlul
faza consumului controlul financiar financiar vizează vizează consumul consumul productiv productiv al al unităților
unităţilor
economice, precum
economice, precum și şi consumul
consumul final final al instituţiilor publice.
al instituțiilor publice. ConsumulConsumul productiv productiv se se apreciază
apreciază
prin prisma
prin prisma graduluigradului de de valorificare
valorificare aa materiilormateriilor prime prime și şi aa materialelor,
materialelor, aa rentabilității
rentabilității diferitelor
diferitelor
produse, aa cursului
produse, cursului de de revenire
revenire la la export
export etc. etc. Consumul
Consumul final final al instituţiilor publice
al instituțiilor publice se se referă
referă la la
cheltuielile tuturor
cheltuielile tuturor instituțiilor
instituţiilor de de stat, centrale și
stat, centrale locale și
şi locale evidențiază mărimea
şi evidențiază mărimea absolutăabsolută și şi
relativă
relativă aa acestora,
acestora, precum precum și şi efectele
efectele utile (rezultatele) obținute
utile (rezultatele) obținute de de pe pe urma
urma lor. lor.
Funcţia de
Funcția de control
control exprimă exprimă capacitatea
capacitatea finanțelor finanţelor de de aa mijloci
mijloci exercitarea
exercitarea controlului
controlului prin prin
bani,
bani, înîn baza
baza relațiilor
relațiilor financiare.
financiare. Acesta Acesta este cunoscut și
este cunoscut şi sub denumirea de
sub denumirea de control
control bănesc,
bănesc,
evidențiind forma
evidențiind bănească aa proceselor
forma bănească proceselor economice economice și şi sociale
sociale pe pe carecare se se bazează
bazează controlul
controlul și şi
implicând
implicând manifestarea
manifestarea banilor banilor în în funcțiile
funcțiile ce ce le le revin.
revin. Așa, Aşa, de de pildă,
pildă, volumulvolumul investițiilor,
investițiilor,
producția marfă,
producția marfă, costurile
costurile producției
producţiei netă, beneficiul etc.
netă, beneficiul etc. se se evaluează
evaluează prin prin folosirea
folosirea banilor
banilor în în
de măsură (etalon) a valorii, dar prin
funcția de măsură (etalon) a valorii, dar prin funcția de control a finanţelor se efectuează
funcția funcția de control a finanțelor se efectuează
verificarea nivelelor și
verificarea nivelelor şi corelațiilor
corelaţiilor ce ce se se stabilesc
stabilesc intre intre acești indicatori și
aceşti indicatori şi alegerea
alegerea variantelor
variantelor

20
 avantajoase, inclusiv
avantajoase, inclusiv sub sub aspectul
aspectul mărimiimărimii resurselor
resurselor financiare
financiare necesare necesare aa se se cheltui
cheltui sau sau posibile
posibile
aa se
se obține.
obține.
Analiza
Analiza posibilităților
posibilităților de de reducere
reducere aa costurilorcosturilor și şi creștere
creştere aa veniturilor
veniturilor presupune presupune
evaluarea
evaluarea riguroasă
riguroasă aa nevoilor nevoilor de de resurse
resurse materiale
materiale și şi dede muncă
muncă în în corelație
corelaţie cu cu dimensionarea
dimensionarea
optimă
optimă a fondurilor băneşti unităţilor economice, în faza elaborării bugetelor de
a fondurilor bănești unităților economice, în faza elaborării bugetelor venituri și
de venituri şi
cheltuieli, precum
cheltuieli, precum și şi stabilirea
stabilirea mărimii mărimii abaterilor
abaterilor și şi cuantificarea
cuantificarea influențelor
influențelor factorilor factorilor
determinanți etc.
determinanți etc. Aceste
Aceste operațiuni,
operaţiuni, exprimândexprimând folosirea folosirea banilor banilor în în funcția
funcţia de de măsură
măsură aa valorii,valorii,
implică
implică exercitarea
exercitarea controlului
controlului financiar financiar și şi reflectă îndeplinirea funcției
reflectă îndeplinirea funcției de de control
control aa finanțelor.
finanţelor.
În strânsă legătură cu realizarea funcției
În strânsă legătură cu realizarea funcţiei banilor ca mijloc de schimb, finanţele mijlocesc
banilor ca mijloc de schimb, finanțele mijlocesc
controlul asupra
controlul asupra circulației
circulaţiei produsului național, pornind
produsului național, pornind de de la urmărirea modului
la urmărirea modului de utilizare aa
de utilizare
fondurilor
fondurilor bănești
băneşti în în cadrul
cadrul acestuiacestui proces.
proces. Controlul
Controlul financiar,financiar, în în cadrul
cadrul circulației
circulației PIB, PIB, are are caca
obiective principale:
obiective principale: evidențierea
evidenţierea eventualeloreventualelor abateri abateri de de la circuitul normal,
la circuitul normal, reflectate
reflectate de de regulă
regulă
prin
prin imobilizări
imobilizări de de fonduri
fonduri financiarefinanciare și apariţia unor
şi apariția unor dereglări
dereglări în în efectuarea
efectuarea operațiunilor
operaţiunilor de de
vânzare-cumpărare; stabilirea
vânzare-cumpărare; stabilirea locului locului unde unde s-au s-au creat,
creat, aa proporțiilor,
proporțiilor, cauzelor cauzelor lor reale și
lor reale şi aa
soluțiilor posibile
soluțiilor posibile de aplicat pentru
de aplicat pentru readucerea
readucerea în în circuitul
circuitul economic economic aa resurselor
resurselor imobilizate;
imobilizate;
prevenirea
prevenirea formării
formării lor lor în în viitor
viitor și şi accelerarea
accelerarea vitezei vitezei de rotaţie aa fondurilor.
de rotație fondurilor. În În acest
acest cadru,cadru, se se
reliefează
reliefează anumite
anumite deficiențe
deficienţe în în activitatea
activitatea rețelei reţelei comerciale,
comerciale, eventuale eventuale neconcordanțe
neconcordanţe între între
și oferta de
cererea şi oferta de mărfuri etc.
cererea mărfuri etc.
De
De asemenea,
asemenea, în în contextul
contextul manifestării
manifestării funcției funcţiei banilor banilor ca ca mijloc
mijloc de de schimb,
schimb, controlul
controlul
financiar, ca expresie a funcţiei de control a finanțelor, vizează, în principiu, asigurarea
financiar, ca expresie a funcției de control a finanțelor, vizează, în principiu, asigurarea
condiţiilor necesare
condițiilor necesare stingerii stingerii la la scadențe obligațiilor de
scadenţe aa obligațiilor de plată
plată ale ale participanților
participanților la la relațiile
relaţiile
financiare. Eventualele constatări făcute la diferite unități
financiare. Eventualele constatări făcute la diferite unități economice cu privire la existența unor economice cu privire la existența unor
întârzieri înîn efectuarea
întârzieri efectuarea plăților plăţilor scadente,
scadente, neefectuarea
neefectuarea lor lor sau sau realizarea
realizarea acestoraacestora la la nivele
nivele
inferioare
inferioare celor celor stabilite,
stabilite, semnaleazăsemnalează existența existența unor deficiențe în
unor deficiențe în activitatea
activitatea economico-economico-
financiară
financiară aa întreprinderii,
întreprinderii, având având consecințe
consecinţe negative negative ce ce repercutează
repercutează și şi asupra
asupra altor altor participanți
participanţi
la procesul
la reproducției și
procesul reproducției şi impun
impun extinderea
extinderea ariei ariei controlului
controlului financiar. financiar. Așa, Aşa, de de exemplu,
exemplu,
neefectuarea
neefectuarea la termenele legale
la termenele legale aa plățilorplăţilor -- pentru pentru constituirea
constituirea fondului fondului bugetar bugetar -- sau sau
nerambursarea la
nerambursarea scadenţă aa împrumuturilor,
la scadență împrumuturilor, se se pot pot datora
datora imobilizării
imobilizării resurselor
resurselor financiarefinanciare
unității
aflate la dispoziția unităţii economice respective în stocuri fără mişcare, necorespunzătoare
aflate la dispoziția economice respective în stocuri fără mișcare, necorespunzătoare
calitativ,
calitativ, greu vandabile, inutile
greu vandabile, inutile etc.,etc., sau
sau în în cheltuieli
cheltuieli nerecuperabile,
nerecuperabile, pierderi pierderi etc. etc. Devine,
Devine, astfel, astfel,
necesară aprofundarea controlului pentru identificarea
necesară aprofundarea controlului pentru identificarea adevăratelor cauze ale nerespectării adevăratelor cauze ale nerespectării
obligaţiilor de
obligațiilor de plată
plată și şi asigurarea
asigurarea deplinei deplinei sale sale finalități
finalităţi prin prin elaborarea
elaborarea celor celor mai mai adecvate
adecvate măsuri măsuri
care să permită în viitor efectuarea integrală
care să permită în viitor efectuarea integrală a plăţilor scadente. a plăților scadente.
În
În fine, îndeplinirea funcției
fine, îndeplinirea funcţiei banilor
banilor ca ca mijloc
mijloc de de prezervare
prezervare /rezervare
/rezervare aa valorii valorii se se
întrepătrunde cu funcția îndeosebi,
întrepătrunde cu funcţia de control a finanţelor, îndeosebi, prin exercitarea controlului financiar
de control a finanțelor, prin exercitarea controlului financiar
asupra
asupra proceselor
proceselor de de acumulare
acumulare aa resurselor resurselor bănești băneşti la la fondurile centralizate și
fondurile centralizate descentralizate și
şi descentralizate şi
modului de
modului de administrare
administrare aa acestora. acestora.
Aşadar, indiferent
Așadar, indiferent de funcția pe
de funcția pe carecare o îndeplinesc banii,
o îndeplinesc banii, controlul
controlul prin prin finanțe
finanţe apare, apare,
concomitent,
concomitent, ca ca formă
formă aa controlului
controlului prin prin bani,bani, care
care are are ca ca suport
suport obiectiv
obiectiv relațiile financiare și
relațiile financiare şi
este
este grefat,
grefat, în în modmod necesar, necesar, pe pe procesul
procesul de de formare
formare și şi repartizare
repartizare aa fondurilor fondurilor băneşti bănești
corespunzător acestor
corespunzător acestor relații,
relaţii, dar dar sub incidenţa sa
sub incidența sa intră întreaga activitate
intră întreaga activitate economico-socială.
economico-socială.
Ca
Ca obiective generale ale controlului financiar, vizând ansamblul activității,
obiective generale ale controlului financiar, vizând ansamblul activităţii, se se potpot
distinge: asigurarea
distinge: asigurarea eficienței ridicate
eficienței ridicate aa operațiunilor
operaţiunilor financiare financiare efectuate,
efectuate, asigurarea asigurarea
oportunității operaţiunilor și
oportunității operațiunilor şi legalității
legalităţii acestora.
acestora. În În acest
acest sens sens controlul
controlul financiar
financiar urmăreşteurmărește să să
constate
constate modul
modul în în care
care sunt sunt administrate
administrate patrimoniile
patrimoniile diferitelor diferitelor entități economice și
entități economice şi sociale
sociale prinprin
prisma
prisma respectării
respectării condițiilor
condiţiilor de procurare și
de procurare utilizare aa resurselor
şi utilizare resurselor băneşti bănești financiare.
financiare. Controlul Controlul
financiar
financiar trebuie
trebuie să să identifice
identifice fenomenele fenomenele care care determină
determină evoluția evoluţia pozitivă
pozitivă sau sau negativă,
negativă,
responsabilitățile
responsabilitățile celor implicaţi și
celor implicați şi posibilitățile
posibilităţile de îmbunătățire aa situației
de îmbunătăţire situației existente.
existente. Se verifică
Se verifică
în acest
în acest sens
sens respectarea
respectarea normelor normelor legale legale privitoare
privitoare la la modul
modul de distribuire și
de distribuire şi utilizare
utilizare aa fiecărui
fiecărui

21
21
fond bănesc, rezultatele
fond bănesc, rezultatele obținute
obţinute pe pe seama
seama consumului
consumului de de resurse financiare și
resurse financiare şi gradul
gradul de de eficiență
eficiență
realizat.
realizat.
La nivel
La nivel microeconomic
microeconomic un un asemenea
asemenea control financiar este
control financiar este orientat
orientat către către creșterea
creşterea
rezultatelor
rezultatelor pozitive
pozitive ale ale activității,
activităţii, respectiv profitului și
respectiv aa profitului îndeplinirea obligațiilor
şi îndeplinirea obligaţiilor financiare
financiare ale ale
entităților
entităților respective
respective față faţă dede stat;
stat; asigurarea
asigurarea capacității
capacităţii de de plată
plată etc.etc.
Formele cele
Formele cele mai mai obișnuite
obişnuite sub sub care
care se manifestă controlul
se manifestă controlul financiar,
financiar, având având în în vedere
vedere
criteriul momentului
criteriul momentului de de exercitare
exercitare aa controlului
controlului in in raport
raport cu cu operațiunile
operațiunile si si procesele
procesele supuse supuse
verificării, sunt:
verificării, sunt:
-- controlul
controlul financiar
financiar preventiv;
preventiv;
-- controlul
controlul financiar concomitent;
financiar concomitent;
-- controlul
controlul financiar
financiar postoperativ
postoperativ (ulterior).
(ulterior).
Controlul preventiv presupune efectuarea controlului
Controlul preventiv presupune efectuarea controlului financiar înainte ca
financiar înainte ca operațiunile
operaţiunile sau sau
procesele
procesele supuse supuse controlului
controlului să să se înfăptuiască, întrucât
se înfăptuiască, întrucât permite
permite prevenirea
prevenirea unor unor evoluții
evoluții
nefavorabile și
nefavorabile şi evitarea
evitarea pierderilor
pierderilor aferenteaferente lor. Eficacitatea controlului
lor. Eficacitatea controlului scade scade pe pe măsura
măsura
îndepărtării față
îndepărtării faţă de de momentul
momentul premergător
premergător declanșării
declanşării proceselor
proceselor controlatecontrolate și şi aa apropierii
apropierii de de
faza
faza lor
lor finală
finală și şi devine
devine minimăminimă când când exercitarea
exercitarea sa sa are
are loc loc după încheierea acestor
după încheierea acestor procese
procese
deoarece: rezultatele
deoarece: rezultatele negative
negative nu nu maimai potpot fi fi prevenite
prevenite ci ci numai
numai corectate.
corectate. Cel Cel puținpuţin în în parte,
parte,
eventualele
eventualele efecte efecte nefavorabile
nefavorabile nu nu maimai potpot fi înlăturate și
fi înlăturate şi ele
ele se se propagă
propagă prin prin legături
legături de de
cauzalitate
cauzalitate afectând
afectând și şi alte
alte procese
procese ale reproducției și
ale reproducției şi amplificând
amplificând impactul impactul negativ.
negativ.
concomitent se
Controlul concomitent
Controlul se desfășoară
desfăşoară în în mod mod curent,
curent, pe pe măsura
măsura realizării
realizării proceselor
proceselor și şi
supuse controlului, urmărind să sesizeze
operaţiunilor supuse controlului, urmărind să sesizeze pe parcursul execuţiei unei decizii
operațiunilor pe parcursul execuției unei decizii
eventualele neconcordanțe
eventualele neconcordanţe între între obiectivul urmărit și
obiectivul urmărit şi mersul înfăptuirii sale.
mersul înfăptuirii sale. În În eventualitatea
eventualitatea
constatării
constatării unor neconcordanţe este posibilă prevenirea unei finalizări nefavorabile obiectivului
unor neconcordanțe este posibilă prevenirea unei finalizări nefavorabile obiectivului
urmărit
urmărit și şi corectarea
corectarea operativă
operativă aa soluțiilor
soluţiilor aplicabile
aplicabile pentru înfăptuirea proceselor
pentru înfăptuirea proceselor respective.
respective.
Controlul ulterior
Controlul ulterior este este caracterizat
caracterizat ca ca avândavând loc loc dupădupă producerea
producerea proceselor proceselor sau sau
operaţiunilor supuse
operațiunilor supuse controlului.
controlului. Pe Pe baza
baza sa sa se se stabilesc
stabilesc rezultatele
rezultatele efectiveefective comparativ
comparativ cu cu cele
cele
preconizate,
preconizate, abaterile înregistrate și
abaterile înregistrate şi cauzele
cauzele lor, precum și
lor, precum şi măsurile
măsurile adecvate
adecvate ce urmează aa se
ce urmează se
aplica
aplica pentru îmbunătățirea activității
pentru îmbunătăţirea viitoare. Finalitatea
activităţii viitoare. Finalitatea sa sa areare înîn vedere
vedere și şi recuperarea
recuperarea
eventualelor
eventualelor pagube pagube rezultate
rezultate din din administrarea
administrarea defectuoasădefectuoasă aa resurselor,
resurselor, dar dar și şi crearea
crearea unorunor
premise mai
premise mai bune pentru derularea
bune pentru proceselor și
derularea proceselor şi operațiunilor
operaţiunilor de de același
acelaşi tip tip înîn perioadele
perioadele
următoare
următoare celei celei verificate.
verificate.
Prin prisma
Prin prisma modului
modului de organizare și
de organizare şi structurilor
structurilor administrative
administrative de de care
care aparțin
aparțin organele
organele
de
de control
control în în raport
raport cu cu activitățile economice și
activitățile economice şi sociale
sociale supuse
supuse controlului,
controlului, controlul
controlul financiar
financiar
poate fi intern sau extern. Controlul intern se realizează prin forme organizatorice integrate în
poate fi intern sau extern. Controlul intern se realizează prin forme organizatorice integrate în
funcţionale ale
structurile funcționale
structurile ale activităților economico-sociale, inclusiv
activităților economico-sociale, inclusiv la la nivelul
nivelul entităților
entităților
operaţionale.
operaționale.
Controlul
Controlul extern extern are are la bază crearea
la bază crearea și şi funcționarea
funcționarea unor unor instituții
instituţii sau sau organisme
organisme de de
exercitare a controlului financiar la nivelul altor structuri de organizare si funcționare a societăţii,
exercitare a controlului financiar la nivelul altor structuri de organizare si funcționare a societății,
decât
decât cel
cel al al entităților
entităţilor supusesupuse controlului,
controlului, așa aşa cumcum este este controlul
controlul financiar
financiar de de stat.
stat.

2.4. Funcția
2.4. Funcţia de
de reglare
reglare (stabilizare)
(stabilizare) aa economiei
economiei

Funcţia de
Funcția de reglare
reglare (stabilizare) conturează manifestarea
(stabilizare) conturează manifestarea finanțelor
finanțelor în în ipostaza
ipostaza dede
mijlocitor
mijlocitor alal exercitării
exercitării unor
unor influențe
influenţe asupra
asupra evoluției
evoluţiei vieţii economice și
vieții economice sociale și
şi sociale şi mai
mai ales
ales aa
economiei
economiei în în sensul
sensul dorit
dorit de
de către
către factorii
factorii de
de decizie
decizie pe
pe plan
plan financiar, în primul
financiar, în primul rând,
rând, de
de către
către
autoritățile
autoritățile publice. Prin această
publice. Prin această funcție,
funcție, finanțele
finanţele mijlocesc
mijlocesc contracararea
contracararea unorunor fenomene
fenomene cu cu
caracter destabilizator (recesiunea, criza, şomajul etc.) care perturbă procesele economice și
caracter destabilizator (recesiunea, criza, șomajul etc.) care perturbă procesele economice şi
sociale, respectiv
sociale, respectiv stimularea
stimularea evoluției
evoluţiei pozitive
pozitive aa acestor
acestor procese.
procese.

22
 Această funcție
Această funcţie are are caca suport
suport dezvoltarea
dezvoltarea teoriei teoriei moderne
moderne aa finanțelor
finanțelor prin prin recunoașterea
recunoașterea
impactului
impactului lor lor posibil
posibil stabilizator
stabilizator în în economia
economia de de piață
piaţă supusă
supusă acțiunii
acţiunii unor factori specifici,
unor factori specifici, carecare
dereglează
dereglează mecanismele
mecanismele sale sale imperfecte.
imperfecte. O O asemenea
asemenea funcție funcţie exprimă
exprimă capacitatea
capacitatea finanțelorfinanţelor de de aa
mijloci reglarea
mijloci reglarea diverselor
diverselor procese procese economiceeconomice și şi sociale
sociale prin influenţa indirectă
prin influența indirectă exercitată
exercitată asupraasupra
derulării acestora sau uneori prin
derulării acestora sau uneori prin condiționarea lor directă. condiționarea lor directă.
Suportul
Suportul obiectiv obiectiv al îndeplinirii acestei
al îndeplinirii acestei funcții funcții rezidă rezidă în în intercondiționarea
intercondiționarea ce ce
caracterizează derularea proceselor materiale cu procesele
caracterizează derularea proceselor materiale cu procesele băneşti - financiare. Acest suport s-a bănești - financiare. Acest suport s-a
creat,
creat, înîn mod
mod obiectiv,
obiectiv, prin prin apariția
apariţia și şi folosirea
folosirea banilorbanilor înîn viaţa viața economică
economică și şi socială,
socială, în în condițiile
condiţiile
îndeplinirii funcțiilor Pe acest fundal,
îndeplinirii funcțiilor specifice acestora. Pe acest fundal, desfăşurarea proceselor materiale ale
specifice acestora. desfășurarea proceselor materiale ale
reproducției determină,
reproducției determină, dar dar și şi depinde
depinde de de realizarea
realizarea proceselor
proceselor băneşti bănești financiare;
financiare; adesea adesea acestea
acestea
din
din urmă trebuind să
urmă trebuind să le le preceadă
preceadă pe pe cele
cele anterioare.
anterioare. Așa, Aşa, de de exemplu,
exemplu, realizarearealizarea unei investiții
unei investiții
condiționată de
este condiționată
este de procurarea
procurarea anticipată anticipată aa resurselorresurselor bănești băneşti necesare
necesare finanțăriifinanțării achizițiilor,
achiziţiilor,
lucrărilor
lucrărilor etc. etc. Asemănător
Asemănător o bună parte
o bună parte aa proceselor
proceselor de de consum
consum final final depind
depind de de procesele
procesele de de
repartiție financiară,
repartiție financiară, atât atât ca ca dimensiune,
dimensiune, cât cât și şi ca
ca distribuție
distribuţie în în timp
timp și şi spațiu.
spațiu.
Potenţialul reglator
Potențialul reglator al al diferitelor
diferitelor categorii
categorii financiare
financiare (impozite,
(impozite, cheltuieli,
cheltuieli, buget, buget, credit,
credit,
asigurări etc.) le imprimă acestora caracterul de pârghii
asigurări etc.) le imprimă acestora caracterul de pârghii economice (sau economico-financiare) în economice (sau economico-financiare) în
măsura
măsura în în carecare favorizează
favorizează soluționarea
soluționarea unor unor probleme
probleme de de ordin economic și
ordin economic şi social,
social, în în condiții
condiţii
decât s-ar putea realiza prin folosirea
mai avantajoase decât s-ar putea realiza prin folosirea altor măsuri sau instrumente.
mai avantajoase altor măsuri sau instrumente.
Pârghiile
Pârghiile financiare financiare pot pot exercita
exercita oo influență
influenţă pozitivă pozitivă in in raport
raport cu cu obiectivele
obiectivele urmăriteurmărite fie fie
prin capacitatea de a stimula anumite procese, fie prin capacitatea de a le inhiba. În primul caz se
prin capacitatea de a stimula anumite procese, fie prin capacitatea de a le inhiba. În primul caz se
scontează
scontează pe pe efectul
efectul de de cointeresare
cointeresare aa factorilor factorilor implicați
implicați în în atingerea
atingerea obiectivului
obiectivului respectiv respectiv prin prin
stimulare
stimulare financiară,
financiară, iar iar în în celcel de de al al doilea
doilea caz caz se se areare în în vedere
vedere limitarea
limitarea posibilităților
posibilităților de de
manifestare aa factorilor
manifestare factorilor cu cu impact
impact negativ negativ față faţă de de realizarea
realizarea obiectivului
obiectivului urmărit, urmărit, mergândmergând chiar chiar
până
până la la sancționarea
sancţionarea materială materială aa factorilor factorilor responsabili.
responsabili.
Asemenea
Asemenea pârghii pârghu pot pot fi fi concepute
concepute atât atât de de pe pe pozițiile finanţelor publice
poziţiile finanțelor publice cât cât și
şi de
de pepe cele
cele
finanţelor private,
ale finanțelor
ale private, de de către
către factorii
factorii de de decizie
decizie din din fiecare
fiecare sferăsferă de de activitate.
activitate.
Folosirea
Folosirea pârghiilor pârghiilor financiare
financiare poate poate avea avea efecte
efecte pozitive
pozitive mai mai mari
mari sau sau mai mai mici
mici în în funcție
funcţie
de
de modul
modul în în care
care au au fost
fost concepute
concepute și şi se
se integrează
integrează în în mecanismul
mecanismul economic. economic. ÎndeplinireaÎndeplinirea roluluirolului
ce
ce revine
revine pârghiilor
pârghiilor financiare
financiare este este condiționată
condiţionată de de respectarea
respectarea următoarelor
următoarelor cerințe: cerinţe:
-- pârghiile
pârghuile financiarefinanciare să să se încadreze organic
se încadreze organic în în sistemul
sistemul categoriilor
categoriilor economice economice existente,
existente,
și o îmbinare organică a pârghiilor financiare
precum şi o îmbinare organică a pârghiilor financiare cu normele şi normativele economico-
precum cu normele și normativele economico-
financiare, iar
financiare, acţiunea lor
iar acțiunea lor săsă fie fie circumscrisă îndeplinirii obiectivelor
circumscrisă îndeplinirii obiectivelor de de politică
politică economică
economică și şi
socială, în concordanță cu
socială, în concordanţă cu sarcinile stabilite; sarcinile stabilite;
-- armonizarea
armonizarea acțiunii acțiunii tuturor tuturor pârghiilor
pârghiilor financiare
financiare pentru pentru aa se completa și
se completa şi aa nu
nu sese anihila
anihila
se impune ca pârghiile
reciproc. Potrivit acestei cerințe se impune ca pârghiile financiare să fie tratate ca un sistem, în
reciproc. Potrivit acestei cerințe financiare să fie tratate ca un sistem, în
acțiunea componentelor
care acțiunea
care componentelor este este convergentă
convergentă și vizează realizarea
şi vizează realizarea obiectivelor
obiectivelor stabilite.stabilite.
Neluarea înîn considerare
Neluarea considerare aa acestei acestei cerințe cerinţe poate poate avea avea ca ca urmare
urmare anihilarea
anihilarea sau sau chiar
chiar anularea
anularea
reciprocă
reciprocă aa acțiunii acțiunii unor unor pârghii,
pârghii, comportarea
comportarea lor lor contradictorie
contradictorie și, şi, pepe ansamblu,
ansamblu, diminuareadiminuarea
rolului
rolului acestora
acestora în în procesul
procesul conducerii conducerii activității economico-sociale și
activităţii economico-sociale și al îndeplinirii acestor
al îndeplinirii acestor
obiective
obiective
acțiunea pârghiilor
-- acțiunea pârghiilor financiare financiare trebuie trebuie să să aibă
aibă un un caracter
caracter diferențiat
diferențiat în în raport
raport cu cu
specificul ramurilor
specificul ramurilor și şi subramurilor
subramurilor de activitate și
de activitate şi cu condiţiile existente
cu condițiile existente în în fiecare
fiecare etapă
etapă aa
dezvoltării.
dezvoltării. În În acest
acest scop
scop este este indicată,
indicată, încă încă înîn faza faza proiectării
proiectării pârghiilor
pârghiilor financiare,
financiare, studierea
studierea
reacțiilor posibile din partea subiecţilor vizaţi, consideraţi în situaţii diverse, faţă de folosirea
reacțiilor posibile din partea subiecților vizați, considerați în situații diverse, față de folosirea
uneia
uneia sau sau alteiaalteia dintredintre pârghii
pârghii și, şi, în în principiu,
principiu, experimentarea
experimentarea lor lor în în activitatea
activitatea unor unități
unor unităţi
reprezentative înainte de a fi generalizate,
reprezentative înainte de a fi generalizate, iar periodic devine necesară verificarea iar periodic devine necesară verificarea
comportamentului
comportamentului lor lor în în practica
practica economico-financiară
economico-financiară pe pe bazabaza rezultatelor
rezultatelor obținute, obţinute, și şi
adoptarea
adoptarea măsurilor
măsurilor corectivecorective ce ce sese impun.
impun.
-- înîn conceperea
conceperea și şi folosirea
folosirea pârghiilor
pârghiilor financiare
financiare să să fie
fie luate
luate în în considerare
considerare conexiunileconexiunile ce ce
se
se realizează
realizează între între acestea
acestea și şi diferitele
diferitele componente
componente ale ale sistemului
sistemului economic economic și şi financiar.
financiar. Luarea
Luarea
23
23
în considerare
în considerare aa legăturilor
legăturilor de de conexiune
conexiune permitepermite atât valorificarea deplină
atât valorificarea deplină aa valenţelor
valențelor pârghiilor
pârghiilor
financiare.
financiare.
Manifestarea finanțelor
Manifestarea finanţelor în în funcția
funcția de de reglare
reglare (stabilizare)
(stabilizare) s-a s-a fundamentat
fundamentat teoretic prin
teoretic prin
intervenționist-statală, găsind
doctrina intervenționist-statală,
doctrina găsind terenteren prielnic
prielnic în în condițiile
condiţiile implicării
implicării tot tot maimai intense
intense aa
statului
statului în în activitatea
activitatea economică
economică și în problemele
şi în problemele sociale. sociale.
Reglarea
Reglarea activităților economice și
activităţilor economice şi sociale
sociale cu cu ajutorul finanţelor poate
ajutorul finanțelor poate fi fi sintetizată
sintetizată sub sub
trei aspecte
trei aspecte principale:
principale:
-- reglarea
reglarea sau sau stabilizarea
stabilizarea anticiclică;
anticiclică;
-- stimularea
stimularea expansiunii
expansiunii (creșterii)
(creşterii) economice;
economice;
-- modernizarea, restructurarea și
modernizarea, restructurarea şi adaptarea economiei
adaptarea economiei la la cerințele
cerințele pieței interne și
pieţei interne şi externe.
externe.
În
În cece privește
priveşte primul
primul aspect,
aspect, manifestarea
manifestarea acestei funcţii constă
acestei funcții constă în în utilizarea
utilizarea tehnicilor
tehnicilor și şi
instrumentelor financiare ca mijloace pentru contracararea crizei economice ca fenomen real sau
instrumentelor financiare ca mijloace pentru contracararea crizei economice ca fenomen real sau
posibil aa se
posibil produce și
se produce şi aa șomajului,
şomajului, urmărindurmărind asigurarea
asigurarea unei unei anumite
anumite stabilități producției și
stabilităţi aa producției şi
ocupării forței de muncă, respectiv atenuarea oscilațiilor
ocupării forţei de muncă, respectiv atenuarea oscilaţiilor ciclice, determinate de alternarea ciclice, determinate de alternarea
perioadelor de
perioadelor de prosperitate
prosperitate cu cu cele
cele de de declin
declin economic.
economic.
Al
Al doilea
doilea aspect vizează folosirea
aspect vizează tehnicilor și
folosirea tehnicilor şi instrumentelor
instrumentelor financiare
financiare ca ca factori
factori
propulsori
propulsori ai ai activităților
activităţilor economice,
economice, prin prin care
care se se realizează
realizează stimularea
stimularea investițiilor
investițiilor și şi implicit
implicit
impulsionarea ritmului
impulsionarea ritmului de de creștere
creştere aa producției,
producției, în în condițiile încetinirii acestuia,
condiţiile încetinirii acestuia, al unei relansări
al unei relansări
aa economiei
economiei stagnante.
stagnante.
Cel de
Cel de al al treilea
treilea aspect menţionat are
aspect menționat are înîn vedere
vedere implicarea
implicarea finanțelor
finanţelor prin tehnici și
prin tehnici şi
instrumente specifice pentru realizarea proceselor de modernizare şi restructurare a economiilor
instrumente specifice pentru realizarea proceselor de modernizare și restructurare a economiilor
naționale, susținând eforturile
naționale, susținând eforturile agenților
agenţilor economici
economici privați privați sau angajând direct
sau angajând direct prin prin sectorul
sectorul
public, dezvoltarea anumitor segmente, ramuri sau subramuri economice, redimensionarea altora
public, dezvoltarea anumitor segmente, ramuri sau subramuri economice, redimensionarea altora
și
şi adaptarea
adaptarea la la evoluția
evoluţia cererii
cererii pepe piețele interne și
pieţele interne şi externe.
externe.
În
În baza
baza interdependenței
interdependenţei proceselor
proceselor materiale
materiale cu cu cele
cele financiare,
financiare, aspectele
aspectele menționate
menţionate îşi își
găsesc
găsesc reflectarea
reflectarea în în variabile
variabile economice
economice și şi financiare
financiare ale ale căror
căror dimensiuni
dimensiuni condiționează
condiţionează
atingerea anumitor
atingerea anumitor obiective.
obiective.
OO imagine
imagine globalăglobală aa acestor
acestor interdependențe
interdependenţe decurge decurge din din raportul
raportul de de mărime
mărime ale ale
variabilelor global-valorice de
variabilelor global-valorice de tipul
tipul PIBPIB și şi ale
ale celor
celor financiare
financiare (impozite,
(impozite, cheltuieli
cheltuieli publice,
publice,
deficite bugetare
deficite bugetare finanțate
finanţate etc.).
etc.).
Ca
Ca premise
premise obiective
obiective ale ale realizării
realizării scopului
scopului de de reglare
reglare aa economiei,
economiei, trebuietrebuie considerate
considerate
interdependentele
interdependentele venitului venitului global,
global, cu cu mărimile venitului disponibil,
mărimile venitului disponibil, impozitului,
impozitului, consumuluiconsumului
(cheltuielilor) total
(cheltuielilor) total și
şi componentelor
componentelor sale sale (consum personal și
(consum personal şi investiții).
investiţii).
Sintetic, aceste interdependente pot fi redate prin relaţiile următoare:
Sintetic, aceste interdependente pot fi redate prin relațiile următoare:
V,Vt =— VVa d +
+"T T (1);
(1);

C=Cprl
C t = C p + I (2)
(2)
în care:
în care: V V, t -- venit
venit total;
total; V Vad -- venit disponibil; T
venit disponibil; T -- impozite,
impozite, taxe, taxe, contribuții;
contribuţii; C Ci.t -- consum
consum
total; Cpp - consum personal; I - investiţii.
total; C - consum personal; I - investiții.
Egalizarea
Egalizarea celor celor două
două relații,
relaţii, de de forma
forma V V.: t =
= C C,t, implică
implică și şi corelarea
corelarea variabilelor
variabilelor
structurale,
structurale, ajungându-se
ajungându-se la la constatarea
constatarea unor interacțiuni specifice,
unor interacțiuni specifice, atât între elementele
atât între elementele din din
cadrul
cadrul fiecăreia,
fiecăreia, cât cât și între variabile
şi între variabile cuprinse
cuprinse în în ambele
ambele relații.
relaţii. Între
Între acestea
acestea apare
apare evidentă
evidentă
condiționarea indirectă
condiționarea indirectă dintre variabilele de
dintre variabilele de tipul
tipul impozitului
impozitului și şi investițiilor
investiţiilor în în sensul
sensul căcă
modificarea
modificarea mărimii
mărimii celei celei dintâi
dintâi favorizează
favorizează modificarea
modificarea inversă inversă aa celei
celei din
din urmă.
urmă.
Aşadar, reglarea
Așadar, reglarea economiei
economiei prin prin impozite
impozite presupune
presupune adaptarea
adaptarea dimensiunii
dimensiunii impozitului
impozitului
de venitul total cu impactul său asupra venitului disponibil
față de venitul total cu impactul său asupra venitului disponibil şi prin acesta asupra volumului
față și prin acesta asupra volumului
investițiilor private.
investițiilor private. Astfel,
Astfel, în în cazul
cazul în în care
care se înregistrează oo tendință
se înregistrează tendință de de stagnare
stagnare sau
sau recesiune,
recesiune,
relansarea economiei este posibilă prin diminuarea proporției
relansarea economiei este posibilă prin diminuarea proporției impozitelor, care va antrena impozitelor, care va antrena
venitului disponibil,
creşterea venitului
creșterea disponibil, din din care
care oo bună
bună parte parte poate
poate deveni
deveni sursăsursă de de finanțare
finanţare pentru
pentru
Această redimensionare a mărimii impozitelor devine
investiții. Această redimensionare a mărimii impozitelor devine o premisă a creşterii investițiilor
investiții. o premisă a creșterii investițiilor
24
24
și
şi capacităților
capacităţilor de producţie, inclusiv
de producție, inclusiv aa creării
creării unui
unui număr
număr mare mare de de locuri
locuri dede muncă
muncă și şi aa reducerii
reducerii
semnificative aa șomajului.
semnificative şomajului. O O asemenea intervenţie prin
asemenea intervenție prin mijloace
mijloace financiare
financiare este este specifică
specifică situației
situației
când
când se se manifestă
manifestă un un declin
declin al al activităților
activităților economice, însoțit de
economice, însoțit de restrângerea
restrângerea investițiilor
investițiilor private
private
și creşterea numărului
ŞI creșterea numărului șomerilor
şomerilor în în totalul
totalul populației
populației active.
active.
Dimpotrivă,
Dimpotrivă, admițând că se constată un ritm prea
admițând că se constată un ritm prea accelerat
accelerat al al producției
producției (căruia
(căruia îiîi
corespund
corespund un un număr
număr redusredus de de șomeri)
şomeri) care ameninţă cu
care amenință cu supraîncălzirea
supraîncălzirea economiei
economiei și şi crearea
crearea
premiselor
premiselor pentru intrarea acesteia în declin, devine posibilă intervenţia reglatoare în sens invers
pentru intrarea acesteia în declin, devine posibilă intervenția reglatoare în sens invers
prin mărirea
prin mărirea impozitelor,
impozitelor, diminuarea veniturilor disponibile,
diminuarea veniturilor disponibile, aa investițiilor private și
investiţiilor private şi aa producției
producţiei
și
şi temperând
temperând astfel astfel ritmul
ritmul prea
prea înaltînalt de
de creștere
creştere economică.
economică.
Similar,
Similar, dar dar adaptată
adaptată conținutului
conţinutului proceselor
proceselor specifice,
specifice, are loc și
are loc şi intervenția
intervenţia reglatoare
reglatoare
prin cheltuielile
prin cheltuielile publice,
publice, considerată
considerată o variabilă financiară
o variabilă financiară cu cu impact
impact asupra
asupra mărimii
mărimii consumului
consumului
total, al
total, al cererii agregate și
cererii agregate şi prin
prin aceasta
aceasta asupraasupra ofertei.
ofertei. Ea Ea se se concretizează
concretizează prin prin adaptări
adaptări ale ale
dimensiunii și
dimensiunii şi structurii
structurii acestora,
acestora, în în funcție
funcție de de cerințele
cerinţele asigurării
asigurării unei unei evoluții
evoluţii ascendente,
ascendente,
continue, aa economiei.
continue, economiei.
Impactul
Impactul reglator
reglator este
este posibil,
posibil, în în acest
acest caz,
caz, deoarece
deoarece o o majorare
majorare aa cheltuielilor
cheltuielilor bugetare
bugetare
semnificând, atât o creștere a cererii de consum (final) public, cât
semnificând, atât o creştere a cererii de consum (final) public, cât şi a investiţiilor publice, poateși a investițiilor publice, poate
antrena oo dezvoltare
antrena dezvoltare aa investițiilor
investiţiilor totale, producţiei și
totale, aa producției şi deci
deci aa economiei,
economiei, mai mai ales, în perioadele
ales, în perioadele
când
când se înregistrează scăderi
se înregistrează scăderi de de proporții
proporţii mai mai mari
mari aleale acestora.
acestora. Spre Spre deosebire,
deosebire, opțiunea
opţiunea pentru
pentru
reducerea
reducerea cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice are are caca rezultat încetinirea ritmului
rezultat încetinirea ritmului activităților economice și,
activităţilor economice şi,
implicit, atenuarea oscilaţiilor ciclice de sens invers.
implicit, atenuarea oscilațiilor ciclice de sens invers.
În
În strânsă
strânsă legătură
legătură cu cu acțiunea
acţiunea reglatoare
reglatoare promovată
promovată prin prin aceste
aceste instrumente,
instrumente, acceptarea
acceptarea
și sa prin resurse extraordinare în
deficitului bugetar şi finanţarea sa prin resurse extraordinare în faza de declin economic, devine
deficitului bugetar finanțarea faza de declin economic, devine
un factor
un factor de relansare și
de relansare creştere economică.
şi creștere economică.

2.5. Alte
2.5. funcţii specifice
Alte funcții specifice unor
unor componente
componente ale
ale finanțelor
finanţelor

În
În mod
mod obișnuit,
obişnuit, funcțiile finanţelor sunt
funcţiile finanțelor tratate, înîn literatura
sunt tratate, literatura noastră,
noastră, ca ca aparținând
aparţinând
tuturor
tuturor componentelor
componentelor acestora, acestora, fără fără aa se se lua
lua în în considerare
considerare existența
existența unorunor funcții
funcții specifice
specifice
anumitor componente și
anumitor componente şi reținându-se, aşa cum s-a menţionat anterior, de regulă: o funcţie de
reținându-se, așa cum s-a menționat anterior, de regulă: o funcție de
repartiție (a
repartiție PIB) și
(a PIB) şi una
una dede control
control (financiar).
(financiar).
OO asemenea
asemenea abordareabordare aa funcțiilor finanţelor are
funcţiilor finanțelor însă înîn vedere
are însă manifestarea fenomenelor
vedere manifestarea fenomenelor
financiare,
financiare, mai mai ales,
ales, în în sfera
sfera repartiției valorice (bănești)
repartiţiei valorice (băneşti) aa produsului
produsului creat,
creat, respectiv
respectiv exercitarea
exercitarea
controlului
controlului bănesc asupra tuturor activităţilor economice şi sociale în care se integrează finanțele,
bănesc asupra tuturor activităților economice și sociale în care se integrează finanţele,
în general.
în general. Dar,Dar, această
această interpretare
interpretare nu nu acoperă întreaga arie
acoperă întreaga arie șişi misiunea
misiunea complexă
complexă exprimată
exprimată prinprin
varietatea proceselor a căror înfăptuire este mijlocită
varietatea proceselor a căror înfăptuire este mijlocită de către finanţe. În acest sens, de către finanțe. În acest sens,
particularitățile
particularitățile manifestării
manifestării unor unor componente
componente ale ale finanțelor
finanţelor fac fac ca,
ca, pe
pe dede o o parte, îndeplinirea
parte, îndeplinirea
funcției de
funcției de repartiție,
repartiție, ca ca șişi aa celei
celei dede control
control sau sau aa celei
celei de reglare să
de reglare să prezinte
prezinte diferențieri
diferențieri
pregnante
pregnante de de lala oo componentă
componentă la la alta,
alta, iar
iar pe
pe de
de altă
altă parte,
parte, să justifice recunoașterea
să justifice recunoaşterea altor altor funcții
funcții
specifice uneia
specifice uneia sau sau alteia
alteia dintre
dintre acestea.
acestea.
Este semnificativă
Este semnificativă în în acest
acest context
context abordarea
abordarea distinctivă
distinctivă de de către
către economiștii
economiştii Richard
Richard
Musgrave și
Musgrave şi Peggy
Peggy Musgrave
Musgrave aa trei funcţii atribuite
trei funcții atribuite finanțelor
finanţelor publice
publice (bugetului
(bugetului de stat), și
de stat), şi
anume:
anume:
-- funcția
funcţia de de alocare
alocare (a (a resurselor);
resurselor);
-- funcția
funcția de distribuire (a
de distribuire (a resurselor);
resurselor);
-- funcția
funcţia de de stabilizare
stabilizare aa economiei.
economiei.

În
În această
această abordare,
abordare, funcția
funcția de alocare (alocativă)
de alocare (alocativă) exprimă
exprimă mijlocirea
mijlocirea dede către
către finanțele
finanţele
publice
publice aa satisfacerii
satisfacerii unor
unor nevoi
nevoi sociale
sociale prin
prin oferta
oferta de utilități publice,
de utilități publice, create
create pe
pe seama
seama resurselor
resurselor
financiare de
financiare care dispun
de care dispun autoritățile
autorităţile publice.
publice. Ea Fa presupune,
presupune, în în prim
prim plan,
plan, alocarea
alocarea resurselor
resurselor
funcționării entităților
necesare funcționării
necesare publice și
entităților publice şi realizării
realizării diferitelor
diferitelor obiective
obiective social-economice
social-economice și,şi, pe
pe
25
această
această bază,
bază, prestarea
prestarea de de servicii
servicii sau sau furnizarea
furnizarea unor unor bunuribunuri cătrecătre membrii
membrii societății,
societăţii, fie fie gratuit,
gratuit,
fie la
fie la prețuri
prețuri mult mult inferioare
inferioare valorii valorii lor lor reale.
reale. Prin Prin intermediul
intermediul finanțelor finanţelor sunt sunt dirijate,
dirijate, astfel,
astfel,
resursele destinate
resursele destinate consumului
consumului public public de bunuri și
de bunuri şi servicii
servicii în în raport
raport cu cu nevoile
nevoile societății
societății și şi înîn
corelaţie cu
corelație cu oferta
oferta privată,
privată, potrivit
potrivit criteriilor
criteriilor de de optim economic și
optim economic şi social.
social.
La
La rândul
rândul său, său, funcția
funcția de de distribuire
distribuire semnificăsemnifică mijlocirea
mijlocirea de de către
către finanțe
finanţe aa unor procese
unor procese
de
de redistribuire
redistribuire aa resurselor
resurselor între între persoanele
persoanele fizice fizice și juridice, cu
şi juridice, cu implicarea
implicarea autorităților
autorităților publice.
publice.
Această
Această funcție
funcție se se manifestă
manifestă prin prin preluarea
preluarea la la fonduri
fonduri publicepublice aa unor unor părți părți din din veniturile
veniturile sau sau
averile diferitelor persoane fizice sau juridice sub forme ale impozitelor, taxelor etc., iar apoi
averile diferitelor persoane fizice sau juridice sub forme ale impozitelor, taxelor etc., iar apoi
distribuirea lor
distribuirea lor subsub forme
forme ale ale cheltuielilor
cheltuielilor publice publice efectuate
efectuate potrivit
potrivit unor unor criterii
criterii de de echitate
echitate sau sau
socială. În mod implicit, îndeplinirea sa se concretizează
justiţie socială. În mod implicit, îndeplinirea sa se concretizează în redistribuirea unei părți a PIB
justiție în redistribuirea unei părți a PIB
între membrii
între membrii societății.
societăţii.
Cea de aa treia
Cea de funcţie, de
treia funcție, stabilizare aa economiei,
de stabilizare economiei, exprimă exprimă capacitatea
capacitatea finanțelor finanţelor publicepublice
(a bugetului public)
(a bugetului public) de de aa mijloci
mijloci asigurarea
asigurarea stabilității
stabilităţii prețurilor,
prețurilor, un nivel ridicat
un nivel ridicat de de ocupare
ocupare aa
forței de
forței de muncă,
muncă, echilibrulechilibrul balanțeibalanței de de plăți
plăţi și şi un un ritmritm acceptabil
acceptabil de creştere economică
de creștere economică
echilibrată.
echilibrată. Implicarea
Implicarea finanțelor finanţelor în în stabilizarea
stabilizarea economiei economiei se se poate
poate realiza
realiza prin prin procesele
procesele de de
redistribuire
redistribuire aa resurselor
resurselor bănești băneşti între între persoanele
persoanele fizice fizice și şi juridice,
juridice, pe pe de de o parte, și
o parte, şi autoritățile
autorităţile
publice,
publice, pe pe dede altă
altă parte,
parte, sub sub formele
formele consacrate
consacrate ale impozitelor și
ale impozitelor şi cheltuielilor
cheltuielilor publice. publice.
Delimitarea acestor
Delimitarea acestor trei trei funcții
funcţii atribuite
atribuite finanțelor
finanțelor publice publice se se face
face pornindpornind de de la la rolul
rolul
statului
statului în în viaţa
viața economico-socială
economico-socială (satisfacerea (satisfacerea unor unor nevoinevoi publice,publice, creștereacreşterea echității
echităţii în în
distribuirea resurselor,
distribuirea resurselor, stabilizarea economiei) și
stabilizarea economiei) şi nu nu dindin perspectiva
perspectiva conținutuluiconţinutului economic economic al al
care se pliază. Sub acest ultim aspect,
proceselor pe care se pliază. Sub acest ultim aspect, este important de observat faptul că
proceselor pe este important de observat faptul că
îndeplinirea acestor
îndeplinirea acestor funcțiifuncții specifice
specifice are are la la bază
bază procese
procese caracteristice
caracteristice funcției funcției de de repartiție
repartiție ((
și distribuirea de
constituirea şi distribuirea de resurse băneşti)
constituirea resurse bănești)
La rândul
La rândul lor, lor, si si finanțele
finanțele private, private, reprezentate,
reprezentate, în în prim prim plan, plan, prin prin finanțele
finanţele
întreprinderilor (firmelor) cu capital privat, creditul ori asigurările, îndeplinesc anumite funcții
întreprinderilor (firmelor) cu capital privat, creditul ori asigurările, îndeplinesc anumite funcții
proprii.
proprii.
În
În cazul întreprinderilor private
cazul întreprinderilor private (( căroracărora li li sese asociază,
asociază, adesea adesea și şi cele
cele publice
publice cu cu largă
largă
autonomie funcțională), existența
autonomie funcțională), existenţa unor unor particularități
particularităţi generatoare
generatoare de de funcții
funcţii specifice
specifice decurge
decurge din din
faptul
faptul că că finanțele
finanţele lor lor mijlocesc
mijlocesc realizarea
realizarea unor unor procese
procese financiare
financiare tipice tipice activităților
activităților fondatefondate pe pe
proprietatea
proprietatea privată.
privată. Aceasta
Aceasta marchează,
marchează, de de fond, înfăptuirea funcțiilor
fond, înfăptuirea funcțiilor generalegenerale (de (de repartiție,
repartiție, de de
control) prin
control) prin procese
procese tipice tipice de constituire și
de constituire şi distribuire
distribuire aa capitalurilor
capitalurilor sau sau fondurilor
fondurilor băneşti bănești ale ale
firmei,
firmei, respectiv
respectiv prin prin modulmodul de de exercitare
exercitare aa controlului
controlului bănesc bănesc (financiar)
(financiar) efectuat efectuat asupra asupra
operaţiunilor de
operațiunilor de procurare,
procurare, alocare alocare și şi utilizare
utilizare aa resurselor
resurselor de de care
care dispun
dispun acestea
acestea etc. etc.
În
În același timp, însă, latura financiară a activităţii întreprinderii (firmei), implicând
același timp, însă, latura financiară a activității întreprinderii (firmei), implicând
folosirea banilor, apare
folosirea banilor, apare ca ca expresie
expresie aa îndeplinirii
îndeplinirii unor unor funcții
funcţii proprii
proprii finanțelor
finanţelor private. private. Se Se pot
pot
distinge, astfel, următoarele funcții
distinge, astfel, următoarele funcții specifice ale acestei componente a finanţelor: a) funcția de
specifice ale acestei componente a finanțelor: a) funcția de
evaluare
evaluare financiară
financiară a a întreprinderii,
întreprinderii, respectiv respectiv aa proiectelor
proiectelor de de investiție;
investiţie; b) b) funcția
funcția de de determinare
determinare
aa necesarului
necesarului de capital și
de capital şi aa surselor
surselor acoperitoare;
acoperitoare; c) c) funcția
funcţia de de transfer
transfer de capitaluri și
de capitaluri şi repartizare
repartizare
aa rezultatelor
rezultatelor activității;
activităţii; d) d) funcția
funcţia de de protecție
protecţie aa investitorilor.
investitorilor.
Prin conținutul
Prin conţinutul primei primei funcțiifuncții atribuită
atribuită expres expres finanțelor întreprinderii, acestea
finanţelor întreprinderii, acestea mijlocesc
mijlocesc
(în
(în interrelația
interrelația cu cu banii) evaluarea afacerilor,
banii) evaluarea afacerilor, încă încă înîn faza faza de de proiect,
proiect, având având în în vedere
vedere obiectivul
obiectivul
de
de maximizare
maximizare aa valorii valorii firmei,
firmei, în în baza
baza analizelor
analizelor privind privind nivelurile
nivelurile unor unor variabile
variabile financiare,
financiare,
cum
cum sunt:sunt: mărimea
mărimea dividendelor;
dividendelor; rata rata de de creștere
creştere aa profitului;
profitului, rata rata de de actualizare
actualizare etc. etc. Se Se
fundamentează, astfel,
fundamentează, astfel, alegerea
alegerea celor celor mai mai avantajoase
avantajoase proiecte proiecte și şi sese asigură
asigură condițiicondiţii optime
optime de de
creştere aa valorii
creștere firmei.
valorii firmei.
Cea de
Cea de aa doua funcţie specifică
doua funcție specifică finanțelor întreprinderii se
finanţelor întreprinderii se exprimă
exprimă prin prin mijlocirea
mijlocirea de de
către acestea a determinării mărimii capitalului bănesc
către acestea a determinării mărimii capitalului bănesc necesar, inclusiv prin implicarea lor în necesar, inclusiv prin implicarea lor în
selectarea și
selectarea şi dimensionarea
dimensionarea surselor surselor de de finanțare,
finanţare, respectiv respectiv optimizarea
optimizarea structurii structurii financiare,
financiare,
corelarea
corelarea încasărilor cu plățile de efectuat, în concordanţă cu cerinţele de înfăptuire a propriilor
încasărilor cu plățile de efectuat, în concordanță cu cerințele de înfăptuire a propriilor
26
 obiective etc.
obiective etc. Prin conţinutul acestei
Prin conținutul funcţii se
acestei funcții se asigură
asigură premisele
premisele realizării
realizării proceselor
proceselor de de
constituire —– distribuire
constituire distribuire aa fondurilor
fondurilor bănești,
băneşti, ce ce se se administrează
administrează de de către
către diferite
diferite entități
entităţi private,
private,
îndeplinirea sa
îndeplinirea sa creând
creând premisepremise favorabile
favorabile manifestării
manifestării funcțieifuncției de de repartiție
repartiție în în concordanță
concordanță cu cu
obiectivele asumate.
obiectivele asumate.
A treia funcție
A treia funcţie specifică
specifică finanțelor întreprinderii se
finanțelor întreprinderii se manifestă,
manifestă, mai mai ales,
ales, în în contextul
contextul
participării
participării acesteia
acesteia la tranzacțiile ce
la tranzacţiile ce auau locloc în în cadrul
cadrul piețelor
pieţelor financiare,
financiare, finanțele
finanţele mijlocind
mijlocind
procesele de
procesele procurare-alocare aa resurselor
de procurare-alocare bănești în
resurselor băneşti în cadrul
cadrul unor unor operațiuni
operațiuni de de „transfer
„transfer al al
capitalurilor”12
capitalurilor”12 de de la deţinătorul de
la deținătorul de sume
sume disponibile
disponibile către întreprinzători, mijlocit
către întreprinzători, mijlocit de de acestea.
acestea.
Asemenea transferuri de
Asemenea transferuri de capital
capital au au loc,
loc, de de regulă,
regulă, în în relație
relaţie directă
directă cu cu rezultatele
rezultatele financiare
financiare
obtenabile și
obtenabile destinațiile ce
şi destinațiile ce sese daudau acestora,
acestora, respectiv
respectiv cu cu mărimea
mărimea dividendelor
dividendelor sau sau investițiilor
investiţiilor
ce pot
ce pot fi
fi finanțate
finanţate din din profit,
profit, ca ca procese
procese de repartiție aa rezultatelor
de repartiție rezultatelor pozitivepozitive ale întreprinderii, ce
ale întreprinderii, ce
imprimă
imprimă oo semnificație
semnificaţie mai mai complexă
complexă acestei acestei funcții
funcții aa finanțelor
finanţelor private.
private.
În
În fine,
fine, esteeste de de reținut
reţinut și şi posibilitatea
posibilitatea manifestării
manifestării finanțelor întreprinderii private
finanţelor întreprinderii într-o aa
private într-o
funcție specifică,
patra funcție
patra specifică, aceea aceea de de protecție investitorilorI3, concretizată,
protecţie aa investitorilor13, concretizată, cu cu deosebire,
deosebire, prin prin
activitatea de
activitatea de intermediere
intermediere financiară. financiară. Ea Ea se se realizează,
realizează, în în principal,
principal, prin prin achiziționarea
achiziționarea și şi
vânzarea de titluri financiare într-un
vânzarea de titluri financiare într-un cadru organizat oferit de pieţele instituționalizate, care sunt
cadru organizat oferit de piețele instituționalizate, care sunt
menite
menite să să mijlocească,
mijlocească, nu nu numai transformarea economiilor
numai transformarea economiilor în în resurse
resurse de de finanțare
finanţare aa investițiilor,
investițiilor,
și protejarea celor ce fac plasamente, inclusiv prin posibilitățile
CI şi protejarea celor ce fac plasamente, inclusiv prin posibilitățile de revânzare a titlurilor
ci de revânzare a titlurilor și şi
recuperare aa sumelor
recuperare sumelor investite.
investite.
Similar,
Similar, oo altă altă componentă
componentă aa finanțelor, finanţelor, creditul
creditul (bancar) îndeplinește și
(bancar) îndeplineşte şi o o funcție
funcţie
specifică,
specifică, aceeaaceea de de aa mijloci creşterea masei
mijloci creșterea masei monetare
monetare puse puse în în circulație
circulaţie (emise).
(emise). În În principiu,
principiu, oo
asemenea funcție
asemenea funcție de de emisiune
emisiune (monetară)
(monetară) este este recunoscută
recunoscută numai numai creditului
creditului bancar bancar și şi se
se poate
poate
manifesta
manifesta în în măsura
măsura în în care
care sumele
sumele ce ce sese acordă
acordă cu împrumut de
cu împrumut de către băncile comerciale
către băncile comerciale
depășesc
depăşesc resursele
resursele băneşti bănești disponibile
disponibile pentru pentru redistribuire
redistribuire în în acest
acest scop.
scop. Aceasta
Aceasta face face necesară
necesară
reescontarea instrumentelor
reescontarea instrumentelor de de plată
plată primite
primite de de la la agenții
agenţii economici
economici sau sau obținerea
obţinerea de de credite
credite dede
refinanțare de
refinanțare de la la banca
banca de de emisiune,
emisiune, fenomenfenomen ce ce poate
poate avea
avea loc loc înîn condiții
condiţii normale
normale de de dezvoltare
dezvoltare
producției și
aa producției circulației mărfurilor
şi circulației mărfurilor etc., etc., șişi antrenând,
antrenând, de de regulă,
regulă, creșterea
creşterea masei masei monetare
monetare în în
circulaţie.
circulație.
La
La rândul
rândul lor, lor, asigurările,
asigurările, componentă
componentă distinctă distinctă în în cadrul
cadrul finanțelor,
finanţelor, au au caca funcție
funcţie proprie
proprie
mijlocirea unor
mijlocirea unor procese
procese specificespecifice de de diseminare
diseminare aa pagubelor pagubelor (pierderilor)
(pierderilor) sau sau cheltuielilor
cheltuielilor
aferente
aferente lor lor asupra
asupra membrilor
membrilor colectivității
colectivităţi (comunității
(comunităţii de de risc).
risc). Ea Ea stă stă la baza contribuțiilor
la baza contribuţiilor
aduse
aduse de de membrii
membrii comunității
comunității la la constituirea
constituirea fondurilor
fondurilor de asigurare și
de asigurare şi acordării
acordării de de despăgubiri
despăgubiri
etc.,
etc., oferind „securitate” asiguratului faţă de producerea unor fenomene cu caracter aleator
oferind „securitate” asiguratului față de producerea unor fenomene cu caracter aleator ce-i
ce-i
periclitează
periclitează activitatea
activitatea sau viața, îiîi diminuează
sau viaţa, diminuează capacitatea
capacitatea de de muncă
muncă etc. etc.

2.6. Rolul
2.6. finanţelor în
Rolul finanțelor în evoluția
evoluţia societății
societăţii

Rolul ce
Rolul ce revine
revine finanțelor
finanţelor în în economie
economie și şi societate
societate decurge
decurge din din conținutul proceselor și
conținutul proceselor şi
relaţiilor pe
relațiilor pe care
care acestea
acestea le le exprimă
exprimă și şi se
se concretizează
concretizează prinprin efectele
efectele sau
sau rezultatele
rezultatele generate
generate de de
îndeplinirea fiecăreia
îndeplinirea fiecăreia dintre
dintre funcțiile îndeplinite, înîn condiții
funcţiile îndeplinite, condiţii concrete
concrete de de desfășurare
desfăşurare aa activității
activităţii
economice și
economice şi sociale.
sociale. ÎnÎn raport
raport cucu conținutul
conţinutul și şi dimensiunile
dimensiunile rezultatelor
rezultatelor (efectelor)
(efectelor) pepe care
care lele
produc direct sau la realizarea cărora își și
produc direct sau la realizarea cărora îşi aduc contribuția relațiile şi tehnicile financiare, poate fi
aduc contribuția relațiile tehnicile financiare, poate fi
caracterizat și
caracterizat şi rolul îndeplinit de
rolul îndeplinit de către
către finanțe.
finanţe.
Se pot
Se pot distinge
distinge maimai multe
multe direcții
direcții de de manifestare
manifestare aa rolului finanţelor, având
rolului finanțelor, având în în vedere
vedere
procesele economice și
procesele economice şi sociale
sociale pepe care
care le le mijlocesc
mijlocesc sausau le
le influențează, începând cu
influenţează, începând cu contribuția
contribuţia
lor directă la realizarea procesului de repartiție
lor directă la realizarea procesului de repartiție a produsului intern brut (PIB). Din acest unghi
a produsului intern brut (PIB). Din acest unghi dede
abordare,
abordare, este
este de de remarcat
remarcat că, încă de
că, încă de la începuturi, existența
la începuturi, existenţa finanțelor
finanţelor aa permis distribuirea și
permis distribuirea şi

12
n Stancu
Stancu I., Finanţe, Ed.Economică,
I., Finanţe, Bucureşti, 1997
Ed.Economică, Bucureşti, 1997
13
13 Idem
1dem
27
redistribuirea
redistribuirea în în formă
formă băneascăbănească aa produsului produsului creat creat în în sfera
sfera activităților
activităților materiale
materiale pentru pentru
satisfacerea unor
satisfacerea unor nevoinevoi de de resurse,
resurse, atât atât în în cadrul
cadrul acesteia,
acesteia, cât cât și,şi, mai
mai ales,
ales, în în ceacea aa activității
activităţii
nemateriale.
nemateriale. Astfel, Astfel, ca ca rezultat
rezultat al îndeplinirii funcției
al îndeplinirii funcției finanțelor
finanţelor de repartiție aa PIB,
de repartiție PIB, concretizată
concretizată
constituirea și
prin constituirea
prin şi distribuirea
distribuirea unei unei multitudini
multitudini de de fonduri
fonduri bănești,
băneşti, se realizează și
se realizează şi oo realocare
realocare aa
resurselor
resurselor întreîntre sfere
sfere de de activitate
activitate și şi înîn cadrul
cadrul lor, între diferite
lor, între diferite domenii,
domenii, ramuri ramuri și şi subramuri
subramuri ale ale
economiei,
economiei, corespunzător
corespunzător opțiunilor opțiunilor determinate
determinate de de factori
factori obiectivi
obiectivi sau sau subiectivi
subiectivi specifici specifici
stadiului
stadiului de de dezvoltare
dezvoltare al al societății.
societăţii.
În
În contextul menţionat, constatăm
contextul menționat, constatăm că că activitățile
activităţile specifice specifice sferei sferei nemateriale
nemateriale care care nu nu
produc,
produc, în în mod
mod direct, valoare nouă
direct, valoare nouă și şi nu-și
nu-şi pot pot asigura
asigura resursele
resursele necesare
necesare propriului
propriului consum, consum, nu nu
putea înfăptui în absența redistribuirii în acest
s-ar putea înfăptui în absenţa redistribuirii în acest scop a PIB creat în sfera activităților
s-ar scop a PIB creat în sfera activităților
materiale.
materiale. DevineDevine astfel astfel necesară
necesară realocarea
realocarea de de resurse
resurse realizată,
realizată, în în prim
prim plan, plan, sub sub forma forma
resurselor
resurselor băneşti (financiare). Se poate admite, deci, că rolul ce revine finanţelor, în acest caz, se
bănești (financiare). Se poate admite, deci, că rolul ce revine finanțelor, în acest caz, se
exprimă
exprimă și şi prin
prin crearea
crearea unor condiţii favorabile
unor condiții funcționării instituțiilor
favorabile funcționării instituțiilor publicepublice și, şi, în în general,
general, aa
entităților
entităţilor care nu-şi pot
care nu-și pot produce
produce resursele
resursele necesare necesare în în propria
propria activitate.
activitate. În În măsura
măsura în în care
care
activitățile
activitățile respective
respective sau sau serviciile
serviciile prestateprestate de de către
către acesteaceste entități
entități se se dovedesc
dovedesc aa fi fi utile
utile
societății,
societăţii, realocarea
realocarea resurselor
resurselor destinate
destinate creăriicreării și funcţionării lor
şi funcționării lor trebuie
trebuie considerată
considerată ca ca premisă
premisă
indispensabilă
indispensabilă asigurată asigurată sub sub aspect
aspect financiar,
financiar, prin îndeplinirea funcției
prin îndeplinirea funcţiei de de repartiție
repartiție (alocare,(alocare,
distribuţie) și
distribuție) şi concretizând
concretizând un un aspect
aspect important
important al al rolului
rolului finanțelor.
finanţelor.
Nevoile de
Nevoile utilități ce
de utilităţi ce sese manifestă,
manifestă, atât atât în în sectorul
sectorul public,public, cât cât și şi înîn cel
cel privat,
privat, impun impun
uneori redistribuirea
uneori redistribuirea resurselorresurselor (prin (prin intermediul
intermediul finanțelor)finanţelor) chiar între ramuri
chiar între ramuri sau sau subramuri
subramuri ale ale
economiei,
economiei, considerată ca ansamblu al activităţilor materiale creatoare de PIB. În acest sens, de
considerată ca ansamblu al activităților materiale creatoare de PIB. În acest sens, de
regulă,
regulă, crearea
crearea și şi dezvoltarea
dezvoltarea unor unor entități
entități noi noi sau sau subramuri
subramuri economice economice presupune presupune alocarea alocarea sau sau
realocarea
realocarea corespunzătoare
corespunzătoare aa resurselor, resurselor, mai mai întâi,întâi, înîn formă bănească, reliefând
formă bănească, reliefând rolul rolul ce ce revine
revine
finanţelor în
finanțelor în dezvoltarea
dezvoltarea economieieconomiei are are caca premisă
premisă această această redistribuire
redistribuire aa resurselor.
resurselor.
De asemenea,
De asemenea, ca ca expresie
expresie aa rolului finanţelor, se
rolului finanțelor, se produc
produc realocări
realocări de de resurse,
resurse, în în primul
primul
rând, în formă
rând, în bănească, între
formă bănească, între entitățile administrativ-teritoriale, atunci
entitățile administrativ-teritoriale, atunci când, când, în în raport
raport cu cu nevoile
nevoile
de funcționare
de funcţionare ale ale acestora
acestora resursele
resursele proprii proprii sunt sunt insuficiente,
insuficiente, iar diferența poate
iar diferența poate fi fi acoperită
acoperită pe pe
seama redistribuirii
seama redistribuirii resurselor
resurselor acumulate
acumulate la la nivelul
nivelul altor altor structuri
structuri administrative.
administrative.
Manifestarea rolului
Manifestarea finanţelor, implicând
rolului finanțelor, implicând și şi procese
procese de de realocare
realocare aa resurselor
resurselor se se exprimă
exprimă
și
şi prin
prin redistribuirea
redistribuirea acestora acestora între între membrii
membrii societății.
societăţii. Sub Sub acest
acest aspect,
aspect, este este revelator
revelator faptul faptul că că
resursele prelevate
resursele prelevate de de la populaţie pentru
la populație pentru constituirea
constituirea diferitelor diferitelor fonduri fonduri bănești
băneşti (financiare)
(financiare)
publice se
publice depersonalizează, iar
se depersonalizează, între contribuțiile
iar între contribuțiile aduse aduse de de fiecare
fiecare persoană
persoană și utilitățile de
şi utilităţile de care
care
ea beneficiază nu
ea beneficiază nu există
există o o legătură
legătură nemijlocită,
nemijlocită, ceea ceea ce ce favorizează
favorizează redistribuirea
redistribuirea resurselorresurselor între între
membrii societății și realizarea unor obiective de
membrii societăţii şi realizarea unor obiective de ordin social. Prelevările mai mari de la ordin social. Prelevările mai mari de la
persoanele
persoanele cu cu capacitate
capacitate contributivă
contributivă mai mai ridicată
ridicată asigură asigură astfel astfel satisfacerea
satisfacerea unor unor nevoi nevoi ale ale
persoanelor
persoanelor cu venituri insuficiente
cu venituri insuficiente sau sau fără venituri. În
fără venituri. În modmod deosebit,
deosebit, interesul
interesul sporit sporit pentrupentru
acțiunile de
acțiunile de domeniul
domeniul protecției protecției sociale manifestat de
sociale manifestat de către
către autoritățile
autoritățile publice, publice, bazat bazat pe pe
redistribuirea mai intensă a veniturilor și
redistribuirea mai intensă a veniturilor şi implicit a resurselor, evidențiază cu pregnanță un alt
implicit a resurselor, evidențiază cu pregnanță un alt
aspect al
aspect al rolului
rolului jucatjucat de de finanțe
finanţe în în societatea
societatea contemporană.
contemporană.
De oo mare
De importanţă se
mare importanță se dovedește
dovedeşte aa fi fi rolul
rolul finanțelor
finanţelor ca ca expresie
expresie aa influenței
influenţei reglatoare
reglatoare
(stabilizatoare)
(stabilizatoare) exercitate
exercitate asupra asupra economiei,
economiei, folosind folosind în în mod
mod adecvat tehnicile și
adecvat tehnicile şi instrumentele
instrumentele
financiare, pentru
financiare, pentru aa stimula
stimula sau sau restricționa
restricționa evoluțiaevoluţia diferitelor
diferitelor procese
procese sau sau fenomene
fenomene economice. economice.
În
În acest
acest context
context se înscrie, de
se înscrie, de altfel,
altfel, conceperea
conceperea și şi aplicarea
aplicarea unor unor mecanisme
mecanisme de de influențare
influențare aa
economiei de
economiei de piață, urmărind atingerea
piaţă, urmărind atingerea unor unor obiective
obiective specifice specifice față faţă dede starea
starea în în care
care se se află
află
economia într-o perioadă sau alta. Astfel, rolul
economia într-o perioadă sau alta. Astfel, rolul reglator în economie atribuit finanţelor se reglator în economie atribuit finanțelor se
concretizează
concretizează și şi prin
prin integrarea variabilelor valorice
integrarea variabilelor valorice financiarefinanciare in in asemenea
asemenea mecanisme mecanisme sau sau în în
modele de
modele creştere economică
de creștere economică echilibrată
echilibrată și şi dezvoltare
dezvoltare durabilă durabilă aa societății.
societăţii.

28
 CAPITOLUL 3
CAPITOLUL 3

SISTEMUL FINANCIAR
SISTEMUL FINANCIAR
3.1. Conceptul
3.1. Conceptul de
de sistem
sistem financiar
financiar

Sistemul financiar
Sistemul financiar are are un conţinut și
un conținut semnificații complexe,
şi semnificații complexe, sintagma sintagma respectivă
respectivă fiind fiind
utilizată
utilizată cu cu sensuri
sensuri relativ
relativ diferite,
diferite, atât atât în în literatura
literatura de de specialitate,
specialitate, cât cât și în activitățile
şi în activităţile umane umane
cotidiene. Pentru
cotidiene. conturarea conceptului
Pentru conturarea conceptului de de sistem financiar considerăm
sistem financiar considerăm importantăimportantă raportarea
raportarea la la
noţiunea generală
noțiunea generală de de sistem,
sistem, care care cunoaște,
cunoaşte, de de asemenea,
asemenea, mai mai multe accepţiuni, dar
multe accepțiuni, dar desemnează,
desemnează,
în esență
în esenţă „un„un ansamblu
ansamblu de de elemente
elemente (principii,
(principii, reguli, reguli, forțe
forţe etc.)
etc.) dependente
dependente între între eleele șişi formând
formând
într-un
un tot organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează
un tot organizat, care pune ordine domeniu de gândire teoretică, reglementează
clasificarea
clasificarea materialului
materialului într-un într-un domeniu
domeniu de de științe
ştiinţe ale ale naturii
naturii sau sau face
face ca ca o o activitate
activitate practică
practică să să
potrivit scopului
funcţioneze potrivit scopului urmărit”.
funcționeze urmărit” 14
.
Sistemului financiar
Sistemului financiar i1 se se potpot atribui
atribui abordări
abordări mai mai limitative
limitative sau sau maimai extinse,
extinse, în în raport
raport cucu
alte concepte, cum ar fi, de exemplu, acela de sector financiar, sistem sau sector bancar, sistem
alte concepte, cum ar fi, de exemplu, acela de sector financiar, sistem sau sector bancar, sistem
monetar și
monetar şi sistem
Sistem fiscal.
fiscal.
De
De regulă, termenul
regulă, termenul de de sistem
sistem financiar
financiar este este abordat
abordat cu înțeles relativ
cu înţeles relativ diferit
diferit în în raport
raport cucu
conceptul de
conceptul de „sector
„sector financiar”.
financiar”. În În literatura
literatura de de specialitate
specialitate se se consideră
consideră că că sintagma
sintagma „sector„sector
financiar”
financiar” are are un un senssens mai mai restrâns,
restrâns, sectorulsectorul financiar
financiar fiind fiind adeseori
adeseori definitdefinit ca ca „o„o parte,
parte, oo
componentă
componentă aa unei unei economii
economii ce ce furnizează
furnizează servicii servicii de de natură
natură financiară
financiară către către celelalte
celelalte entități
entităţi ale
ale
economiei”
economiei”!5. . Componente
15
Componente ale ale sectorului
sectorului financiarfinanciar devin, devin, în în accepțiunea
accepțiunea de de mai mai sus,
sus, Banca
Banca
Centrală, băncile, instituțiile
Centrală, băncile, instituţiile financiare
financiare nebancare,
nebancare, piețele financiare și
pieţele financiare şi instituțiile
instituțiile cu cu atribuțiuni
atribuţiuni
reglementare și
de reglementare
de şi supraveghere
supraveghere din din domeniul
domeniul financiar.financiar. Accentul
Accentul în în cadrul
cadrul sectorului
sectorului financiar
financiar
este aşezat, deci, în principal, pe oferta de servicii financiare a diverselor entități de factură
este așezat, deci, în principal, pe oferta de servicii financiare a diverselor entități de factură
financiară.
financiară.
Într-un
Într-un sens sens mai mai restrâns
restrâns decât decât cel cel de de maimai sus,sus, se se manifestă
manifestă o o componentă
componentă importantă importantă aa
sistemului financiar, și
sistemului financiar, şi anume
anume sectorul
sectorul sau sau subsistemul
subsistemul bancar. bancar. SectorulSectorul bancarbancar este este format, într-
format, într-
un
un sens restrâns, din Banca Centrală, ca „bancă a băncilor”!S, băncile, diversificate în raport de
sens restrâns, din Banca Centrală, ca „bancă a băncilor” 16
, băncile, diversificate în raport de
particularitățile
particularităţile acestora,
acestora, dar dar și şi alte
alte organisme
organisme de de credit specializate. În
credit specializate. În același
acelaşi cadrucadru de de analiză
analiză
se înscrie și
se înscrie şi conceptul
conceptul de de sistem monetar, cel
sistem monetar, cel maimai adesea
adesea fiind fiind definit
definit ca ca „un
„un complex
complex de de instituții
instituții
și
şi modalități
modalităţi care care permit
permit reglementarea
reglementarea circulației circulației monetare
monetare dintr-o dintr-o țară,ţară, prinprin intermediul
intermediul unui unui
ansamblu de
ansamblu de norme
norme juridicejuridice care care emanăemană de de la la autoritatea
autoritatea publică, publică, cât cât și şi caca totalitatea
totalitatea
instrumentelor și şi tehnicilor
tehnicilor de de plată”
plată”!7. . Sistemul
Sistemul monetar monetar se se referă în principal
principal la unitatea
17
instrumentelor referă în la unitatea
monetară,
monetară, ca ca mijloc
mijloc de de plată
plată și şi trebuie
trebuie să să precizeze
precizeze paritateaparitatea acesteia
18
acesteia!S. . Exprimarea
Exprimarea tuturor tuturor
proceselor și
proceselor şi fenomenelor
fenomenelor la la care
care se se referă
referă sistemul
sistemul financiar
financiar se se realizează
realizează astăzi astăzi prinprin etalonul
etalonul
putere
putere de de cumpărare,
cumpărare, prin prin moneda
moneda emisă, emisă, deci, deci, de de către
către banca
banca centrală
centrală aa unui unui stat,
stat, sau uniune de
sau uniune de
state membre.
state membre.
Sistemul
Sistemul bancar bancar reprezintă
reprezintă oo componentă
componentă importantă importantă aa sistemului sistemului financiar,
financiar, însă,însă, uneori,
uneori,
cele două concepte se confundă. Adesea, se utilizează și
cele două concepte se confundă. Adesea, se utilizează şi sintagma de „sistem financiar — bancar”, sintagma de „sistem financiar – bancar”,
cu referire
cu referire la la sistemul
sistemul financiar.
financiar.
În
În contextul definirii și
contextul definirii şi analizei
analizei conceptului
conceptului de de sistem
sistem financiar,
financiar, prin prin raportare
raportare la la
procesele și
procesele şi fenomenele
fenomenele la la care
care acesta
acesta se se referă,
referă, este este important
important de precizat că
de precizat că oo parte
parte covârșitoare
covârşitoare
aa acestora
acestora se se desfășoară
desfăşoară în în contextul
contextul implicării
implicării autorităților
autorităţilor publice publice guvernamentale
guvernamentale în în activitatea
activitatea
economică
economică și şi socială.
socială. În În acest
acest context,
context, se se poate distinge și
poate distinge şi conceptul
conceptul de de sistem
sistem fiscal, delimitat
fiscal, delimitat

14 Dicţionarul explicativ
14 Dicţionarul explicativ al
al limbii române, Academia
limbii române, Română, Institutul
Academia Română, Institutul de
de Lingvistică
Lingvistică „Iorgu
„Iorgu Iordan", Editura Univers
Iordan", Editura Univers Enciclopedic,
Enciclopedic, 1998;
1998;
15
15 Krahnen,
Krahnen, J.P., Schmidt, RR –
J.P., Schmidt, — The
7he German
German Financial System, Oxford
Financial System, Oxford University Press, 2004,
University Press, 2004, p.
p. 21;
21;
16
16 Turliuc,
Turliuc, V.,
V., Cocriş,
Cocriş, V.
V. —– Monedă
Monedă şi
şi credit, Editura Ankarom,
credit, Editura Ankarom, Iaşi,
Iaşi, 1998, p. 103.
1998, p. 103.
17
17 Manolescu, Gh. —– Moneda
Manolescu, Gh. Moneda şi
şi ipostazele ei, Editura
ipostazele ei, Editura Economică, Bucureşti, 1997,
Economică, Bucureşti, 1997, p.
p. 69;
69;
18
18 Manolescu, Gh. —– op.
Manolescu, Gh. op. cit., Editura Economică,
cit., Editura Economică, Bucureşti,
Bucureşti, 1997, p. 70;
1997, p. 70;
29
 ca ansamblu
ca ansamblu al al relațiilor
relaţiilor financiare
financiare de de constituire, distribuire și
constituire, distribuire şi utilizare
utilizare aa resurselor
resurselor financiare
financiare
sub
sub forma
forma fondurilor
fondurilor băneşti,bănești, în în scopul
scopul acoperirii
acoperirii unor unor nevoi
nevoi cu cu caracter
caracter public
19
public!”. . Problematica
Problematica
sistemului fiscal
sistemului fiscal se se integrează
integrează cu cu aceea
aceea aa sistemului
sistemului financiar,
financiar, iar iar raporturile
raporturile dintre
dintre acestea
acestea suntsunt
de
de la
la parte
parte la întreg.
la întreg.
Termenul de
Termenul de sistem
sistem financiar
financiar este este interpretat, uneori, și
interpretat, uneori, într-un un
şi într-un un senssens mai larg, și
mai larg, şi
datorită
datorită faptului
faptului că, că, așa
aşa cum
cum s-a s-a menționat
menţionat anterior, cuprinde și
anterior, cuprinde şi derularea
derularea fluxurilor
fluxurilor financiare
financiare ce ce
intercondiţionează cu
se intercondiționează
se cu derularea
derularea unor unor fluxuri
fluxuri reale,
reale, dar
dar areare dede asemenea
asemenea în în vedere
vedere și şi derularea
derularea
altor tipuri de fluxuri, cum sunt cele de natură
altor tipuri de fluxuri, cum sunt cele de natură informaţională. informațională.
În
În raport
raport cu cu multiplele
multiplele semnificații
semnificaţii date date conceptului
conceptului de de sistem
sistem financiar,
financiar, într-oîntr-o viziune
viziune
integratoare acesta poate fi definit ca un ansamblu de componente de esenţă financiară între care
integratoare acesta poate fi definit ca un ansamblu de componente de esență financiară între care
se
se manifestă
manifestă legături
legături organice,
organice, de de natură
natură să să imprime
imprime sistemului
sistemului un un caracter unitar. În
caracter unitar. În mod
mod firesc,
firesc,
sistemul financiar
sistemul financiar are are menirea
menirea de de aa mijloci
mijloci realizarea operaţiunilor de
realizarea operațiunilor de plăți într-o economie
plăţi într-o economie și şi de
de
aa furniza
furniza mecanismele
mecanismele necesare finanțării economiei.
necesare finanțării economiei.
Prin
Prin prisma
prisma elementelor
elementelor de de structură,
structură, având
având ca ca suport
suport diversele
diversele abordări
abordări din din literatura
literatura de de
specialitate, se
specialitate, se pot reţine ca
pot reține ca relevante următoarele accepțiuni
relevante următoarele accepțiuni date date sistemului
sistemului financiar:
financiar:
a. sistem
a. sistem de de relaţii financiare –— ansamblu
relații financiare ansamblu de relaţii economice
de relații economice în în formă bănească,
formă bănească,
denumite cel
denumite cel maimai adesea
adesea relații
relaţii financiare,
financiare, sau sau financiar-monetare,
financiar-monetare, prin prin care
care se se
vehiculează resurse
vehiculează bănești;
resurse băneşti;
b. ca
b. ca un sistem de
un sistem de fluxuri financiar-monetare –— totalitate
fluxuri financiar-monetare totalitate aa fluxurilor bănești ce
fluxurilor băneşti ce sese
derulează
derulează în în economie,
economie, la la nivel
nivel micro
micro și şi macroeconomic,
macroeconomic, care care se se analizează,
analizează, de de
regulă, în raport cu derularea fluxurilor
regulă, în raport cu derularea fluxurilor reale; reale;
c. sistem
c. sistem de financiare –— totalitate
instituții financiare
de instituții instituţiilor care
totalitate aa instituțiilor care participă
participă la la
organizarea relațiilor financiare, la constituirea și
organizarea relațiilor financiare, la constituirea şi distribuirea fondurilor, precum
distribuirea fondurilor, precum
și
şi la
la organizarea, derularea și
organizarea, derularea şi controlul
controlul activităților
activităților economice;
economice;
d. ca un sistem de fonduri financiare — ansamblu al fondurilor de
d. ca un sistem de fonduri financiare – ansamblu al fondurilor de resurse
resurse bănești
băneşti ce ce
se
se constituie
constituie în în economie
economie la la diverse
diverse niveluri
niveluri (macro,
(macro, mediu mediu și microeconomic) și
şi microeconomic) şi
se
se utilizează
utilizează în în raport
raport cu cu anumite
anumite destinații;
destinații;
e. ca
e. ca sistem
sistem de conducere șiși reglare
de conducere reglare aa activității financiare, ce
activității financiare, ce reflectă
reflectă utilizarea
utilizarea
bugetelor și
bugetelor şi balanţelor financiare și
(planurilor) financiare
balanțelor (planurilor) şi se se axează
axează pe pe activitatea
activitatea de de
previziune
previziune financiară;
financiară,
f. ca
f. _caun sistem de
un sistem de finanțare economiei –
finanțare aa economiei — ansamblu
ansamblu al al modalităților
modalităților de de finanțare
finanţare din din
cadrul
cadrul economiei,
economiei, regăsindu-se,
regăsindu-se, cel cel mai
mai adesea,
adesea, sub sub forma finanțării prin
forma finanțării prin piața
piaţa dede
respectiv prin
capital, respectiv
capital, îndatorare la
prin îndatorare bănci.
la bănci.

3.2. Sistemul
3.2. Sistemul financiar
financiar ca
ca ansamblu
ansamblu de
de relații
relaţii financiare
financiare

Prin prisma
Prin prisma conținutului economic, sistemul
conţinutului economic, sistemul financiar
financiar se se prezintă
prezintă ca ca unun ansamblu
ansamblu de de
financiare ce se manifestă în procesul complex de constituire, distribuire
relaţii financiare ce se manifestă în procesul complex de constituire, distribuire şi utilizare aa
relații și utilizare
fondurilor
fondurilor bănești-financiare.
băneşti-financiare.
Se
Se disting
disting două
două marimari subsisteme
subsisteme financiare:
financiare:
-- Subsistemul
subsistemul financiar public, care
financiar public, care reprezintă
reprezintă ansamblul
ansamblul relațiilor
relaţiilor financiare
financiare prinprin care
care se
se
distribuie și
constituie, distribuie
constituie, şi utilizează
utilizează fondurile bănești publice,
fondurile băneşti publice, având,
având, în în prim
prim plan,
plan, caca participanți
participanţi
cu
cu rol
rol determinant,
determinant, autoritățile
autoritățile publice
publice care
care administrează
administrează în în interes
interes public
public aceste
aceste fonduri
fonduri
-- Subsistemul
subsistemul financiar
financiar privat, considerat ca
privat, considerat ca ansamblu
ansamblu de de relații
relaţii financiare
financiare prinprin care
care se
se
distribuie și
constituie, distribuie
constituie, şi utilizează
utilizează fondurile
fondurile financiare
financiare private,
private, având
având în în prim
prim plan,
plan, caca participanți,
participanţi,
entitățile
entităţile șişi persoanele
persoanele private
private cece administrează
administrează în în interes
interes privat
privat fondurile
fondurile respective
respective
Diferențierile între cele două mari subsisteme ale sistemului financiar au
Diferențierile între cele două mari subsisteme ale sistemului financiar în vedere
au în vedere atât
atât
forma de
forma de proprietate
proprietate în în care
care se
se administrează
administrează patrimoniile
patrimoniile respective
respective (publică
(publică sausau privată),
privată), cât
cât și
şi

19 Filip,
19 Filip, Gh.
Gh. —– op.cit.,
op.cit., p.
p. 232;
232:
30
30
tipul de
tipul de interese
interese (obiective)
(obiective) ce ce se se satisfac
satisfac prin prin aceste
aceste relații
relaţii financiare.
financiare. Astfel, Astfel, pentru pentru relațiile
relaţiile
financiare din
financiare din subsistemul
subsistemul financiar financiar public public apar apar caracteristice proprietatea comună,
caracteristice proprietatea comună, publică publică și şi
caracterul
caracterul public public al al intereselor
intereselor satisfăcute,
satisfăcute, în în timp
timp ce ce relațiilor
relațiilor financiare
financiare din din subsistemul
subsistemul
financiar
financiar privat privat le le suntsunt caracteristice
caracteristice proprietatea
proprietatea privată privată și şi natura
natura privată
privată aa intereselor
intereselor ce ce sese
satisfac.
satisfac.
Prin prisma
Prin componentelor principale
prisma componentelor principale pe pe care
care le înglobează, subsistemul
le înglobează, subsistemul financiar financiar
se structurează pe următoarele
public se structurează pe următoarele subsisteme principale:
public subsisteme principale:
-- bugetul
bugetul de de stat
stat
-- bugetele
bugetele locale locale
-- asigurările
asigurările sociale sociale de de stat
stat
-- creditul
creditul (cu (cu participarea
participarea unor unor entități
entități publice)
publice)
-- asigurările
asigurările de de bunuri, persoane și
bunuri, persoane şi răspundere
răspundere civilă civilă (prin
(prin societăți
societăţi cu cu capital
capital de de stat)
stat)
-- finanțele întreprinderilor și
finanţele întreprinderilor şi altor
altor entități
entităţi publice
publice
Primele
Primele două două subsisteme
subsisteme (bugetul (bugetul de de stat, bugetele locale)
stat, bugetele locale) reprezintă
reprezintă relațiilerelațiile de de
redistribuire aa produsului
redistribuire produsului intern intern brut privind constituirea
brut privind constituirea fondurilorfondurilor bugetare,bugetare, precum precum si si
și
distribuirea şi utilizarea acestor fonduri pentru satisfacerea nevoilor publice, de interes național
distribuirea utilizarea acestor fonduri pentru satisfacerea nevoilor publice, de interes național
mai larg,
mai larg, respectiv
respectiv local. local. La relaţii financiare
aceste relații
La aceste financiare participă,
participă, pe pe dede oo parte,
parte, autoritățile
autorităţile publice,publice,
de altă parte persoanele fizice și juridice, în
iar pe de altă parte persoanele fizice şi juridice, în ipostaza de contribuabili la constituirea
iar pe ipostaza de contribuabili la constituirea
fondurilor și/sau
fondurilor şi/sau de de beneficiari
beneficiari ai bunurilor și
ai bunurilor şi serviciilor
serviciilor publice publice finanțate
finanţate pe pe seama
seama acestoracestor
resurse.
resurse.
Asigurările sociale
Asigurările sociale exprimă
exprimă relațiile
relațiile prin prin carecare se se constituie, distribuie și
constituie, distribuie utilizează, în
şi utilizează, în
principiu, fondurile
principiu, fondurile destinate protecţiei celor
destinate protecției celor ce ce îşiîși pierd
pierd capacitatea
capacitatea de de muncă.
muncă. Participanții
Participanţii la la
relații sunt
aceste relații
aceste sunt autoritățile
autorităţile publice
publice ce ce administrează
administrează fondurile fondurile de de asigurări
asigurări sociale sociale de de stat
stat șişi
persoanele fizice
persoanele fizice și juridice aflate
şi juridice aflate în în ipostaza
ipostaza de de contribuabili
contribuabili la la constituirea
constituirea acestor acestor fonduri,
fonduri,
respectiv numai
respectiv numai persoanele
persoanele fizice fizice ca ca beneficiari
beneficiari ai ai sumelor
sumelor utilizate
utilizate din din aceste
aceste fonduri.
fonduri. Procesul
Procesul
de colectare
de colectare aa resurselor resurselor financiare
financiare destinate acțiunilor de
destinate acțiunilor de asigurări
asigurări sociale sociale de de statstat și şi de
de
își găsește reflectarea
repartizare a acestora pe destinaţii îşi găseşte reflectarea în bugetul asigurărilor sociale de stat,
repartizare a acestora pe destinații în bugetul asigurărilor sociale de stat,
dar și
dar în bugetul
şi în bugetul asigurărilor
asigurărilor de de sănătate,
sănătate, în în bugetul
bugetul fondurilor
fondurilor pentru pentru ajutorul
ajutorul de de șomaj.
şomaj. Relații
Relații
financiare
financiare specifice asigurărilor sociale pot lua naştere şi în cadrul subsistemului financiar privat,
specifice asigurărilor sociale pot lua naștere și în cadrul subsistemului financiar privat,
prin
prin implicarea
implicarea unor unor autorități
autorități private
private care care constituie,
constituie, administrează
administrează și utilizează fonduri
şi utilizează fonduri private
private
de
de asigurări
asigurări sociale sociale (de (de exemplu,
exemplu, fonduri fonduri privateprivate de de pensii);
pensii), în în ipostaza
ipostaza de de contribuabili
contribuabili la la
formarea fondurilor
formarea fondurilor și beneficiari ai
şi beneficiari ai resurselor
resurselor de de la la aceste
aceste fonduri
fonduri se se regăsesc
regăsesc tot tot persoanele
persoanele
fizice și
fizice şi juridice, respectiv numai
juridice, respectiv numai persoanele
persoanele fizice. fizice.
Tot
Tot ca ca o o componentă
componentă aa subsistemuluisubsistemului financiar financiar public, public, poate poate fi fi considerată
considerată și şi cea cea aa
bugetelor fondurilor
bugetelor fondurilor speciale. speciale. DeşiDeși prin conţinutul economic
prin conținutul economic acestea acestea se se integrează
integrează în în bugetul
bugetul
public
public consolidat,
consolidat, ele ele se se particularizează
particularizează ca ca relații
relaţii financiare
financiare de de constituire, distribuire și
constituire, distribuire şi utilizare
utilizare
aa fiecărui
fiecărui fond fond special,
special, cu cu reflectare
reflectare într-unîntr-un buget buget distinct.
distinct. Participanţii
Participanții la la relațiile
relaţiile financiare
financiare
respective se
respective diferențiază, de
se diferențiază, de la la un un fond
fond la la altul,
altul, în în raport
raport cu cu scopul
scopul distinct
distinct urmăriturmărit în în
administrarea acelui
administrarea acelui fond fond (( dede exemplu,
exemplu, se se pot
pot constitui
constitui fondurifonduri speciale
speciale pentrupentru risc risc și şi accident,
accident,
modernizarea punctelor de control și
modernizarea punctelor de control şi trecere a frontierei, pentru modernizarea drumurilor publice
trecere a frontierei, pentru modernizarea drumurilor publice
etc.) Tot
etc.) Tot ca ca o o particularitate
particularitate aa acestor acestor relațiirelaţii financiare
financiare apare apare modulmodul specific
specific de de reprezentare
reprezentare aa
caracterului
caracterului public, public, la la administrarea
administrarea fiecărui fiecărui fond fond participând
participând o o anumită
anumită instituție
instituţie publică
publică (de (de
exemplu, un
exemplu, un minister
minister care care administrează
administrează distinct distinct un un anumit
anumit fond fond special).
special).
Considerată
Considerată ca ca oo componentă
componentă deosebită deosebită aa subsistemului
subsistemului financiar financiar public, public, creditulcreditul
exprimă
exprimă relațiile relaţiile financiare
financiare caracteristice constituirii și
caracteristice constituirii utilizării unor
şi utilizării unor fonduri
fonduri de de creditare,
creditare,
diferențiindu-se de
diferențiindu-se de subsistemele
subsistemele financiare
financiare prezentate
prezentate anterior anterior prin prin faptul
faptul că că au au lala bază
bază principiul
principiul
rambursabilității
rambursabilităţii și şi plății
plăți de de dobânzi
dobânzi ca ca preț
preţ al al folosirii
folosirii resurselor împrumutate. Această
resurselor împrumutate. Această
componentă
componentă exprimă, exprimă, așadar, aşadar, relații
relații financiare
financiare de de redistribuire
redistribuire temporară temporară aa disponibilităților
disponibilităuilor
bănești
băneşti pentru pentru satisfacerea
satisfacerea necesităților
necesităților suplimentare
suplimentare de de resurse
resurse financiare
financiare publice.
publice.

31
31
 Participanți la
Participanți la relațiile
relaţiile de de credit
credit sunt,sunt, pe pe de de oo parte,
parte, persoanele
persoanele fizice fizice și juridice și
şi juridice şi ,, pe
pe de
de
altă
altă parte,
parte, autoritățile
autoritățile publice, publice, în în ipostaza
ipostaza de de creditori
creditori sau sau de de debitori,
debitori, după după cum cum cedeazăcedează
disponibilitățile
disponibilitățile bănești băneşti proprii proprii sau primesc și
sau primesc şi utilizează
utilizează resurse bănești. Sunt
resurse băneşti. Sunt tipicetipice acestuia
acestuia
relațiile de
relațiile de credit
credit public,
public, dar dar se se includ
includ aici aici și şi acele relaţii la
acele relații la care
care participă
participă diferitelediferitele instituții
instituții
financiar-bancare cu
financiar-bancare cu capital
capital de de stat
stat în în raporturi
raporturi cu cu alte
alte persoane
persoane fizice fizice și juridice, reprezentând
şi juridice, reprezentând oo
formă
formă distinctă
distinctă aa creditului
creditului denumitădenumită generic generic credit bancar.
credit bancar.
La
La rândulrândul lor, asigurările de
lor, asigurările de bunuri,
bunuri, persoane persoane și și răspundere
răspundere civilă, civilă, se se consideră
consideră ca ca
subsistem financiar,
subsistem financiar, particularizat
particularizat prin prin specificul
specificul relațiilorrelaţiilor de de constituire, distribuire și
constituire, distribuire şi utilizare
utilizare aa
unui fond
unui fond specific
specific numit numit de de asigurare.
asigurare. La relaţii financiare
aceste relații
La aceste financiare participă
participă instituțiile
instituţiile de de asigurări
asigurări
cu capital de stat specializate în astfel de activități,
cu capital de stat specializate în astfel de activităţi, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice
pe de o parte, și persoanele fizice și juridice
asiguraţi, pe
ca asigurați,
ca pe de de altă
altă parte. Derularea acestor
parte. Derularea acestor relații relaţii financiare
financiare este este legată
legată directdirect de de manifestarea
manifestarea
unor
unor evenimente cu impact negativ în viața economică şi socială (generatoare de
evenimente cu impact negativ în viața economică și socială (generatoare de pierderi)
pierderi)
denumite generic
denumite generic riscuri.
riscuri.
Un alt
Un alt subsistem
subsistem financiar financiar public public este este reprezentat
reprezentat de de finanțele întreprinderilor și
finanțele întreprinderilor şi altor
altor
entități economico-sociale, publice.
entităţi economico-sociale, publice. Un Un asemenea
asemenea subsistem subsistem exprimă exprimă relațiile
relațiile financiare
financiare prin prin care
care
se constituie,
se distribuie și
constituie, distribuie utilizează capitalurile,
şi utilizează capitalurile, respectiv respectiv fondurile
fondurile băneşti bănești administrate
administrate de de
aceste
aceste entități.
entități. Participanţii
Participanții la la aceste
aceste relații relații sunt, sunt, principial, întreprinderile sau
principial, întreprinderile sau entitățile
entităţile
economice și
economice şi sociale
sociale publice,
publice, pe pe de parte, și
de oo parte, şi diversele
diversele persoane
persoane fizice fizice sau juridice care
sau juridice care concură
concură
la constituirea,
la distribuirea și
constituirea, distribuirea utilizarea resurselor
şi utilizarea resurselor bănești băneşti necesare
necesare lor, lor, pe pe de de altă
altă parte.
parte.
Subsistemul financiar
Subsistemul financiar privat înglobează relațiile
privat înglobează relațiile financiare
financiare de de constituire, distribuire și
constituire, distribuire şi
utilizare a fondurilor bănești în cadrul proprietății
utilizare a fondurilor băneşti în cadrul proprietăţii private. Ca sistemul financiar privat, acesta se
private. Ca sistemul financiar privat, acesta se
structurează
structurează pe pe următoarele
următoarele subsisteme: subsisteme:
finanţele întreprinderilor și
-- finanțele întreprinderilor şi altor
altor entități
entităţi sau sau firmelor
firmelor private;
private;
-- creditul
creditul bancarbancar (privat)(privat)
-- asigurările
asigurările sociale sociale private
private și şi asigurările
asigurările de bunuri, persoane
de bunuri, persoane și şi răspundere
răspundere civilă civilă (private)
(private)
finanţele gospodăriilor
-- finanțele gospodăriilor (menajelor) (menajelor)
Finanţele
Finanțele private private ale firmelor reflectă
ale firmelor reflectă relațiile
relaţiile economice
economice în în formă bănească prin
formă bănească prin carecare sese
mobilizează,
mobilizează, repartizează
repartizează și utilizează resursele
şi utilizează resursele băneşti bănești necesare
necesare activității
activităţii de de producție,
producție, investiții
investiţii
precum și
precum şi pentru
pentru satisfacerea
satisfacerea altor cerinţe la
altor cerințe la nivel
nivel entităților
entităților respective.
respective. Sfera Sfera de de cuprindere
cuprindere aa
relații este
acestor relații
acestor este foarte
foarte largă,
largă, antrenând
antrenând o o multitudine
multitudine de de participanți
participanţi în în baza
baza proprietății
proprietăţii private private
asupra bunurilor și
asupra bunurilor şi sumelor
sumelor de de banibani ce ce facfac obiectul
obiectul relațiilor
relaţiilor financiare respective. Între
financiare respective. Între acest
acest
subsistem si cel al întreprinderilor cu capital de stat
subsistem si cel al întreprinderilor cu capital de stat există asemănări şi deosebiri ce decurg din există asemănări și deosebiri ce decurg din
specificul
specificul activităților
activităţilor pe pe care
care le le desfășoară
desfăşoară entitățile entitățile respective.
respective.
Ca
Ca o o componentă
componentă distinctă distinctă aa subsistemului
subsistemului financiar financiar privat,privat, creditul
creditul bancar înglobează
bancar înglobează
toate relațiile bănești
toate relațiile băneşti vizând vizând mobilizarea
mobilizarea de de resurse
resurse bănești băneşti si si redistribuirea
redistribuirea acestora acestora pe pe principiul
principiul
rambursabilității si al plății de dobândă pentru sumele
rambursabilităţii si al plăţi de dobândă pentru sumele împrumutate. Participanţii la aceste relații împrumutate. Participanții la aceste relaţii
sunt diferitele
sunt diferitele persoanepersoane fizice fizice și juridice aflate
şi juridice aflate fie fie înîn ipostaza
ipostaza de de creditor,
creditor, fie fie înîn ceacea de de debitor,
debitor, și şi
instituţiile financiar-bancare
instituțiile financiar-bancare private, private, ca ca intermediari
intermediari financiari. financiari.
Asigurările sociale
Asigurările sociale privateprivate pot pot apare
apare ca ca o o componentă
componentă distinctă distinctă aa subsistemului
subsistemului financiar financiar
privat
privat înîn măsura
măsura în în care
care diferite
diferite persoane
persoane fizice fizice și juridice participă
şi juridice participă la la constituirea,
constituirea, distribuireadistribuirea și şi
utilizarea
utilizarea unor unor fonduri
fonduri de de asigurări
asigurări sociale,sociale, administrate
administrate de de instituții
instituţii cu cu capital
capital privat.
privat.
Asigurările de
Asigurările de bunuri, persoane și
bunuri, persoane răspundere civilă
și răspundere civilă cuprind
cuprind relațiile
relaţiile financiare
financiare specificespecifice
distribuirii și
constituirii, distribuirii
constituirii, utilizării fondurilor
şi utilizării fondurilor de de asigurare,
asigurare, la la care
care participă
participă însă însă societățile
societăţile de de
asigurări
asigurări cu cu capital
capital privat,
privat, ca ca asigurători,
asigurători, și şi diferite
diferite persoane
persoane fizice fizice și şi juridice,
juridice, ca ca asigurați.
asiguraţi.
Finanțele gospodăriilor (menajelor) înglobează relaţiile financiare la care
Finanțele gospodăriilor (menajelor) înglobează relațiile financiare la care participă
participă
entități instituționale (familii,
entităţi instituționale (familii, celibatari,
celibatari, diferite diferite comunități
comunităţi consumatoare
consumatoare etc.) etc.) care
care realizează
realizează
venituri și
venituri şi le le folosesc
folosesc potrivit potrivit nevoilornevoilor lor lor pentru
pentru aa procura procura bunurilebunurile și şi serviciile
serviciile necesare
necesare
consumului, inclusiv
consumului, economisirea și
inclusiv economisirea şi plasamentele
plasamentele de de resurse
resurse bănești.
băneşti.

32
 Este de
Este de menționat,
menţionat, de de asemenea,
asemenea, existența
existenţa unor unor zonezone dede interferență
interferenţă între între diferitele
diferitele
subsisteme,
subsisteme, inclusiv între sistemul
inclusiv între sistemul financiar
financiar public
public și şi cel
cel privat.
privat. De altfel, caracterul
De altfel, caracterul de de sistem
sistem
financiar unitar
financiar presupune și
unitar presupune şi manifestarea
manifestarea unor între subsistemele
interrelații între
unor interrelații subsistemele componente,
componente,
respectiv întrepătrunderea lor.
respectiv întrepătrunderea lor. ÎnÎn acest
acest sens,sens, finanțele
finanțele întreprinderilor sunt
întreprinderilor sunt importante
importante
“furnizoare” de resurse financiare publice sub formă de impozite
“furnizoare” de resurse financiare publice sub formă de impozite şi taxe, bugetului de și taxe, bugetului stat și
de stat şi
bugetelor locale,
bugetelor locale, de contribuţii pentru
de contribuții pentru asigurările
asigurările sociale
sociale șişi de
de sănătate,
sănătate, de taxe și
de taxe şi alte vărsăminte
alte vărsăminte
la
la fondurile
fondurile speciale,
speciale, dede prime
prime de de asigurare
asigurare către către societăți
societăţi de de asigurări
asigurări și şi reasigurări,
reasigurări, de de
disponibilități
disponibilități bănești
băneşti către bănci comerciale,
către bănci comerciale, de de dividende
dividende pentru acţionari și
pentru acționari şi gospodării,
gospodării, de de
dobânzi către creditori etc. În sens invers, întreprinderile și gospodăriile
dobânzi către creditori etc. În sens invers, întreprinderile şi gospodăriile sau persoanele fizice sau persoanele fizice
beneficiază
beneficiază de de subvenții
subvenţii de de la
la bugetul
bugetul de stat și
de stat şi bugetele
bugetele locale,
locale, dede sume
sume pentru
pentru diferite
diferite acțiuni
acţiuni
din bugetul asigurărilor
din bugetul asigurărilor sociale,
sociale, de de despăgubiri
despăgubiri sau sau sume
sume asigurate
asigurate de de la
la societățile
societăţile de de asigurări
asigurări și şi
reasigurări,
reasigurări, de
de credite
credite de
de la
la bănci
bănci sausau de
de la
la stat
stat etc.
etc.

3.3. Sistemul
3.3. Sistemul de
de fluxuri
fluxuri financiar-monetare
financiar-monetare

Ansamblul fluxurilor
Ansamblul financiar-monetare ce
fluxurilor financiar-monetare ce se se desfășoară
desfăşoară într-o într-o economie,
economie, ce ce se se
manifestă
manifestă ca urmare aa unor
ca urmare unor relații
relaţii (de
(de natură
natură financiară)
financiară) între între participanți,
participanţi, într-oîntr-o anumită
anumită
perioadă de timp, desemnează
perioadă de timp, desemnează sistemul de fluxuri financiare (şi monetare).
sistemul de fluxuri financiare (și monetare).
Un flux
Un financiar-monetar poate
flux financiar-monetar poate fi fi desemnat
desemnat ca ca o o sumă
sumă (volum)
(volum) de resurse bănești
de resurse băneşti ce ce se se
transmite, într-o anumită perioadă de timp, de la un participant
transmite, într-o anumită perioadă de timp, de la un participant la un circuit economic către alt la un circuit economic către alt
participant. Din
participant. punct de
Din punct de vedere noțional, termenul
vedere noțional, termenul de flux se
de /lux se află
află înîn relație
relaţie inversă
inversă cu cu cel
cel dede stoc
soc
și se încadrează în contextul mai larg al noțiunii
şi se încadrează în contextul mai larg al noțiunii de circuit (financiar). Semnificaţia fluxurilor
de circuit (financiar). Semnificația fluxurilor
financiare
financiare este este intrinsec
intrinsec legată legată de de transferul/mișcarea
rransferul/mișcarea de valoare, manifestarea
de valoare, manifestarea fluxurilorfluxurilor
financiare
financiare conducând
conducând la la creșterea,
creşterea, respectiv
respectiv diminuarea,
diminuarea, dimensiunii
dimensiunii unui unui fond
fond financiar.
financiar.
În
În procesul
procesul de de constituire
constituire aa fondurilor precum și
fondurilor precum şi înîn procesul
procesul de de distribuire
distribuire și şi utilizare
utilizare aa
fondurilor
fondurilor respective,
respective, au au loc,
loc, după
după cum cum s-a s-a mai
mai precizat,
precizat, fluxuri
fluxuri financiare
financiare de de intrare-ieșire.
intrare-ieşire. Ele Ele
se
se află,
află, totodată,
totodată, în în corelație
corelație cu cu fluxurile
fluxurile realereale de intrare-ieşire concretizate
de intrare-ieșire concretizate în în livrarea
livrarea de de bunuri
bunuri
și
ŞI servicii,
servicii, respectiv achiziţii, salarii
respectiv achiziții, salarii etc.,
etc., ce ce au
au locloc lala nivelul
nivelul diferitelor
diferitelor entități
entități sau sau structuri
structuri
economice
economice sau sau sociale, îmbrăcând forme
sociale, îmbrăcând forme ale încasărilor, împrumuturilor
ale încasărilor, împrumuturilor primite, primite, ori ori al
al plăților,
plăţilor,
rambursărilor
rambursărilor de de credite
credite etc. etc.
Fluxurile financiare de
Fluxurile financiare de intrare
intrare potpot avea
avea diverse
diverse surse surse de provenienţă aa sumelor
de proveniență sumelor de de bani
bani
(fonduri publice,
(fonduri publice, fonduri
fonduri ale ale organizațiilor
organizațiilor private,
private, menajelor,
menajelor, inclusiv pieţele financiare),
inclusiv piețele financiare), după după
cum fluxurile
cum fluxurile (financiare)
(financiare) de de ieșire
ieşire includ
includ oo multitudine
multitudine de de destinații
destinaţii ale ale resurselor
resurselor (plăți(plăţi către
către
furnizori, salariați,
furnizori, bănci, stat,
salariați, bănci, stat, operațiuni
operaţiuni pe pe piețe
pieţe financiare
financiare etc.). etc.).
Având
Având în în vedere
vedere particularitățile
particularitățile acestor acestor fluxuri
fluxuri financiare,
financiare, inclusiv
inclusiv sub sub aspectul
aspectul
intercondiționărilor cu
intercondiționărilor cu fluxurile
fluxurile reale, reale, este
este relevantă
relevantă diferențierea
diferențierea celor celor dintâi
dintâi pe pe următoarele
următoarele
tipuri:
tipuri: de
de contrapartidă;
contrapartidă; decalate; decalate; multiple;
multiple; autonome
autonome
Primul tip
Primul tip dede fluxuri
fluxuri financiar-monetare
financiar-monetare se se intercondiționează,
intercondiționează, în în mod
mod direct
direct și şi imediat
imediat
(„t”),
(„t”), cucu realizarea
realizarea fluxurilor
fluxurilor reale reale corespondente;
corespondente; cele cele două două categorii
categorii de de fluxuri
fluxuri avândavând loc loc
concomitent, în sensuri opuse și la dimensiuni valorice egale
concomitent, în sensuri opuse şi la dimensiuni valorice egale (9), ceea ce favorizează derularea (∑), ceea ce favorizează derularea
lor
lor continuă. Derularea acestor
continuă. Derularea acestor fluxuri,
fluxuri, poate
poate arăta
arăta schematic
schematic ca în figura
ca în figura dede mai jos:
mai jos:

Figura nr.
Figura nr. 11 Derularea
Derularea fluxurilor
fluxurilor financiar—monetare de contrapartidă
financiar–monetare de contrapartidă
33
33
 momentul
momentul derulării
derulării fluxurilor
fluxurilor -- „t”
„t”

flux
flux real
real (bunuri
(bunuri şi
şi // sau
sau servicii)
servicii) de
de „Φ”
„P” unităţi fizice
unităţi fizice

V
operator
operator operator
operator
economic
economic Economic
economic
AA B
B

flux financiar
flux financiar monetar
monetar de
de ∑
> u.m.
u.m.

Dimensiunea
Dimensiunea valorică valorică Σ > u.m.
u.m. (ex.:
(ex.: 1000
1000 lei)lei) reprezintă
reprezintă exprimarea valorică aa celor
exprimarea valorică celor Φ O
unități
unităţi fizice
fizice (ex.:
(ex.: 100
100 kg),
kg), la preţul pp (ex.:
la prețul (ex.: 1010 lei). Este de
lei). Este de remarcat
remarcat faptulfaptul căcă fundamentul
fundamentul unei unei
economii
economii constă
constă tocmai
tocmai în în derularea rațională aa fluxurilor
derularea rațională fluxurilor reale
reale în în raport
raport cucu cele
cele financiar–
financiar-—
monetare.
monetare.
Al doilea
Al doilea tip de fluxuri
tip de fluxuri financiar-monetare
financiar-monetare presupun presupun existența
existenţa în în derularea
derularea acestora
acestora aa unui
unui
ecart temporal (Δt)
ecart temporal (At) față
faţă de
de manifestarea
manifestarea fluxurile
fluxurile reale
reale (produse
(produse în în prealabil).
prealabil). ÎnÎn acest
acest caz,
caz, are
are loc
loc
un
un decalaj între momentele
decalaj între momentele de de realizare
realizare ale ale celor
celor două
două fluxuri
fluxuri și şi implicit
implicit crearea
crearea de datorii și
de datorii şi de
de
de schimb. Întrucât plata nu se
creanţe pentru participanţii la relaţiile de schimb. Întrucât plata nu se face pe loc, apare un fitlu
creanțe pentru participanții la relațiile face pe loc, apare un titlu
de creanță
de creanță asupra
asupra unor
unor resurse
resurse financiare
financiare ce ce aparțin
aparțin operatorului
operatorului economic
economic ce ce aa primit
primit resursele
resursele
în formă natural-materială pe care nu le-a achitat. Debitoare este
în formă natural-materială pe care nu le-a achitat. Debitoare este persoana ce a primit resurse înpersoana ce a primit resurse în
formă
formă natural-materială,
natural-materială, iar iar cel
cel ce ce trebuie
trebuie să-și
să-şi recupereze
recupereze sumelesumele apare,apare, pepe perioada
perioada până
până la la
datoriei, în ipostaza de creditor. Apariția unei
stingerea datoriei, în ipostaza de creditor. Apariţia unei asemenea „rupturi” în derularea
stingerea asemenea „rupturi” în derularea
fluxurilor financiar-monetare
fluxurilor financiar-monetare față faţă de de cele
cele reale
reale poate
poate să să apară
apară prin
prin prisma
prisma momentului
momentului diferit
diferit dede
a mărfurilor cu acela al deținerii efective de lichidități
obţinere a mărfurilor cu acela al deţinerii efective de lichidităţi de către debitor.
obținere de către debitor.
Derularea unor
Derularea unor asemenea
asemenea fluxurifluxuri poate
poate arăta
arăta schematic
schematic ca ca înîn figura
figura de
de mai jos:
mai Jos:
Figura nr.
Figura nr. 2.
2. Derularea
Derularea fluxurilor
fluxurilor financiar—monetare
financiar–monetare decalate decalate
flux
flux real
real (bunuri
(bunuri şi
şi // sau
sau servicii)
servicii) de
de „Φ” unităţi fizice
„” unităţi fizice
momentul
momentul derulării
derulării fluxului:
fluxului: „t”;
„t”
operator
operator operator
operator
economic
economic economic
economic
A B
B

flux
flux financiar
financiar monetar
monetar dede ∑ u.m.;
> u.m.;
momentul
momentul derulării fluxului: „t
derulării fluxului: „t +
+ Δt”
At”

La
La rândul
rândul lor,
lor, fluxurile
fluxurile financiar-monetare
financiar-monetare multiple
multiple sunt
sunt caracterizate
caracterizate prin
prin participarea
participarea
unor intermediari financiari, care preiau creanţele (rezultate prin apariția decalajului dintre ele
unor intermediari financiari, care preiau creanțele (rezultate prin apariția decalajului dintre ele și
şi
fluxurile
fluxurile reale), transferând sumele
reale), transferând sumele cuvenite vânzătorilor și
cuvenite vânzătorilor şi urmând
urmând a a le le recupera
recupera de de la
la datornici,
datornici,
la
la oo dată ulterioară. În
dată ulterioară. În aceste condiţii, are
aceste condiții, are loc
loc oo multiplicare
multiplicare aa fluxurilor
fluxurilor financiare
financiare în în raport
raport cucu
cele reale și
cele reale şi oo redistribuire
redistribuire aa resurselor
resurselor bănești între mai
băneşti între mai mulți
mulți participanți,
participanţi, cucu posibile
posibile efecte
efecte
benefice asupra
benefice funcţionării mecanismului
asupra funcționării mecanismului economic,
economic, inclusiv
inclusiv aa sistemului
sistemului financiar-monetar.
financiar-monetar. În În
opinia
opinia noastră,
noastră, derularea
derularea acestor
acestor fluxuri,
fluxuri, poate
poate arăta
arăta schematic
schematic ca în figura
ca în figura de
de mai jos:
mai jos:

34
 Figura nr.
Figura nr. 3.
3. Derularea
Derularea fluxurilor
fluxurilor financiar—monetare multiple
financiar–monetare multiple
flux real
flux real (bunuri
(bunuri şi
şi // sau
sau servicii)
servicii) de
de „Φ” unităţi fizice;
„O” unităţi fizice;
momentul
momentul derulării
derulării fluxului:
fluxului: „t”;
„t”;

operator
operator operator
operator
economic
economic cre. anță economic
economic
A B

N, 7
7
ro
1 | de Grea Na ! 221
Îl operator
operator _ !
economic
economic Pi
(I —– intermediar
(I intermediar
financiar
financiar ))

1: flux
1: financiar-monetar de
flux financiar-monetar de ∑ u.m ≤ ∑
> 22u.m< yu. m;
1 u. m.;
momentul
momentul derulării fluxului: „t
derulării fluxului: „t +
+ Δt
Ati”1”
2: flux
2: financiar-monetar ∑
flux financiar-monetar Yu.u. m.;
m.;
momentul
momentul derulării fluxului: „t
derulării fluxului: „t +
+ Δt 2”- scadenţa,
At>”- scadenta. cu cu Δt 2> Δt
Ab> Ati 1
Ultima
Ultima categorie
categorie desemnată
desemnată de de fluxurile
fluxurile autonome
autonome se se caracterizează
caracterizează printr-o
printr-o anumită
anumită
independenţă de
independență de cele
cele reale
reale și
şi sunt
sunt specifice operațiunilor de
specifice operațiunilor împrumut, presupunând
de împrumut, presupunând momente
momente și şi
sensuri
sensuri specifice
specifice dede derulare,
derulare, dede la
la creditor
creditor la
la debitor
debitor (în
(în momentul
momentul acordării
acordării sumei împrumutate)
sumei împrumutate)
și
ŞI invers
invers (cu
(cu prilejul
prilejul rambursării
rambursării ei).ei). Derularea acestor fluxuri
Derularea acestor poate fi
fluxuri poate fi reprezentată
reprezentată astfel
astfel ::

Figura nr.
Figura nr. 4.
4. Derularea
Derularea fluxurilor
fluxurilor financiar—monetare autonome
financiar–monetare autonome
flux financiar -- monetar
flux financiar monetar de
de ∑ u. m;
5 u. m; momentul
momentul derulării
derulării fluxului:
fluxului: „t
„t „

operator
operator operator
operator
economic
economic economic
economic
AA B
B

flux financiar-monetar de
flux financiar-monetar de ∑ u.m. sau
5 u.m. sau ∑ u.m +
> u.m + δ5 (ex.:
(ex.: dobândă)
dobândă)
momentul
momentul derulării
derulării fluxului:
fluxului: „t
„t++ Δt”
At”

În
În principiu,
principiu, independența
independenţa fluxurilor
fluxurilor autonome
autonome poate
poate fi
fi relativă în raport
relativă în raport cu
cu derularea
derularea
fluxuri reale
unor fluxuri
unor ulterioare, întrucât
reale ulterioare, întrucât obținerea
obţinerea de de resurse
resurse financiare,
financiare, înîn măsura
măsura înîn care
care
operaţiunile aferente
operațiunile aferente nunu sunt
sunt speculative,
speculative, se vor regăsi
se vor regăsi ulterior
ulterior sub
sub forma
forma manifestării unor
manifestării unor
fluxuri
fluxuri reale
reale (ex.:
(ex.: cazul împrumuturilor pentru
cazul împrumuturilor pentru retehnologizare).
retehnologizare).

3.4 Sistemul
3.4 Sistemul de
de instituții
instituţii financiar-bancare
financiar-bancare

Privit prin
Privit prin prisma
prisma conținutului
conţinutului de de structuri
structuri organizatoric
organizatoric funcționale
funcționale privind
privind derularea
derularea
activităților
activităților financiare, sistemul financiar al unei economii de piaţă este considerat un sistem de
financiare, sistemul financiar al unei economii de piață este considerat un sistem de
instituţii financiar
instituții financiar -- bancare,
bancare, cu cu atribuțiuni
atribuţiuni în în organizarea relațiilor financiare
organizarea relațiilor financiare sausau care
care participă
participă lala
și utilizarea fondurilor bănești, și
constituirea, distribuirea şi utilizarea fondurilor băneşti, şi implicit la elaborarea şi executarea
constituirea, distribuirea implicit la elaborarea și executarea
deciziilor financiare
deciziilor financiare”. 20
instituţiilor specializate
Ansamblul instituțiilor
. Ansamblul specializate înîn activitatea
activitatea financiar
financiar – — bancară
bancară este
este
cunoscută
cunoscută și şi sub
sub denumirea
denumirea de de aparat financiar –
aparat financiar — bancar.
bancar.
În
În cadrul
cadrul sistemului
sistemului financiar,
financiar, abordat
abordat din din punctul
punctul de vedere al
de vedere al cadrului
cadrului organizatoric
organizatoric --
instituțional, se
instituțional, se poate
poate delimita,
delimita, pepe de
de oo parte,
parte, subsistemul
subsistemul financiar
financiar al al entităților
entităţilor nespecializate
nespecializate cu cu
atribuții în
atribuții în domeniul
domeniul financiar,
financiar, iariar pe
pe de
de altă
altă parte,
parte, subsistemul
subsistemul financiar
financiar al al entităților
entităţilor specializate
specializate
care
care desfășoară
desfăşoară activități
activități financiare.
financiare. Pe Pe dede altă
altă parte, în raport
parte, în raport cucu criteriul
criteriul apartenenței
apartenenţei la la sfera
sfera

20
20 Filip,
Filip, Gh.,
Gh., ş.a.
ş.a. —– op.
op. cit., Editura Junimea,
cit., Editura Junimea, Iaşi,
laşi, 2002,
2002, p.
p. 77
77 —– 86.
86.
35
publică
publică sausau la la cea
cea privată,
privată, sese pot,
pot, deci,
deci, delimita
delimita entități
entităţi nespecializate
nespecializate cu cu atribuții
atribuţii financiare
financiare de de
tip public și
tip public şi privat,
privat, respectiv
respectiv entități publice și
entități publice şi private
private specializate
specializate financiar.
financiar.
În
În subsistemul financiar al
subsistemul financiar al entităților
entităţilor publice nespecializate sunt
publice nespecializate cuprinse, la
sunt cuprinse, la rândul
rândul lor,
lor,
organisme ale
organisme ale democrației
democraţiei reprezentative
reprezentative -- Parlamentul,
Parlamentul, respectiv
respectiv organisme
organisme ale ale administrației
administraţiei de de
stat –
stat — Guvernul,
Guvernul, ministerele
ministerele (altele
(altele decât Ministerul Finanţelor),
decât Ministerul Finanțelor), altealte organe
organe ale ale administrației
administraţiei de de
stat etc.
stat etc.
Subsistemul financiar al
Subsistemul financiar al entităților
entităților publice
publice specializate financiar cuprinde
specializate financiar cuprinde entități
entități care
care
desfășoară
desfăşoară activități
activități financiare
financiare specializate
specializate în în control
control și supraveghere –
şi supraveghere în România:
— în România: Ministerul
Ministerul
Finanţelor (Publice),
Finanțelor (Publice), Agenția Națională de
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Curtea
Administrare Fiscală, Curtea de de Conturi,
Conturi, Autoritatea
Autoritatea
de Supraveghere Financiară, alte instituții și
de Supraveghere Financiară, alte instituţii şi organisme specializate, compartimentele financiare
organisme specializate, compartimentele financiare
din ministere
din ministere sau sau alte
alte organe
organe ale ale administrației
administrației centrale
centrale de de stat, aparţinând regiilor
stat, aparținând regiilor autonome,
autonome,
societăților
societăţilor comerciale
comerciale cu cu capital
capital de stat și
de stat şi aa altor
altor instituții
instituţii publice.
publice.
Subsistemul financiar
Subsistemul financiar al al entităților
entităților private
private specializate financiar cuprinde:
specializate financiar băncile,
cuprinde: băncile,
societățile de asigurări și reasigurări, societățile
societăţile de asigurări şi reasigurări, societățile de valori mobiliare, alți operatori economici ce
de valori mobiliare, alți operatori economici ce
desfășoară
desfăşoară activități
activităţi financiar
financiar -- bancare.
bancare.

3.5 Sistemul
3.5 Sistemul de
de fonduri
fonduri financiare
financiare

Sistemul fondurilor
Sistemul fondurilor financiare
financiare reprezintă
reprezintă un un altalt mod
mod de de manifestare
manifestare aa sistemului
sistemului
financiar, care
financiar, care se defineşte ca
se definește ca „totalitate
„totalitate aa fondurilor bănești constituite,
fondurilor băneşti distribuite și
constituite, distribuite şi utilizate în
utilizate în
și societate, între care se manifestă anumite conexiuni
economie şi societate, între care se manifestă anumite conexiuni specifice”?l.
economie specifice” 21
.
Structura
Structura sistemului
sistemului de de fonduri
fonduri financiare
financiare stă stă la baza derulării
la baza derulării fluxurilor
fluxurilor bănești-
băneşti-
financiare în orice economie, dar, la rândul său, ea decurge din
financiare în orice economie, dar, la rândul său, ea decurge din concepția asupra sistemului concepția asupra sistemului
financiar,
financiar, având
având lala bază
bază oo anumită
anumită politică
politică financiar-monetară.
financiar-monetară.
Fiecărei
Fiecărei componente a sistemului financiar îiîi corespund,
componente a sistemului financiar corespund, de de regulă,
regulă, mai
mai multe
multe fonduri
fonduri dede
resurse
resurse bănești. Fiecare fond
băneşti. Fiecare fond are
are oo anumită
anumită rațiune
rațiune de
de a a ființa,
fiinţa, propriile
propriile reguli
reguli de constituire și
de constituire şi de
de
distribuire,
distribuire, legături
legături specifice
specifice cu cu celelalte
celelalte fonduri.
fonduri.
O
O imagine
imagine generală
generală aa sistemului
sistemului financiar
financiar înîn această
această accepțiune
accepţiune decurge
decurge din tipurile și
din tipurile şi
modalitățile
modalităţile de de grupare
grupare ale ale fondurilor
fondurilor financiar-monetare,
financiar-monetare, iar iar pentru
pentru structurarea
structurarea sistemului
sistemului
financiar
financiar nene apare
apare relevantă
relevantă delimitarea
delimitarea lor în funcție
lor în funcţie de:
de: nivelul
nivelul (eșalonul)
(eşalonul) la la care
care se constituie și
se constituie şi
distribuie resursele
distribuie resursele acumulate;
acumulate; forma forma de de proprietate
proprietate de de care
care aparțin; titlul cu
aparțin; titlul cu care
care se
se fac
fac prelevări
prelevări
la fonduri și
la fonduri şi plăți
plăţi de
de la
la acestea.
acestea.”22
Sintetic, delimitarea
Sintetic, delimitarea sistemului
sistemului financiar
financiar abordat
abordat prin prin prisma
prisma fondurilor
fondurilor de de resurse
resurse
exprimată conform
financiare, poate fi exprimată conform tabelului:
financiare, poate fi tabelului:

nr. 11 —– Sistemul
Tabel nr.
Tabel Sistemul fondurilor
fondurilor de
de resurse
resurse financiare
financiare în
în raport
raport cu
cu diverse
diverse criterii
criterii
de clasificare
de clasificare

Sistemul fondurilor
Sistemul de resurse
fondurilor de resurse financiare
financiare

1.
1. după
după nivelul
nivelul organizatoric
organizatoric lala care
care se
se constituie
constituie șişi administrează
administrează fondurile
fondurile
se constituie şiși se
se constituie se administrează
administrează dede către
către autoritățile
autorităţile sau
sau instituțiile
instituţiile
fonduri
fonduri de
de nivel
nivel central
central centrale, vizând realizarea unor obiective de interes macroeconomic
cenrra/e, vizând realizarea unor obiective de interes macroeconomic
(macroeconomice,
(macroeconomice, sau social.
sau social.
centralizate)
centralizate) cele mai
cele mai reprezentative
reprezentative sunt:
sunt: fondul bugetului de
fondul bugetului de stat,
stat, fondul
fondul de de
creditare, fondul
creditare, fondul dede asigurare
asigurare
fonduri
fonduri de
de nivel
nivel mediu-
mediu- sunt constituite și
sunf constituite şi administrate
administrate de structuri funcționale
de structuri existente la
funcționale existente la

21
21 Filip,
Filip, Gh. publice, Editura
Finanţe publice,
Gh. -- Finanțe Universităţii „Al.
Editura Universităţii „Al. I.
|. Cuza”,
Cuza”, Iaşi,
Iaşi, 2005,
2005, p.
p. 37.
37.

22 Văcărel,
22 Văcărel, I.L. ş.a.
ş.a. –— Finanţe
Finanţe publice,
publice, E.D.P.
E.D.P. ,, Bucureşti, 2003, p.
Bucureşti, 2003, p. 81-83.
81-83.
36
36
economic
economic nivelul
nivelul mediu
mediu de de organizare
organizare (de(de exemplu,
exemplu, de de către
către ministerele
ministerele și şi
unitățile
unităţile administrativ-teritoriale
administrativ-teritoriale coordonatoare
coordonatoare de de tipul
tipul județelor)
județelor)
fonduri
fonduri de
de nivel
nivel constituie şiși administrează
se constituie
se administrează de de către
către întreprinderi,
întreprinderi, instituții
instituţii şiși entități
entităţi
microeconomie
microeconomic economice şiși sociale
economice sociale operative, având drept
operative, având drept scop
scop satisfacerea
satisfacerea nevoilor
nevoilor
(descentralizate)
(descentralizate) de funcționare şiși dezvoltare
de funcționare dezvoltare a a acestora.
acestora.

2.
2. după
după destinația
destinaţia dată
dată resurselor
resurselor din
din fondurile
fondurile financiare:
financiare:
se
se regăsesc fondurile proprii
regăsesc fondurile proprii ale ale întreprinderilor destinate activităţii
întreprinderilor destinate activității
producție, de comerț, investiții, precum și fondurile
de producție, de comerţ, investiţii, precum şi fondurile împrumutate
de împrumutate
fonduri
fonduri de
de înlocuire și
înlocuire pentru activitățile
și pentru activitățile curente
curente sau
sau de părți din
investiții, părți
de investiții, din fondurile bugetare
fondurile bugetare
dezvoltare
dezvoltare destinate
destinate creării
creării sau sau dezvoltării
dezvoltării bazei
bazei materiale
materiale aa întreprinderilor
întreprinderilor sau
sau
instituţiilor publice,
instituțiilor publice, fondurile speciale extrabugetare
fondurile speciale extrabugetare folosite
folosite pentru
pentru
lucrări
lucrări cucu caracter
caracter de de investiții
investiţii etc.
etc.
fac
fac parte:
parte: fondurile bugetare și
fondurile bugetare şi extrabugetare
extrabugetare pentru consumul curent,
pentru consumul curent,
fondurile de
fondurile de asigurări
asigurări sociale,
sociale, anumite
anumite părţipărți din
din fondurile
fondurile proprii
proprii ale
ale
fonduri de consum
fonduri de consum întreprinderilor destinate acțiunilor cu caracter social
întreprinderilor destinate acțiunilor cu caracter social sau stimulării sau stimulării
materiale aa salariaților,
materiale precum şiși partea
salariaţilor, precum partea din
din resursele
resursele bănești
băneşti ale
ale
populației destinată
populaţiei destinată consumului
consumului curent.
curent.
sunt
sunt destinate,
destinate, în principal, asigurărilor
în principal, sociale ,, asigurărilor
asigurărilor sociale asigurărilor de de
fonduri de
fonduri de asigurare
asigurare persoane şiși răspundere
bunuri, persoane
bunuri, răspundere civilă, fie pentru
civilă, fie pentru consumul
consumul curent, fie
curent, fie
pentru activități
pentru activităţi de investiţii.
de investiții.
se constituie
se constituie la dispoziția entităților
la dispoziția entităţilor fiind
fiind destinate finanțării unor
destinate finanţării unor
fonduri
fonduri de
de rezervă
rezervă zi
nevoi imprevizibile.
nevoi imprevizibile.

3.
3. după
după forma
forma de
de proprietate în care
proprietate în care sunt
sunt administrate fondurile financiare:
administrate fondurile financiare:
fonduri financiare
fonduri publice
financiare publice corespund sistemului
corespund sistemului financiar public şiși includ
financiar public includ toate
toate fondurile bugetar,
fondurile bugetar,
și
dar şi fonduri ale instituțiilor publice.
dar fonduri ale instituțiilor publice.
fonduri financiare
fonduri private
financiare private corespund sistemului
corespund sistemului financiar privat şiși se
financiar privat se concretizează
concretizează înîn capitaluri
capitaluri
și fonduri bănești
și fonduri proprii entităților
bănești proprii entităţilor private, inclusiv ale
private, inclusiv ale populaţiei.
populației.

4.
4. după
după caracterul
caracterul definitiv
definitiv sau
sau temporar
temporar al al constituirii
constituirii șişi utilizării
utilizării resurselor financiare:
resurselor financiare:
fonduri
fonduri constituite
constituite din
din
prelevări
prelevări cu
cu caracter fonduri bugetare
caracter fonduri publice, fonduri
bugetare publice, fonduri ale
ale asigurărilor sociale de
asigurărilor sociale de stat
stat
definitiv și
definitiv şi obligatoriu
obligatoriu
fonduri financiare
fonduri financiare constituite
constituite
, , toate
toate fondurile de creditare,
fondurile de creditare, unele
unele ffonduri din asigurări
fonduri din asigurări
g
cu titlu rambursabil
cu titlu rambursabil k

În
În raport
raport cu cu primul criteriu –
primul criteriu — forma
forma de de proprietate
proprietate în în care
care sunt
sunt administrate
administrate fondurile
fondurile
financiare,
financiare, se se disting
disting două
două mari
mari subsisteme
subsisteme financiare:
financiare: subsistemul
subsistemul fondurilor
fondurilor financiare
financiare publice
publice
și
ŞI respectiv,
respectiv, subsistemul
subsistemul fondurilor
fondurilor financiare
financiare private.
private.
Primul
Primul subsistem corespunde fondurilor financiare
subsistem corespunde fondurilor financiare publice
publice reprezentând
reprezentând o o altă variantă aa
altă variantă
sistemului financiar
sistemului financiar public
public considerat
considerat prinprin prisma relaţiilor și
prisma relațiilor şi incluzând toate fondurile
incluzând toate bănești
fondurile băneşti
satisfacerii nevoilor publice, și
destinate satisfacerii nevoilor publice, şi anume: fondul bugetar central de stat; fondurile
destinate anume: fondul bugetar central de stat; fondurile
bugetare
bugetare locale
locale ale ale unităților administrativ-teritoriale; fondul
unităţilor administrativ-teritoriale; fondul asigurărilor
asigurărilor sociale
sociale de de stat;
stat,
fondurile proprii ale întreprinderilor cu capital
fondurile speciale extrabugetare; fondurile proprii ale întreprinderilor cu capital de stat şi cele ale
fondurile speciale extrabugetare; de stat și cele ale
instituţiilor publice;
instituțiilor publice; fondurile
fondurile proprii
proprii ale băncilor și
ale băncilor şi cele
cele ale
ale societăților
societăţilor dede asigurare
asigurare cu cu capital
capital de de
stat etc.
stat etc.
Al doilea
Al doilea subsistem
subsistem corespunde
corespunde fondurilor constituite și
fondurilor constituite şi administrate
administrate de de entitățile
entităţile private
private
în scopul
în scopul satisfacerii
satisfacerii nevoilor
nevoilor private:
private: fondurile întreprinderilor private,
fondurile întreprinderilor private, fonduri
fonduri de de asigurări
asigurări
sociale și
sociale şi de
de asigurări
asigurări de de bunuri,
bunuri, persoane
persoane și şi răspundere
răspundere civilă,
civilă, fonduri
fonduri dede creditare,
creditare, fondurile
fondurile
menajelor.
menajelor.
37
 3.6. Sistemul
3.6. Sistemul instrumentelor
instrumentelor de conducere și
de conducere şi reglare
reglare a
a activității
activităţii economice
economice

Desfășurarea
Desfăşurarea normală normală aa activităților economice și
activităţilor economice şi sociale,
sociale, implicând
implicând derularea
derularea fluxurilor
fluxurilor
financiar-monetare în
financiar-monetare în condițiile
condiţiile economieieconomiei de de piață, bazată pe
piață, bazată pe autoreglare,
autoreglare, nu nu exclude,
exclude, ci ci
presupune chiar
presupune chiar reglarea
reglarea prin prin modalități
modalități tehnice tehnice adecvateadecvate aa acestor acestor fluxuri
fluxuri financiar-monetare.
financiar-monetare. O O
asemenea
asemenea preocupare
preocupare se înscrie într-un
se înscrie într-un context
context mai mai larglarg de de previziune,
previziune, prognoză
prognoză și şi orientare
orientare aa
activităților
activităților economice şi sociale la diferite niveluri de desfăşurare şi organizare a economiei și
economice și sociale la diferite niveluri de desfășurare și organizare a economiei şi
societății.
societăţii. Corespunzător
Corespunzător acestor acestor preocupări
preocupări sunt sunt folosite
folosite ca ca instrumente
instrumente principale
principale prognozele,
prognozele,
programele și
programele şi planurile,
planurile, al al căror
căror scop scop esențial
esenţial constă constă orientarea
orientarea eforturilor
eforturilor materiale,
materiale, de de muncă
muncă și şi
financiare
financiare în în direcțiile
direcțiile impuse
impuse de de atingerea
atingerea anumitoranumitor obiectiveobiective de de ordin economic și
ordin economic şi social.
social.
Orizontul
Orizontul de timp al
de timp al acestor
acestor instrumente
instrumente diferă diferă sensibil,
sensibil, mai mai ales în raport
ales în raport cu cu obiectivele
obiectivele ce ce și
şi le
le
propun
propun diversele
diversele entități,
entităţi, distingându-se
distingându-se cele cele pe pe termen
termen lung, lung, mediumediu sau sau scurt.
scurt. Impactul
Impactul pozitivpozitiv al al
utilizării acestor instrumente se concretizează, în
utilizării acestor instrumente se concretizează, în plan financiar, prin prevenirea blocajelorplan financiar, prin prevenirea blocajelor
financiare,
financiare, corectarea
corectarea dereglărilor
dereglărilor în în derularea
derularea fluxurilor
fluxurilor financiare
financiare și monetare și
şi monetare şi creșterea
creşterea
eficienţei în
eficienței în utilizarea
utilizarea resurselor
resurselor financiare.
financiare.
Forma cea
Forma cea mai
mai generală
generală sub sub care
care se se prezintă
prezintă instrumentele
instrumentele financiarefinanciare utilizate
utilizate în în reglarea
reglarea
activităților
activităților financiare
financiare este este cea cea aa balanțelor
ba/anțelor financiare,financiare, care care concentrează,
concentrează, după după oo anumită anumită
schemă,
schemă, resursele bănești-financiare ce
resursele băneşti-financiare ce potpot fi procurate și
fi procurate şi utilizate
utilizate la la nivelul
nivelul unei unei entități
entități
(domeniu, sector,
(domeniu, sector, stat, stat, națiune
naţiune etc.), etc.), pe pe de de o parte, și
o parte, destinațiile ce
şi destinațiile urmează aa se
ce urmează se da da acestor
acestor
resurse,
resurse, potrivit nevoilor impuse de derularea unei activități de mai mică sau mai mare
potrivit nevoilor impuse de derularea unei activități de mai mică sau mai mare
complexitate și
complexitate şi atingerea
atingerea obiectivelor
obiectivelor propuse, propuse, pe pe de altă parte.
de altă parte.
Structura unei
Structura balanțe financiare
unei balanţe financiare reflectă reflectă așadar aşadar surselesursele de finanţare aa activității
de finanțare activității și şi
destinațiile concrete
destinațiile concrete date date acestor
acestor resurse.
resurse. O O asemenea
asemenea structurare
structurare are are înîn vedere
vedere tipul
tipul de venituri,
de venituri,
în formă
în bănească, respectiv
formă bănească, respectiv formeleformele luate luate de de cheltuielile
cheltuielile ce ce concretizează
concretizează destinațiile
destinațiile resurselor.
resurselor.
Scopul
Scopul imediat
imediat urmărit urmărit prin prin elaborarea
elaborarea acestor acestor balanțebalanţe este este compararea
compararea celor celor două
două părți,
părți, resurse
resurse
și destinaţii, și
şi destinații, şi asigurarea
asigurarea concordanței
concordanţei acestora, acestora, respectiv
respectiv aa cerințelor
cerinţelor de de echilibru
echilibru financiar.
financiar. O O
premisă
premisă esențială
esenţială pentru pentru aa asigura îndeplinirea rolului
asigura îndeplinirea rolului acestor
acestor balanțe
balanţe o o reprezintă
reprezintă fundamentarea
fundamentarea
realistă
realistă aa surselor(veniturilor)
surselor(veniturilor) și şi destinațiilor
destinaţiilor (cheltuielilor).
(cheltuielilor).
Prin conținutul
Prin conţinutul lor, lor, instrumentele
instrumentele de conducere și
de conducere şi reglare
reglare aa activității
activităţii financiare
financiare oferă oferă
dimensionării, din
posibilitatea dimensionării,
posibilitatea din punct
punct de vedere financiar,
de vedere financiar, aa obiectivelor
obiectivelor de de realizat,
realizat, identificând
identificând
surse de finanțare și
surse de finanţare şi destinaţii ale acestora.
destinații ale acestora.
Balanţele financiare
Balanțele financiare sunt sunt folosite
folosite la la nivel
nivel macroeconomic,
macroeconomic, fiind concepute și
fiind concepute şi utilizate
utilizate în în
scop informativ, ca suport în fundamentarea deciziilor
scop informativ, ca suport în fundamentarea deciziilor la acest nivel. Ele reflectă în principiu la acest nivel. Ele reflectă în principiu
estimările
estimările privind
privind resursele
resursele financiare
financiare și şi destinațiile
destinațiile acestora acestora (consum(consum public, public, consum
consum privat, privat,
rezerve, transferuri către străinătate). Dintre diferitele
investiţii, rezerve, transferuri către străinătate). Dintre diferitele tipuri de balanţe financiare se
investiții, tipuri de balanțe financiare se
remarcă:
remarcă:
balanţa financiară
-- balanța financiară aa economiei
economiei naționale;
naţionale;
balanţa de
-- balanța de plăți
plăţi externe;
externe;
-- balanța veniturilor și
balanţa veniturilor şi cheltuielilor
cheltuielilor bănești băneşti ale ale populației;
populației;
balanţa formării
-- balanța formării capitalurilor;
capitalurilor;
balanţa financiară
-- balanța financiară aa statului;
statului;
Balanța
Balanța financiară financiară aa economiei economiei naţionale naționale concretizează
concretizează resursele resursele financiare
financiare totale, totale,
publice și
publice şi private,
private, indiferent
indiferent de de nivelul
nivelul la la care
care se se administrează
administrează acestea, acestea, reflectând
reflectând implicitimplicit
potenţialul financiar al ţării şi modul de folosire a acestuia. În conţinutul ei se regăsesc și
potențialul financiar al țării și modul de folosire a acestuia. În conținutul ei se regăsesc şi
fluxurile financiare
fluxurile financiare ce ce decurg
decurg din relațiile cu
din relațiile cu străinătatea, urmărindu-se echilibrarea
străinătatea, urmărindu-se echilibrarea de de ansamblu,
ansamblu,
la nivelul
la nivelul economiei
economiei naționale,naţionale, aa resurselor
resurselor financiare
financiare cu cu destinațiile
destinațiile acestora.
acestora.
Balanța
Balanța financiarăfinanciară aa statului statului reprezintă
reprezintă o o balanță
balanţă de de sinteză
sinteză care vizează formarea
care vizează formarea și şi
resurselor financiare la nivelul sectorului public,
utilizarea resurselor financiare la nivelul sectorului public, respectiv a autorităților statului. In
utilizarea respectiv a autorităților statului. In

38
această
această balanță
balanţă se se structurează
structurează în în cifre
cifre absolute
absolute și în procente
şi în procente resurseleresursele financiare
financiare și şi destinațiile
destinațiile
acestora
acestora în în mai mai multe variante posibile
multe variante posibile pentru pentru aa alege acţiunile menite
alege acțiunile menite să să echilibreze
echilibreze această această
balanță și
balanță şi să
să regleze
regleze soldulsoldul său.său. Ea Ea cuprinde:
cuprinde:
(1) venituri curente
(1) venituri curente (de (de la întreprinderile și
la întreprinderile şi proprietățile
proprietățile statului, statului, impoziteimpozite directe directe și şi
pentru asigurări sociale,
indirecte, contribuţii pentru asigurări sociale, transferuri din străinătate)
indirecte, contribuții transferuri din străinătate)
(2)
(2) cheltuieli
cheltuieli curentecurente (consum
(consum public, public, dobânzi
dobânzi aferente aferente datoriei
datoriei publice,
publice, transferuri
transferuri către către
și juridice din interior, transferuri
persoane fizice şi juridice din interior, transferuri în străinătate)
persoane fizice în străinătate)
(3) economii
(3) economii curente curente =(1)-(2)
=(1)-(2)
(4) finanţarea formării de
(4) finanțarea formării de capital
capital (sume (sume reprezentând
reprezentând amortismente amortismente și şi transferuri
transferuri de de
capital primite)
capital primite)
(5) formarea
(5) formarea de de capital
capital (investiții,
(investiţii, transferuri
transferuri de de capital,
capital, credite
credite acordate,
acordate, din din care
care se se scad
scad
sumele rambursate)
sumele rambursate)
(6) soldul
(6) soldul operațiunilor
operaţiunilor de de capital
capital = = (5)-(4)
(5)-(4)
(7)
(7) soldul
soldul final final exprimă
exprimă nevoia nevoia de de resurse
resurse de de acoperit
acoperit prin împrumuturi externe
prin împrumuturi externe sau sau
excedentul
excedentul de de resurse
resurse de de plasat
plasat în în exterior.
exterior.
Elaborarea
Elaborarea ei vizează evidențierea
ei vizează evidențierea mutațiilor mutaţiilor previzibile
previzibile in in formarea
formarea resurselor
resurselor financiare
financiare
ca volum și
ca volum şi structură,
structură, precum precum și şi cele
cele privind
privind destinațiile
destinațiile preconizatepreconizate aa se se da da acestor
acestor resurse,
resurse,
pentru ca în final să fie luate decizii vizând reglarea soldului
pentru ca în final să fie luate decizii vizând reglarea soldului balanței prin relaţii cu exteriorul. balanței prin relații cu exteriorul.
Folosirea balanței
Folosirea financiare aa statului
balanței financiare statului nu nu substituie
substituie bugetele bugetele cu cu caracter operațional,
caracter operaţional, ci ci
favorizează mai buna fundamentare
favorizează mai buna fundamentare a acestora. a acestora.
În
În practica
practica financiară,
financiară, la la nivel
nivel macroeconomic
macroeconomic și şi microeconomic
microeconomic sunt sunt folosite
folosite pe pe scară
scară
largă bugetele, cu
largă bugetele, cu structură
structură generală
generală de de balanțe financiare, și
balanţe financiare, şi cu
cu rol rol fie
fie imperativ,
imperativ, fie fie orientativ.
orientativ.
În
În primul
primul caz caz prevederile
prevederile din bugete reprezintă
din bugete reprezintă sarcini sarcini obligatorii
obligatorii de de respectat
respectat în în execuția
execuţia
financiară,
financiară, remarcându-se
remarcându-se în în acest
acest sens sens bugetele
bugetele publice,publice, ale ale căror
căror prevederi
prevederi sunt sunt obligatorii
obligatorii
(niveluri
(niveluri minime
minime de de atins
atins la la resurse,
resurse, adică venituri, și
adică venituri, şi niveluri
niveluri maxime maxime la la destinații,
destinaţii, respectiv
respectiv
cheltuieli).
cheltuieli). În În celcel de-al
de-al doilea
doilea caz, caz, prevederile
prevederile din din bugete
bugete au au menirea
menirea de de aa orienta
orienta factorii
factorii de de
decizie
decizie în în plan
plan financiar
financiar asupra volumului, structurii
asupra volumului, structurii și şi direcțiilor
direcțiilor fluxurilor
fluxurilor financiare
financiare legate legate de de
procurarea
procurarea resurselor
resurselor bănești băneşti sau sau de alocarea și
de alocarea şi cheltuirea
cheltuirea lor. lor.
La
La nivelul fiecărei entităţi, bugetele reflectă, sub
nivelul fiecărei entități, bugetele reflectă, sub aspect aspect financiar,
financiar, opțiunile opțiunile
corespunzătoare
corespunzătoare deciziilor deciziilor în în activitatea
activitatea economicăeconomică și şi financiară
financiară aa acestora acestora și şi permit
permit cuantificarea
cuantificarea
previzională
previzională aa nevoilor nevoilor de de resurse
resurse și şi aa posibilităților
posibilităților de de procurare
procurare aa lor, lor, de de dimensionare
dimensionare aa
cheltuielilor de
cheltuielilor efectuat, aa veniturilor
de efectuat, veniturilor de încasat și
de încasat şi aa rezultatelor
rezultatelor financiarefinanciare optenabileoptenabile pentru pentru
perioada
perioada respectivă. Pe această bază se pot face alegeri raţionale între alternativele de atingere aa
respectivă. Pe această bază se pot face alegeri raționale între alternativele de atingere
diferitelor
diferitelor obiective,
obiective, ceea ceea ce ce impune
impune planificării
planificării financiarefinanciare prin bugete un
prin bugete un caracter
caracter activ,activ, și şi nu
nu
unul
unul dede reflectare
reflectare pasivă pasivă aa diferitelor
diferitelor obiective
obiective economiceeconomice și şi sociale.
sociale.
conținutul previzional
Prin conținutul
Prin previzional al al bugetului
bugetului se se creează
creează premiselepremisele unei unei gestiuni
gestiuni eficiente
eficiente aa
resurselor și
resurselor şi aa patrimoniului
patrimoniului fiecărei fiecărei entități,entități, incluzând
incluzând și şi posibilitățile
posibilitățile de de procurare
procurare aa
eventualelor resurse
eventualelor resurse financiare
financiare suplimentare
suplimentare sau sau de de plasare
plasare aa eventualelor
eventualelor excedente excedente de de resurse
resurse
financiare.
financiare.
Rolul de
Rolul de instrument
instrument de conducere și
de conducere şi reglare
reglare aa activității
activităţii financiare
financiare atribuitatribuit bugetelor
bugetelor de de
manifestă
manifestă în în următoarele
următoarele direcții: direcţii:
-- folosirea
folosirea ca ca instrumente
instrumente pentru pentru determinarea
determinarea volumului volumului și şi structurii
structurii resurselor
resurselor financiare
financiare
aferente
aferente diverselor
diverselor activități,
activităţi, inclusiv
inclusiv în în fundamentarea
fundamentarea deciziilor deciziilor din din punct
punct de vedere financiar
de vedere financiar și şi
în care se apelează la
stabilirea condițiilor în care se apelează la diferitele surse de finanţare
stabilirea condițiilor diferitele surse de finanțare
-- exercitarea
exercitarea controlului
controlului financiarfinanciar asupra asupra activităților
activităților economice economice și şi sociale
sociale prin prin prisma
prisma
și
cerințelor de oportunitate şi eficienţă în angajarea resurselor
cerințelor de oportunitate eficiență în angajarea resurselor
-- fundamentarea
fundamentarea condițiilor condițiilor de de realizare
realizare aa echilibrului
echilibrului financiar financiar la la nivelul
nivelul diferitelor
diferitelor
entităţi, având
entități, având în în vedere
vedere corelarea
corelarea rațională
raţională aa nevoilor nevoilor de de resurse
resurse financiare
financiare și şi aa posibilităților
posibilităților de de
procurare
procurare aa resurselor
resurselor acoperitoare.
acoperitoare. În În aceste
aceste sens sens este
este de de luat
luat în în considerare
considerare căutarea căutarea de de soluții
soluţii
alternative pentru
alternative pentru favorizarea
favorizarea echilibrului
echilibrului financiar financiar și şi aa capacității
capacităţii de de plată
plată în în condițiile
condiţiile folosirii
folosirii
39
39
eficiente
eficiente aa resurselor
resurselor financiare.
financiare. Având Având în în vedere
vedere acest acest rol rol al bugetelor, se
al bugetelor, urmăresc corelații
se urmăresc corelaţii de de
tipul:
tipul:
venituri =
-- venituri = cheltuieli
cheltuieli (aplicabilă
(aplicabilă în în toate
toate domeniile
domeniile de de activitate)
activitate)
-- venituri
venituri = = cost
cost + + profit
profit (valabilă
(valabilă în în cazul
cazul entităților
entităților economice)
economice)
alocaţii bugetare
-- alocații bugetare + venituri proprii
+ venituri proprii =
= cheltuieli
cheltuieli (verificabilă
(verificabilă în în cazul
cazul instituțiilor
instituţiilor
bugetare)
bugetare)
venituri bugetare
-- venituri bugetare = = cheltuieli
cheltuieli nominalizate
nominalizate + + rezerve
rezerve bugetare bugetare (în (în cazul bugetului de
cazul bugetului de
stat)
stat)
Fiecare din
Fiecare din aceste corelaţii reflectă
aceste corelații reflectă condițiile
condiţiile de de echilibru
echilibru financiar
financiar corespunzător
corespunzător
anumitor structuri funcționale în activitatea economică şi socială, iar criteriul ce
anumitor structuri funcționale în activitatea economică și socială, iar criteriul ce sese aplică,
aplică,
principial,
principial, în în toate
toate cazurile
cazurile este este minimizarea
minimizarea consumurilor consumurilor de de resurse
resurse (cheltuielilor)
(cheltuielilor) și şi
maximizarea resurselor utilizabile (venituri, profit)
maximizarea resurselor utilizabile (venituri, profit)
În
În raport
raport cu cu caracterul
caracterul public public sau sau privat
privat al al activităților
activităţilor în în care
care se se folosesc,
folosesc, se se disting:
disting;
a) bugetele întreprinderilor
a) bugetele întreprinderilor
b) bugetele
b) bugetele publice
publice
Alături
Alături de de acestea,
acestea, se se mai
mai pot pot folosi
folosi și şi alte
alte forme
forme specificespecifice previziunilor
previziunilor cu cu caracter
caracter
financiar, cum
financiar, cum sunt balanţele și
sunt balanțele și prognozele.
prognozele. De De regulă, bugetele se
regulă, bugetele întocmesc anual,
se întocmesc anual, cu cu defalcare
defalcare
pe perioade
pe perioade mai scurte, și
mai scurte, şi au au un un rolrol operativ
operativ sau sau orientativ,
orientativ, iar balanţele și
iar balanțele şi prognozele
prognozele se se
elaborează
elaborează pe pe perioade
perioade mai îndelungate, iar
mai îndelungate, iar conținutul
conţinutul lor lor are
are o semnificație orientativă.
o semnificație orientativă.
Bugetele întreprinderilor sunt
Bugetele întreprinderilor sunt instrumente
instrumente de conducere și
de conducere şi reglare
reglare aa activității
activității
financiare
financiare folosite de întreprinderi sau firme ce desfăşoară o activitate economică creatoare de
folosite de întreprinderi sau firme ce desfășoară o activitate economică creatoare de
produs național.
produs naţional. Forma generală aa acestora
Forma generală acestora este este aa bugetului
bugetului de venituri și
de venituri şi cheltuieli,
cheltuieli, dar dar există
există și şi
alte tipuri de bugete cu denumiri adecvate domeniului de activitate reflectat (bugetul de
alte tipuri de bugete cu denumiri adecvate domeniului de activitate reflectat (bugetul de
investiții).
investiții).
Bugetele de
Bugetele venituri și
de venituri şi cheltuieli
cheltuieli cuantifică
cuantifică și şi structurează
structurează formarea veniturilor bănești,
formarea veniturilor băneşti,
respectiv
respectiv efectuarea
efectuarea cheltuielilor bănești, inclusiv
cheltuielilor băneşti, inclusiv rezultatele
rezultatele financiarefinanciare finale.finale. Prin conţinutul lor
Prin conținutul lor
se
se fundamentează,
fundamentează, sub sub aspect
aspect financiar,
financiar, obiectivele
obiectivele sau sau acțiunile
acţiunile economice
economice de de realizat
realizat în în
activitatea întreprinderii respective,
activitatea întreprinderii respective, pornind pornind de de lala planul
planul de de afaceri,
afaceri, asigurându-se
asigurându-se din din punct
punct de de
vedere financiar informații
vedere financiar informaţii utile utile pentru
pentru luarea luarea deciziilor
deciziilor de de către întreprindere. Realizarea
către întreprindere. Realizarea
programului
programului de de activitate
activitate corespunzător
corespunzător planului planului de de afaceri
afaceri presupune
presupune definirea definirea unei unei strategii
strategii
adecvate, prin
adecvate, prin indicatorii
indicatorii reflectați
reflectaţi în în acest
acest tip tip de buget, incluzând
de buget, incluzând asigurarea
asigurarea echilibrului
echilibrului
financiar. Ulterior, în raport cu prevederile acestor bugete
financiar. Ulterior, în raport cu prevederile acestor bugete se analizează execuţia obiectivelor de se analizează execuția obiectivelor de
îndeplinit, urmărind
îndeplinit, urmărind concordanța
concordanța cu cu scopurile
scopurile finale finale avute avute in vedere și
in vedere şi impactul
impactul financiar
financiar al al
chiar reconsiderarea activităților
acestora, admițând chiar reconsiderarea activităților respective în funcție de rezultatele
acestora, admițând respective în funcție de rezultatele
obtenabile.
obtenabile.
În
În raport
raport cu cu specificul
specificul activității întreprinderii reflectată
activităţii întreprinderii reflectată prin prin bugetbuget se se pot
pot distinge
distinge
următoarele
următoarele tipuri tipuri de de bugete:
bugete:
-- bugetul
bugetul activității generale, care
activităţii generale, care reflectă,
reflectă, în în sinteză,
sinteză, rezultatul
rezultatul net net al unui exercițiu
al unui exercițiu
financiar prin
financiar prin prisma
prisma diferenței
diferenței dintre dintre veniturile
veniturile totale totale și şi cheltuielile
cheltuielile totale presupuse de
totale presupuse de
desfășurarea
desfăşurarea activității
activităţii respective.
respective. La La venituri,
venituri, principalele
principalele elemente elemente de de structură
structură sunt sunt :: veniturile
veniturile
din
din exploatare
exploatare (încasări
(încasări din vânzarea produselor,
din vânzarea produselor, subvenții subvenţii etc.), veniturile financiare
etc.), veniturile financiare (dobânzi
(dobânzi
încasate, diferențe
încasate, diferențe favorabile
favorabile de de curs
curs valutar, dividende etc.)
valutar, dividende etc.) și şi veniturile excepţionale (din
veniturile excepționale (din
vânzarea activelor,
vânzarea activelor, etc.).etc.). LaLa cheltuieli
cheltuieli se se disting
disting cheltuielile
cheltuielile de de exploatare
exploatare (consumuri
(consumuri materiale,
materiale,
salarii,
salarii, amortismente
amortismente etc.), etc.), cheltuielile
cheltuielile financiare
financiare (dobânzi
(dobânzi plătite, plătite, diferențe
diferenţe de de preț
preţ nefavorabile,
nefavorabile,
etc.) și excepționale (amenzi, penalități,
etc.) şi excepţionale (amenzi, penalități, pierderi etc.) pierderi etc.)
-- bugetul
bugetul activității
activităţii de de producţie,
producție, prin care se
prin care se reflectă
reflectă sinteticsintetic rezultatele
rezultatele ce ce sese obțin
obţin dindin
activitatea de exploatare ca diferență dintre valoarea producției
activitatea de exploatare ca diferenţă dintre valoarea producției la prețul de vânzare şi costurile la prețul de vânzare și costurile
acesteia. Prin
acesteia. Prin acest
acest buget,
buget, numitnumit și buget de
şi buget de exploatare,
exploatare, se se fundamentează
fundamentează rezultatul rezultatul obtenabil
obtenabil ca ca
între veniturile potențiale și
diferenţă între veniturile potențiale şi cheltuielile aferente acestora.
diferență cheltuielile aferente acestora.
40
40
 -- bugetul
bugetul de trezorerie, prin
de trezorerie, prin carecare se se determină
determină deficitul deficitul sau sau excedentul
excedentul de de resurse
resurse ce ce
rezultă
rezultă curent
curent în în activitatea
activitatea financiară
financiară aa firmei,firmei, prin prin compararea
compararea necesarului necesarului de de resurse
resurse financiare
financiare
pentru
pentru acoperirea
acoperirea cheltuielilor
cheltuielilor cu cu resursele utilizabile. Când
resursele utilizabile. Când resursele
resursele propriiproprii sunt sunt maimai marimari decât
decât
necesarul de
necesarul de resurse
resurse apare apare un excedent (egal
un excedent (egal cu diferenţa dintre
cu diferența dintre ele),ele), iariar înîn situația
situaţia inversă
inversă rezultă
rezultă
un deficit (de resurse). Scopul urmărit prin folosirea
un deficit (de resurse). Scopul urmărit prin folosirea acestui buget este stabilirea soldului dintre
acestui buget este stabilirea soldului dintre
resursele disponibile și
resursele disponibile şi cele necesare și
cele necesare şi identificarea
identificarea modalităților
modalităţilor de de reglare acestuia și
reglare aa acestuia şi de
de
asigurare a capacității de plată. Astfel, se determină necesarul
asigurare a capacităţii de plată. Astfel, se determină necesarul de credite de trezorerie, pentru de credite de trezorerie, pentru
acoperirea deficitului,
acoperirea deficitului, sau sau modalitățile
modalitățile de de plasare
plasare aa eventualului
eventualului excedent excedent de de resurse.
resurse. SpecificSpecific
bugetului
bugetului de trezorerie este intervalul foarte scurt de timp pentru care se întocmeşte și
de trezorerie este intervalul foarte scurt de timp pentru care se întocmește şi sese
urmărește
urmăreşte echilibrarea
echilibrarea plăților plăţilor cu încasările.
cu încasările.
-- bugetul
bugetul activității
activității de –export (încasări
import —export
de import (încasări şiși plăți plăți în în valută),
valută), care care poate
poate fi fi folosit
folosit
pentru
pentru fundamentarea
fundamentarea capacității capacităţii de de plată
plată a a întreprinderilor,
întreprinderilor, ca ca operațiuni
operaţiuni de de efectuat
efectuat în în valută.
valută. În În
acest scop
acest scop se porneşte de
se pornește de la la disponibilitățile
disponibilitățile în în valută
valută existente,
existente, la la care
care se se adaugă încasările
adaugă încasările
previzibile din
previzibile export și
din export şi sese compară
compară apoi apoi cu cu plățile
plățile în în valută
valută previzibile.
previzibile. Soldul Soldul final final al al acestui
acestui
buget
buget reflectă
reflectă fie fie un un deficit
deficit de de resurse valutare, care
resurse valutare, care trebuie
trebuie acoperit
acoperit din din altealte surse,
surse, fie fie un un
excedent de resurse valutare ce poate fi plasat sub diferite forme.
excedent de resurse valutare ce poate fi plasat sub diferite forme.
-- bugetul
bugetul de de investiții (capital), care
investiții (capital), care reflectă
reflectă corelația
corelația dintre dintre resursele
resursele proprii proprii de de finanțare
finanţare
aa investițiilor și
investiţiilor şi cheltuielile de efectuat pentru realizarea obiectivelor cu caracter de investiţii.
cheltuielile de efectuat pentru realizarea obiectivelor cu caracter de investiții.
Acest
Acest buget
buget reliefează
reliefează soldul soldul dintre dintre cei cei doi doi termeni
termeni ai corelaţiei și
ai corelației şi permite identificarea și
permite identificarea şi
fundamentarea modalităților
fundamentarea modalităților de reglare a acestui sold.
de reglare a acestui sold.
Fiecare buget
Fiecare conţine indicatori
buget conține indicatori determinați
determinaţi în în faza
faza de de elaborare
elaborare ca ca previziuni
previziuni și şi urmăriți
urmăriți
pe parcursul execuţiei pentru constatarea evoluţiilor pozitive sau negative în raport cu prevederile
pe parcursul execuției pentru constatarea evoluțiilor pozitive sau negative în raport cu prevederile
iniţiale. Între
inițiale. Între acești
aceşti indicatori
indicatori se se remarcă
remarcă cei cei privind
privind nivelul
nivelul capacității
capacităţii de de plată
plată (indicatorii
(indicatorii de de
solvabilitate) și
solvabilitate) şi cei
cei privind
privind gradul gradul de îndatorare, nivelul
de îndatorare, nivelul rentabilității
rentabilității etc. etc. determinarea,
determinarea, pe pe
execuţiei, aa acestor
parcursul execuției,
parcursul acestor indicatori
indicatori oferă oferă posibilitatea
posibilitatea constatării
constatării abaterilor
abaterilor și şi stabilirea
stabilirea
factorilor de
factorilor influenţă față
de influență faţă de de care
care se se cere
cere intervenția
intervenția prin prin măsuri
măsuri corective.
corective.
Bugetele publice
Bugetele publice se se caracterizează
caracterizează prin prin conținutul
conţinutul specific specific domeniului
domeniului de de activitate
activitate
publică, cu
publică, cu implicarea
implicarea autorităților
autorităților publice publice în în elaborarea
elaborarea și şi urmărirea
urmărirea respectării
respectării prevederilor
prevederilor din din
aceste bugete, care au un caracter imperativ. Sub
aceste bugete, care au un caracter imperativ. Sub acest aspect, obligativitatea respectării acest aspect, obligativitatea respectării
prevederilor
prevederilor din din aceste bugete, aprobate
aceste bugete, aprobate de de autoritățile
autoritățile publice,
publice, impune impune promovarea
promovarea unor soluții
unor soluții
de redimensionare pe parcurs a acestor prevederi cu scopul
de redimensionare pe parcurs a acestor prevederi cu scopul asigurării concordanţei depline dintre asigurării concordanței depline dintre
prevederile inițiale și
prevederile inițiale şi realitățile
realităţile constate
constate pe pe parcursul execuţiei (rectificări
parcursul execuției (rectificări ale bugetelor publice).
ale bugetelor publice).
Principalele tipuri
Principalele tipuri de de bugete publice operaționale
bugete publice operaţionale sunt: sunt:
-- bugetul
bugetul de de stat
stat (al (al administrației
administraţiei centrale centrale de stat), care
de stat), care este
este cel cel maimai reprezentativ.
reprezentativ. În În
cuprinsul
cuprinsul său său se se reflectă veniturile ce
reflectă veniturile ce potpot fi fi procurate
procurate la la dispoziția
dispoziția statuluistatului și şi categoriile
categoriile de de
cheltuieli ce
cheltuieli ce se se potpot efectua
efectua pe pe seama
seama acestora.
acestora. Atât veniturile, cât
Atât veniturile, cât și şi cheltuielile
cheltuielile reflectate
reflectate se se
diferențiază de
diferențiază de cele
cele din din alte bugete publice
alte bugete publice prin prin caracterul
caracterul public public general,
general, național,
naţional, al al nevoilor
nevoilor ce ce
urmează
urmează a a fi fi satisfăcute.
satisfăcute.
-- bugetele
bugetele locale locale (ale (ale unităților
unităților administrativ-teritoriale),
administrativ-teritoriale), care care conținconţin veniturile
veniturile
și cheltuielile efectuate la nivelul unităților
mobilizate şi cheltuielile efectuate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. În fundamentarea
mobilizate administrativ-teritoriale. În fundamentarea
și
şi execuția
execuţia bugetelor
bugetelor locale, locale, ca ca șişi aa bugetului
bugetului de de statstat se se urmărește
urmăreşte respectare
respectare cerințelor
cerinţelor de de
bugetar, admițând și
echilibru bugetar, admițând şi apelul la unele resurse extraordinare pentru acoperirea
echilibru apelul la unele resurse extraordinare pentru acoperirea
eventualelor
eventualelor deficite.
deficite. În În statele
statele federale,
federale, apare apare ca ca specific
specific bugetul
bugetul statelor
statelor membre
membre ale ale federației,
federaţiei,
care concentrează veniturile și
care concentrează veniturile şi cheltuielile aflate la dispoziţia acestor entităţi administrative.
cheltuielile aflate la dispoziția acestor entități administrative.
bugetul asigurărilor
-- bugetul asigurărilor sociale, sociale, care care apareapare ca buget public
ca buget public în în măsura
măsura în în care
care statul
statul
organizează activitatea de asigurări sociale, iar o autoritate
organizează activitatea de asigurări sociale, iar o autoritate publică (în România, Ministerul publică (în România, Ministerul
Muncii și
Muncii Protecţiei Sociale)
şi Protecției Sociale) administrează
administrează resursele resursele destinate
destinate acoperirii
acoperirii necesităților
necesităților specifice specifice
asigurărilor
asigurărilor sociale.sociale. Veniturile
Veniturile reflectatereflectate în în acest
acest bugetbuget sunt sunt reprezentate
reprezentate în în principal
principal de de
contribuţiile la
contribuțiile la asigurări
asigurări sociale, sociale, iar iar cheltuielile
cheltuielile vizează vizează domeniiledomeniile specificespecifice acestor acestor acțiuniacţiuni

41
41
(pensii, ajutoare,
(pensii, ajutoare, indemnizații),
indemnizaţii), soldul soldul acestui
acestui bugetbuget reglementându-se,
reglementându-se, de de regulă,
regulă, prinprin bugetul
bugetul de de
stat.
stat.
-- bugetele
bugetele întreprinderilor
întreprinderilor de de stat
stat auau un conţinut asemănător
un conținut asemănător cu bugetele firmelor
cu bugetele firmelor private;
private;
în raport
în raport cu cu gradul
gradul de de autonomie
autonomie funcțională
funcţională de de care
care dispun
dispun aceste întreprinderi, se
aceste întreprinderi, se pot
pot adopta
adopta
soluţii diferite
soluții diferite de de reglare
reglare aa soldului.
soldului. În În principiu
principiu soldul soldul acestor
acestor bugete bugete ar ar trebui
trebui să să fie
fie pozitiv,
pozitiv,
reflectând
reflectând activități
activităţi rentabile,
rentabile, pentru pentru aa aduce,
aduce, prin prin prelevări, venituri la
prelevări, venituri bugetul statului;
la bugetul statului; în în cazul
cazul
înregistrării unui
înregistrării unui sold
sold negativ,
negativ, deficitar,
deficitar, acesta
acesta se se acoperă
acoperă prin prin subvenții
subvenţii de de lala bugetul
bugetul statului.
statului.
-- bugetul
bugetul instituțiilor
instituţiilor publice publice reflectă
reflectă cheltuielile
cheltuielile legate legate de de crearea
crearea și şi funcționarea
funcționarea acestor acestor
instituţii și
instituții şi veniturile acoperitoare provenite,
veniturile acoperitoare provenite, sub sub forma
forma creditelor
creditelor bugetare,
bugetare, de de lala bugetul statului,
bugetul statului,
inclusiv eventualele venituri rezultate din propria activitate.
inclusiv eventualele venituri rezultate din propria activitate.
În
În practica
practica internațională
internaţională se se utilizează
utilizează și şi alte
alte tipuri
tipuri de de bugete
bugete publicepublice ce ce servesc
servesc
scopurilor specifice, concepute după anumite criterii de
scopurilor specifice, concepute după anumite criterii de reflectare a veniturilor şi cheltuielilor reflectare a veniturilor și cheltuielilor
publice.
publice. În În acest
acest sens
sens se se distinge
distinge bugetul
bugetul funcțional,
funcțional, numit numit și şi buget
buget de mijloace, și
de mijloace, şi care
care reflectă
reflectă
resursele alocate diferitelor servicii publice, pe criterii de cost şi randament al serviciilor publice
resursele alocate diferitelor servicii publice, pe criterii de cost și randament al serviciilor publice
finanţat. Acest
de finanțat.
de buget, elaborat
Acest buget, elaborat de de regulă
regulă pentru
pentru o o perioadă
perioadă de de unun an, an, areare caracter informativ și
caracter informativ şi
reflectă
reflectă cheltuielile,
cheltuielile, determinate
determinate după după finalitatea
finalitatea lor, lor, și şi soldul
soldul dintre acestea și
dintre acestea şi eventualele
eventualele
venituri obținute din
venituri obținute din prestarea
prestarea serviciilor
serviciilor respective.
respective. Bugetul Bugetul funcțional
funcțional permite permite evidențierea
evidenţierea
exactă
exactă aa soldului
soldului dintre veniturile și
dintre veniturile şi cheltuielile
cheltuielile publice, publice, eliminând
eliminând dublele înregistrări și
dublele înregistrări şi mișcări
mişcări
de
de fonduri
fonduri întreîntre bugetul
bugetul general, bugetele anexe
general, bugetele anexe și şi conturile
conturile specialespeciale de de trezorerie.
trezorerie.
În
În practică
practică bugetulbugetul funcțional
funcţional prezintă
prezintă diferențieri
diferențieri ca ca modmod de concepere și
de concepere şi structură.
structură. În În
funcțional are ca scop esențial atingerea
SUA, bugetul funcțional are ca scop esenţial atingerea obiectivelor autorităților publice cu
SUA, bugetul obiectivelor autorităților publice cu
costuri
costuri cât cât maimai reduse,
reduse, ce ce implică
implică analize
analize de de tiptip costuri
costuri – avantaje și
— avantaje şi alegerea
alegerea variantelor
variantelor de de
în care acest raport este cel mai scăzut . Un
finanţare în care acest raport este cel mai scăzut . Un astfel de buget foloseşte două tipuri de
finanțare astfel de buget folosește două tipuri de
nomenclatură:
nomenclatură:
-- administrativă
administrativă —– înscrierea înscrierea în în buget
buget aa mijloacelor
mijloacelor necesare necesare realizăriirealizării serviciilor
serviciilor publice
publice
pornind de
pornind de lala structurile
structurile administrative
administrative
funcţională –
-- funcțională înscrierea înîn buget
— înscrierea buget aa alocațiilor bugetare înîn corespondență
alocaţiilor bugetare corespondenţă cu cu raționalitatea
raționalitatea
în funcționarea
în funcționarea instituțiilor
instituţiilor publice, aşezând, prin
publice, așezând, urmare, la
prin urmare, baza finanțării
la baza finanțării serviciilor
serviciilor publice publice
principiile și
principiile şi criteriile
criteriile de eficiență caracteristice
de eficiență caracteristice sectoruluisectorului privat.privat.
În Franța bugetul
În Franţa funcţional are
bugetul funcțional are maimai multmult un un rolrol informativ,
informativ, servind servind mai mai alesales pentru
pentru
fundamentarea
fundamentarea deciziilor deciziilor financiare
financiare ale ale autorităților
autorităţilor publice.publice. EI este prezentat
El este prezentat prin prin intermediul
intermediul aa
două
două documente:
documente:
-- un
un document
document parlamentar
parlamentar denumit denumit și şi ”costul
"costul șiși randamentul
randamentul serviciilor serviciilor publicepublice”, ”, care
care
prezintă repartiția sectoare și
prezintă repartiția pe sectoare şi operațiuni economice a creditelor bugetare aprobate de
pe operațiuni economice a creditelor bugetare aprobate de
Parlament.
Parlament.
-- un
un document
document public, public, elaboratelaborat de de Ministerul Finanţelor, și
Ministerul Finanțelor, şi publicat
publicat anual anual sub sub forma
forma unei unei
“plachete”
“plachete ” în în care
care se se reflectă
reflectă creditele bugetare după
creditele bugetare după destinația
destinaţia acestora.
acestora.
Un alt tip de buget este Pugeru/ program, elaborat în funcție de
Un alt tip de buget este bugetul program, elaborat în funcție de obiectivele
obiectivele propuse propuse în în
condiţiile lărgirii
condițiile lărgirii orizontului
orizontului de de timp
timp la un număr
la un număr mai mai maremare de de ani.
ani. În În acest buget se
acest buget înscriu toate
se înscriu toate
cheltuielile legate
cheltuielile legate de de realizarea
realizarea unor obiective pe
unor obiective pe termen
termen mediu mediu și şi lung,
lung, eșalonate
eşalonate pe pe mai
mai mulți
mulţi
ani bugetari.
ani Preocuparea vizând
bugetari. Preocuparea vizând realizarea
realizarea echilibrului
echilibrului pe termen scurt
pe termen scurt esteeste estompată
estompată de de
programarea
programarea plurianual,
plurianual, în în cadrul
cadrul căreia
căreia echilibrul
echilibrul este este urmărit
urmărit pe pe perioade
perioade de trei, cinci
de trei, cinci sau sau mai
mai
mulți ani
mulți bugetari. Datorită
ani bugetari. Datorită loculuilocului central
central pe pe care
care îlîl ocupă
ocupă obiectivele
obiectivele de de realizat,
realizat, acestacest buget
buget se se
numeşte și
mai numește
mai şi buget
buger de de obiective.
obiective. PentruPentru elaborarea
elaborarea sa sa este
este necesară
necesară o o programare
programare bugetară bugetară pe pe
termen mediu sau lung, realizată în baza analizei cost-avantaje.
termen mediu sau lung, realizată în baza analizei cost-avantaje. Evaluările acestui buget vizează Evaluările acestui buget vizează
obiectivele
obiectivele în în ansamblu,
ansamblu, și şi nunu echilibrarea
echilibrarea în în fiecare
fiecare an an bugetar.
bugetar.
Un alt instrument de conducere şi reglare a activităților financiare
Un alt instrument de conducere și reglare a activităților financiare îlîl reprezintă
reprezintă bugetul bugetul
economic ( al
economic naţionale). Acesta
economiei naționale).
al economiei Acesta reprezintă
reprezintă un un document
document estimativ estimativ care care reflectă
reflectă toatetoate
resursele societății și acestora, cuprinzând
resursele societăţii (naţiunii) şi destinaţia acestora, cuprinzând informaţii previzionale în legătură
(națiunii) destinația informații previzionale în legătură
42
cu producția,
cu repartiția și
producţia, repartiția şi consumul
consumul PIB, precum și
PIB, precum şi cu
cu privire
privire la formarea și
la formarea şi utilizarea
utilizarea resurselor
resurselor
bugetului de
bugetului de stat.
stat. Bugetul
Bugetul economiceconomic este este conceput
conceput ca ca un un ansamblu
ansamblu de de conturi
conturi ale ale națiunii,
naţiunii, carecare
reflectă
reflectă pentru
pentru anul anul înîn curs
curs și şi pentru
pentru anii următori previziunile
anii următori previziunile asupra tuturor agenților
asupra tuturor agenților economici
economici
țara respectivă,
din ţara
din respectivă, inclusiv
inclusiv asupra asupra activității
activității statului. Conţinutul acestui
statului. Conținutul acestui buget
buget diferă
diferă dede lala oo țară
ţară
la alta, reflectând, în sinteză, formarea și utilizarea
la alta, reflectând, în sinteză, formarea şi utilizarea resurselor băneşti la scara economiei resurselor bănești la scara economiei
naționale prin
naționale prin prisma
prisma corelației
corelației dintre dintre resursele
resursele totaletotale și şi utilizările totale. Resursele
utilizările totale. Resursele totaletotale sunt
sunt
egale cu mărimea produsului intern brut și a importurilor,
egale cu mărimea produsului intern brut şi a importurilor, iar utilizările sunt egale cu consumul iar utilizările sunt egale cu consumul
(public și
final (public
final şi privat),
privat), consumul
consumul intermediar,
intermediar, formarea formarea brută brută de de capital, variația stocurilor
capital, variaţia stocurilor și şi
exporturile.
exporturile.
În
În SUA
SUA acest buget îmbracă
acest buget îmbracă forma forma unui unui document
document care care reflectă
reflectă cifric veniturile băneşti
cifric veniturile bănești
disponibile, cheltuielile și
disponibile, cheltuielile şi soldul
soldul dintre
dintre acestea
acestea pe pe principalele
principalele sectoaresectoare ale ale economiei
economiei naționale:
naționale:
întreprinderi private,
întreprinderi private, instituții
instituții publice,
publice, populație,
populație, relațiirelații cu cu străinătatea.
străinătatea. Pentru
Pentru elaborarea
elaborarea acestui
acestui
buget se
buget se folosesc
folosesc informații
informaţii referitoare
referitoare la la produsul
produsul național naţional brut, brut, venitul veniturile și
naţional, veniturile
venitul național, şi
cheltuielile publice.
cheltuielile publice. Prin Prin acest acest instrument
instrument sunt sunt previzionate
previzionate mutațiile mutaţiile ce vor surveni
ce vor surveni în în economie
economie
și
şi măsurile
măsurile adecvate
adecvate pentru pentru prevenirea
prevenirea tendințelor
tendinţelor negative negative sau sau stimularea
stimularea tendinţelor pozitive
tendințelor pozitive
din evoluţia economiei. El nu are caracter imperativ, ci serveşte la fundamentarea deciziilor de
din evoluția economiei. El nu are caracter imperativ, ci servește la fundamentarea deciziilor de
politică
politică economico-financiară
economico-financiară ale ale autorităților
autorităților guvernamentale.
guvernamentale.
În
În Marea
Marea Britanie
Britanie bugetul bugetul economic
economic apare apare sub sub forma
forma așa-numitelor
aşa-numitelor “cărți albe”, care
“cărți albe”, care
evidențiază veniturile și
evidențiază veniturile şi cheltuielile
cheltuielile națiunii
naţiunii pe pe anulanul anterior,
anterior, previziunile
previziunile privind privind producția,
producția,
consumul, comerțul
consumul, comerţul exterior
exterior pe pe anul
anul următor
următor și şi defalcarea
defalcarea resurselor
resurselor provenind
provenind din din venitul
venitul
național și
național şi din împrumuturi. Cărțile
din împrumuturi. Cărţile albealbe aleale guvernului
guvernului sunt sunt publicate
publicate odatăodată cu bugetul de
cu bugetul de stat.
stat.
În Franța economic apare sub forma “conturilor
În Franţa bugetul economic apare sub forma “conturilor previzionale (prospective) ale
bugetul previzionale (prospective) ale
națiunii”, care
națiunii”, care reflectă
reflectă resursele
resursele provenind
provenind din din PIBPIB și şi din
din import,
import, pe pe dede o parte, și
o parte, şi utilizarea
utilizarea
acestor resurse
acestor resurse pentru
pentru consum
consum final final (individual),
(individual), consum consum intermediar
intermediar public public și şi privat,
privat, investiții
investiţii
brute
brute aleale societăților
societăților și întreprinderilor private,
şi întreprinderilor private, ale ale populației,
populației, ale ale administrației
administrației publice,publice, ale ale
administrației private,
administrației private, ale ale instituțiilor
instituţiilor de de credit,
credit, variația stocurilor și
variația stocurilor şi exportul
exportul de bunuri și
de bunuri şi
servicii. Bugetul
servicii. Bugetul este este elaborat
elaborat cu cu ajutorul
ajutorul unui unui modelmodel economico-matematic,
economico-matematic, care care permite
permite
simularea evoluției
simularea evoluţiei viitoare
viitoare aa economiei,
economiei, ținând ținând seama seama de de diversele
diversele ipoteze.
ipoteze. Modelul
Modelul oferă oferă
pe termen scurt și
informaţii pe termen scurt şi mediu cu privire la evoluţia producției, consumurilor, investițiilor,
informații mediu cu privire la evoluția producției, consumurilor, investițiilor,
repartiția activelor
repartiția activelor financiare,
financiare, raportul raportul salarii-profituri
salarii-profituri etc. etc.

3.7 Sisteme
3.7 Sisteme de
de finanțare
finanţare aa economiei
economiei

Considerat
Considerat la la scară
scară națională,
naţională, sistemul
sistemul financiar
financiar apare
apare și şi ca
ca un un sistem
sistem de de finanțare
finanţare aa
economiei, evidențiindu-se în prim plan prin organizarea și
economiei, evidenţiindu-se în prim plan prin organizarea şi reglarea de ansamblu a fluxurilor
reglarea de ansamblu a fluxurilor
bănești
băneşti înîn economiile
economiile naționale.
naționale.
Având oo largă
Având largă arie
arie dede manifestare,
manifestare, finanțarea
finanţarea economiei
economiei se se realizează
realizează prin prin mecanismele
mecanismele
de procurare-alocare aa resurselor
de procurare-alocare resurselor bănești,
băneşti, inclusiv
inclusiv de de constituire-distribuire
constituire-distribuire (cheltuire)
(cheltuire) aa
fondurilor
fondurilor financiare
financiare la la nivel
nivel de întreprinderi (firme),
de întreprinderi (firme), distingându-se
distingându-se ca ca fiind
fiind tipice: mecanismul
tipice: mecanismul
finanțării pe
finanțării pe piețele
pieţele de de capital;
capital; mecanismul finanțării prin
mecanismul finanțării îndatorare și
prin îndatorare şi mecanismul finanțării din
mecanismul finanțării din
resurse proprii
resurse (autofinanțării). Admițând,
proprii (autofinanțării). Admiţând, însă,însă, căcă autofinanțarea
autofinanţarea este este aplicabilă
aplicabilă numai
numai în în măsura
măsura
în care firma respectivă funcționează și acumulează resurse (fonduri)
în care firma respectivă funcţionează şi acumulează resurse (fonduri) băneşti ce se folosesc bănești ce se folosesc
pentru
pentru dezvoltarea
dezvoltarea propriei
propriei activități,
activităţi, este
este dede admis
admis că că primele
primele două variante rămân
două variante rămân ca ca principale
principale
finanțarea investițiilor inițiale (la înființare), ca și
alternative pentru finanţarea investiţiilor iniţiale (la înfiinţare), ca şi a extinderilor de proporții
alternative pentru a extinderilor de proporţii
mai
mai mari
mari aleale activităților întreprinse, inclusiv
activităţilor întreprinse, inclusiv aa celor
celor de
de exploatare.
exploatare.
Deşi, în
Deși, în principiu,
principiu, celecele douădouă mecanisme
mecanisme principale
principale de de finanțare
finanţare (pe (pe piețele
pieţele de de capital,
capital,
respectiv
respectiv prin îndatorare) pot
prin îndatorare) pot funcționa
funcţiona concomitent
concomitent în în economiile
economiile de de piață
piaţă evoluate,
evoluate, în în diferite
diferite
țări
ţări sau
sau perioade
perioade de de timp,
timp, ariaaria dede aplicare
aplicare aa fiecăruia
fiecăruia diferă
diferă sensibil.
sensibil. Or, Or, înîn raport
raport cu cu rolul
rolul
predominant
predominant ce ce revine unuia dintre
revine unuia dintre cele
cele două
două mecanisme
mecanisme aplicate
aplicate în în economia
economia unei țări, în
unei ţări, în
procurarea-alocarea resurselor
procurarea-alocarea resurselor (fondurilor)
(fondurilor) bănești
băneşti dede către
către operatorii
operatorii economici,
economici, se se pot
pot distinge
distinge
43
43
„economii
„economii ale ale piețelor
pieţelor de de capital”,
capital”, de de „economiile
„economiile de îndatorare”. Sub
de îndatorare”. Sub acest acest aspect,
aspect, al al
preponderenţei în
preponderenței în aplicare,
aplicare, au au existat
existat alternanțe,
alternanţe, în în timp
timp și spaţiu, iar
şi spațiu, iar înîn unele
unele țări țări membre
membre ale ale
Uniunii Europene, în
Uniunii Europene, în ultimele
ultimele două două decenii,
decenii, s-a s-a conturat
conturat tendinţe contrarii evoluției
tendințe contrarii evoluţiei anterioare,
anterioare, de de
restrângere
restrângere aa finanțării
finanţării prin îndatorare și
prin îndatorare şi de
de extindere finanţării pe
extindere aa finanțării pe piețele
pieţele de de capital.
capital.
Funcționarea mecanismelor
Funcționarea mecanismelor de de finanțare
finanţare aa economiei
economiei evidențiază,
evidenţiază, în în prim
prim plan, plan, fluxurile
fluxurile
de procurare aa resurselor
de procurare resurselor băneşti bănești de de cătrecătre operatorii
operatorii economicieconomici desfășurate,
desfăşurate, fie fie pe pe piețele
pieţele de de
capital, fie
capital, fie pepe celecele monetare.
monetare. Primele funcţionează în
Primele funcționează în condițiile emisiunii și
condiţiile emisiunii vânzării-cumpărării
şi vânzării-cumpărării
de către firme a titlurilor de valoare (acțiuni,
de către firme a titlurilor de valoare (acțiuni, obligaţiuni etc.) într-un cadru organizat,
obligațiuni etc.) într-un cadru organizat, de de tipul
tipul
burselor
burselor de valori. Într-un
de valori. Într-un asemenea
asemenea cadru cadru se se derulează
derulează tranzacțiile
tranzacţiile bursierebursiere care care antrenează,
antrenează,
inițial, fluxuri
inițial, fluxuri băneştibănești între între deținătorii
deţinătorii de de disponibilități
disponibilități și şi firmele
firmele emitente
emitente de de titluri, primii
titluri, primii
devenind investitori
devenind investitori prin prin achiziționarea
achiziţionarea acestora acestora și şi dobândind
dobândind anumite anumite drepturi
drepturi (de (de coproprietate
coproprietate
asupra activelor
asupra activelor firmei firmei respective,
respective, de obținere aa dividendelor
de obținere dividendelor etc.). Ulterior, resursele
etc.). Ulterior, resursele bănești băneşti
procurate astfel
procurate astfel sunt alocate și
sunt alocate şi cheltuite
cheltuite de de către
către firmefirme potrivit
potrivit nevoilor
nevoilor acestora,
acestora, ceea ceea ce ce
generează alte fluxuri financiare specifice activităților
generează alte fluxuri financiare specifice activităților derulate, finalizându-se finanțarea derulate, finalizându-se finanțarea
economiei.
economiei.
Apariția piețelor
Apariția pieţelor de capital și
de capital şi conturarea
conturarea mecanismelor
mecanismelor de de finanțare
finanţare prin prin operațiunile
operațiunile de de
tip bursier se
tip bursier se leagă
leagă organic
organic cu cu dezvoltarea
dezvoltarea societăților
societăților pe pe acțiuni,
acţiuni, iar iar amplificarea
amplificarea tranzacţiilor
tranzacțiilor
bursiere
bursiere aa fost fost stimulată
stimulată și şi dede participarea
participarea la la astfel
astfel de de operațiuni
operaţiuni aa statelor statelor confruntate
confruntate cu cu
dificultăți
dificultăți financiare,
financiare, care care apelează
apelează la la emisiunea
emisiunea și vânzarea de
şi vânzarea titluri de
de titluri de stat
stat pentru
pentru procurarea
procurarea de de
resurse
resurse bănești
băneşti suplimentare
suplimentare destinate finanțării de
destinate finanțării de cheltuieli
cheltuieli (inclusiv
(inclusiv investiții)
investiţii) publice.publice. În În
sens, un impuls puternic a fost dat de diversificarea
acelaşi sens, un impuls puternic a fost dat de diversificarea instrumentelor folosite în efectuarea
același instrumentelor folosite în efectuarea
operaţiunilor pe
operațiunilor pe piețele
pieţele de de capital,
capital, inovațiainovaţia financiară
financiară contribuind
contribuind din din plin plin la la creșterea
creşterea
funcționalităţii acestui mecanism de finanțare a economiei, ceea ce s-a concretizat și
funcționalității acestui mecanism de finanțare a economiei, ceea ce s-a concretizat într-o
şi într-o
accelerare
accelerare aa ritmului
ritmului de de capitalizare bursieră, în
capitalizare bursieră, în ultimele
ultimele decenii.decenii.
Impactul pozitiv al finanțării economiei
Impactul pozitiv al finanțării economiei prin operaţiuni efectuate prin operațiuni efectuate pe pe piețele
pieţele de de capital
capital se se
revelă
revelă subsub multiple
multiple aspecte, aspecte, întreîntre carecare și şi prin
prin posibilitatea
posibilitatea drenării drenării directe
directe aa fluxurilor
fluxurilor bănești băneşti
către
către activitățile
activitățile creatoare creatoare de valoare. Aceasta
de valoare. Aceasta face face ca ca moneda
moneda devenită devenită pasivă,
pasivă, pentru pentru diferite
diferite
intervale de
intervale de timp,
timp, la la nivelul
nivelul unorunor verigi
verigi ale circulaţiei monetare,
ale circulației monetare, să să fie
fie reintegrată
reintegrată în în circuitul
circuitul
economic, ceea
economic, ceea ce contribuie și
ce contribuie şi lala sporirea
sporirea funcționalității
funcţionalităţi mecanismului
mecanismului financiar-monetar,
financiar-monetar, ca ca șişi
aa celui
celui economic,
economic, de de ansamblu.
ansamblu. Faptul Faptul că, că, înîn aceste
aceste condiții,
condiţii, funcționarea
funcţionarea mecanismului
mecanismului nu nu poate
poate
antrena
antrena sporirea
sporirea nejustificată
nejustificată aa masei masei băneşti bănești în în economie
economie și, şi, deci,
deci, nu nu generează
generează efecte efecte
inflaţioniste pledează
inflaționiste pledează în în același
același sens.sens.
Este
Este de de remarcat,
remarcat, totodată,totodată, că că funcționarea
funcționarea mecanismuluimecanismului de de finanțare
finanțare aa economiei,economiei,
de capital, se află în relație
propriu pieţelor de capital, se află în relație directă şi cu tendințele relativ recente de
propriu piețelor directă și cu tendințele relativ recente de
dereglementare și
dereglementare şi dezintermediere,
dezintermediere, dar dar și şi dede globalizare
globalizare care care caracterizează
caracterizează evoluția evoluția piețelorpieţelor
financiare. Așa,
financiare. Așa, de de pildă,
pildă, dezintermedierea
dezintermedierea aa avut avut loc loc tocmai
tocmai în în contextul
contextul creării creării de de noinoi
financiare negociabile,
instrumente financiare
instrumente negociabile, în în primul
primul rând, rând, pe pe piețele
pieţele de de capital între firmele
capital între firmele solicitante
solicitante
de
de resurse
resurse băneştibănești și ofertanţii de
şi ofertanții de disponibilități
disponibilităţi interesați interesaţi în în efectuarea
efectuarea de de plasamente.
plasamente. Ca Ca
urmare, reglarea
urmare, reglarea raporturilor
raporturilor dintre cererea și
dintre cererea şi oferta
oferta de de fonduri bănești are
fonduri bănești are loc într-o măsură
loc într-o măsură tot tot
mai mare
mai mare pe pe piețele
pieţele financiare
financiare prin relaţii directe
prin relații directe întreîntre operatorii
operatorii economici
economici (firme) (firme) cu cu deficite
deficite și şi
excedente,
excedente, ceea ceea ce, ce, în în opinia
opinia noastră,
noastră, trebuie trebuie considerată
considerată forma forma tipică tipică de de manifestare
manifestare aa
„economiei
„economiei piețelor pieţelor de de capital”.
capital”. În În acest
acest cadru,
cadru, oo firmă firmă cu cu deficit
deficit de de resurse
resurse băneștibăneşti emite emite și şi
vinde titluri
vinde titluri mobiliare
mobiliare către către firmele
firmele posesoareposesoare de de resurse
resurse disponibile,
disponibile, care care doresc
doresc să să facă
facă
plasamente
plasamente în în titlurile
titlurile respective,
respective, operațiunile operaţiunile implicând implicând transferarea
transferarea sumei sumei de de bani bani
corespunzătoare,
corespunzătoare, realizarea primei faze a finanţării (celei dintâi), ca premisă a efectuării de
realizarea primei faze a finanțării (celei dintâi), ca premisă a efectuării de
cheltuieli
cheltuieli în în activitatea
activitatea economică.
economică.
Alături
Alături de de finanțarea
finanţarea firmelor
firmelor sau sau agenților
agenţilor economici,
economici, pe pieţele de
pe piețele de capital
capital participă
participă la la
tranzacţii și
tranzacții băncile comerciale,
şi băncile comerciale, care care îşi își pot
pot asigura
asigura refinanțarea
refinanţarea direct direct pe pe aceste
aceste piețe,pieţe, ieșind
ieşind de de

44
44
sub tutela băncii
sub tutela băncii de de emisiune
emisiune și şi beneficiind
beneficiind de de o o rată
rată aa dobânzii
dobânzii mai mai avantajoasă,
avantajoasă, rezultată rezultată din din
confruntarea
confruntarea directă directă aa cererii
cererii cu cu oferta
oferta de de capital
capital de împrumut.
de împrumut.
Un aspect
Un aspect caracteristic mutaţiilor survenite
caracteristic mutațiilor survenite în în finanțarea
finanţarea pe pe piețele
pieţele de de capital
capital decurge
decurge din din
evoluţia formelor
evoluția formelor principale
principale ale ale titlurilor tranzacționate, semnalându-se
titlurilor tranzacţionate, semnalându-se o tendință de
o tendinţă de estompare
estompare aa
diferențierii dintre acţiuni şi obligaţiuni. Acestea din urmă au devenit mai atractive prin emiterea
diferențierii dintre acțiuni și obligațiuni. Acestea din urmă au devenit mai atractive prin emiterea
lor, fie
lor, fie sub
sub forma
forma obligațiilor
obligațiilor participative,
participative, care care dau dau dreptul
dreptul de de aa participa
participa la profit și
la profit şi aa obține
obţine
dividende, fie a celor convertibile, care permit deţinătorului să le convertească ulterior în acţiuni,
dividende, fie a celor convertibile, care permit deținătorului să le convertească ulterior în acțiuni,
ceea
ceea cece este
este de de natură
natură să să favorizeze
favorizeze fluidizarea fluidizarea fluxurilorfluxurilor bănești bănești în în economie.
economie. În În acest
acest context,
context,
considerăm a fi semnificativ faptul că obligațiunea
considerăm a fi semnificativ faptul că obligaţiunea este un instrument al relațiilor de credit este un instrument al relațiilor de credit
obligatar, iar
obligatar, iar folosirea
folosirea sa sa pepe piața
piaţa de de capital
capital nu nu poatepoate schimba
schimba natura natura relațiilor
relațiilor de de credit,
credit, care care iauiau
naştere. Însuși
naștere. Însuşi mecanismul
mecanismul de finanţare reflectă,
de finanțare reflectă, în în cazul
cazul folosirii
folosirii obligațiunilor,
obligaţiunilor, specificitatea
specificitatea
raporturilor
raporturilor ce ce se se stabilesc
stabilesc între între creditorcreditor și şi debitor,
debitor, față faţă de de cele cele bazate
bazate pe pe tranzacționarea
tranzacționarea
funcționând diferit
acțiunilor, funcționând
acțiunilor, diferit și şi prin
prin prisma
prisma reglării
reglării fluxurilor
fluxurilor bănești bănești aferente.
aferente. Or, Or, o o delimitare
delimitare aa
proceselor
proceselor financiare
financiare prin prin prisma
prisma instrumentelor
instrumentelor folosite folosite poate poate fi fi relevantă
relevantă pentru pentru aprecierea
aprecierea mai mai
riguroasă
riguroasă aa fenomenelor
fenomenelor implicate implicate în în funcționarea
funcţionarea celor celor două două mecanisme
mecanisme principale principale de de finanțare
finanţare
aa economiei.
economiei.
Economia
Economia de îndatorare se
de îndatorare întemeiază, la
se întemeiază, la rândul
rândul său, său, pe pe funcționarea
funcţionarea unui mecanism de
unui mecanism de
care realizează reglarea fluxurilor bănești
finanțare care realizează reglarea fluxurilor băneşti prin împrumuturi acordate operatorilor
finanțare prin împrumuturi acordate operatorilor
economici
economici cu cu deficit
deficit (care(care devin
devin debitori),
debitori), de de către
către deținătorii
deținătorii de de resurse
resurse excedentare
excedentare (care (care devindevin
în condiții ce presupun, între altele, încrederea
creditori), în condiţii ce presupun, între altele, încrederea dintre participanţii la acest tip de relații
creditori), dintre participanții la acest tip de relații
de credit.
de credit.
Pe
Pe unun planplan mai mai larg, îndatorarea ca
larg, îndatorarea ca fenomen
fenomen economico-financiar
economico-financiar îşi își are baza obiectivă
are baza obiectivă în în
procesele de
procesele de creare, prezervare și
creare, prezervare vehiculare aa valorii
şi vehiculare valorii înîn formă bănească, care
formă bănească, care antrenează
antrenează
neconcordanţe între
neconcordanțe între momentele
momentele și proporţiile acumulării
şi proporțiile acumulării de de sume
sume de bani, pe
de bani, pe de de oo parte,
parte, și şi cele
cele
ale
ale manifestării
manifestării nevoilornevoilor de de cheltuire
cheltuire aa lor, lor, pepe de de altăaltă parte,
parte, la la nivelul
nivelul diverselor
diverselor entitățientități sau sau verigi
verigi
implicate. Interesul
implicate. Interesul celor celor ce dețin resurse
ce dețin bănești inactive
resurse băneşti inactive pentru pentru valorificarea
valorificarea lor lor și şi obținerea
obţinerea
unui venit se
unui venit se armonizează
armonizează cu cu al al celor
celor care care au au activități
activități de finanțat aducătoare
de finanțat aducătoare de de profit,
profit, iar iar
cerințele de
cerințele de echilibrare
echilibrare impuse impuse de valorile din
de valorile din economia
economia reală reală fac fac obiectiv
obiectiv necesarănecesară și şi utilă
utilă
redistribuirea excedentelor pentru acoperirea deficitelor
redistribuirea excedentelor pentru acoperirea deficitelor în condiții determinate. în condiții determinate.
În
În literatura
literatura de de specialitate,
specialitate, „economia „economia de îndatorare” se
de îndatorare” se consideră
consideră aa avea avea la bază creditul
la bază creditul
și implicit finanțarea indirectă a agenților
bancar și implicit finanţarea indirectă a agenților economici prin participarea intermediarilor
bancar economici prin participarea intermediarilor
(bancari și
financiari (bancari
financiari şi nonbancari).
nonbancari). În În acest
acest caz,caz, mecanismul
mecanismul de de finanțare
finanţare aa economiei
economiei apare, apare, în în
prim plan, ca un mecanism de creditare bancară, iar lichiditatea
prim plan, ca un mecanism de creditare bancară, iar lichiditatea sistemului bancar devine condiția sistemului bancar devine condiția
indispensabilă
indispensabilă aa funcționăriifuncționării acestuia. acestuia. Caracteristicile
Caracteristicile sale sale de de funcționare
funcționare sunt sunt imprimate
imprimate de de
și de credit, în care transferul
esenţa şi principiile relaţiilor de credit, în care transferul resurselor băneşti are caracter temporar
esența principiile relațiilor resurselor bănești are caracter temporar
și
şi privește
priveşte numainumai dreptul dreptul de de folosință,
folosinţă, în în schimbul
schimbul obținerii obținerii de de către
către creditor
creditor aa unui unui venit venit fix fix
(dobânda),
(dobânda), pe pe lângă
lângă restituirea
restituirea sumei împrumutate, la
sumei împrumutate, la termenul
termenul convenit,convenit, din din partea
partea debitorului.
debitorului.
În bună măsură,
În bună măsură, finanțarea
finanţarea economiei economiei prin îndatorare presupune
prin îndatorare presupune redistribuirea
redistribuirea temporară temporară
aa disponibilităților
disponibilităţilor băneşti bănești acumulate
acumulate prin prin economisire
economisire sau sau degajate
degajate din din circuitul
circuitul economic,
economic, ele ele
aparținând diverselor
aparținând diverselor persoane persoane fizice fizice sau juridice, dar
sau Juridice, dar fiind
fiind preluate
preluate și şi plasate
plasate de de intermediarii
intermediarii
financiari
financiari cătrecătre agenții
agenţii economici
economici care înregistrează deficite
care înregistrează deficite sau sau goluri
goluri de de resurse bănești, fără
resurse băneşti, fără aa
se majora
se dimensiunile masei
majora dimensiunile masei monetare
monetare aflate aflate în în circulație.
circulaţie. În În această
această măsură,
măsură, se se poate
poate admite
admite că că
intermediarii financiari
intermediarii financiari apar apar doardoar ca ca mijlocitori
mijlocitori ai ai transferului
transferului excedentelor
excedentelor pentru pentru acoperirea
acoperirea
deficitelor între operatorii economici fără a provoca
deficitelor între operatorii economici fără a provoca creația monetară suplimentară. creația monetară suplimentară.
Totuşi, funcționarea
Totuși, funcționarea mecanismului mecanismului finanțării finanţării economiei economiei prin îndatorare include
prin îndatorare include
posibilitatea creşterii, chiar nejustificate, a masei monetare şi pericolul inflaţiei, prin natura
posibilitatea creșterii, chiar nejustificate, a masei monetare și pericolul inflației, prin natura
raporturilor
raporturilor dintre dintre intermediari
intermediari (bănci (bănci comerciale)
comerciale) și banca de
şi banca de emisiune,
emisiune, având având în în vedere
vedere și şi
caracterul
caracterul de de banibani de de credit
credit al al monedei
monedei folosite folosite în în prezent.
prezent. Din Din acest
acest unghiunghi de de analiză,
analiză, în în
aprecierea
aprecierea impactului
impactului produs produs apare apare relevantă
relevantă și şi necesară
necesară distincția
distincţia între între intermediarii
intermediarii financiari financiari
bancari și
bancari şi cei
cei nonbancari.
nonbancari. Astfel, Astfel, în în cazul
cazul intermediarilor
intermediarilor din din aa douadoua categorie,
categorie, reglarea
reglarea fluxurilor
fluxurilor
45
45
bănești
băneşti de împrumut limitează
de împrumut limitează sumele transferate la
sumele transferate la dimensiunile
dimensiunile celorcelor pe
pe care
care aceștia reuşesc să
aceştia reușesc să
le mobilizeze,
le redistribuindu-se doar
mobilizeze, redistribuindu-se doar părți
părți din
din masa
masa monetară
monetară existentă
existentă în în economie,
economie, constituite
constituite
ca excedente
ca excedente preluate
preluate de de lala agenții
agenţii care
care le deţin și
le dețin şi plasate
plasate celor
celor care
care auau nevoi
nevoi (deficite)
(deficite) dede
acoperit,
acoperit, fără
fără aa se se putea
putea implica
implica și creația monetară.
şi creația monetară. Dar, Dar, partea
partea covârșitoare
covârşitoare aa finanțării
finanțării
economiei
economiei prin îndatorare se
prin îndatorare se realizează
realizează prin prin intermediul
intermediul sistemului bancar, respectiv
sistemului bancar, respectiv prinprin
mecanismul
mecanismul creditării
creditării bancare,
bancare, ce ce presupune,
presupune, de de regulă,
regulă, și şi participarea băncii de
participarea băncii de emisiune.
emisiune. În În
condiţii, pe
aceste condiții,
aceste pe lângă
lângă redistribuirea
redistribuirea de de excedente
excedente monetare
monetare existente,
existente, înîn acordarea
acordarea de de credite
credite
către agenții economici este implicată și monetară, având în vedere
către agenţii economici este implicată şi creaţia monetară, având în vedere că băncile comerciale
creația că băncile comerciale
pot obţine la
pot obține la rândul
rândul lor lor credite
credite de de refinanțare
refinanțare de de la
la banca
banca de de emisiune,
emisiune, iariar mecanismul
mecanismul emisiunii
emisiunii
este interconectat cu cel al operaţiunilor de creditare a economiei. Corelarea dimensiunilor ofertei
este interconectat cu cel al operațiunilor de creditare a economiei. Corelarea dimensiunilor ofertei
de
de masă
masă monetară
monetară cu cu cele
cele ale
ale cererii
cererii de
de monedă, justificată de
monedă, justificată de evoluția
evoluția economiei
economiei reale,
reale, depinde
depinde
în mare
în mare măsură
măsură de de funcționalitatea
funcționalitatea mecanismului finanțării prin
mecanismului finanțării îndatorare și
prin îndatorare şi implicit
implicit aa celui
celui
financiar-monetar (global),
financiar-monetar justificând ca
(global), justificând ca absolut
absolut necesară
necesară preocuparea băncilor, în
preocuparea băncilor, în primul
primul rând
rând
aa băncii
băncii centrale, pentru prevenirea supracreditării sau subcreditării
centrale, pentru prevenirea supracreditării sau subcreditării economiei. economiei.

46
46
 CAPITOLUL 4
CAPITOLUL 4
PIEŢE
PIEŢE FINANCIARE
FINANCIARE
4.1. Sfera
4.1. Sfera piețelor financiare și
pieţelor financiare şi componentele
componentele lor
lor

financiare se
Pieţele financiare
Piețele se individualizează
individualizează în în ansamblul
ansamblul piețelor naționale și
pieţelor naționale şi internaționale
internaționale
prin
prin faptul
faptul că că oferă
oferă cadrulcadrul organizatoric
organizatoric de de efectuare
efectuare aa operațiilor
operațiilor de vânzare și
de vânzare şi dede cumpărare
cumpărare aa
valorilor mobiliare pe
valorilor mobiliare pe termene
termene medii medii și şi lungi,
lungi, prin
prin care
care se se mobilizează
mobilizează capitalurile
capitalurile disponibile
disponibile și şi
se
se oferă
oferă mecanisme
mecanisme de de finanțare
finanţare agenților
agenţilor economici
economici din din diverse
diverse ţări. țări.
Pornind de
Pornind de la la sensul
sensul larg larg al al finanțelor,
finanţelor, în în sfera
sfera piețelor
pieţelor financiare
financiare se încadrează piețele
se încadrează pieţele
monetare, piețele valutare și
monetare, pieţele valutare şi pieţele financiare propriu-zise.
piețele financiare propriu-zise.
Pe piețele
Pe pieţele financiare propriu-zise se
financiare propriu-zise se realizează
realizează confruntarea
confruntarea cererii cererii de de finanțare
finanţare aa
guvernelor, administraţiilor locale, societăţilor comerciale cu oferta de capital provenită de
guvernelor, administrațiilor locale, societăților comerciale cu oferta de capital provenită de lala
bănci,
bănci, investitori,
investitori, societățisocietăţi de de asigurare,
asigurare, fondurifonduri de de pensii,
pensii, fonduri
fonduri de investiţii și
de investiții şi dede la la alți
alți
posesori de
posesori de capitaluri
capitaluri pe pe termen
termen lung. lung.
În
În sens
sens restrâns,
restrâns, piețelepieţele financiare
financiare mijlocesc
mijlocesc confruntarea
confruntarea cererii cererii și şi aa ofertei
ofertei de acţiuni și
de acțiuni şi
obligaţiuni, fiind denumite pieţele valorilor mobiliare.
obligațiuni, fiind denumite piețele valorilor mobiliare.
Uneori, piețele
Uneori, pieţele financiare
financiare în în sens
sens restrâns
restrâns sunt sunt denumite
denumite piețe pieţe de de capital,
capital, deoarecedeoarece
facilitează
facilitează mișcarea
mişcarea capitalului
capitalului dintr-o dintr-o formăformă în în alta
alta șişi accesul
accesul la la resurse
resurse de de finanțare.
finanţare.
Pe piețele
Pe monetare și
pieţele monetare şi valutare,
valutare, ce ce fac
fac parte
parte din din sfera pieţelor financiare
sfera piețelor financiare doar doar în în sensul
sensul
larg al
larg al acestora,
acestora, obiectul tranzacțiilor îlîl reprezintă
obiectul tranzacţiilor titlurile de
reprezintă titlurile de credit
credit pe termen scurt
pe termen scurt și şi valutele.
valutele.
Din punct
Din punct de de vedere
vedere al al emitenților
emitenților titlurilor tranzacționate și
titlurilor tranzacţionate şi monedelor
monedelor în în care
care suntsunt eleele
exprimate se
exprimate se disting
disting piețelepieţele financiare naţionale și
financiare naționale şi piețele
pieţele financiare
financiare internaționale.
internaționale. Pe Pe piețele
pieţele
și negociază titluri interne
financiare naționale se emit şi negociază titluri interne şi titluri străine emise în monedă
financiare naționale se emit și titluri străine emise în monedă
națională. Piețele
națională. Pieţele financiare
financiare internaționale
internaționale mijlocesc mijlocesc atragerea
atragerea capitalurilor
capitalurilor disponibile
disponibile pe pe termen
termen
și și plasarea lor în altă țară, precum și
mediu şi lung şi plasarea lor în altă ţară, precum şi obţinerea unor resurse de finanţare de agenții
mediu lung obținerea unor resurse de finanțare de agenții
economici de
economici de pe pieţe financiare
pe piețe financiare străine. Plasarea capitalurilor
străine. Plasarea capitalurilor disponibile
disponibile prin prin intermediul
intermediul
pieţelor financiare
piețelor financiare din din altealte ţărițări reprezintă
reprezintă o o formă
formă de de deplasare
deplasare aa capitalurilor
capitalurilor către către agenții
agenții
economici din
economici din alte țări.
alte ţări.
O
O formă
formă aparte aparte aa piețelor
pieţelor financiare
financiare o o reprezintă
reprezintă piețele piețele financiare
financiare derivate, derivate, care care suntsunt
reprezentate de
reprezentate de piețele futures și
pieţele futures şi piețele
pieţele opțiunilor
opţiunilor .. Pe pieţele derivate
Pe piețele derivate se se negociază
negociază contracte contracte ce ce
se vor derula
se vor derula în în viitor
viitor și şi care
care au au ca ca obiecte
obiecte instrumente
instrumente financiarefinanciare bazate bazate pe pe valori mobiliare sau
valori mobiliare sau
pe indici
pe indici ai pieţei, fiind
ai pieței, fiind folosite îndeosebi pentru
folosite îndeosebi pentru gestionarea
gestionarea riscurilor
riscurilor și obținerea de
şi obținerea de câștiguri.
câştiguri.
În
În raport
raport cu cu natura
natura operațiunilor
operaţiunilor realizate,realizate, în în cadrul
cadrul piețelor
pieţelor financiare
financiare se se deosebesc
deosebesc două două
componente care se află într-o strânsă conexiune:
componente care se află într-o strânsă conexiune: piaţa primară şi piaţa secundară. piața primară și piața secundară.
Piaţa primară
Piața primară reprezintă reprezintă acea acea componentă
componentă aa piețelor pieţelor financiare
financiare pe pe carecare se emit și
se emit ș
Re

plasează valorile mobiliare în vederea mobilizării capitalurilor

plasează valorile mobiliare în vederea mobilizării capitalurilor disponibile pe termen mediu disponibile pe termen mediu și
Re
“A

lung.
lung.
Piaţa secundară
Piața secundară mijlocește mijloceşte vânzarea vânzarea și şi cumpărarea
cumpărarea valorilor valorilor mobiliare
mobiliare emise emise și şi plasate
plasate
piaţa primară.
pe piața
pe primară. Piaţa Piața secundară
secundară asigură asigură deținătorilor
deţinătorilor de valori mobiliare
de valori mobiliare dreptul dreptul de de negociere
negociere și şi
valorificare,
valorificare, precumprecum și şi confirmarea
confirmarea valorii valorii lor. Piața secundară
lor. Piaţa secundară concentrează
concentrează cea cea maimai mare mare parteparte aa
operaţiilor de
operațiilor vânzare și
de vânzare şi cumpărare
cumpărare aa valorilor mobiliare și
valorilor mobiliare şi stabilește
stabileşte prețul preţul acestora.
acestora. Prin Prin
intermediul pieței
intermediul pieţei secundare
secundare se se asigură
asigură lichiditatea
lichiditatea și şi mobilitatea
mobilitatea capitalurilor
capitalurilor disponibile disponibile pe pe
termen lung.
termen lung.
În
În funcție
funcţie de de natura
natura valorilor mobiliare emise
valorilor mobiliare emise și şi negociate
negociate pe pe piețele
pieţele financiare
financiare se se
deosebesc piaţa acțiunilor, piaţa obligațiunilor, piaţa futures, piaţa opțiunilor.
deosebesc piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața futures, piața opțiunilor.
Piaţa acţiunilor cuprinde
Piața acțiunilor cuprinde segmentul emisiunii și
segmentul emisiunii şi negocierii
negocierii acțiuniloracţiunilor exprimate exprimate în în
monedă națională prin care se mobilizează și
monedă națională prin care se mobilizează şi redistribuie capitalurile interne. Piaţa internaţională
redistribuie capitalurile interne. Piața internațională

47
47
aa acțiunilor mijloceşte plasarea
acţiunilor mijlocește plasarea titlurilor
titlurilor emise emise într-oîntr-o țară în monedele
ţară în monedele altor altor țărițări pepe piețe
pieţe străine
străine și şi
mobilizarea
mobilizarea capitalurilor
capitalurilor necesare necesare dezvoltării întreprinderilor.
dezvoltării întreprinderilor.
Piaţa obligațiunilor asigură
Piața obligațiunilor asigură cadrul cadrul necesarnecesar emisiunii
emisiunii și şi plasării
plasării obligațiunilor
obligaţiunilor fiind fiind
formată
formată din din piața
piaţa obligațiunilor
obligaţiunilor interne, interne, piața obligaţiunilor străine
piaţa obligațiunilor străine și şi piața
piaţa euroobligațiunilor.
euroobligaţiunilor.
obligațiunilor interne
Piaţa obligațiunilor
Piața interne reprezintă
reprezintă un un segment
segment important
important al al piețelor
pieţelor financiare
financiare interne interne
pe
pe care
care se se negociază
negociază obligațiuniobligaţiuni emise emise în în monedă
monedă națională,
naţională, deținătorii
deţinătorii de de capital
capital și şi solicitatorii
solicitatorii
fund rezidenți
fiind rezidenți ai ai statului
statului respectiv.
respectiv.
Piaţa obligaţiunilor străine
Piața obligațiunilor străine se se deosebește
deosebeşte prin prin faptul
faptul că că asigură
asigură plasarea
plasarea obligațiunilor
obligaţiunilor din din
străinătate,
străinătate, exprimatăexprimată în în moneda
moneda ţării țării pe pe aa căreicărei piață
piaţă se se negociază,
negociază, și desfăşoară conform
şi desfășoară conform
reglementărilor
reglementărilor din din țara
ţara respectivă.
respectivă.
Piața euroobligaţiunilor reprezintă
Piaţa euroobligațiunilor reprezintă o o componentă
componentă aa piețelor pieţelor financiare
financiare internaționale
internaţionale pe pe
care
care se negociază obligaţiuni exprimate într-o monedă care aparţine altei ţări decât cea aa
se negociază obligațiuni exprimate într-o monedă care aparține altei țări decât cea
emitenților și
emitenților şi aa investitorilor.
investitorilor.
„futures”
Pieţele „futures” în
Piețele în calitate
calitate de de piețe
pieţe financiare
financiare derivatederivate realizează
realizează tranzacțiitranzacții de vânzare
de vânzare
cumpărare
cumpărare aa contractelor
contractelor „futures”,„futures”, prin prin carecare se se reflecta
reflecta angajamentul
angajamentul de de aa preda
preda sau sau aa primi
primi oo
anumită
anumită sumă sumă într-oîntr-o valută,
valută, sau sau un un număr
număr de titluri la
de titluri la oo dată
dată menționată
menționată și şi la
la un preţ stabilit
un preț stabilit în în
momentul încheierii.
momentul încheierii.
Pieţele opțiunilor mijlocesc
Piețele opțiunilor mijlocesc tranzacţiile
tranzacțiile privind privind contractele
contractele pe pe opțiuni,
opţiuni, prin prin carecare se se
prevede dreptul
prevede dreptul de opţiune de
de opțiune de cumpărare
cumpărare sau sau de vânzare aa unei
de vânzare unei sume
sume în în devize,
devize, sau sau aa unui
unui număr
număr
de titluri
de titluri la la un un preț determinat și
preţ determinat şi lala oo anumită
anumită scadență. scadență. Pe Pe baza
baza contractului
contractului de de opțiune
opțiune
cumpărătorul
cumpărătorul are dreptul la scadenţă să opteze pentru primirea sau cedarea titlurilor sau
are dreptul la scadență să opteze pentru primirea sau cedarea titlurilor sau să să
renunțe la
renunțe la opțiune
opţiune în în schimbul
schimbul plății plăţii uneiunei prime.
prime.
Pieţele financiare
Piețele internaţionale prin
financiare internaționale prin care
care se se asigură
asigură confruntarea
confruntarea cererii cererii și şi aa ofertei
ofertei de de
capital provenite
capital provenite din diverse țări
din diverse țări în în centrele
centrele financiare
financiare internaționale
internaționale sunt sunt formate
formate din din piețele
pieţele
internaționale de
internaționale de acțiuni,
acţiuni, piețelepieţele obligațiunilor
obligațiunilor internaționale,
internaționale, piețele euroefectelor și
pieţele euroefectelor şi piața
piaţa
eurocreditelor.
eurocreditelor.
Titlurile de
Titlurile valori ce
de valori ce se se negociază
negociază pe pe piețele
pieţele financiare
financiare reprezintă înscrisuri sub
reprezintă înscrisuri sub formă
formă
materială
materială care care atestăatestă existența
existența unor relaţii contractuale
unor relații contractuale între între emitent
emitent și deţinător și
şi deținător şi conferă
conferă
anumite drepturi
anumite drepturi posesorilor.
posesorilor.
Titlurile de
Titlurile de valori mobiliare ce
valori mobiliare ce se se negociază
negociază pe pe piețele
pieţele financiare
financiare se se deosebesc
deosebesc prin prin
următoarele:
următoarele:
obligația reflectării
= obligația reflectării în în titlu
titlu are
are un un caracter
caracter autonom;
autonom;
 titlurile
titlurile de valori reflectă
de valori reflectă mișcarea
mişcarea factorilor
factorilor de producție, dar
de producție, valoarea la
dar valoarea la bursă
bursă se se
formează în funcție
formează în funcţie de alți factori, de alți factori;
= valoarea
valoarea de piaţă a atitlurilor
de piață titlurilor depinde
depinde de de raportul
raportul dintre
dintre cerere
cerere și şi ofertă.
ofertă.
Titlurile
Titlurile primare sunt considerate documentele ce se emit în vederea mobilizării
primare sunt considerate documentele ce se emit în vederea mobilizării și şi
majorării
majorării capitalului
capitalului propriu propriu (acțiuni)
(acţiuni) și şi cele
cele pentru
pentru atragerea
atragerea unor capitaluri (obligațiuni).
unor capitaluri (obligaţiuni). Prin Prin
intermediul
intermediul titlurilortitlurilor primare
primare se se asigură
asigură mobilizarea
mobilizarea capitalurilor
capitalurilor pe termen lung
pe termen lung de de către
către cei cei care
care
au nevoie
au nevoie de fonduri și
de fonduri şi se
se oferă
oferă anumite
anumite drepturidrepturi deținătorilor.
deţinătorilor.
Titlurile
Titlurile derivate
derivate se se deosebesc
deosebesc prin prin faptul
faptul că că acordă
acordă anumite
anumite drepturi
drepturi părților
părților la la contract
contract
asupra activelor
asupra activelor la la o o scadență viitoare. Titlurile
scadenţă viitoare. Titlurile derivate
derivate decurgdecurg din din contractele
contractele încheiateîncheiate de de părți,
părți,
prin
prin care
care se se asigură
asigură drepturi
drepturi asupra asupra unor unor active
active la la o o scadență viitoare. Crearea
scadenţă viitoare. Crearea și şi valoarea
valoarea lor lor de
de
piață depind
piață depind de de activele
activele la la care
care se se raportează
raportează (titluri (titluri financiare,
financiare, mărfuri,
mărfuri, valute) valute) și şi dede aici
aici natura
natura
lor de
lor de titluri derivate.
titluri derivate.
Titlurile
Titlurile sintetice
sintetice sunt sunt reprezentate
reprezentate de de instrumentele
instrumentele care care se se creează
creează de de societățile
societățile
comerciale pe
comerciale pe baza activelor financiare
baza activelor financiare (contracte
(contracte pe pe indici
indici bursieri).
bursieri). Indicii
Indicii bursieri
bursieri sunt sunt mărimi
mărimi
sintetice de tipul mediei ponderate prin care se determină
sintetice de tipul mediei ponderate prin care se determină nivelul general al cotaţiilor bursiere la nivelul general al cotațiilor bursiere la
un moment
un moment dat față de
dat față de unun moment
moment ales ales ca ca referință
referinţă în în trecut.
trecut. Pentru
Pentru momentul
momentul de de referință,
referință, și şi
apoi pentru fiecare zi de bursă, se calculează
apoi pentru fiecare zi de bursă, se calculează un nivel mediu al tuturor cotaţiilor (indice un nivel mediu al tuturor cotațiilor (indice
48
48
compozit)
compozit) sausau doar
doar al
al celor
celor mai
mai reprezentative titluri. Indicii
reprezentative titluri. bursieri arată,
Indicii bursieri în dinamica
arată, în dinamica lor,
lor,
evoluţia cursurilor
evoluția cursurilor pe
pe oo anumită
anumită piață,
piaţă, adică
adică raportul
raportul dintre
dintre cererea
cererea și
şi oferta
oferta de
de capital
capital pe
pe piața
piaţa
respectivă.
respectivă.

4.2. Piețele
4.2. Pieţele financiare secundare și
financiare secundare şi piețele
pieţele interdealeri
interdealeri

Pieţele financiare
Piețele financiare secundare
secundare sunt sunt formate
formate din din bursele
bursele de valori și
de valori şi piețele
pieţele în în afara
afara cotei
cotei
(interdealeri).
(interdealeri).
Bursele de
Bursele valori reprezintă
de valori reprezintă organizații
organizații cu cu personalitate
personalitate juridică juridică care care oferă
oferă cadrul,
cadrul,
și procedurile în vederea efectuării continue,
mecanismele şi procedurile în vederea efectuării continue, ordonate, transparente şi echitabile aa
mecanismele ordonate, transparente și echitabile
tranzacţiilor cu
tranzacțiilor cu valori mobiliare prin
valori mobiliare prin activitatea
activitatea intermediarilor
intermediarilor autorizați.autorizaţi.
Bursa presupune o localizare, respectiv existenţa unei clădiri în
Bursa presupune o localizare, respectiv existența unei clădiri în care
care se se amenajează
amenajează o o sală
sală
de negocieri,
de negocieri, pentru pentru derularea
derularea tranzacţiilor
tranzacțiilor cu cu valori mobiliare. Tranzacțiile
valori mobiliare. Tranzacţiile cu cu titluri
titluri se se
desfășoară pe baza unor reguli stricte prevăzute în legi și
desfăşoară pe baza unor reguli stricte prevăzute în legi şi regulamente de funcționare ale burselor.
regulamente de funcționare ale burselor.
Negocierea contractelor precum
Negocierea contractelor precum și şi executarea
executarea lor lor se realizează de
se realizează de persoane
persoane cu cu pregătire
pregătire de de
specialitate.
specialitate. Din Din confruntarea
confruntarea ordinelor ordinelor de de cumpărare
cumpărare și vânzare de
şi vânzare de la bursă rezultă
la bursă rezultă prețulpreţul
titlurilor negociate.
titlurilor negociate.
În
În calitate
calitate de de piață
piaţă oficială
oficială organizată,
organizată, localizată,
localizată, menită menită să să asigure
asigure negocierea valorilor
negocierea valorilor
mobiliare admise
mobiliare admise la la cota
cota oficială
oficială bursa, bursa, oferă oferă investitorilor
investitorilor garanție garanție morală morală și şi securitate
securitate
financiară.
financiară.
Supravegherea și
Supravegherea şi controlul
controlul funcționării
funcționării bursei bursei de valori, aa desfășurării
de valori, desfăşurării operațiilor
operațiilor de de
vânzare-cumpărare aa valorilor
vânzare-cumpărare valorilor mobiliare,
mobiliare, aa comportamentului
comportamentului intermediarilor intermediarilor autorizați autorizați se se
exercită nemijlocit și permanent de diverse organisme
exercită nemijlocit şi permanent de diverse organisme create în cadrul ţărilor. create în cadrul țărilor.
În
În fiecare
fiecare bursă bursă se se organizează
organizează o o asociație
asociaţie aa bursei
bursei la la care
care participă
participă societățile
societăţile de de valori
valori
mobiliare autorizate să negocieze titlurile la bursă. Asociația
mobiliare autorizate să negocieze titlurile la bursă. Asociaţia bursei se poate constitui pe baza bursei se poate constitui pe baza
comunității
comunității și şi complementarității
complementarității intereselor intereselor cu cu privire
privire la la administrarea
administrarea bursei bursei și şi lala executarea
executarea
continuă,
continuă, ordonată,
ordonată, eficientă,
eficientă, echitabilă
echitabilă și şi transparentă
transparentă aa tranzacțiilor
tranzacţiilor cu valori mobiliare
cu valori înscrise
mobiliare înscrise
la cota
la cota bursei.
bursei.
Burselor de
Burselor de valori
valori le le revine
revine funcția
funcția de de aa oferi
oferi mecanisme
mecanisme de de finanțare
finanţare aa cerințelor
cerinţelor de de
dezvoltare
dezvoltare ale ale societăților
societăților comerciale.
comerciale. Bursa Bursa reprezintă
reprezintă locul locul în în care
care se se confruntă
confruntă emițătorii
emițătorii și şi
investitorii cu
investitorii cu privire
privire la la titlurile
titlurile de de valori mobiliare.
valori mobiliare.
Bursele
Bursele de valori reprezintă
de valori reprezintă barometrebarometre ale ale evoluțiilor
evoluţiilor economiilor
economiilor naționale naţionale și şi ale
ale
societăților
societăţilor comerciale.
comerciale. Indicii Indicii de de bursă
bursă reflectă
reflectă starea
starea și şi evoluția
evoluţia economiei
economiei naționale naționale precumprecum și şi
situația societăților
situația societăţilor comerciale.
comerciale.
Prin
Prin intermediul
intermediul burselor burselor de valori se
de valori se asigură
asigură finanțarea
finanţarea economiei
economiei prin prin mobilizarea
mobilizarea
disponibilităților
dispomibilităuilor băneşti, organizarea şi negocierea acţiunilor şi obligațiunilor societăților
bănești, organizarea și negocierea acțiunilor și obligațiunilor societăților
comerciale și
comerciale și aa altor
altor entități.
entităţi.
În
În cadrul burselor de
cadrul burselor valori sunt
de valori sunt cotate valorile mobiliare,
cotate valorile mobiliare, se se confruntă
confruntă cerereacererea și şi oferta
oferta
pe piaţă, se
pe piață, încheie tranzacțiile,
se încheie tranzacțiile, se se organizează
organizează plățile plăţile rezultate
rezultate din din diferențele
diferenţele de de curs
curs aleale
titlurilor de
titlurilor de pepe piață.
piaţă.
Ordinele
Ordinele de de bursă
bursă exprimă
exprimă instrucțiunile deţinătorilor de
instrucțiunile deținătorilor de capital
capital sau sau aleale altor
altor persoane
persoane
transmise
transmise intermediarilor
intermediarilor în în vederea
vederea realizării
realizării operațiunilor
operaţiunilor de de cumpărare
cumpărare sau vânzare de
sau vânzare titluri
de titluri
pe pieţele financiare.
pe piețele financiare. Ordinele Ordinele de de bursă
bursă cuprind
cuprind mențiuni
menţiuni cu cu privire
privire la la natura
natura operațiunii
operaţiunii de de
vânzare sau
vânzare sau cumpărare,
cumpărare, delimitarea
delimitarea titlurilor,
titlurilor, numărul
numărul titlurilor,
titlurilor, termentermen de valabilitate, propunere
de valabilitate, propunere
de curs
de curs pentru
pentru realizarea
realizarea operațiilor.
operaţiilor.
Piețele interdealeri (în
Pieţele interdealeri (în afara
afara pieței-bursei)
pieţei-bursei) sau sau OTC OTC (OVER (OVER THE THE COUNTER)
COUNTER) se se
deosebesc prin faptul că asigură accesul la tranzacții a titlurilor
deosebesc prin faptul că asigură accesul la tranzacţii a titlurilor care nu îndeplinesc condițiile de care nu îndeplinesc condițiile de
negociere de
negociere de pe pe piețele
pieţele bursiere.
bursiere.
= piața
piaţa interdealeri nu
interdealeri nu este localizată, deoarece
este localizată, tranzacțiile cu
deoarece tranzacţiile cu titluri
titluri sese efectuează
efectuează de de
către
către societățile
societăţile financiare
financiare care care sunt
sunt autorizate
autorizate în în calitate
calitate de de dealeri;
dealeri;
49
49
 . pe aceste
pe aceste piețe condiţiile de
pieţe condițiile de acces,
acces, respectiv
respectiv capital,
capital, număr
număr dede acțiuni
acţiuni și
şi alte
alte condiții
condiții
sunt mai
sunt mai elastice;
elastice;
= tranzacțiile
tranzacţiile de vânzare sau
de vânzare sau cumpărare
cumpărare aa titlurilor
titlurilor se
se negociază
negociază prin
prin intermediul
intermediul
firmelor de
firmelor de dealer;
dealer;
preţurile titlurilor
= prețurile titlurilor diferă
diferă de
de la
la oo firmă
firmă la
la alta,
alta, deoarece
deoarece sese negociază
negociază în în raporturile
raporturile
directe ale
directe ale firmelor
firmelor dede dealer
dealer cu
cu clienții.
clienţii.

4.3 Participanţii și
4.3 Participanții şi intermediarii
intermediarii de
de pe
pe piețele
pieţele financiare
financiare

pieţele financiare
Pe piețele
Pe financiare participă
participă deținătorii
deţinătorii de de capital
capital care care sunt
sunt reprezentați
reprezentați de de guverne,
guverne,
societăți
societăți comerciale,
comerciale, societăți
societăți de de asigurare,
asigurare, fonduri fonduri de de pensii,
pensii, bănci bănci și şi alți deținători de
alți deținători de capitaluri
capitaluri
pe termen
pe termen lung.lung. Investitorii
Investitorii pot pot fi fi grupați
grupați în în investitori
investitori individuali
individuali și şi investitori
investitori instituționali.
instituționali.
Investitorii au dreptul de acces la informaţie, certă, corectă, suficientă şi făcută public
Investitorii au dreptul de acces la informație, certă, corectă, suficientă și făcută public la la
momentul oportun
momentul oportun privind
privind valorile
valorile mobiliare, emitenţii și
mobiliare, emitenții şi activitatea
activitatea acestora
acestora pe pe piață.
piaţă.
Cerinţele de
Cerințele de resurse
resurse de de finanțare
finanţare de de pe pieţele financiare
pe piețele financiare se se adresează
adresează de de către
către societăți
societăţi
comerciale,
comerciale, bănci,bănci, municipalități,
municipalități, guverne guverne și şi alte
alte entități
entităţi care care realizează
realizează proiecte
proiecte de de dezvoltare.
dezvoltare.
În vederea admiterii
În vederea admiterii la la cotare
cotare a a titlurilor
titlurilor de valori mobiliare
de valori mobiliare la la bursă,
bursă, societățile
societăţile
comerciale
comerciale trebuie
trebuie să îndeplinească anumite
să îndeplinească anumite condiții:
condiții:
e să să emită
emită un un număr
număr de de acțiuni
acţiuni și şi săsă fie fie constituite
constituite dintr-undintr-un număr număr stabilit
stabilit de de
acționari;
acționari;
 să să dețină
deţină un un capital
capital de de unun anumit
anumit nivel;nivel;
 să să obțină
obțină profit
profit în în cel
cel puțin
puţin ultimele
ultimele trei trei exerciții
exerciţii anuale;
anuale;
 să să asigure acces public pentru o anumită pondere din
asigure acces public pentru o anumită pondere din acțiuni;
acțiuni;
 să să difuzeze
difuzeze informații
informaţii cu cu privire
privire la la situația
situația economico-financiară;
economico-financiară,;
 să să publice bilanțul și
publice bilanţul şi contul
contul de profit și
de profit şi pierdere;
pierdere;
 să justifice modul
să justifice modul de de contabilitate;
contabilitate;
e să să informeze
informeze conducerea
conducerea bursei bursei asupra
asupra unei unei noi noi emisiuni.
emisiuni.
Intermediarii de
Intermediarii de pe pieţele financiare
pe piețele financiare se se grupează
grupează în în intermediari
intermediari care care cumpără
cumpără sau vând
sau vând
titluri de valoare în nume propriu și în contul clienților
titluri de valoare în nume propriu şi în contul clienților şi intermediari care cumpără şi vând și intermediari care cumpără și vând
titluri
titluri de valoare în
de valoare în nume
nume propriupropriu și şi în în contul
contul clienților,
clienților, precum precum și şi înîn nume
nume propriu
propriu și şi cont
cont
propriu.
propriu.
Intermediarii financiari
Intermediarii financiari sunt reprezentați de
sunt reprezentați de societăți
societăţi sau sau altealte entități
entități autorizate
autorizate de de
organismele de
organismele de supraveghere
supraveghere aa pieței pieţei de de capital
capital care care îşi își asumă
asumă misiunea
misiunea de de canalizare
canalizare aa
disponibilităților bănești de
disponibilităților băneşti de la deținători de
la deținători de resurse
resurse disponibile
disponibile către către solicitatorii
solicitatorii de de capital.
capital.
Intermedierea de
Intermedierea de valori mobiliare reprezintă
valori mobiliare reprezintă activitatea
activitatea realizată
realizată de de persoane
persoane autorizate
autorizate
conform
conform legii,
legii, care
care constă
constă în în cumpărarea
cumpărarea și/sau vânzarea de
şi/sau vânzarea valori mobiliare
de valori mobiliare ori ori aa drepturilor
drepturilor
aferente
aferente cece derivă
derivă dindin acestea,
acestea, precum
precum și şi operații
operaţii accesorii
accesorii sau sau conexe.
conexe.
Intermediar
Intermediar pentru valori mobiliare este persoana juridică legal
pentru valori mobiliare este persoana juridică legal autorizată
autorizată de de organisme
organisme
desemnate
desemnate să să exercite
exercite intermedierea
intermedierea de valori mobiliare
de valori mobiliare cu titlu profesional
cu titlu profesional ca ca fapt
fapt dede comerț,
comerţ, fie fie
pe cont propriu (dealer), fie pe contul unor terţi (broker).
pe cont propriu (dealer), fie pe contul unor terți (broker).
În
În sfera
sfera intermedierii valorilor mobiliare
intermedierii valorilor mobiliare se încadrează:
se încadrează:
>» vânzarea şi cumpărarea de valori mobiliare pe
vânzarea și cumpărarea de valori mobiliare pe contul
contul clienților;
clienţilor;
 vânzarea și
>» vânzarea şi cumpărarea
cumpărarea de valori mobiliare
de valori mobiliare pe pe cont
cont propriu;
propriu;
> garantarea
garantarea plasamentului
plasamentului valorilor valorilor mobiliaremobiliare cu cu ocazia
ocazia ofertelor
ofertelor primare primare și şi
secundare;
secundare;
> transmiterea
transmiterea ordinelorordinelor clienților
clienţilor în în scopul
scopul executării
executării lor lor prin
prin alțialți intermediari
intermediari
autorizaţi,
autorizați;
 deținerea de
> deținerea fonduri și/sau
de fonduri şi/sau valori mobiliare ale
valori mobiliare ale clienților
clienţilor în în scopul
scopul executării
executării
ordinelor;
ordinelor;
50
 
> administrarea
administrarea conturilor
conturilor de de portofolii
portofolii individuale
individuale de de valori mobiliare ale
valori mobiliare ale clienților;
clienţilor;
>» păstrarea
 păstrarea de de fonduri
fonduri și/sau şi/sau valori mobiliare ale
valori mobiliare ale clienților
clienţilor în în scopul
scopul administrării
administrării
portofoliilor acestora.
portofoliilor acestora.
În vederea obținerii
În vederea obţinerii autorizației
autorizaţiei de de efectuare
efectuare aa intermedierii
intermedierii de de valori mobiliare,
valori mobiliare,
societățile financiare trebuie
societățile de servicii de investiţii financiare trebuie să aibă o activitate exclusivă în
de servicii de investiții să aibă o activitate exclusivă în acest
acest
domeniu,
domeniu, să să facă
facă dovada
dovada unui unui capital
capital minim minim subscrissubscris și şi integral vărsat, să
integral vărsat, să se încadreze înîn
se încadreze
coeficienţii de
coeficienții de risc.
risc.
În
În scopul
scopul stimulării
stimulării mobilizării
mobilizării economiilor
economiilor băneşti bănești și şi aa alocării
alocării lor lor către
către investiții
investiţii pe pe
baza diversificării prudente a riscului de portofoliu și
baza diversificării prudente a riscului de portofoliu şi a supravegherii acestora se constituie
a supravegherii acestora se constituie
fonduri deschise
fonduri deschise de investiţii, societăți
de investiții, societăți de investiţii, societăți
de investiții, societăți de de administrare investiţiilor și
administrare aa investițiilor şi
societăți
societăţi dede depozitare.
depozitare.
Prin intermediul
Prin intermediul fondurilor
fondurilor de investiţii se
de investiții se asigură
asigură mutualitatea,
mutualitatea, respectiv respectiv drepturi
drepturi și şi
obligaţii egale,
obligații egale, profituri
profituri proporționale
proporţionale cu cu investițiile,
investiţiile, diversificarea
diversificarea plasamentului
plasamentului pentru pentru
dispersarea riscului,
dispersarea riscului, optimizarea investiţiilor de
optimizarea investițiilor de către
către specialiștii
specialiştii de de administrare
administrare aa fondurilor.
fondurilor.
Fondurile deschise
Fondurile deschise de de investiții
investiţii se se pot
pot constitui printr-un contract
constitui printr-un contract de de societate,
societate, fără fără
personalitate juridică, care exprimă totalitatea contribuțiilor
personalitate juridică, care exprimă totalitatea contribuţiilor băneşti efectuate printr-o ofertă bănești efectuate printr-o ofertă
publică
publică continuă
continuă de de titluri
titluri dede participare
participare și evidențiază dreptul
şi evidențiază dreptul de de proprietate
proprietate la la fond
fond și şi asupra
asupra
activelor achiziţionate prin investirea resurselor sub forma unui portofoliu diversificat de valori
activelor achiziționate prin investirea resurselor sub forma unui portofoliu diversificat de valori
mobiliare.
mobiliare.
Societățile
Societăţile de de investiții
investiţii se constituie sub
se constituie sub formaforma societăților
societăţilor pe pe acțiuni
acțiuni cu cu misiunea
misiunea de de aa
desfășura
desfăşura activități
activități de de mobilizare
mobilizare aa economiilor
economiilor bănești bănești de de la la persoane
persoane fizice fizice și juridice și
şi juridice şi
plasarea
plasarea lor
lor în în valori
valori mobiliare.
mobiliare.
Societățile
Societăţile de de administrare
administrare a investiţiilor se
a investițiilor se formează
formează pentru pentru aa desfășura
desfăşura activități
activităţi de de
administrare aa fondurilor
administrare fondurilor deschide
deschide de investiţii și
de investiții şi aa societăților
societăţilor de de investiții
investiţii în în mod
mod exclusiv
exclusiv pe pe
baza unor
baza unor condiții:
condiţii:
. obiectivele
obiectivele de investiţii ale
de investiții ale fondurilor
fondurilor sau sau aleale societăților
societăţilor de investiții să
de investiții să fiefie
diferențiate clar și
diferențiate clar şi identificabile;
identificabile;
contractele de
. contractele de administrare
administrare individuală,
individuală, reglementările
reglementările interne, interne, contractele
contractele și şi statutele
statutele
sau ale societății
fondului de investiţii sau ale societăţii de investiții să fie aprobate;
fondului de investiții de investiții să fie aprobate;
= societatea
societatea de de administrare
administrare să îndeplinească cerințele
să îndeplinească cerinţele de de capital
capital prevăzute
prevăzute pentru pentru
activitatea de
activitatea de administrare;
administrare;
= activele, operaţiunile și
activele, operațiunile înregistrările privind
şi înregistrările privind fiecare
fiecare fondfond de de investiții
investiţii sau sau societăți
societăţi de de
investiții să
investiții să fie
fie individualizate
individualizate clar clar și strict și
şi strict şi separate
separate de de societatea
societatea de de administrare;
administrare;
= societatea
societatea de de administrare
administrare să să sese abțină
abţină să să efectueze
efectueze orice orice fel fel de
de tranzacție
tranzacție cu cu și între
şi între
fonduri de
fonduri investiţii și
de investiții şi societățile
societățile de investiţii aflate
de investiții aflate înîn administrare.
administrare.
Societățile
Societăţile de depozitare se deosebesc prin faptul că primesc spre
de depozitare se deosebesc prin faptul că primesc spre păstrare
păstrare pe pe bazăbază de de
contracte activele
contracte activele fondurilor
fondurilor deschise
deschise de de investiții.
investiţii.

4.4. Tipuri
4.4. Tipuri de
de operațiuni
operaţiuni pe
pe piețele
pieţele financiare
financiare

pieţele financiare
Pe piețele
Pe financiare se se efectuează
efectuează operațiuni
operaţiuni de vânzare și
de vânzare şi cumpărare
cumpărare aa titlurilor
titlurilor de valori
de valori
mobiliare. Cunoașterea
mobiliare. Cunoaşterea sferei pieţelor financiare,
sferei piețelor financiare, aa titlurilor
titlurilor care
care sese negociază,
negociază, aa participanților
participanților și şi
intermediarilor, stă
intermediarilor, stă la baza conceperii
la baza conceperii și funcționării mecanismelor
şi funcționării mecanismelor prin prin care
care sese mobilizează
mobilizează
disponibilitățile
disponibilităuile bănești
băneşti formate
formate la la nivelul
nivelul diverșilor
diverșilor operatori
operatori (persoane
(persoane Juridice fizice) și
sau fizice)
juridice sau şi se
se
redistribuie
redistribuie altora,
altora, realizându-se
realizându-se finanțarea
finanţarea economiei
economiei naționale.
naționale.
În
În funcție
funcţie de termenul pentru
de termenul pentru carecare sese realizează,
realizează, operațiunile
operaţiunile pe pe piețele
pieţele financiare
financiare pot pot fi:
fi:
la vedere; la termen. Corespunzător celor două grupe de
la vedere; la termen. Corespunzător celor două grupe de operațiuni de pe pieţele financiare, se
operațiuni de pe piețele financiare, se
deosebesc: piețele
deosebesc: pieţele la la vedere; pieţele la
vedere; piețele la termen.
termen.
Operațiunile la
Operațiunile la vedere
vedere se se realizează
realizează la la cursul
cursul zilei
zilei și
şi presupun
presupun predarea
predarea sau sau primirea
primirea
titlurilor
titlurilor imediat
imediat după încheierea lor
după încheierea lor (( de
de regulă,
regulă, înîn maxim
maxim două două zile
zile lucrătoare).
lucrătoare). Operațiunile
Operațiunile la la
5l
51
termen se
termen încheie înîn momentul
se încheie momentul prezent, prezent, când când se se stabilesc
stabilesc toate toate elementele
elementele operațiunii
operațiunii ((preţ, preț,
volum, scadenţă) dar
volum, scadență) dar se se lichidează
lichidează la la momentul
momentul viitor viitor prestabilit
prestabilit (scadența).
(scadenţa). Prin Prin intermediul
intermediul
pieţelor la
piețelor la termen
termen se valorifică diferențele
se valorifică diferenţele de de curscurs dintre
dintre momentul negocierii și
momentul negocierii încheierii
şi încheierii
tranzacţiei de
tranzacției vânzare sau
de vânzare sau cumpărare
cumpărare a a titlurilor
titlurilor de valori mobiliare
de valori mobiliare și şi cel
cel al
al scadențelor.
scadenţelor.
În
În raport
raport cu cu scopul
scopul urmărit, operaţiunile cu
urmărit, operațiunile cu titluri
titluri se se delimitează
delimitează în în :: operațiuni
operaţiuni de de
investiții, operațiuni
investiții, operațiuni de de arbitraj,
arbitraj, operațiuni
operaţiuni speculative,
speculative, operațiuni operațiuni de de acoperire riscurilor și
acoperire aa riscurilor şi
operaţiuni tehnice.
operațiuni tehnice.
Operațiunile de
Operațiunile de investiții
investiții sunt sunt generate
generate de de dorința
dorinţa participanților
participanților de de aa tranzacționa
tranzacţiona
capitalurile disponibile,
capitalurile disponibile, de de aa schimba
schimba structura
structura investițiilor
investiţiilor (portofoliului)
(portofoliului) sau sau de de aa obține
obţine
lichidități.
lichidităţi.
Operațiunile de
Operațiunile de arbitraj
arbitraj au au caca scop obţinerea de
scop obținerea de câștig
câştig fără fără asumarea
asumarea risculuiriscului de de preț.
preţ.
Arbitrajorul
Arbitrajorul cumpără acelaşi număr dintr-o clasă de valori mobiliare pe piaţa pe care cotează mai
cumpără același număr dintr-o clasă de valori mobiliare pe piața pe care cotează mai
slab și
slab şi vinde, concomitent, aceleași
vinde, concomitent, aceleaşi valori
valori pe piaţa pe
pe piața pe carecare cotează
cotează mai mai bine,
bine, câștigând
câştigând astfel astfel
diferenţa de
diferența preţ dintre
de preț dintre cele cele două
două piețe.
pieţe. Pentru
Pentru ca ca o operaţiuni de
o operațiuni de arbitraj
arbitraj să să fiefie posibilă
posibilă este este
necesar ca
necesar ca același
acelaşi titlu titlu săsă coteze
coteze pe pe două
două piețe
pieţe diferite.
diferite.
Operațiunile speculative
Operațiunile speculative au au caca scop
scop tot obținerea de
tot obținerea de câștig
câştig dar, dar, spre
spre deosebire
deosebire de de arbitraj,
arbitraj,
prin asumarea
prin asumarea unui unui riscrisc de preţ. Speculatorul
de preț. Speculatorul poate poate câștiga
câştiga din diferenţa favorabilă
din diferența favorabilă de de preț
preţ dintre
dintre
două
două momente
momente diferite.
diferite. Speculatorul
Speculatorul poate poate mizamiza pe pe creșterea
creşterea cursurilor speculație „a
cursurilor (( speculație „a lala hausse”
hausse”
sau
sau „bull”)
„bull”) cumpărând
cumpărând în în prezent titluri la
prezent titluri un curs
la un curs mai mai mic mic și şi revânzându-le
revânzându-le în în viitor
viitor la la unun curs
curs
mai mare,
mai mare, sausau poate
poate mizamiza pe pe scăderea
scăderea cursurilor
cursurilor (( speculație
speculație „a „a la baisse” sau
la baisse” sau „bear”) vânzând înîn
„bear”) vânzând
prezent titluri și
prezent titluri şi cumpărându-le ulterior la un curs mai mic.
cumpărându-le ulterior la un curs mai mic.
Operațiunile de
Operațiunile de acoperire
acoperire a a riscurilor
riscurilor se se mai numesc și
mai numesc şi operațiuni
operaţiuni de hedging și
de hedging şi au
au caca
împotriva riscului nefavorabilă
scop protejarea împotriva riscului de variație nefavorabilă a preţului, urmărind conservarea
scop protejarea de variație a prețului, urmărind conservarea
valorii titlurilor
valorii titlurilor din din portofoliu
portofoliu în în condițiile
condițiile instabilității
instabilității piețelor.
pieţelor. Spre Spre deosebire
deosebire de de operațiunile
operaţiunile
de arbitraj și
de arbitraj şi de cele speculative, scopul nu este de a obţine câştig, ci de a evita sau
de cele speculative, scopul nu este de a obține câștig, ci de a evita sau limita
limita
eventualele pierderi
eventualele pierderi
Operațiunile tehnice
Operațiunile tehnice sunt sunt efectuate
efectuate de agenţii de
de agenții bursă (( „creatorii
de bursă „creatorii de de piață”)
piață”) pentru
pentru
echilibrului și
menţinerea echilibrului
menținerea şi lichidității
lichidităţii pieței, aceştia dispunând
pieţei, aceștia dispunând de de portofoliu
portofoliu propriu
propriu de de titluri,
titluri, pepe
care
care le vând înîn cazul
le vând cazul unei unei cereri
cereri excedentare,
excedentare, dar dar și şi de numerar, pe
de numerar, pe care
care îlîl folosesc
folosesc pentrupentru
cumpărarea
cumpărarea pe pe cont
cont propriu
propriu aa ofertei
ofertei suplimentare.
suplimentare.
După
După natura contului deschis
natura contului deschis de de client
client la la intermediar
intermediar se se disting
disting două tipuri de
două tipuri de operațiuni
operațiuni : :
operațiunile în
operațiunile în numerar
numerar (( cash), care se
cash), care se derulează
derulează pe baza disponibilului
pe baza disponibilului din din contul
contul în în numerar
numerar
deţinut de
deținut de client
client la broker, și
la broker, operațiunile în
şi operațiunile marjă, care
în marjă, care se se derulează
derulează pe baza împrumuturilor
pe baza împrumuturilor (în (în
și/ sau în titluri) obținute
numerar şi/ sau în titluri) obţinute de client de la broker.
numerar de client de la broker.

52
 CAPITOLUL 5
CAPITOLUL 5
FINANŢELE
FINANȚELE PRIVATE
PRIVATE ALE ÎNTREPRINDERII -- COMPONENTĂ
ALE ÎNTREPRINDERII COMPONENTĂ A
A
SISTEMULUI FINANCIAR
SISTEMULUI FINANCIAR
Relaţiile financiare
5.1. Relațiile
5.1. financiare private
private ale
ale întreprinderii
întreprinderii și
şi mediul
mediul în
în care
care se
se manifestă
manifestă
acestea
acestea

Întreprinderea
Întreprinderea se înființează înîn vederea
se înfiinţează vederea producerii
producerii sau
sau aa schimbului bunurilor și
schimbului bunurilor şi
cu alți agenți economici și își desfășoară activitatea într-un
serviciilor cu alţi agenţi economici şi îşi desfăşoară activitatea într-un mediu economic, financiar
serviciilor mediu economic, financiar
și
şi social.
social. În
În cadrul
cadrul mediului
mediului în în care
care produce
produce sausau comercializează
comercializează bunuri
bunuri și
şi prestează
prestează servicii
servicii se
se
încadrează statul, piețele și monetară, piața valutară, bursa
încadrează statul, pieţele bunurilor şi serviciilor, piaţa monetară, piaţa valutară, bursa de valori,
bunurilor serviciilor, piața de valori,
piața în afara
piaţa în afara cotei,
cotei, salariații,
salariaţii, sindicatele, acționarii și
sindicatele, acționarii şi managerii.
managerii.
STATUL
STATUL

PIEŢELE
PIEŢELE DEDE , PIEŢE
PIEŢE
BUNURI
BUNURI ŞIŞI « ÎNTREPRINDEREA
INTREPRINDEREA FINANCIARE
FINANCIARE
SERVICII
SERVICII » ———————

SALARIAŢI
SALARIAŢI
SINDICAT
SINDICAT
ACŢIONARI
ACŢIONARI
MANAGERI
MANAGERI

Fig.5.
Fig. Mediul în
5. Mediul în care
care se
se manifestă relaţiile financiare
manifestă relaţiile financiare ale
ale întreprinderii
întreprinderii

Statul
Statul exercită
exercită influență
influenţă asupra
asupra organizării
organizării și şi funcționării întreprinderilor prin
funcționării întreprinderilor prin programele
programele
de dezvoltare
de economico-socială pe
dezvoltare economico-socială pe care
care le le promovează,
promovează, prin prin deciziile
deciziile asupra
asupra organizării
organizării și şi
desfășurării unor acțiuni, prin politica fiscală
desfăşurării unor acţiuni, prin politica fiscală şi alte măsuri.și alte măsuri.
Strategiile și
Strategiile şi programele
programele de de dezvoltare economico-socială ce
dezvoltare economico-socială ce sese aplică
aplică în în anumite
anumite
perioade
perioade presupun măsuri legislative, modificări şi adaptări ale mecanismului financiar, ale
presupun măsuri legislative, modificări și adaptări ale mecanismului financiar, ale
acțiunii pârghiilor
acțiunii pârghiilor financiare
financiare la la nivelul întreprinderii.
nivelul întreprinderii.
Prin intermediul
Prin intermediul piețelor
pieţelor de bunuri și
de bunuri şi servicii, întreprinderea îşi
servicii, întreprinderea își cumpără bunurile și
cumpără bunurile şi
serviciile necesare
serviciile necesare procesului
procesului de producţie și
de producție şi vinde realizate și
produsele realizate
vinde produsele şi serviciile
serviciile altor
altor
întreprinderi. Piețele
întreprinderi. Pieţele de bunuri și
de bunuri şi servicii
servicii oferă oferă cadrul
cadrul de de manifestare
manifestare aa unei unei competiții
competiţii aa
întreprinderilor angajate
întreprinderilor angajate în în producerea
producerea și şi cumpărarea bunurilor și
cumpărarea bunurilor şi serviciilor.
serviciilor.
Pieţele financiare
Piețele financiare asigură
asigură cadrul
cadrul de valorificare aa disponibilităților
de valorificare disponibilităților băneștibăneşti și şi dede
mobilizare a unor capitaluri necesare procesului de producție sau investiţiilor întreprinderii.
mobilizare a unor capitaluri necesare procesului de producție sau investițiilor întreprinderii.
Organizarea muncii
Organizarea muncii salariaților,
salariaților, precizarea obligațiilor și
precizarea obligațiilor condiţiilor de
şi aa condițiilor de muncă,
muncă, prinprin
și norme de muncă exercită influență asupra relațiilor financiare
contracte şi norme de muncă exercită influență asupra relațiilor financiare a întreprinderii.
contracte a întreprinderii.
Obiectivele sindicatelor și
Obiectivele sindicatelor şi mijloacele
mijloacele de de realizare
realizare aa lor,
lor, contribuie
contribuie la la asigurarea
asigurarea climatului
climatului
de muncă, la creșterea randamentului în muncă și
de muncă, la creşterea randamentului în muncă şi la sporirea eficienței muncii desfăşurate într-o
la sporirea eficienței muncii desfășurate într-o
întreprindere.
întreprindere.
Creşterea ponderii
Creșterea ponderii resurselor
resurselor proprii
proprii în în finanțarea întreprinderilor determină
finanţarea întreprinderilor determină modificarea
modificarea
raporturilor dintre
raporturilor dintre salariați, manageri și
salariaţi, manageri acţionari. În
şi acționari. În acest
acest scop
scop suntsunt delimitate
delimitate drepturile
drepturile și şi
obligațiile acţionarilor și
obligațiile acționarilor şi modul
modul lorlor dede informare.
informare.

53
53
 Mediul
Mediul în în care
care se se formează,
formează, repartizeazărepartizează și utilizează fondurile
şi utilizează fondurile bănești băneşti la la nivelul
nivelul
întreprinderii include
întreprinderii include mediul mediul (contextul)
(contextul) economic, economic, mediul mediul (contextul)
(contextul) financiar financiar și şi mediul
mediul
(contextul)
(contextul) social.social. Contextul
Contextul economic economic al întreprinderii delimitează
al întreprinderii delimitează activitățile
activitățile de producţie și
de producție şi dede
bunurilor și
schimb aa bunurilor
schimb şi serviciilor.
serviciilor. ContextulContextul financiarfinanciar reflectă reflectă cadrul
cadrul de de mobilizare
mobilizare aa resurselorresurselor
financiare necesare
financiare producţiei și
necesare producției şi investițiilor,
investiţiilor, precum precum și și de valorificare aa disponibilităților
de valorificare disponibilităţilor
bănești.
băneşti.
Contextul
Contextul social social se se referă
referă la la organizațiile
organizaţiile profesionaleprofesionale și şi sociale,
sociale, la la modul
modul lor lor de de
desfășurare
desfăşurare aa activității,
activităţii, ce ce exercită
exercită influență
influenţă asupra asupra organizării
organizării muncii muncii în în cadrul întreprinderilor.
cadrul întreprinderilor.
Reglementările
Reglementările juridice juridice de de organizare
organizare și funcţionare aa întreprinderilor,
şi funcționare întreprinderilor, de de delimitare
delimitare aa
obligaţiilor întreprinderilor față de stat, ale raporturilor cu alte întreprinderi reprezintă un
obligațiilor întreprinderilor față de stat, ale raporturilor cu alte întreprinderi reprezintă un factor
factor
influență asupra
de influență
de asupra finanțelor întreprinderii.
finanţelor întreprinderii.
Relaţiile financiare
Relațiile financiare ale întreprinderii private
ale întreprinderii private se se formează
formează în în strânsă
strânsă legătură
legătură cu cu celelalte
celelalte
componente ale
componente ale sistemului
sistemului financiar financiar și şi anume
anume bugetul bugetul de de stat,stat, bugetele
bugetele locale, locale, creditul,
creditul,
sociale, asigurările de bunuri, persoane
asigurările sociale, asigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă.
asigurările și răspundere civilă.
Creşterea economică
Creșterea economică și şi performanțele întreprinderii sunt
performanţele întreprinderii sunt dependente
dependente de de factori
factori interni
interni dar dar
și
şi de
de factori
factori externi
externi care care rezultă
rezultă din din contextul
contextul economic,
economic, financiar financiar și şi social.
social. Protecția
Protecția investițiilor
investițiilor
prin norme
prin norme juridice influenţează comportamentul
juridice influențează comportamentul firmei, firmei, performanțele
performanţele și creşterea economică.
şi creșterea economică.
Finanţele private
Finanțele private ale ale întreprinderii
întreprinderii reflectă reflectă relațiile
relaţiile economice
economice în în formă
formă bănească,
bănească, prin prin
care se mobilizează, repartizează și utilizează resursele
care se mobilizează, repartizează şi utilizează resursele băneşti necesare activităţii de producţie, bănești necesare activității de producție,
investiții precum și
investiții precum şi pentru
pentru satisfacerea
satisfacerea altor altor cerințe
cerinţe la la nivel
nivel microeconomic.
microeconomic.
Resursele
Resursele băneşti ce se mobilizează la nivelul întreprinderii private
bănești ce se mobilizează la nivelul întreprinderii private provin
provin din din activitatea
activitatea
proprie, din
proprie, din credite
credite bancare,
bancare, de de pe piaţa financiară.
pe piața Proveniența resurselor
financiară. Proveniența resurselor bănești băneşti ce ce sese constituie
constituie
întreprinderii private, diferențiază finanțele
la dispoziția întreprinderii private, diferențiază finanţele întreprinderii de celelalte componente
la dispoziția întreprinderii de celelalte componente
ale sistemului
ale sistemului financiar.
financiar.
Pe
Pe seama resurselor
seama resurselor bănești băneşti mobilizate
mobilizate la la dispoziția întreprinderii se
dispoziţia întreprinderii se asigură
asigură realizarea
realizarea
investițiilor, formarea
investițiilor, formarea stocurilor
stocurilor necesarenecesare producției,
producţiei, efectuareaefectuarea unor unor cheltuieli
cheltuieli de producţie și
de producție şi se
se
acoperă
acoperă alte alte cerințe.
cerinţe. Finanțele întreprinderii se
Finanţele întreprinderii se deosebesc
deosebesc de de alte
alte componente
componente ale ale sistemului
sistemului
financiar prin
financiar prin cerințele
cerinţele pe pe care
care le acoperă, și
le acoperă, şi anume dezvoltarea și
anume dezvoltarea şi funcționarea întreprinderii,
funcționarea întreprinderii,
producţiei, executarea
realizarea producției,
realizarea executarea lucrărilor,lucrărilor, prestarea
prestarea serviciilor.
serviciilor.
Relaţiile economice
Relațiile economice în în formă
formă băneascăbănească prin prin carecare se se constituie,
constituie, repartizează
repartizează și şi utilizează
utilizează
resurse bănești, înîn vederea
resurse băneşti, vederea realizării
realizării investițiilor, producţiei și
investițiilor, producției şi satisfacerii
satisfacerii altor altor cerințe
cerinţe din din cadrul
cadrul
întreprinderii private
întreprinderii private se se manifestă
manifestă între între persoanele
persoanele fizice fizice sau juridice care
sau juridice care au au participat
participat la la
formarea
formarea capitalului,
capitalului, alte alte persoane
persoane juridice,juridice, bănci bănci și întreprinderi.
şi întreprinderi.
Prin intermediul finanţelor întreprinderii se exercită controlul
Prin intermediul finanțelor întreprinderii se exercită controlul asupra asupra formării
formării și şi utilizării
utilizării
resurselor financiare
resurselor financiare destinate investiţiilor și
destinate investițiilor producţiei. În
şi producției. vederea verificării,
În vederea verificării, formării
formării și şi
utilizării resurselor financiare, în cadrul întreprinderii
utilizării resurselor financiare, în cadrul întreprinderii private se exercită control preventiv private se exercită control preventiv
propriu și
propriu şi audit
audit intern.
intern.
Între
Între finanțele
finanţele privateprivate ale întreprinderii și
ale întreprinderii şi celelalte
celelalte componente
componente ale ale sistemului
sistemului financiarfinanciar
sunt
sunt numeroase
numeroase interconexiuni.
interconexiuni. Resursele Resursele băneşti bănești ce ce se se mobilizează
mobilizează la la bugetul
bugetul de de stat,
stat, bugetele
bugetele
locale sub
locale sub forma impozitelor și
forma impozitelor taxelor provin
şi taxelor provin într-o într-o anumită
anumită proporție
proporție de de la întreprinderile
la întreprinderile
private
private iar
iar dindin fondul bugetar se
fondul bugetar se acordă
acordă subvenții întreprinderilor.
subvenţii întreprinderilor.
Întreprinderile
Întreprinderile participă participă la la formarea
formarea fonduluifondului asigurărilor
asigurărilor sociale sociale prin prin contribuțiile
contribuţiile pentru pentru
asigurări
asigurări sociale.
sociale.
Disponibilitățile
Dispombilităuile bănești băneşti ale întreprinderilor private
ale întreprinderilor private se se potpot atrage
atrage de de către
către bănci,bănci, iar iar
întreprinderile la rândul lor beneficiază de credite de la
întreprinderile la rândul lor beneficiază de credite de la bănci pentru investiţii, producție şi alte bănci pentru investiții, producție și alte
cerinţe.
cerințe.

54
 BUGETUL DE STAT
BUGETUL DE STAT

SUBVENŢII
SUBVENŢII IMPOZITE
IMPOZITE
TAXE
TAXE

CAS
CAS IMPOZITE
IMPOZITE
FONDUL
FONDUL _ FINANŢELE
FINANȚELE LOCALE
LOCALE BUGETELE
BUGETELE
ASIGURĂRILOR
ASIGUR ĂRILOR O t———————————— ÎNTREPRINDERII
INTREPRINDERII LOCALE
LOCALE
SOCIALE
SOCIALE PRIVATE
PRIVATE

MOBILIZARE
MOBILIZARE PRIME
PRIME DE
DE
_ CREDIT
CREDIT ASIGIIR ARE
ASIGURARE
DISPONIBILITĂŢ
DISPONIBILITAȚ _
DESPĂGUBIRI
DESPAGUBIRI N
I BĂNEŞTI
ASIGURĂRI DE
ASIGURĂRI DE
CREDIT
CREDIT BUNURI ŞI
BUNURI ŞI
PERSOANE
PERSOANE

Fig.6. Corelaţiile
Fig.6. Corelaţiile dintre finanţele private
dintre finanţele private ale
ale întreprinderii
întreprinderii şi
şi celelalte
celelalte
componente ale
componente ale sistemului
sistemului financiar
financiar

Întreprinderile
Întreprinderile private private pot încheia contracte
pot încheia contracte de de asigurare
asigurare cu cu societățile
societăţile de de asigurare,
asigurare, pe pe
baza
baza cărora
cărora plătesc
plătesc prime prime de de asigurare
asigurare pentru
pentru preluarea
preluarea unor unor riscuri
riscuri și beneficiază de
şi beneficiază de despăgubiri
despăgubiri
la producerea
la producerea lor. lor.
Gestiunea
Gestiunea financiară financiară aa întreprinderii
întreprinderii private
private se se circumscrie
circumscrie la la activitățile
activităţile de de formare,
formare,
repartizare și
repartizare utilizare aa resurselor
şi utilizare bănești necesare
resurselor băneşti necesare realizării
realizării investițiilor
investiţiilor și şi producției.
producției. Gestiunea
Gestiunea
financiară
financiară aa întreprinderii
întreprinderii private private presupune urmărirea modului
presupune urmărirea modului de de formare
formare și şi administrare
administrare aa
resurselor
resurselor băneşti. În sfera gestiunii financiare a întreprinderii se încadrează gestiunea activelor
bănești. În sfera gestiunii financiare a întreprinderii se încadrează gestiunea activelor
imobilizate, gestiunea
imobilizate, gestiunea activelor
activelor circulante,
circulante, gestiunea
gestiunea numerarului,
numerarului, gestiuneagestiunea trezoreriei, gestiunea
trezoreriei, gestiunea
rezultatelor financiare.
rezultatelor financiare.
Gestiunea
Gestiunea financiară
financiară este este definită
definită ca ca un
un complex
complex de de decizii,
decizii, operațiuni
operaţiuni de de realizare
realizare care
care se
se
referă la procurarea
referă la procurarea capitalurilor necesare, la utilizarea lor, la obţinerea rezultatelor financiare, la
capitalurilor necesare, la utilizarea lor, la obținerea rezultatelor financiare, la
repartizarea și
repartizarea şi utilizarea
utilizarea acestora.
acestora.2323
Gestiunea
Gestiunea financiarăfinanciară aa întreprinderii
întreprinderii private
private esteeste asigurată
asigurată de de consiliul
consiliul de de administrație,
administrație,
supravegheată de cenzori și de adunarea
supravegheată de cenzori şi analizată de adunarea generală a acţionarilor.
analizată generală a acționarilor.
Funcţia financiară
Funcția financiară aa întreprinderii
întreprinderii private
private se înscrie în
se înscrie în contextul
contextul funcțiilor
funcţiilor de de producție,
producție,
cercetare, personal, deoarece se referă la activitățile de administrare
cercetare, personal, deoarece se referă la activităţile de administrare a resurselor băneşti necesare a resurselor bănești necesare
investiţiilor și
investițiilor producției și
şi producției şi la
la mecanismele
mecanismele de urmărire și
de urmărire şi control
control asupra
asupra activității
activităţii desfășurate.
desfăşurate.
În
În sfera
sfera funcției
funcţiei financiare
financiare a a întreprinderii
întreprinderii se încadrează:
se încadrează:
-- fundamentarea
fundamentarea strategiei strategiei financiare
financiare aa întreprinderii
întreprinderii în în funcție
funcție de de evoluția investiţiilor și
evoluţia investițiilor şi
producţiei și
aa producției şi de
de resursele
resursele financiare;
financiare;
evaluarea și
-- evaluarea şi administrarea
administrarea patrimoniului întreprinderii;
patrimoniului întreprinderii;
-- elaborarea,
elaborarea, aplicarea aplicarea bugetelor
bugetelor de venituri și
de venituri cheltuieli și
şi cheltuieli urmărirea realizării
şi urmărirea realizării
prevederilor
prevederilor din din fiecare
fiecare perioadă;
perioadă;
analiza și
-- analiza şi controlul
controlul costurilor
costurilor de de producție;
producție;
realizarea încasărilor din vânzarea producției
-- realizarea încasărilor din vânzarea producției și şi efectuarea
efectuarea plăților
plăţilor pentru
pentru bunurile
bunurile
cumpărate;
cumpărate;

23
23 Vezi:
Vezi: Aurel
Aurel Ioan
Ioan Giurgiu,
Giurgiu, Mecanismul financiar al
Mecanismul financiar al întreprinzătorului, Edit.Dacia, Cluj-Napoca,
întreprinzătorului, Edit.Dacia, Cluj-Napoca, 1995,
1995, p.15.
p.15.
55
 analiza și
-- analiza şi dimensionarea prețurilor și
dimensionarea prețurilor şi tarifelor, negocierea și
tarifelor, negocierea şi urmărirea
urmărirea efectelor
efectelor asupra
asupra
profitului întreprinderii;
profitului întreprinderii;
stabilirea și
-- stabilirea şi plata
plata la
la termen drepturilor bănești
termen aa drepturilor băneşti ale salariaţilor pentru
ale salariaților pentru munca
munca prestată;
prestată;
calcularea și
-- calcularea şi virarea
virarea lala termenele legale aa impozitelor,
termenele legale impozitelor, taxelor, contribuților către
taxelor, contribuțiilor către
bugetul
bugetul de de stat, bugetele locale,
stat, bugetele locale, bugetul
bugetul asigurărilor
asigurărilor sociale;
sociale;
asigurarea și
-- asigurarea şi urmărirea
urmărirea realizării
realizării echilibrului
echilibrului financiar;
financiar;
-- prelucrarea datelor și
prelucrarea datelor şi informațiilor
informaţiilor necesare deciziilor și
necesare deciziilor şi analizei
analizei activității
activității economico-
economico-
financiare
financiare aa întreprinderii.
întreprinderii.

Fluxuri și
5.2. Fluxuri
5.2. şi cicluri
cicluri financiare
financiare ale întreprinderii private
ale întreprinderii private

Fluxurile
Fluxurile financiare
financiare reflectă
reflectă mișcarea
mişcarea resurselor
resurselor bănești băneşti între între întreprindere
întreprindere și şi alte
alte entități
entități
economice și
economice şi sociale,
sociale, inclusiv
inclusiv statul,
statul, sub sub formaforma intrărilor
intrărilor și şi ieșirilor
ieşirilor generate
generate de de creanțele
creanţele de de
încasat și
încasat şi obligaţiile de plată.
obligațiile de plată.
Principalele
Principalele fluxuri fluxuri financiare
financiare ce ce se se manifestă
manifestă în în cadrul întreprinderii se
cadrul întreprinderii se delimitează
delimitează
astfel:
astfel:
-- fluxurile bănești generate
fluxurile băneşti generate de de achiziționarea
achiziționarea materiilor materiilor prime, prime, materialelor,
materialelor, energiei energiei
(plăți)
(plăţi) și şi de vânzarea produselor
de vânzarea produselor și şi serviciilor
serviciilor (încasări);
(încasări);
-- fluxurile
fluxurile financiare
financiare cu cu bugetul
bugetul de de stat
stat (impozite,
(impozite, taxe, taxe, contribuții,
contribuţii, subvenții);
subvenții);
-- fluxurile
fluxurile financiare
financiare cu cu bugetele
bugetele locale (impozite și
locale (impozite şi taxe
taxe locale);
locale);
-- fluxurile
fluxurile financiare
financiare cu cu bugetul
bugetul asigurărilor
asigurărilor sociale; sociale;
-- fluxurile
fluxurile financiare
financiare cu cu fondurile
fondurile speciale
speciale sub sub forma
forma contribuțiilor
contribuţiilor băneşti, bănești;
-- fluxurile
fluxurile financiare
financiare cu băncile care
cu băncile care se se referă
referă la la intrări
intrări de de resurse bănești din
resurse băneşti credite și
din credite şi la
la
ieşiri de
ieșiri de resurse bănești pentru
resurse băneşti pentru rambursarea împrumuturilor și
rambursarea împrumuturilor şi plata
plata dobânzilor;
dobânzilor;
-- fluxurile
fluxurile de numerar prin casieria întreprinderii reprezentate de
de numerar prin casieria întreprinderii reprezentate încasările înîn numerar
de încasările numerar și şi
de
de plățile
plățile reglementate
reglementate aa se se realiza
realiza în în numerar;
numerar;
-- fluxurile
fluxurile financiare
financiare cu piaţa financiară
cu piața financiară sunt sunt formate
formate din din intrările
intrările de de resurse
resurse bănești
băneşti din din
majorarea
majorarea capitalului
capitalului social, vânzarea acțiunilor,
social, vânzarea valorificarea disponibilităților
acţiunilor, valorificarea disponibilităţilor băneşti, bănești, și şi ieșiri
ieșiri
de
de resurse
resurse pentrupentru răscumpărarea titlurilor, plata
răscumpărarea titlurilor, plata dividendelor;
dividendelor;
-- fluxuri
fluxuri financiare
financiare din din activitatea
activitatea de investiţii care
de investiții care se se reflectă
reflectă prin prin plățile
plățile pentrupentru
achiziţionarea unor
achiziționarea unor active
active de de natura
natura imobilizărilor
imobilizărilor corporale, corporale, prin prin intrările
intrările de de resurse
resurse pentru pentru
finanţarea investițiilor;
finanțarea investiţiilor;
-- fluxurile
fluxurile în în valută
valută exprimă încasările înîn valută
exprimă încasările valută din din exporturi
exporturi de de mărfuri
mărfuri și servicii și
şi servicii şi
plățile
plățile în în valută
valută pentru
pentru importuri
importuri de bunuri și
de bunuri şi servicii;
servicii;
-- fluxuri
fluxuri bănești
băneşti rezultate
rezultate din operaţiunile financiare
din operațiunile financiare desfășurate
desfăşurate de întreprindere;
de întreprindere;
-- fluxuri
fluxuri financiare
financiare provenite
provenite din venituri și
din venituri şi cheltuieli
cheltuieli extraordinare;
extraordinare;
-- fluxurile
fluxurile financiare
financiare generate
generate de de plata
plata primelor
primelor de asigurare și
de asigurare încasarea despăgubirilor
şi încasarea despăgubirilor în în
raporturile cu societățile
raporturile cu societățile de asigurare.de asigurare.
În
În desfășurarea
desfăşurarea activității
activităţii unei întreprinderi se
unei întreprinderi se deosebesc
deosebesc ciclul ciclul de de investiții,
investiţii, ciclul ciclul de de
și
exploatare şi ciclul operaţiilor financiare.
exploatare ciclul operațiilor financiare.
Ciclul de
Ciclul de investiții include perioada
investiţii include perioada în în care
care se se desfășoară
desfăşoară procesele procesele de de achiziționare
achiziţionare aa
unor bunuri
unor bunuri de de natura
natura mijloacelor
mijloacelor fixe, precum și
fixe, precum modernizarea și
şi modernizarea şi dezvoltarea
dezvoltarea lor. lor.
Ciclul de
Ciclul exploatare se
de exploatare se referă
referă la la activitățile
activităţile de de producție
producție în în cadrul
cadrul cărora
cărora se se prelucrează
prelucrează
materii prime
materii prime și şi materiale,
materiale, se obţin produse
se obțin produse finite finite carecare se se livrează beneficiarilor interni
livrează beneficiarilor interni și şi externi.
externi.
Ciclul
Ciclul de de exploatare
exploatare se se desfășoară
desfășoară din din momentul
momentul cumpărării cumpărării materiilormateriilor prime prime și şi materialelor
materialelor
necesare procesului
necesare procesului de producție și
de producție şi până
până la încasarea contravalorii
la încasarea contravalorii produselorproduselor finite vândute.
finite vândute.
Ciclul de exploatare cuprinde faza de aprovizionare cu bunuri şi servicii, faza
Ciclul de exploatare cuprinde faza de aprovizionare cu bunuri și servicii, faza de de
producţie în
producție în care
care se transformă bunurile
se transformă bunurile și şi serviciile
serviciile în în produse
produse finite finite și şi faza
faza dede comercializare.
comercializare.

56
 normală aa ciclului
Derularea normală
Derularea ciclului dede exploatare
exploatare asigură
asigură satisfacerea
satisfacerea cerințelor pieţei și
cerinţelor pieței şi
realizarea încasărilor din
realizarea încasărilor vânzarea producției.
din vânzarea producției. Disfuncționalitățile
Disfuncţionalităţile în în tehnologia
tehnologia de de fabricație,
fabricație,
depășirea
depăşirea normelor
normelor dede consum
consum pot
pot genera
genera blocaje ale ciclului
blocaje ale ciclului financiar.
financiar.
Ciclul operațiilor
Ciclul operaţiilor financiare
financiare cuprinde operaţiunile de
cuprinde operațiunile împrumut, de
de împrumut, de achiziție
achiziţie aa titlurilor
titlurilor
de plasament, de cesiune a creanţelor. Durata ciclului operaţiilor financiare depinde de
de plasament, de cesiune a creanțelor. Durata ciclului operațiilor financiare depinde de
dezvoltarea întreprinderii, de
dezvoltarea întreprinderii, de strategia
strategia de
de investiții,
investiţii, de
de bunurile
bunurile necesare
necesare ciclului
ciclului dede exploatare.
exploatare.

5.3. Cadrul
5.3. Cadrul general
general de
de constituire
constituire aa capitalurilor firmei și
capitalurilor firmei şi de
de finanțare
finanţare a
a investițiilor
investiţiilor
și
şi aa activității
activităţii de
de exploatare
exploatare

Finanţarea reflectă
Finanțarea reflectă modalitatea
modalitatea dede procurare
procurare aa resurselor
resurselor financiare
financiare necesare înființării,
necesare înființării,
funcţionării și
funcționării şi dezvoltării unei întreprinderi.
dezvoltării unei întreprinderi. În
În funcție
funcţie dede perioada
perioada dede utilizare
utilizare aa resurselor
resurselor
financiare și
financiare şi de
de natura cerinţelor ce
natura cerințelor ce se
se acoperă
acoperă sese deosebesc
deosebesc două
două forme
forme ale
ale finanțării
finanțării și
şi anume:
anume:
finanţare permanentă
finanțare permanentă și finanţare temporară.
şi finanțare temporară.

Figura
Figura nr.
nr. 77 Formele finanțării întreprinderilor
Formele finanţării întreprinderilor

RESURSE PROPRII
RESURSE PROPRII |
((CAPITAL
CAPITAL ŞI
ŞI REZERVE)
REZERVE)
ALTE SURSE
ALTE SURSE ATRASE
ATRASE PE TERMEN
PE TERMEN FINANŢARE PERMANENTĂ
FINANȚARE PERMANENTĂ
LUNG
LUNG
DATORII PE
DATORII PE TERMEN
TERMEN SCURT
SCURT DIN
DIN
ACTIVITATEA DE
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
EXPLOATARE
CREDITE BANCARE
CREDITE BANCARE PE
PE TERMEN
TERMEN FINANŢARE TEMPORARĂ
FINANȚARE TEMPORARĂ
SCURT
SCURT

Finanţarea permanentă
Finanțarea permanentă se se realizează
realizează pe pe seama
seama resurselor financiare reprezentate
resurselor financiare reprezentate de de
rezerve și
capital, rezerve
capital, şi din împrumuturile pe
din împrumuturile pe termen
termen lung.
lung.
Finanțarea temporară
Finanţarea temporară se asigură pe seama
se asigură pe seama creditelor bancare acordate
creditelor bancare acordate de de bănci
bănci în în
vederea formării
vederea formării unorunor stocuri
stocuri șişi efectuării
efectuării unor unor cheltuieli
cheltuieli de de producție
producţie de de către întreprinderi.
către întreprinderi.
În
În funcţie de proveniența resurselor financiare, finanţarea poate fi realizată din
funcție de proveniența resurselor financiare, finanțarea poate fi realizată din resurse
resurse
proprii
proprii fiind
fiind denumită
denumită finanțare
finanţare internă.
internă. În În cazul
cazul în în care
care o o întreprindere
întreprindere primește
primeşte credite
credite dede la
la oo
bancă sau își procură resurse financiare de pe piețele financiare, se
bancă sau îşi procură resurse financiare de pe pieţele financiare, se realizează finanţarea externă.realizează finanțarea externă.
Resursele financiare
Resursele financiare necesare
necesare regiilor autonome și
regiilor autonome şi societăților
societăţilor comerciale
comerciale se se pot
pot forma
forma
prin autofinanțare,
prin autofinanţare, credite bancare și
credite bancare şi de
de pe piaţa financiară.
pe piața financiară.
Autofinanţarea sau
Autofinanțarea finanţarea internă
sau finanțarea internă esteeste o o metodă
metodă pe pe baza
baza căreia
căreia resursele
resursele financiare
financiare
necesare producției
necesare producției sau investițiilor din
sau investițiilor din cadrul întreprinderilor provin
cadrul întreprinderilor provin din
din activitatea
activitatea proprie
proprie de de
sau prestări
producție, comerţ sau prestări servicii.
producție, comerț servicii.
În
În sens
sens larg,
larg, autofinanțarea
autofinanţarea reflectă
reflectă acoperirea
acoperirea din din surse
surse proprii
proprii aa costurilor
costurilor de de producție,
producţie,
aa investițiilor și a întreprinderilor. În
investiţiilor şi a cerinţelor de funcţionare a întreprinderilor. În sens restrâns, autofinanțarea
a cerințelor de funcționare sens restrâns, autofinanțarea
exprimă
exprimă capacitatea întreprinderilor de
capacitatea întreprinderilor de a-și
a-şi acoperi
acoperi cerințele
cerinţele de de dezvoltare
dezvoltare pe pe seama
seama resurselor
resurselor
proprii.
proprii.
În
În calitate
calitate de de metodă
metodă de de procurare
procurare aa resurselor
resurselor financiare
financiare necesare întreprinderilor,
necesare întreprinderilor,
autofinanţarea se
autofinanțarea se individualizează
individualizează prin prin anumite
anumite trăsături:
trăsături:
-- autofinanțarea
autofinanțarea contribuie
contribuie la la acoperirea
acoperirea cerințelor
cerințelor de funcționare și
de funcționare şi dezvoltare
dezvoltare ale ale
întreprinderilor;
întreprindenilor;
-- resursele bănești provin
resursele băneşti provin dindin activitatea
activitatea de producție aa întreprinderilor;
de producție întreprinderilor;
57
 autofinanțarea asigură
-- autofinanțarea asigură o o anumită
anumită autonomie
autonomie și şi inițiativă
iniţiativă în în desfășurarea
desfăşurarea producției,
producției,
lucrărilor,
lucrărilor, serviciilor
serviciilor
-- autofinanțarea
autofinanţarea presupunepresupune creștereacreşterea răspunderii
răspunderii în în cuantificarea
cuantificarea necesarului
necesarului de de resurse
resurse
financiare,
financiare, în în utilizarea
utilizarea lor lor și şi înîn realizarea încasărilor din
realizarea încasărilor vânzarea producției,
din vânzarea producţiei, din servicii și
din servicii şi
lucrări
lucrări
Autofinanţarea brută
Autofinanțarea brută exprimăexprimă surplusul
surplusul de valoare pe
de valoare pe care
care îlîl realizează
realizează o întreprindere
o întreprindere
din
din activitatea
activitatea pe pe care
care oo desfășoară
desfăşoară și şi care
care este
este destinat
destinat satisfacerii
satisfacerii cerințelor
cerințelor de de dezvoltare.
dezvoltare.
Autofinanţarea brută depinde de mărimea amortismentelor, de cuantumul profitului, de
Autofinanțarea brută depinde de mărimea amortismentelor, de cuantumul profitului, de alte
alte
resurse și
resurse şi rezerve
rezerve formate
formate la la nivelul întreprinderilor.
nivelul întreprinderilor.
Autofinanţarea netă
Autofinanțarea netă se se realizează
realizează pe pe seama
seama resurselor
resurselor propriiproprii dindin carecare se se scad
scad
amortismentele și
amortismentele şi rezervele,
rezervele, ceea ceea ce înseamnă că
ce înseamnă că se
se asigură
asigură pepe seama
seama profitului.
profitului.
Autofinanţarea parțială
Autofinanțarea parţială se se manifestă
manifestă în în cazul
cazul înîn care
care se se acoperă
acoperă din din resurse
resurse proprii
proprii o o
parte din
parte cerințele de
din cerințele de dezvoltare
dezvoltare ale ale întreprinderilor. Autofinanțarea integrală
întreprinderilor. Autofinanţarea integrală reflectă reflectă
acoperirea
acoperirea în în totalitate
totalitate din din resurse
resurse proprii
proprii aa cerințelor
cerinţelor de funcționare și
de funcționare şi dezvoltare
dezvoltare ale ale
întreprinderilor.
întreprinderilor.
Autofinanţarea depinde
Autofinanțarea depinde de de fundamentarea cerinţelor de
fundamentarea cerințelor de dezvoltare
dezvoltare ale întreprinderilor, de
ale întreprinderilor, de
de mărimea capitalului circulant,
nivelul costurilor de producție, de mărimea capitalului circulant, de fundamentarea proiectelor de
nivelul costurilor de producție, de fundamentarea proiectelor de
investiții, de
investiții, valoarea și
de valoarea şi calitatea
calitatea producției,
producției, de de nivelul
nivelul prețurilor.
preţurilor.
Creditarea constituie o altă metodă de formare aa resurselor
Creditarea constituie o altă metodă de formare bănești necesare
resurselor bănești necesare realizării
realizării
investiţiilor și
investițiilor producției pe
şi producției pe seama împrumuturilor obținute
seama împrumuturilor obținute de de la la bănci
bănci pe pe o o perioadă
perioadă
determinată,
determinată, pe pe bazabaza rambursabilității
rambursabilității și şi aa plății
plăţii unor
unor dobânzi.
dobânzi. Finanțarea întreprinderilor în
Finanţarea întreprinderilor în
proporție mai
proporție mai mare
mare din din credite bancare, în
credite bancare, în condițiile
condițiile unor pieţe financiare
unor piețe financiare limitate
limitate esteeste specifică
specifică
„economiei
„economiei de îndatorare”.
de îndatorare”.
Raportul dintre
Raportul autofinanţare și
dintre autofinanțare şi creditare
creditare în în procurarea
procurarea resurselor
resurselor bănești
băneşti necesare
necesare
producției și
producției investițiilor depinde
şi investițiilor depinde de de particularitățile
particularitățile procesului
procesului de de producției,
producției, specificul
specificul
activității,
activităţii, durata fabricației, nivelul costurilor de producție şi alți factori.
durata fabricației, nivelul costurilor de producție și alți factori.
Resursele
Resursele financiarefinanciare necesare
necesare activității întreprinderilor se
activității întreprinderilor se potpot procura
procura de de pe pe piețele
pieţele
emisiunea și
financiare, prin emisiunea şi plasarea titlurilor de valori mobiliare. Finanţarea întreprinderilor în
financiare, prin plasarea titlurilor de valori mobiliare. Finanțarea întreprinderilor în
principal pe
principal pe seama
seama resurselor
resurselor mobilizate
mobilizate de de pepe piețele
pieţele financiare,
financiare, prin prin emisiunea
emisiunea de acţiuni și
de acțiuni şi
obligațiuni se asigură în condițiile
obligaţiuni se asigură în condiţiile economiei cu piaţa financiară dezvoltată.
economiei cu piața financiară dezvoltată.
Capitalurile proprii
Capitalurile proprii ale ale unei întreprinderi sunt
unei întreprinderi sunt constituite
constituite din: din: capitalul
capitalul social,
social, primele
primele
legate de
legate de capital,
capital, diferențele
diferențele din din reevaluare,
reevaluare, rezerve,
rezerve, rezultatul
rezultatul raportat,
raportat, rezultatul
rezultatul exercițiului,
exerciţiului,
provizioane reglementate.
provizioane reglementate.

58
 >» CAPITAL SOCIAL
CAPITAL SOCIAL

PRIME
PRIME LEGATE DE
LEGATE DE
CAPITALURI
CAPITALURI >» >» CAPITAL
CAPITAL
> PROPRII
PROPRII

> DIFERENȚE DIN

DIFERENŢE DIN
REEVALUARE
REEVALUARE

SURSE
SURSE DE
DE FINANŢARE
FINANȚARE > REZERVELE
REZERVELE
Ă ALE
ALE
ÎNTREPRINDERILOR
ÎNTREPRINDERILOR

REZULTATUL
REZULTATUL
> REPORTAT ŞI
REPORTAT ŞI
REZULTATUL
REZULTATUL
EXERCIŢIULUI
EXERCIŢIULUI

p| PROVIZIOANE
PROVIZIOANE
REGLEMENTATE
REGLEMENTATE

PROVIZIOANE
PROVIZIOANE
»| PENTRU
PENTRU RISCURI
RISCURI ŞI
ŞI
CHELTUIELI
CHELTUIELI

ÎMPRUMUTURI PE
ÎMPRUMUTURI PE
TERMEN MEDIU
TERMEN MEDIU ŞI
ŞI
Y

LUNG
LUNG

Structura surselor
Fig.8 Structura
Fig.8 surselor de finanţare şi
de finanţare sfera capitalurilor
şi sfera proprii ale
capitalurilor proprii ale
întreprinderilor private
întreprinderilor private

Din
Din punct
punct de vedere financiar,
de vedere financiar, capitalul
capitalul reflectă
reflectă suma
suma bănească
bănească investită
investită de de asociați
asociaţi sau sau
participanţi la
participanți la o întreprindere care
o întreprindere care este
este exprimată
exprimată de de diferența
diferenţa dintre active și
dintre active şi datorii.
datorii.
Capitalul social
Capitalul reprezintă principala
social reprezintă principala componentă
componentă aa capitalurilor
capitalurilor proprii
proprii ale unei
ale unei
întreprinderi ce include subscripțiile la
întreprinderi ce include subscripțiile efectuate de participanţi la o societate comercială.
efectuate de participanți o societate comercială.
Capitalul
Capitalul social
social la la oo societate
societate cu cu răspundere
răspundere limitată
limitată esteeste format
format din din părți
părți sociale,
sociale, iariar la
la
societățile pe acțiuni este reprezentat prin acțiunile emise
societăţile pe acţiuni este reprezentat prin acţiunile emise de întreprindere. de întreprindere.
Capitalul
Capitalul social
social subscris
subscris reflectă totalitatea subscripțiilor
reflectă totalitatea subscripţiilor efectuate
efectuate de de participanți
participanți la la oo
societate
societate comercială.
comercială. Capitalul vărsat reprezintă
Capitalul vărsat reprezintă partea
partea de de capital
capital depusă
depusă efectiv
efectiv la la formarea
formarea unei unei
societăți
societăţi comerciale,
comerciale, prin prin care
care sese asigură
asigură resursele
resursele financiare
financiare necesare
necesare desfășurării
desfăşurării activității
activității
economice.
economice.
Capitalul social
Capitalul social se se diferențiază
diferenţiază în în funcție
funcţie de de particularitățile
particularitățile organizării
organizării societăților
societăţilor
comerciale (societate
comerciale (societate pe acţiuni, societate
pe acțiuni, societate cu cu răspundere
răspundere limitată)
limitată) precum
precum și şi pe
pe baza
baza obiectului
obiectului
(societăți
(societăţi comerciale, societăţi bancare, societăţi de asigurare). Partea de aport în natură poate
comerciale, societăți bancare, societăți de asigurare). Partea de aport în natură poate să să
fie
fie limitată
limitată la
la un
un anumit
anumit procent
procent dindin totalul
totalul capitalului.
capitalului.
Asociatul
Asociatul care întârzie să
care întârzie să depună
depună capitalul
capitalul social
social este
este răspunzător
răspunzător de de daunele
daunele pricinuite,
pricinuite,
iar
iar dacă
dacă aportul
aportul aa fostfost stipulat
stipulat expres
expres în în numerar
numerar poatepoate fi fi obligat
obligat săsă plătească
plătească dobânzile
dobânzile legale,
legale,
din momentul în care trebuia să vireze suma în contul capitalului
din momentul în care trebuia să vireze suma în contul capitalului social. Aportul asociaților la social. Aportul asociaților la
capitalul social
capitalul social nu nu este
este purtător
purtător de de dobândă.
dobândă.
În
În situația
situaţia în în care
care societatea
societatea comercială
comercială se se constituie
constituie prinprin subscripție
subscripţie publică,
publică, fondatorii
fondatorii
elaborează
elaborează un un prospect
prospect de de emisiune
emisiune care care cuprinde
cuprinde denumirea
denumirea și şi sediul
sediul societății,
societăţii, formaforma și şi

59
obiectul, capitalul
obiectul, capitalul social subscris și
social subscris vărsat, bunurile
şi vărsat, bunurile aduse aduse ca ca aport
aport în în natură,
natură, modul
modul de de evaluare,
evaluare,
numărul
numărul acțiunilor,
acțiunilor, valoarea
valoarea lor. lor.
Capitalul
Capitalul social social poate poate fi fi majorat
majorat prin prin aporturi
aporturi în în banibani și/sau
şi/sau natură, încorporarea
natură, încorporarea
rezervelor, reevaluarea
rezervelor, reevaluarea patrimoniului,
patrimoniului, capitalizareacapitalizarea profitului,
profitului, conversia
conversia obligațiunilor
obligațiunilor în în acțiuni.
acțiuni.
creşterii capitalului
Decizia creșterii
Decizia capitalului social social al unei societăți
al unei societăţi comerciale
comerciale se se adoptă
adoptă de de către
către adunarea
adunarea
generală
generală extraordinară
extraordinară aa acționarilor
acţionarilor și şi trebuie îndeplinită înîn termenul
trebuie îndeplinită termenul aprobat.
aprobat.
În
În cazul înregistrării unor
cazul înregistrării unor pierderi,
pierderi, aa scăderii scăderii producției
producţiei sau sau activității
activităţii comerciale,
comerciale,
capitalul social se reduce corespunzător prin răscumpărarea
capitalul social se reduce corespunzător prin răscumpărarea unor acțiuni sau prin micșorarea unor acțiuni sau prin micşorarea
valorii
valorii nominale acțiunilor societății
nominale aa acțiunilor societăţii respective.
respective.
Primele legate
Primele legate de de capital
capital sunt sunt formate
formate din din primele
primele de de emisiune,
emisiune, primeleprimele de de aport.
aport.
Primele de
Primele emisiune se
de emisiune înregistrează înîn cazul
se înregistrează cazul în în care
care societatea
societatea comercială
comercială decide decide să să
majoreze capitalul
majoreze capitalul socialsocial prin prin emisiunea
emisiunea de de noi noi acțiuni
acţiuni cu cu prețpreţ de de emisiune
emisiune mai mai mare mare decât
decât
valoarea nominală.
valoarea nominală.
Primele de
Primele aport rezultă
de aport rezultă în în situația
situația în în care, valoarea aportului
care, valoarea aportului în în natură
natură este este maimai mare
mare
decât valoarea nominală
decât valoarea nominală aa acțiunilor
acțiunilor corespunzătoare
corespunzătoare capitalului capitalului respectiv.
respectiv.
Diferenţele din
Diferențele din reevaluare
reevaluare sunt sunt reprezentate
reprezentate de de surplusurile
surplusurile valorice rezultate din
valorice rezultate din
reevaluarea imobilizărilor unei întreprinderi
reevaluarea imobilizărilor unei întreprinderi private. private.
În
În sfera
sfera capitalurilor
capitalurilor proprii proprii ale întreprinderilor private
ale întreprinderilor private se se mai
mai includ
includ rezultatul
rezultatul reportat,
reportat,
exercițiului, rezervele și
rezultatul exerciţiului, rezervele şi provizioanele reglementate.
rezultatul provizioanele reglementate.
întreprinderilor private
Rezervele întreprinderilor
Rezervele private sunt sunt formate,
formate, la la rândul
rândul lor, lor, dindin rezervele
rezervele legale legale
(constituite potrivit
(constituite potrivit legii),
legii), rezerve
rezerve pentrupentru acțiuni
acţiuni proprii,
proprii, rezerve statutare și
rezerve statutare şi rezerve
rezerve contractuale.
contractuale.
Provizioanele reglementate
Provizioanele reglementate se se constituie
constituie pe pe seama
seama cheltuielilor
cheltuielilor în în vederea
vederea acoperirii
acoperirii
pierderilor provocate
pierderilor provocate de de creșterea
creşterea prețurilor
preţurilor la la materiile
materiile prime, prime, combustibil,
combustibil, energie, energie, apă, apă,
creşterea nivelului
creșterea nivelului dobânzilor
dobânzilor la împrumuturi.
la împrumuturi.
Subvenţiile pentru
Subvențiile investiții sunt
pentru investiții sunt sume
sume de de bani
bani primite
primite de de către întreprinderi din
către întreprinderi bugetul
din bugetul
statului, care se reflectă în cadrul capitalurilor proprii și rămân
statului, care se reflectă în cadrul capitalurilor proprii şi rămân definitiv la dispoziţia acestora. definitiv la dispoziția acestora.
Pe
Pe lângă
lângă capitalurile
capitalurile proprii, întreprinderile private
proprii, întreprinderile private mai mai dispun
dispun de de resurse
resurse reprezentate
reprezentate de de
și
provizioane constituite pentru riscuri şi cheltuieli, precum şi de împrumuturile pe termen mediu
provizioane constituite pentru riscuri cheltuieli, precum și de împrumuturile pe termen mediu
și
şi lung.
lung.
Finanțarea investiţiilor și
Finanţarea investițiilor şi aa activității
activităţii de de exploatare
exploatare
întreprinderilor private
Investiţiile întreprinderilor
Investițiile private se se finanțează
finanţează de de regulă
regulă pe pe seama
seama resurselor
resurselor băneştibănești
proprii
proprii sau împrumutate pe
sau împrumutate termen lung.
pe termen lung. Resursele
Resursele proprii proprii de de finanțare
finanţare aa investițiilor
investițiilor din din cadrul
cadrul
întreprinderilor private
întreprinderilor private se se formează
formează din din amortizarea
amortizarea activelor activelor imobilizate,
imobilizate, din din sume
sume realizate
realizate prinprin
valorificarea materialelor, pieselor
valorificarea materialelor, pieselor de schimb și
de schimb şi agregatelor
agregatelor rezultate
rezultate la la scoaterea
scoaterea din din funcțiune
funcţiune aa
mijloacelor fixe
mijloacelor fixe și şi din
din profitul
profitul destinat
destinat investițiilor.
investiţiilor.
Sub aspectul
Sub aspectul structurii
structurii cheltuielilor
cheltuielilor specifice, investiţiile ce
specifice, investițiile ce urmează
urmează să să fie
fie finanțate
finanţate în în
cadrul unei întreprinderi private sunt formate din cheltuielile
cadrul unei întreprinderi private sunt formate din cheltuielile pentru proiecte de investiţii noi pentru proiecte de investiții noi
(CH;)i) la
(CH la care
care se se adaugă
adaugă ratele ratele scadente
scadente la la creditele
creditele pentru pentru investiții
investiţii folosite
folosite din din perioadele
perioadele
(R ) și dobânzile
anterioare (Rs)s şi dobânzile aferente (D).
anterioare aferente (D).
IIr=
f = ChChi i ++ R Rs+D
s+D
Pe de altă
Pe de altă parte, investiţiile de finanţat din cursul unei
parte, investițiile de finanțat din cursul unei perioade
perioade de de un
un an,an, sese compară
compară cu cu
resursele
resursele bănești
băneşti ce ce se se constituie
constituie din din amortismente
amortismente (A) (A) plus încasările din
plus încasările din valorificarea
valorificarea unor unor
componente ale
componente ale activelor
activelor (mijloacelor)
(mijloacelor) fixe fixe scoase
scoase (I (lv)v) din funcțiune și
din funcțiune şi suma
suma din din profit
profit (P) (P) cece se
se
repartizează
repartizează pentru
pentru investiții.
investiţii.
Rp=A+I+P
Rp = A + Iv + P
Dacă
Dacă resursele
resursele proprii proprii de de finanțare
finanţare ale ale investițiilor întreprinderilor private
investiţiilor întreprinderilor private nu nu acoperă
acoperă
cheltuielile pentru
cheltuielile pentru investiții
investiţii din din cursul
cursul unei unei perioade
perioade (R (Rpp << IIe), se pot
f), se pot contracta
contracta creditecredite pe pe termen
termen
lung, pentru acoperirea diferenţelor.
lung, pentru acoperirea diferențelor.

60
 Amortizarea
Amortizarea reprezintă reprezintă o o resursă
resursă importantă
importantă de de realizare
realizare aa investițiilor
investițiilor de de către
către
întreprinderile private
întreprinderile private și şi semnifică
semnifică recuperarea treptată aa capitalului
recuperarea treptată capitalului imobilizat
imobilizat în în active
active fixefixe
corporale și
corporale şi necorporale,
necorporale, care care este
este reflectat
reflectat în în patrimoniul
patrimoniul agenților
agenților economici
economici prin bunurile și
prin bunurile şi
valorile destinate
valorile destinate să să deservească
deservească activitatea
activitatea pe pe o o perioadă
perioadă mai mai mare mare dede unun an an șişi care
care se se consumă
consumă
treptat. Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt formate din: construcţii, terenuri,
treptat. Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt formate din: construcții, terenuri,
inclusiv investițiile
inclusiv investiţiile pentrupentru amenajarea
amenajarea acestora,acestora, mașini,
maşini, utilaje
utilaje etc.,etc., care îndeplinesc cumulativ
care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
următoarele condiţii:
a)
a) auau o valoare de
o valoare de intrare
intrare mai mai maremare decât
decât limita
limita stabilită,
stabilită, ce ce sese actualizează
actualizează anual anual în în
funcție de rata inflaţiei,
funcție de rata inflației;
b)
b) au
au o o durată
durată normală
normală de utilizare mai
de utilizare mai mare
mare de un an.
de un an.
La
La rândul
rândul lor,lor, activele
activele necorporale
necorporale aferente aferente capitalului
capitalului imobilizat
imobilizat cuprind:
cuprind: cheltuielile
cheltuielile de de
constituire; cheltuielile
constituire; cheltuielile de de cercetare dezvoltare; concesiunile,
cercetare dezvoltare; concesiunile, imobilizările
imobilizările necorporale,necorporale,
brevetele, alte
brevetele, drepturi și
alte drepturi și valori asimilate; cheltuielile
valori asimilate; cheltuielile cu cu descoperirea
descoperirea rezervelor
rezervelor de de substanțe
substanţe
minerale
minerale utile,
utile, neconcretizate
neconcretizate în în mijloace
mijloace fixe,fixe, la la zăcămintele
zăcămintele puse puse înîn exploatare
exploatare etc. etc.
Aşadar, din
Așadar, din punct
punct de de vedere financiar, amortizarea
vedere financiar, amortizarea reprezintă reprezintă procedeul procedeul de de
recuperare a capitalului imobilizat în active corporale supuse
recuperare a capitalului imobilizat în active corporale supuse deprecierii şi necorporale ca deprecierii și necorporale ca
urmare
urmare a a utilizării
utilizării lor lor înîn vederea
vederea refacerii
refacerii capitalului
capitalului angajat.
angajat.
Resursele
Resursele băneştibănești necesare
necesare activității
activităţii de de exploatare vizează formarea
exploatare vizează formarea și şi utilizarea
utilizarea activelor
activelor
circulante, care
circulante, care suntsunt concretizate
concretizate în în stocurile
stocurile de materii și
de materii şi materiale,
materiale, combustibil,
combustibil, piese piese de de
schimb, producție
schimb, producție în în curs
curs de de fabricație,
fabricaţie, produse
produse finite,
finite, mărfuri,
mărfuri, ambalaje,
ambalaje, obiecte obiecte de de inventar,
inventar,
echipament, material
echipament, material de protecție și
de protecție şi resurse
resurse bănești.
băneşti.
Resursele băneşti
Resursele finanțării activelor
destinate finanțării
bănești destinate activelor circulante
circulante se utilizează în
se utilizează în scopul
scopul
achiziţionării materiilor
achiziționării materiilor prime prime și şi materialelor
materialelor necesare producției, care
necesare producției, care se se prelucrează
prelucrează și și devin
devin
stocuri de
stocuri de producție
producție în în curs
curs de de fabricație,
fabricaţie, în în momentul
momentul terminării
terminării fabricației
fabricației devin devin produse
produse finite
finite
care apoi se
care apoi se livrează
livrează cumpărătorilor,
cumpărătorilor, iar în urma
iar în încasării contravalorii
urma încasării contravalorii lor lor se se revine
revine la la forma
forma
bănească
bănească aa capitalului
capitalului aferent
aferent acestora,
acestora, conform,
conform, schemei
schemei următoare:
următoare:

RESURSE
RESURSE —— MATERII ŞI
MATERII ŞH—— PRODUSEÎN——————
PRODUSE ÎN PRODUSE
PRODUSE ————— RESURSE
RESURSE
BĂNEŞTI
BANEŞTI MATERIALE
MATERIALE CURS DE
CURS DE FINITE
FINITE BĂNEŞTI
BANEŞTI
4 FABRICAŢIE
FABRICAȚIE

Figura
Figura nr.
nr. 99 Rotaţia
Rotația activelor circulante
activelor circulante

Activele circulante, trecând

Activele circulante, trecând de de lala oo formă
formă la la alta,
alta, parcurg
parcurg un circuit, care
un circuit, care se se reia
reia
permanent, astfel
permanent, încât resursele
astfel încât bănești obținute
resursele băneşti obţinute prin vânzarea producției
prin vânzarea producţiei se se folosesc
folosesc din din nou
nou
pentru
pentru cumpărarea
cumpărarea de de noi
noi materii
materii și şi materiale
materiale necesare
necesare procesului
procesului de de producție,
producţie, obținerea
obținerea de de
produse finite
produse finite etc.
etc.
Volumul și
Volumul şi structura
structura activelor circulante care
activelor circulante care determină
determină mărimea
mărimea resurselor bănești
resurselor bănești
necesare, depind de
necesare, depind de particularitățile
particularităţile proceselor
proceselor de de producție,
producţie, de nivelul și
de nivelul şi structura
structura producției,
producției, de de
condițiile de aprovizionare, de organizarea producţiei, de durata fabricaţiei, normele de consum,
condițiile de aprovizionare, de organizarea producției, de durata fabricației, normele de consum,
condițiile livrării
condițiile livrării de de produse
produse finite
finite etc.
etc.
resursele bănești imobilizate
Deşi resursele bănești imobilizate în
Deși în activele
activele circulante
circulante se se recuperează
recuperează după după fiecare
fiecare ciclu,
ciclu,
în vederea
în vederea asigurării
asigurării continuității producţiei și
continuității producției şi aa ritmicității vânzărilor este
ritmicității vânzărilor este necesară înnoirea
necesară înnoirea
permanentă stocurilor și
permanentă aa stocurilor şi aa creanțelor.
creanţelor. Astfel,
Astfel, apare
apare oo nevoie
nevoie permanentă
permanentă de de resurse bănești
resurse băneşti
pentru finanțarea
pentru finanțarea nevoilor permanente. Aceste
nevoilor permanente. Aceste resurse
resurse desemnează
desemnează fondulfondul de de rulment.
rulment.
Fondul de
Fondul rulment reprezintă
de rulment reprezintă surplusul
surplusul de de resurse
resurse permanente
permanente degajatdegajat de de finanțarea
finanţarea pe pe
termen lung
termen lung aa nevoilor
nevoilor permanente,
permanente, necesare
necesare pentru
pentru realizarea
realizarea echilibrului
echilibrului financiar
financiar al al ciclului
ciclului dede
exploatare și
exploatare şi al trezoreriei întreprinderii.
al trezoreriei întreprinderii. Fondul Fondul de de rulment
rulment nu nu apare
apare în în mod
mod distinct
distinct în în pasivul
pasivul
bilanţului. El
bilanțului. El se se determină,
determină, ca ca mărime,
mărime, pe pe baza
baza datelor
datelor din bilanț și
din bilanţ şi reprezintă
reprezintă un un indicator
indicator prinprin
care
care se
se apreciază
apreciază situația
situaţia financiară
financiară aa întreprinderii
întreprinderii la la un
un moment
moment dat. dat.
GI
61
 În
În literatura
literatura dede specialitate
specialitate se întâlnesc mai
se întâlnesc mai multe
multe interpretări
interpretări ale
ale fondului
fondului de de rulment,
rulment,
unele cu
unele relevanţă practică
cu relevanță practică redusă.
redusă. Astfel,
Astfel, se
se disting
disting :: fondul
fondul de de rulment brut și
rulment brut şi fondul
fondul dede rulment
rulment
net.
net.
Fondul
Fondul de de rulment
rulment brut,
brut, sau
sau fondul
fondul dede rulment
rulment total,
total, care
care desemnează
desemnează toate toate elementele
elementele de de
active curente
active curente posibile
posibile aa fi
fi transferate
transferate în în bani într-un termen
bani într-un termen mai mai mic
mic de
de un
un an.an. El
El se
se compune
compune
așadar din stocuri diverse, creanțe – clienți, avansuri acordate furnizorilor, disponibilități bănești
în casă
în casă și în cont,
şi în cont, așa
aşa cum
cum sese poate observa și
poate observa în figura
şi în figura nr.
nr. 6.6. Utilitatea
Utilitatea practică
practică aa acestui
acestui concept
concept
este redusă întrucât nu furnizează resurselor
este redusă întrucât nu furnizează informaţii asupra provenienţei resurselor ce asigură finanţarea
informații asupra provenienței ce asigură finanțarea
activelor
activelor circulante,
circulante, incluzând
incluzând atât
atât pe
pe cele
cele permanente
permanente cât cât și
şi pe
pe cele
cele disponibile
disponibile pe pe termen
termen scurt.
scurt.

ACTIVE
ACTIVE
IMOBILIZATE A

CAPITAL PERMANENT
IMOBILIZATE
CAPITALURI
CAPITALURI >
PROPRII
PROPRII =
>
=
Tg
e

z =
FRP

= 7“ [8 | DATORIPEPE | ZS
FRN
FRS

FOND RULMENT BRUT

DATORII
2 TERMEN
[
TERMEN
ACTIVE
ACTIVE Z MEDIU SI
MEDIU SI
CIRCULANTE
CIRCULANTE Z LUNG
LUNG
be]

4
ou = Z
TREZORERIE
RESURSE DE

Z DATORII PE
DATORII PE z 2
= TERMEN
TERMEN 9 3
SCURT
SCURT = e
Z 5
E

Figura nr. 10
Figura nr. 10 Fondul de rulment
Fondul de rulment

Fondul
Fondul de rulment net
de rulment net reprezintă
reprezintă partea
partea din
din capitalul
capitalul permanent
permanent al unei întreprinderi
al unei întreprinderi
private din care se acoperă
private din care se acoperă activele circulante. Fondul de rulment (FRN) poate fi determinat
activele circulante. Fondul de rulment (FRN) poate fi determinat
astfel ::
astfel
-- ca
ca diferența
diferenţa dintre
dintre activele circulante și
activele circulante şi datoriile
datoriile pe
pe termen scurt :: FRN
termen scurt FRN = = AAc c -- D
Ds s
-- caca diferență
diferenţă dintre
dintre capitalurile permanente și
capitalurile permanente şi activele
activele imobilizate
imobilizate :: FRN
FRN = = CCpp -- AAi i

Fondul de
Fondul de rulment
rulment net
net are
are cea
cea mai
mai mare
mare importanta
importanta din
din punct
punct dede vedere al analizei
vedere al analizei
echilibrului financiar
echilibrului financiar pe
pe termen lung. La
termen lung. La rândul
rândul său,
său, fondul
fondul de
de rulment
rulment net
net poate
poate fi
fi delimitat în
delimitat în
62
62
fond
fond de propriu (( arătând
rulment propriu
de rulment arătând doar
doar partea
partea din
din capitalurile
capitalurile proprii
proprii ce
ce rămâne
rămâne disponibilă¸
disponibilă, după
după
finanţarea activelor
finanțarea activelor imobilizate,
imobilizate, pentru
pentru finanțarea
finanţarea activelor circulante) și
activelor circulante) şi fondul
fondul de de rulment
rulment străin
străin
(ce
(ce arată
arată partea
partea din
din activele
activele circulante
circulante finanțate
finanţate prin
prin datorii
datorii pe
pe termen mediu și
termen mediu şi lung).
lung).
În
În raport
raport cucu mărimea
mărimea fondului
fondului dede rulment
rulment netnet sese pot
pot distinge
distinge trei situaţii, fiecare
trei situații, fiecare cucu
din punct de vedere al finanțării activității de exploatare și stării
semnificaţii aparte din punct de vedere al finanțării activităţii de exploatare şi stării de echilibru
semnificații aparte de echilibru
financiar
financiar al întreprinderii24 ::
al întreprinderii2+
-- fond
fond de de rulment
rulment net net pozitiv,
pozitiv, semnalând
semnalând oo situație situație favorabilă
favorabilă privind
privind solvabilitatea
solvabilitatea și şi
echilibrul financiar;
echilibrul financiar;
-- fond
fond de de rulment
rulment neutru neutru (egal(egal cu cu zero
zero ), ), care
care semnalează
semnalează o o solvabilitate
solvabilitate fragilă
fragilă și şi risc
risc
ridicat de apariţie a dezechilibrelor financiare;
ridicat de apariție a dezechilibrelor financiare;
-- fond
fond de de rulment
rulment negativ,
negativ, care care reprezintă
reprezintă un un semnal
semnal nefavorabil
nefavorabil pentru întreprindere,
pentru întreprindere,
confruntată cu dificultăți reale pe linia asigurării lichidității
confruntată cu dificultăţi reale pe linia asigurării hchidităţii şi solvabilităţii. și solvabilității.
Interpretarea acestor
Interpretarea acestor situații trebuie însă
situaţii trebuie însă să să țină
ţină cont
cont și şi dede alte
alte particularități
particularităţi ale ale ciclului
ciclului
de exploatare, cum ar fi viteza de rotaţie a activelor circulante. Există întreprinderi cu fond de
de exploatare, cum ar fi viteza de rotație a activelor circulante. Există întreprinderi cu fond de
rulment
rulment net net negativ
negativ care care manifestă
manifestă oo vitalitate
vitalitate realăreală și şi o o solvabilitate
solvabilitate permanentă,
permanentă, după după cum cum
există
există și întreprinderi cu
şi întreprinderi cu fond
fond de de rulment
rulment net net pozitiv
pozitiv carecare se se dovedesc
dovedesc a a fi fi fără
fără capacitate
capacitate de de plată.
plată.
Analiza fondului
Analiza fondului de de rulment
rulment trebuie trebuie realizată
realizată în în corelație
corelație cu cu necesarul
necesarul financiar
financiar al al
exploatării,
exploatării, sau sau necesarul
necesarul de de fond
fond de rulment, care
de rulment, care reprezintă
reprezintă diferența
diferenţa dintre
dintre capitalul
capitalul imobilizat
imobilizat
în stocuri
în stocuri și şi creanțele clienților și
creanţele clienților şi asimilate
asimilate acestora,
acestora, pe pe dede o parte, și
o parte, şi datoriile
datoriile cătrecătre furnizori
furnizori și şi
asimilate acestora.
asimilate acestora.
Dacă
Dacă fondulfondul de de rulment
rulment net net acoperă
acoperă cerințele
cerinţele de de desfășurare
desfăşurare aa procesului
procesului de de producție,
producţie,
respectiv
respectiv asigurăasigură formarea
formarea stocurilor
stocurilor și şi efectuarea
efectuarea cheltuielilor
cheltuielilor de de producție
producție (FRN=NFR)
(FRN=NFR) se se
realizează o activitate de trezorerie normală. În în
realizează o activitate de trezorerie normală. În situaţia în care fondul de rulment net este mai
situația care fondul de rulment net este mai
mare
mare decât
decât necesarul
necesarul de de fond
fond de de rulment
rulment (FRN>NFR)
(FRN>NFR) se se degajă
degajă un un surplus
surplus de de resurse
resurse pentru
pentru
care trebuie găsite plasamente rentabile și cu risc scăzut.
care trebuie găsite plasamente rentabile şi cu risc scăzut. În cazul în care fondul de rulment netÎn cazul în care fondul de rulment net
este
este mai
mai mic mic decât
decât necesarul
necesarul de de fond
fond de de rulment (FRN<NFR) nu
rulment (FRN<NFR) nu sese acoperă
acoperă în în totalitate
totalitate cerințele
cerinţele
de formare
de stocurilor și
formare aa stocurilor şi de
de efectuare
efectuare aa cheltuielilor
cheltuielilor de de producție
producție în în cadrul întreprinderilor și
cadrul întreprinderilor şi
întreprinderea se
întreprinderea se confruntă
confruntă cu cu un
un deficit
deficit de de resurse
resurse ce trebuie acoperit
ce trebuie acoperit prin prin credite
credite bancare.
bancare.
Trezoreria
Trezoreria întreprinderii
întreprinderii reflectă reflectă operațiunile
operaţiunile de
de mobilizare
mobilizare aa resurselor
resurselor bănești
băneşti
necesare
necesare activității
activităţii de de exploatare,
exploatare, precum precum și şi de valorificare aa disponibilităților
de valorificare disponibilităţilor băneşti bănești ale ale unei
unei
întreprinderi.
întreprinderi.
Fluxurile trezoreriei unei
Fluxurile trezoreriei unei întreprinderi
întreprinderi se se reflectă
reflectă cu cu ajutorul
ajutorul indicatorului
indicatorului de de cash-flow,
cash-flow,
care este
care este expresia
expresia sumei sumei fluxurilor
fluxurilor de de numerar
numerar din din activitatea
activitatea de de exploatare,
exploatare, fluxurilor
fluxurilor de de
și a fluxurilor de numerar
numerar din activitatea de investiţii şi a fluxurilor de numerar din activitatea financiară.
numerar din activitatea de investiții din activitatea financiară.
Prin
Prin trezoreria întreprinderii se
trezoreria întreprinderii se asigură
asigură derularea
derularea fluxurilor
fluxurilor băneştibănești de de intrare
intrare în în cadrul
cadrul
întreprinderilor, urmărirea fluxurilor bănești
întreprinderilor, urmărirea fluxurilor băneşti de ieşire, concordanța dintre fluxurile băneşti de
de ieșire, concordanța dintre fluxurile bănești de
intrare și
intrare şi fluxurile bănești de
fluxurile băneşti ieşire, evaluarea
de ieșire, evaluarea fluxurilor
fluxurilor băneștibănești către către alte întreprinderi, bugete
alte întreprinderi, bugete
salariaţi, plasarea
publice, salariați,
publice, plasarea eficientă
eficientă aa resurselor
resurselor disponibile
disponibile și şi fundamentarea
fundamentarea creditelor creditelor bancare.
bancare.

5.4. Rezultatele
5.4. Rezultatele financiare
financiare ale întreprinderii
ale întreprinderii

Cerinţa primordială
Cerința primordială aa organizării
organizării și şi realizării
realizării oricărei
oricărei activități
activităţi lucrative
lucrative oo constituie
constituie
încheierea ei
încheierea ei cu
cu un
un rezultat
rezultat financiar brut favorabil
financiar brut favorabil cunoscut
cunoscut sub
sub denumirea
denumirea de de profit.
profit. Profitul
Profitul
reprezintă
reprezintă câștigul în formă
câştigul în formă bănească
bănească cece sese obține
obţine din organizarea și
din organizarea şi desfășurarea unei activități
desfăşurarea unei activităţi
de comercializare sau de prestări
de producție, de comercializare sau de prestări servicii.
de producție, servicii.
Teoria marginalistă
Teoria marginalistă aa considerat
considerat profitul
profitul ca
ca oo remunerare
remunerare aa capitalului
capitalului utilizat în vederea
utilizat în vederea
organizării și desfășurării unei activități prestări servicii, comerț. După
organizării şi desfăşurării unei activități de producţie, prestări servicii, comerț. După alte teorii
de producție, alte teorii

24
24 Mihaela
Mihaela Onofrei, Finanţele întreprinderii.
Onofrei, Finanţele întreprinderii. Vol
Vol II,
II, Editura Universităţii “Al.I.Cuza”,
Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşî,
Iaşi, 2004,
2004, p.
p. 29,
29,
63
63
profitul
profitul exprimă
exprimă contravaloarea
contravaloarea muncii însușite gratuit
muncii însuşite gratuit de de ceicei care
care dețin
deţin capitalul
capitalul de de la la cei
cei care
care
asigură
asigură capacitatea
capacitatea de de muncă.
muncă.
Profitul
Profitul este este considerat
considerat ca ca parte
parte aa venitului
venitului care care rămâne
rămâne după după plataplata materialelor,
materialelor, mâinii mâinii de de
energiei și
lucru, energiei
lucru, şi a a altor cerinţe pentru
altor cerințe pentru realizarea venitului. Profitul
realizarea venitului. Profitul normal
normal reprezintă
reprezintă câștigul
câştigul pe pe
care
care îlîl obține întreprinzătorul din
obţine întreprinzătorul vânzarea produselor
din vânzarea produselor fața faţa de de cheltuielile
cheltuielile de de producție
producţie efectuate.
efectuate.
Profitul
Profitul de de monopol
monopol se înregistrează înîn situația
se înregistrează situația în în care
care agentul
agentul economic
economic deține deţine o o poziție
poziţie de de
monopol și
monopol şi stabilește
stabileşte prețul. prețul.
Spre deosebire de
Spre deosebire profit, rentabilitatea
de profit, rentabilitatea exprimă exprimă capacitatea
capacitatea unui unui agentagent economic
economic de de aa
obţine profit
obține profit din organizarea și
din organizarea şi desfășurarea
desfăşurarea unei unei activități
activități economice.
economice. Rata Rata rentabilității
rentabilităţii se se poate
poate
exprima sub diferite forme în funcție și eforturile
exprima sub diferite forme în funcţie de profitul şi eforturile luate în calcul (rata rentabilității
de profitul luate în calcul (rata rentabilității
resurselor
resurselor consumate,
consumate, rata rata rentabilității
rentabilității financiare,
financiare, rata rata rentabilității
rentabilităţii economice).
economice). Profitul Profitul la la unun
depinde de valoarea producției și
produs depinde de valoarea producţiei şi de costurile implicate de realizarea producţiei.
produs de costurile implicate de realizarea producției.
Elementele cheltuielilor
Elementele cheltuielilor de producție se
de producție se grupează
grupează în în funcție
funcție de de raportul
raportul lor lor cucu producția,
producţia, în în
cheltuielile variabile şi cheltuielile convenţional constante. Relaţia dintre producţia realizată și
cheltuielile variabile și cheltuielile convențional constante. Relația dintre producția realizată şi
costurile de
costurile producţie din
de producție din care
care rezultă
rezultă modulmodul de de acoperire
acoperire aa cheltuielilor
cheltuielilor pe pe seama încasărilor din
seama încasărilor din
vânzarea producției
vânzarea producţiei se se reflectă
reflectă cu cu ajutorul
ajutorul punctului
punctului critic. critic.
Profitul
Profitul reprezintă
reprezintă un un indicator
indicator sinteticsintetic care care reflectă
reflectă activitatea
activitatea economică
economică aa unei unei
întreprinderi și
întreprinderi şi sursa
sursa de autofinanţare aa dezvoltării.
de autofinanțare dezvoltării.
Rezultatul
Rezultatul financiar financiar brut brut al al unei
unei întreprinderi
întreprinderi (Rf (Rfo)b) depinde
depinde de de veniturile
veniturile totaletotale (V (V.)t) și
şi
cheltuielile totale
cheltuielile totale (Ch (Ch.)t) pentru
pentru desfășurarea
desfăşurarea activității
activităţii de producţie, comercializare
de producție, comercializare sau sau prestări
prestări
SErVICII.
servicii.
Rfb =
Rfb — V,Vt -- ChCh t

Veniturile
Veniturile totale ale unei întreprinderi se grupează după
totale ale unei întreprinderi se grupează după naturanatura lor, lor, înîn venituri
venituri din din
exploatare (V
exploatare (Vexp),
exp), venituri financiare (V
venituri financiare (Ve)f) și
şi venituri excepționale (V
venituri excepționale (Ve).
ex).
V
V. t == V exp +
Vexp + V f+V
Vet Vexex
Veniturile din
Veniturile exploatare la
din exploatare la rândul
rândul lor lor suntsunt formate
formate din veniturile din
din veniturile din activitatea
activitatea de bază,
de bază,
venituri din
venituri din altealte activități,
activităţi, veniturivenituri din din surse
surse bugetare (subvenţii pentru
bugetare (subvenții produse și
pentru produse şi activități,
activități,
subvenţii pentru
subvenții pentru acoperirea
acoperirea diferențelor
diferenţelor de preţ și
de preț şi dede tarif,
tarif, transferuri,
transferuri, prime). prime).
În
În cadrul
cadrul cheltuielilor
cheltuielilor totale totale se se delimitează
delimitează cheltuielile
cheltuielile de de exploatare
exploatare (Ch (Chexp), cheltuielile
exp), cheltuielile
financiare (Ch
financiare (Che)f) și şi cheltuielile
cheltuielile excepționale
excepţionale (Ch (Che). ex).
Ch: t =
Ch = Ch Chexpexp + + ChChr f ++ ChChexex
Cheltuielile de
Cheltuielile de exploatare
exploatare cuprind cuprind cheltuielile
cheltuielile materiale,materiale, cheltuielile
cheltuielile cu cu personalul
personalul (salarii(salarii
contribuţii la
brute, contribuții
brute, la asigurările
asigurările sociale,sociale, ajutorajutor de de șomaj, contribuţii la
şomaj, contribuții la asigurările
asigurările sociale sociale de de
sănătate),
sănătate), cheltuielile privind amortizarea şi provizioanele, cheltuieli de protocol, reclamă și
cheltuielile privind amortizarea și provizioanele, cheltuieli de protocol, reclamă şi
publicitate,
publicitate, cheltuieli
cheltuieli cu cu sponsorizarea,
sponsorizarea, tichete tichete de de masă
masă și şi alte
alte cheltuieli.
cheltuieli.
Rezultatele financiare
Rezultatele financiare din din activitatea
activitatea de de exploatare
exploatare sunt sunt influențate
influențate de de nivelul
nivelul producției,
producţiei,
calitatea, costurile,
calitatea, costurile, prețurilepreţurile de vânzare. Asupra
de vânzare. Asupra rezultatelor
rezultatelor financiare
financiare din din exploatare,
exploatare, exercităexercită
influenţă utilizarea
influență utilizarea capacităților
capacităților de producţie, nivelul
de producție, nivelul de de dotare tehnică, productivitatea
dotare tehnică, productivitatea muncii, muncii,
dimensionarea
dimensionarea judicioasă judicioasă aa stocurilor,stocurilor, utilizarea
utilizarea activelor
activelor circulante.
circulante. Rezultatele
Rezultatele financiare
financiare din din
exploatare sunt
exploatare influențate și
sunt influențate şi de
de factori exogeni și
factori exogeni şi anume:
anume: ritmicitatea
ritmicitatea în în aprovizionare,
aprovizionare, calitatea calitatea
materiilor
materiilor prime,prime, mediul mediul de de afaceri,
afaceri, nivelul
nivelul fiscalității,
fiscalităţii, evoluțiaevoluţia dobânzilor.
dobânzilor.
Veniturile financiare
Veniturile financiare se se referă
referă la la resursele
resursele băneşti bănești rezultaterezultate din din participațiile
participaţiile
întreprinderii, din
întreprinderii, din creanțe
creanţe imobilizate,
imobilizate, din din titluri
titluri de de plasament,
plasament, venituri venituri din din diferențe
diferenţe de de curs,
curs,
dobânzi
dobânzi și şi alte
alte surse.
surse.
Cheltuielile
Cheltuielile de de natură financiară cuprind
natură financiară cuprind pierderile
pierderile din din creanțe
creanţe legatelegate de de participații,
participații,
pierderi
pierderi din vânzarea titlurilor
din vânzarea titlurilor de de plasament,
plasament, diferențe diferențe nefavorabile
nefavorabile de de curs valutar, dobânzi,
curs valutar, dobânzi, și şi
alte cheltuieli.
alte cheltuieli.
Veniturile extraordinare
Veniturile extraordinare provin provin din din anumite
anumite surse surse și şi pepe seama
seama lor lor se se acoperă
acoperă cheltuielile
cheltuielile
de aceeași natură.
de aceeaşi natură.
64
64
 Rezultatul
Rezultatul financiar brut al
financiar brut al unei întreprinderi poate
unei întreprinderi poate să să fie
fie reprezentat
reprezentat de de profit,
profit, dacă
dacă
veniturile totale
veniturile totale sunt
sunt mai
mai mari
mari decât
decât cheltuielile totale (V
cheltuielile totale (V. t >
> ChChi)t) sau
sau de de pierdere,
pierdere, în în cazul
cazul înîn care
care
veniturile totale
veniturile totale sunt
sunt mai
mai mici
mici decât
decât cheltuielile
cheltuielile totale
totale (V(V. t <
< ChCh).t).
Profitul
Profitul impozabil
impozabil se se calculează
calculează ca ca diferență între veniturile
diferenţă între veniturile și şi câștigurile
câştigurile dindin orice
orice sursă,
sursă,
luând în considerare rezultatul tuturor operațiunilor și
luând în considerare rezultatul tuturor operațiunilor de orice fel şi al cheltuielilor efectuate pentru
de orice fel al cheltuielilor efectuate pentru
realizarea veniturilor,
realizarea dintr-un an
veniturilor, dintr-un an fiscal,
fiscal, determinat
determinat prin prin ajustarea
ajustarea rezultatului
rezultatului contabil.
contabil. În În
vederea determinării profitului impozabil, unele cheltuieli sunt
vederea determinării profitului impozabil, unele cheltuieli sunt deductibile dacă sunt aferente deductibile dacă sunt aferente
realizării veniturilor impozabile,
realizării veniturilor impozabile, iar iar altele
altele sunt
sunt nedeductibile.
nedeductibile.
Din rezultatul brut al întreprinderii se deduce
Din rezultatul brut al întreprinderii se deduce impozitul
impozitul pe pe profit
profit care
care sese datorează
datorează
bugetului de
bugetului de stat
stat sausau bugetelor locale și
bugetelor locale şi rezultă
rezultă profitul
profitul net.net. Repartizarea
Repartizarea profituluiprofitului net net pentru
pentru
dividende și
investiții, dividende
investiții, şi alte destinații la
alte destinații întreprinderile private
la întreprinderile private este este de de competența
competenţa adunării
adunării
generale aa acționarilor.
generale acţionarilor.
Relaţiile economice
Relațiile economice în în formă
formă bănească
bănească prin prin care
care se se constituie
constituie ,, repartizează
repartizează și şi utilizează
utilizează
resursele bănești la
resursele băneşti la nivelul întreprinderii se
nivelul întreprinderii se desfășoară
desfăşoară pe baza principiului
pe baza principiului echilibrului
echilibrului financiar,
financiar,
potrivit
potrivit căruia
căruia se se este
este necesară
necesară asigurarea
asigurarea unei unei concordanțe
concordanţe între între resursele
resursele financiare
financiare necesare
necesare
realizării investițiilor și producției la nivelul întreprinderii și posibilitățile de procurare a acestora
d. ou.

65
 CAPITOLUL 6
CAPITOLUL 6

BUGETUL DE
BUGETUL STAT ŞI
DE STAT ŞI SISTEMUL
SISTEMUL BUGETAR
BUGETAR
6.1. Concepte
6.1. Concepte privind
privind bugetul
bugetul de stat și
de stat conţinutul său
şi conținutul său economic
economic

Semnificaţia noțiunii
Semnificația noțiunii de de buget
buget s-a s-a conturat
conturat sub sub aspect
aspect economic
economic în în condițiile
condițiile în în care
care
statul a trecut la întocmirea unor liste de venituri și
statul a trecut la întocmirea unor liste de venituri şi cheltuieli privind activitatea instituţiilor sale.
cheltuieli privind activitatea instituțiilor sale.
Despre apariția
Despre bugetului înîn cadrul
apariția bugetului cadrul finanțelor
finanţelor publice publice din din statele
statele moderne,
moderne, în în literatura
literatura de de
că atât de "buget" cât și
specialitate s-a susținut că atât noţiunile de "buget" cât şi de "proces bugetar" au apărut în Anglia
specialitate s-a susținut noțiunile de "proces bugetar" au apărut în Anglia
de unde au
de unde au fost
fost preluate
preluate de de francezi
francezi la începutul sec.
la începutul sec. al al XIX-lea.
XIX-lea. Din Din punctpunct de de vedere etimologic
vedere etimologic
cuvântul
cuvântul buget buget provine
provine din din expresiile
expresiile "bouge" "bouge" și şi "bougette"
"bougette" care care în în limba
limba franceză însemnau oo
franceză însemnau
punguță sau
punguță sau un un săculeț.
săculeţ. În În limba
limba engleză,
engleză, prin prin cuvântul
cuvântul "budget""budget" se înțelegea punga
se înţelegea punga (mapa)(mapa) în în
care erau
care erau aduse aduse la la parlament
parlament documentele
documentele referitoare referitoare la la situația veniturilor și
situaţia veniturilor şi cheltuielilor
cheltuielilor
statului.
statului. Un Un astfel
astfel de de document
document aa fost întocmit pentru
fost întocmit pentru prima prima dată dată în în Anglia,
Anglia, la începutul secolului
la începutul secolului
al XIII-lea
al XIII-lea (1215).(1215).
Dintre
Dintre primele primele reglementări
reglementări juridice juridice care care au au oficializat
oficializat expresia
expresia de de buget,
buget, este este citat
citat cu cu
preferinţă un
preferință un decret
decret lege lege francez
francez din din 18621862 referitor
referitor la la contabilitatea
contabilitatea publică, publică, ale ale cărui
cărui dispoziții
dispoziţii
că "bugetul este actul prin care sunt prevăzute
au precizat că "bugetul este actul prin care sunt prevăzute şi autorizate cheltuielile şi veniturile
au precizat și autorizate cheltuielile și veniturile
statului
statului pentru
pentru oo perioadă
perioadă determinată".
determinată".
Literatura de specialitate aa reținut
Literatura de specialitate reţinut și şi alte
alte definiții
definiţii ale ale bugetului
bugetului de de stat
stat din
din punct
punct de de vedere
vedere
juridic, precum:
juridic, precum:
-- bugetul
bugetul este este un un tablou evaluativ și
tablou evaluativ şi comparativ
comparativ al veniturilor de
al veniturilor împlinit și
de împlinit şi aa cheltuielilor
cheltuielilor
de efectuat,
de efectuat, este este un un statstat dede prevedere
prevedere al veniturilor și
al veniturilor şi cheltuielilor
cheltuielilor pe pe oo perioadă
perioadă determinată".
determinată". (P. (P.
L. Beaulieu, Traité
L. Beaulieu, Traite de de la la Science
Science des des finances,
finances, Paris, Paris, 1888,1888, p.2);
p.2);
bugetul este
-- bugetul este "un "un planplan alcătuit
alcătuit din din cifre, într-o ordine
cifre, într-o ordine determinată,
determinată, aa veniturilor
veniturilor și şi
cheltuielilor care
cheltuielilor care se se vor produce și
vor produce şi balansa
balansa în în gestiunea
gestiunea economică
economică aa unui unui corpcorp public
public pe pe o o
perioadă
perioadă următoare
următoare de de unun an"an" (Adolf
(Adolf Wagner,Wagner, Finanzwissenschaft,
Finanzwissenschaft, Erst Erst Thail,
Thail, Leipzig,
Leipzig, 1883, 1883, p p
221);
221);
bugetul este
-- bugetul este "un "un program
program de de cheltuieli
cheltuieli ce urmează aa se
ce urmează se efectua
efectua și şi aa veniturilor
veniturilor ce ce
urmează
urmează aa se se realiza într-o perioadă
realiza într-o perioadă determinată"
determinată" (Gaston (Gaston Jèze, Jeze, Cours
Cours de de science
science des des finances
finances et et
des legislation financiere francaise, IV-eme, Paris, 1992, p 6).
des legislation financiere francaise, IV-eme, Paris, 1992, p 6).
În
În țara
ţara noastră,
noastră, ca ca forme
forme embrionare
embrionare ale bugetului de
ale bugetului de stat
stat se se cunosc
cunosc "condica
"condica de venituri
de venituri
și
şi cheltuieli" din timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu şi "sămile visterie" din timpul lui
cheltuieli" din timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu și "sămile visteriei" din timpul lui
Nicolae
Nicolae Mavrocordat.
Mavrocordat.
În
În limba
limba română
română noțiunea noţiunea de buget aa fost
de buget fost introdusă
introdusă cu cu expresia
expresia "bugea" utilizată pentru
"bugea" utilizată pentru
prima
prima datădată în în Regulamentele
Regulamentele Organice Organice ale ale Ţării
Ţării Românești
Româneşti și şi Moldovei.
Moldovei. Bugetul Bugetul aa fost fost ulterior
ulterior
definit
definit în în cadrul
cadrul preocupărilor
preocupărilor pentru pentru organizarea
organizarea finanțelorfinanţelor țării, țării, după unirea Principatelor,
după unirea Principatelor, prin prin
legea de
legea de contabilitate
contabilitate publică publică din din 1864,
1864, care care aa prevăzut
prevăzut că că "toate veniturile statului
"toate veniturile statului și şi cheltuielile
cheltuielile
pentru îndeplinirea osebitelor
pentru îndeplinirea osebitelor servicii,
servicii, așezate
aşezate conform conform legilor,legilor, trebuie autorizate pentru
trebuie autorizate pentru fiecare
fiecare
an de o lege anuală de finanțe și formează bugetul general
an de o lege anuală de finanţe şi formează bugetul general al statului" (1. N. Leon, Elemente de al statului" (I. N. Leon, Elemente de
știință
ştiinţă financiară,
financiară, vol. vol. 1, 1, Cluj
Cluj 1925,
1925, p. p. 310).
310).
Într-o
Într-o formulă
formulă evoluată,
evoluată, legile legile de de contabilitate
contabilitate publică publică din din 1903 1903 și şi 1929
1929 au au prevăzut
prevăzut că că
"bugetul
"bugetul este este actul
actul prinprin carecare sunt
sunt prevăzute
prevăzute și şi prealabil
prealabil aprobate veniturile și
aprobate veniturile şi cheltuielile
cheltuielile anuale anuale
ale statului
ale statului sau sau aleale altor
altor servicii
servicii publice"
publice" (I. (I. N. Leon, Elemente
N. Leon, Elemente de de știință
ştiinţă financiară,
financiară, vol vol 1, 1, Cluj
Cluj
1929,
1929, p.p.310).
310).
Asemenea definiții
Asemenea definiții ale ale bugetului
bugetului au au în în vedere
vedere aspectul
aspectul juridicjuridic al al acestuia,
acestuia, caracterul
caracterul de de
act legal
act legal prin prin care care se se prevede încasarea veniturilor
prevede încasarea veniturilor de de către
către statstat și şi sese autorizează
autorizează finanțarea
finanţarea
cheltuielilor sale.
cheltuielilor sale.

66
 Aşadar, sub
Așadar, sub aspect juridic, bugetul
aspect juridic, bugetul reprezintă
reprezintă un un actact prin
prin care care sunt
sunt prevăzute
prevăzute și şi autorizate
autorizate
veniturile și
veniturile şi cheltuielile
cheltuielile anuale anuale ale ale statului.
statului. AcestAcest mod mod de de definire
definire pune pune în în evidență
evidenţă necesitatea
necesitatea
aprobării
aprobării parlamentare
parlamentare aa indicatorilor bugetari, motiv
indicatorilor bugetari, motiv pentru pentru care bugetul de
care bugetul de stat
stat are
are un un caracter
caracter
obligatoriu,
obligatoriu, totodată totodată având având și şi un
un caracter
caracter de de previziune
previziune aa resurselor resurselor publice publice și şi aa modului
modului de de
legii bugetului
utilizare a acestora. Desigur, conţinutul legii bugetului de stat reflectă concepţiile politice,
utilizare a acestora. Desigur, conținutul de stat reflectă concepțiile politice,
economice și
economice şi sociale
sociale specifice
specifice fiecăreifiecărei perioade
perioade și şi implicit
implicit interesele
interesele grupurilor
grupurilor politice politice care care
exercită puterea.
exercită puterea.
Noţiunea
Noțiunea de de buget
buget are are totuşi,
totuși, în în primul
primul rând, rând, o o semnificație
semnificaţie de natură economică,
de natură economică, aceasta aceasta
constând
constând în desemnarea proceselor şi tehnicilor de mobilizare a resurselor bugetare, precum și
în desemnarea proceselor și tehnicilor de mobilizare a resurselor bugetare, precum şi dede
utilizare aa acestora
utilizare acestora sub sub forma
forma cheltuielilor
cheltuielilor bugetare.bugetare. Din Din acestacest punct punct de de vedere, bugetul se
vedere, bugetul se
conturează
conturează ca ca o o categorie
categorie economică economică prin prin care
care se se exprimă
exprimă procese,
procese, tehnici tehnici și şi relații
relaţii de de mobilizare
mobilizare
aa unei
unei părți
părți din din P. P. I. I. B.
B. la la dispoziția statului și
dispoziţia statului şi dede repartizare
repartizare aa resurselorresurselor respective
respective pe pe destinații
destinaţii
corespunzătoare
corespunzătoare nevoilor nevoilor sale. sale.
Abordarea
Abordarea economică economică aa conceptului conceptului de de buget
buget evidențiază
evidenţiază corelațiile macroeconomice și,
corelaţiile macroeconomice şi,
în special,
în special, legătura
legătura cu cu nivelul
nivelul și evoluția produsului
şi evoluția produsului intern intern brut,brut, exprimând
exprimând relațiile relaţiile economice
economice în în
formă bănească ce
formă bănească ce iau iau naștere
naştere în în procesul
procesul constituirii
constituirii și şi distribuirii
distribuirii fondului fondului bugetar,bugetar, înîn
conformitate
conformitate cu cu obiectivele
obiectivele de de politică
politică economică
economică și socială ale
şi socială ale perioadei
perioadei respective.
respective.
Relațiile bugetare corespunzătoare se
Relațiile bugetare corespunzătoare se manifestă într-un dublu sens: pe manifestă într-un dublu sens: pe de de oo parte,
parte, ca ca
relații prin
relații prin intermediul
intermediul cărora cărora se se mobilizează
mobilizează resursele resursele băneşti bănești la dispoziţia statului,
la dispoziția statului, iar iar pe pe dede altă
altă
parte, ca
parte, ca relații
relaţii prinprin care care se repartizează aceste
se repartizează aceste resurse
resurse către către utilizatorii
utilizatorii lor. lor.
Relațiile de
Relațiile de mobilizare
mobilizare aa resurselor resurselor sunt, sunt, în în principal,
principal, relații relaţii de repartiție aa PIB
de repartiție PIB în în
favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor,
favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor, al prelevărilor din venituri, la care se pot al prelevărilor din venituri, la care se pot
adăuga
adăuga și atragerile de
şi atragerile de disponibilități
disponibilități temporar temporar libere libere din din economie
economie prin prin intermediul
intermediul relațiilorrelațiilor de de
credit.
credit.
La
La rândul
rândul lor, lor, relațiile
relaţiile de de repartizare
repartizare aa resurselorresurselor prin prin intermediul
intermediul bugetului bugetului de de stat
stat se se
realizează
realizează prin prin alocații
alocaţii sau sau credite bugetare, concretizându-se
credite bugetare, concretizându-se în în finanțarea
finanţarea serviciilor
serviciilor publice
publice sub sub
diverse
diverse forme forme ale ale cheltuielilor
cheltuielilor statului. statului. În În această
această accepțiune,
accepţiune, bugetul bugetul exprimă exprimă și şi anumite
anumite
raporturi sociale
raporturi sociale între între cetățenii
cetăţenii unui unui stat,
stat, care
care contribuie,
contribuie, în în calitate
calitate de de persoane
persoane fizice fizice sau sau
juridice, la formarea resurselor financiare necesare funcționării instituțiilor statului sau
juridice, la formarea resurselor financiare necesare funcționării instituțiilor statului sau
beneficiază
beneficiază direct direct ori ori indirect
indirect de de resursele
resursele respective.
respective. Din Din această
această perspectivă,
perspectivă, veniturileveniturile statuluistatului
apar ca forme caracteristice ale proceselor și
apar ca forme caracteristice ale proceselor şi relațiilor de mobilizare a resurselor financiare, iar
relațiilor de mobilizare a resurselor financiare, iar
cheltuielile publice
cheltuielile publice sunt sunt forme
forme ale proceselor și
ale proceselor şi relațiilor
relaţiilor de de repartizare
repartizare pe pe destinații
destinaţii ale ale acestor
acestor
resurse.
resurse.
Luând
Luând în în considerare
considerare conținutul conținutul bugetului
bugetului ca relații și
ca relații şi procese
procese de de repartiție
repartiție care care se se
oglindesc în bugetul de stat,
oglindesc în bugetul de stat, se pot distinge: se pot distinge:
-- procese
procese de repartiție primară
de repartiție primară aa P.I.B.,
P.I.B., exprimate
exprimate sub sub formaforma prelevărilor
prelevărilor de venituri din
de venituri din
exploatarea întreprinderilor și
exploatarea întreprinderilor şi proprietăților
proprietăţilor statului, statului, care care în în condițiile
condițiile economieieconomiei de piață sunt
de piață sunt
relativ
relativ reduse;
reduse; tot tot înîn cadrul
cadrul repartiției
repartiţiei primare încadrându-se și
primare încadrându-se şi alte
alte venituri obţinute de
venituri obținute de stat
stat dede la la
întreprinderi mixte.
întreprinderi mixte.
-- procese
procese de de redistribuire (repartiție secundară)
redistribuire (repartiție secundară) care care dețin deţin ponderea
ponderea covârșitoare
covârşitoare în în
ansamblul
ansamblul proceselor
proceselor bugetare bugetare prin prin care
care se se mobilizează
mobilizează resursele resursele sub sub forme
forme ale ale impozitelor
impozitelor și şi
ca și
taxelor, ca şi alocarea şi cheltuirea lor.
taxelor, alocarea și cheltuirea lor.
-- procese
procese de de redistribuire
redistribuire aa resurselor
resurselor în în plan
plan internațional.
internaţional.
de buget este adesea utilizată
Noţiunea de buget este adesea utilizată şi pentru aa desemna
Noțiunea și pentru desemna fondul bugetar, semnificând
fondul bugetar, semnificând
totalitatea
totalitatea sumelor sumelor de de bani
bani ce ce sese acumulează
acumulează la la dispoziția
dispoziţia statuluistatului și şi sese alocă beneficiarilor spre
alocă beneficiarilor spre
utilizare.
utilizare.

67
 6.2. Principii
6.2. Principii bugetare
bugetare

Principiile
Principiile bugetare
bugetare au au fost
fost conturate
conturate odată
odată cu victoriile revoluțiilor
cu victoriile revoluțiilor burgheze, care au
burgheze, care au
inclus între obiectivele
inclus între obiectivele majore urmărite și
majore urmărite şi instituirea
instituirea ordinii în finanțele
ordinii în finanţele publice.
publice. Astfel,
Astfel, au
au luat
luat
naştere principiile
naștere principiile bugetare
bugetare clasice,
clasice, care,
care, deși recunoscute și
deşi recunoscute în prezent,
şi în prezent, au au suferit
suferit unele
unele adaptări
adaptări
în aplicare,
în aplicare, ca urmare aa apariției
ca urmare apariţiei și
şi dezvoltării
dezvoltării unor
unor fenomene
fenomene specifice
specifice societății
societăţii moderne.
moderne.
Cele mai
Cele mai reprezentative
reprezentative principii
principii privitoare
privitoare lala bugetul
bugetul dede stat
stat sunt:
sunt:

6.2. 1. Universalitatea
6.2.1. Universalitatea bugetului
bugetului
Potrivit
Potrivit acestui,
acestui, principiu,
principiu, în în bugetul
bugetul de de stat
stat ar
ar trebui
trebui să să se înscrie, în
se înscrie, în sume
sume integrale,
integrale, toatetoate
veniturile și
veniturile şi toate
toate cheltuielile
cheltuielile statului.
statului. Prin urmare, față
Prin urmare, faţă de de acest
acest principiu,
principiu, este este interzisă
interzisă
înscrierea înîn buget
înscrierea buget aa unorunor acțiuni
acţiuni ale ale statului
statului numai
numai ca ca rezultat
rezultat al al compensării
compensării dintre dintre cheltuieli
cheltuieli și şi
venituri, adică
venituri, adică per per sold.
sold. Această
Această interdicție
interdicție aa urmărit
urmărit să să oblige
oblige la la reflectarea
reflectarea deplinădeplină și şi exactă
exactă aa
implicaţiilor financiare
implicațiilor financiare ale ale fiecărei
fiecărei acțiuni
acţiuni publice,
publice, concretizate,
concretizate, pe pe de de o o parte,
parte, înîn cheltuielile
cheltuielile
necesare și,
necesare şi, pepe dede altă
altă parte,
parte, în în veniturile
veniturile posibile
posibile de de obținut.
obţinut. Înscrierea
Înscrierea în în buget,
buget, înîn mod
mod separat,
separat,
aa veniturilor,
veniturilor, respectiv
respectiv aa cheltuielilor
cheltuielilor aa fost fost considerată
considerată de de natură
natură să să ofere
ofere oo imagine
imagine realăreală asupra
asupra
financiare ale acțiunilor reflectate în buget
consecinţelor financiare ale acţiunilor reflectate în buget şi posibilitatea de control asupra
consecințelor și posibilitatea de control asupra
corelaţiilor necesare,
corelațiilor necesare, inclusiv
inclusiv în în faza
faza execuției bugetare. Eventuala
execuţiei bugetare. înscriere ca
Eventuala înscriere ca sold,
sold, lala cheltuieli
cheltuieli
sau la venituri, era considerată neadecvată cerințelor
sau la venituri, era considerată neadecvată cerinţelor de gestiune a resurselor publice, aceasta
de gestiune a resurselor publice, aceasta
Parlamentelor sau
nepermiţând Parlamentelor
nepermițând sau altor
altor persoane
persoane interesate
interesate să să cunoască
cunoască și şi să
să compare
compare cheltuielile
cheltuielile cu cu
veniturile aferente fiecărei acțiuni și să identifice eventualele
veniturile aferente fiecărei acțiuni şi să identifice eventualele situaţii anormale, inacceptabile.situații anormale, inacceptabile.
În
În aplicarea
aplicarea acestuiacestui principiu
principiu s-au s-au produs, însă, încălcări,
produs, însă, încălcări, acceptându-se
acceptându-se trecerea trecerea la la
întocmirea bugetelor
întocmirea bugetelor mixte, mixte, în în care
care reflectarea
reflectarea cheltuielilor
cheltuielilor și veniturilor aa fost
şi veniturilor fost permisă,
permisă, pentrupentru
acţiuni după
unele acțiuni
unele după principiul
principiul "bruto""bruto" (sume(sume integrale),
integrale), iar iar pentru
pentru altele
altele după după principiul
principiul "neto",
"neto",
(soldul dintre
(soldul cheltuielile și
dintre cheltuielile şi veniturile aferente). Așa,
veniturile aferente). Aşa, dede pildă, între acțiunile
pildă, între înscrise în
acţiunile înscrise în bugetul
bugetul
statului
statului după
după principiul
principiul "neto" "neto" se se pot
pot menționa
menționa cele cele privind: relațiile cu
privind: relațiile întreprinderile de
cu întreprinderile de stat
stat
(reflectate, fie
(reflectate, fie la la venituri
venituri din din exploatarea
exploatarea acestora,acestora, fie fie la la cheltuieli
cheltuieli cu cu subvenționarea
subvenţionarea lor); lor);
relaţiile cu
relațiile instituții publice
cu instituții publice de de cercetare, învățământ etc.,
cercetare, învățământ etc., care
care obțin
obţin și şi unele
unele venituri,
venituri, din din propria
propria
activitate, folosite
activitate, folosite pentru
pentru autofinanțare
autofinanţare etc. etc.
Aplicarea
Aplicarea acestui principiu a creat
acestui principiu a creat premisele
premisele concentrării
concentrării și şi corelării
corelării resurselor
resurselor și şi
cheltuielilor
cheltuielilor statului într-un cadru
statului într-un cadru unic,unic, (acela
(acela al al bugetului
bugetului public),
public), opunându-se
opunându-se existenței
existenţei în în
afara
afara acestuia
acestuia aa unor unor venituri
venituri publice
publice destinate
destinate acoperirii
acoperirii anumitor
anumitor cheltuieli
cheltuieli nereflectate
nereflectate în în
buget, ceea
buget, ceea ce facilita și
ce facilita şi aplicarea
aplicarea celorlalte
celorlalte principii
principii bugetare.
bugetare.

6.2.2. Unitatea
6.2.2. Unitatea bugetului
bugetului
Acest
Acest principiu
principiu presupunea înglobarea într-un
presupunea înglobarea într-un singur
singur document,
document, denumit
denumit bugetul
bugetul general,
general,
aa tuturor veniturilor și
tuturor veniturilor cheltuielilor statului, interzicând reținerea
şi cheltuielilor statului, interzicând reținerea sau separarea anumitor venituri
sau separarea anumitor venituri
ori
ori părți
părți din
din venituri pentru aa se
venituri pentru se finanța
finanța anumite acţiuni publice.
anumite acțiuni publice. Principiul
Principiul unității urmărea să
unităţii urmărea să
asigure cunoașterea și
asigure cunoaşterea şi reflectarea, pe baza unei concepţii clare, a veniturilor şi cheltuielilor
reflectarea, pe baza unei concepții clare, a veniturilor și cheltuielilor
precum și
bugetare, precum
bugetare, corelaţiei dintre
şi aa corelației dintre mărimile
mărimile acestora.
acestora. Pus în corespondență
Pus în corespondenţă cu cu universalitatea
universalitatea
bugetului şi cerinţele de echilibrare a veniturilor cu cheltuielile bugetare, principiul unității
bugetului și cerințele de echilibrare a veniturilor cu cheltuielile bugetare, principiul unităţi
permitea, prin
permitea, prin aplicarea
aplicarea sa, sa, constatarea
constatarea eventualelor
eventualelor abateri
abateri de de lala condiția
condiția dede echilibru
echilibru bugetar
bugetar
prin
prin compararea
compararea directă
directă aa celor
celor două
două părți
părţi ale bugetului (venituri
ale bugetului (venituri cu cu cheltuieli).
cheltuieli). ÎnÎn plus,
plus, se
se oferea
oferea
posibilitatea unui
posibilitatea unui control
control riguros
riguros asupra
asupra structurii veniturilor și
structurii veniturilor şi cheltuielilor
cheltuielilor publice,
publice, prevenind
prevenind
pulverizarea
pulverizarea acestora
acestora în în mai
mai multe
multe documente
documente de de reflectare
reflectare aa lor.
lor.
Aplicarea
Aplicarea principiului unității presupune,
principiului unității presupune, deci, deci, existența
existența unui unui buget
buget unic, care
unic, care
concentrează
concentrează ansamblul
ansamblul relațiilor
relațiilor bugetare
bugetare ale ale statului,
statului, privind
privind procurarea veniturilor și
procurarea veniturilor şi
efectuarea cheltuielilor sale, favorizând stabilirea de priorități
efectuarea cheltuielilor sale, favorizând stabilirea de priorități şi opţiuni, respectiv luareași opțiuni, respectiv luarea
deciziilor bugetare
deciziilor bugetare maimai bine fundamentate.
bine fundamentate.
68
68
 Aplicat corect,
Aplicat corect, inițial,iniţial, principiul
principiul unității unităţii bugetare
bugetare aa fost fost și şi este,
este, în în prezent, încălcat prin
prezent, încălcat prin
întocmirea și
întocmirea şi folosirea
folosirea concomitentă
concomitentă aa mai mai multor
multor documente
documente de de reflectare
reflectare aa cheltuielilor
cheltuielilor și şi
veniturilor bugetare,
veniturilor bugetare, folosite folosite în în paralel
paralel cu bugetul general.
cu bugetul general.
O
O primă
primă abatere abatere de de la la acest
acest principiu,
principiu, oo reprezintă reprezintă introducerea
introducerea și şi practicarea
practicarea așa- aşa-
numitelor bugete extraordinare, care presupun separarea unor cheltuieli considerate a avea un
numitelor bugete extraordinare, care presupun separarea unor cheltuieli considerate a avea un
caracter excepțional,
caracter excepţional, prin prin faptul
faptul de de aa fifi generate
generate de de fenomene
fenomene numite numite excepționale.
excepționale. Sunt Sunt invocate,
invocate,
în acest sens, războaiele, calamităţile naturale etc., care pot provoca, în unele perioade, nevoi
în acest sens, războaiele, calamitățile naturale etc., care pot provoca, în unele perioade, nevoi
deosebit de
deosebit de marimari de de resurse
resurse pentrupentru aa se se finanța acţiuni cu
finanța acțiuni cu caracter
caracter extraordinar,
extraordinar, concretizate
concretizate în în
cheltuieli extraordinare.
cheltuieli extraordinare.
Prin urmare,
Prin urmare, bugetele bugetele extraordinare
extraordinare ar ar avea
avea menirea
menirea de de aa reflecta
reflecta separat
separat impactul
impactul acestor acestor
evenimente,
evenimente, concentrând concentrând cheltuielile cheltuielile extraordinare
extraordinare și şi resursele
resursele acoperitoare,
acoperitoare, de de asemenea
asemenea
extraordinare,
extraordinare, cum cum sunt împrumuturile și
sunt împrumuturile şi emisiunea inflaționistă de
emisiunea inflaționistă de monedă. Existenţa distinctă
monedă. Existența distinctă aa
acestor bugete, implicând
acestor bugete, implicând scoaterea scoaterea cheltuielilor
cheltuielilor și veniturilor extraordinare
şi veniturilor extraordinare în în afara
afara bugetului
bugetului
general
general (ordinar),
(ordinar), este este argumentată
argumentată între între altele
altele prinprin necesitatea
necesitatea asigurării
asigurării comparațiilor
comparaţiilor în în timp
timp
(de la
(de la un
un an an bugetar
bugetar la la altul),
altul), pe baza unor
pe baza unor mărimi
mărimi ce ce corespund
corespund condițiilor obişnuite. Se
condiţiilor obișnuite. Se invocă,
invocă,
astfel,
astfel, faptul
faptul că că dacă
dacă resursele
resursele și şi cheltuielile
cheltuielile extraordinare,
extraordinare, care care se înregistrează numai
se înregistrează numai în în anumiți
anumiți
ani bugetari,
ani bugetari, s-ar s-ar regăsi
regăsi în în bugetul
bugetul general,general, ordinar,
ordinar, aceastaaceasta ar ar face
face necomparabile
necomparabile datele datele și şi
analizele ar deveni neconcludente.
analizele ar deveni neconcludente.
Pe
Pe de de altăaltă parte,
parte, însă, însă, separarea
separarea unor unor cheltuieli
cheltuieli și venituri într-un
şi venituri într-un buget extraordinar nu
buget extraordinar nu
mai permite respectarea altor principii, în primul
mai permite respectarea altor principii, în primul rând, a condiției de echilibrare a celor douărând, a condiției de echilibrare a celor două
părți,
părți, ceeaceea ce influenţează luarea
ce influențează luarea deciziilor
deciziilor parlamentare
parlamentare legate legate de de aprobarea
aprobarea bugetului bugetului și şi
evaluările privind impactul asupra situației
evaluările privind impactul asupra situației financiare a statului. financiare a statului.
O
O altă
altă formă
formă de încălcare aa principiului
de încălcare principiului unităţii unității bugetului
bugetului o o reprezintă
reprezintă folosirea
folosirea de de bugete
Pugere
autonome. Acestea
autonome. Acestea se întocmesc, înîn mod
se întocmesc, mod distinct,
distinct, de de către
către colectivități
colectivităţi locale locale (regiuni,
(regiuni, municipii
municipii
etc.), întreprinderi sau
etc.), întreprinderi sau chiar chiar instituții
instituții ale ale statului
statului care beneficiază de
care beneficiază de o o largă
largă autonomie
autonomie
funcţională și
funcțională şi dede gestionare
gestionare aa resurselor resurselor publice, publice, în în propria
propria activitate.
activitate. În baza acestei
În baza acestei autonomii,
autonomii,
colectivitățile
colectivitățile locale, întreprinderile sau
locale, întreprinderile sau instituțiile
instituţiile respective
respective întocmescîntocmesc bugete bugete proprii,proprii,
autonome,
autonome, menite menite să să le le asigure
asigure și şi o o largă
largă autonomie
autonomie financiară.
financiară. În În aceste bugete, sunt
aceste bugete, înscrise
sunt înscrise
cheltuielile de efectuat și
cheltuielile de efectuat şi veniturile proprii, inclusiv eventualele transferuri sau subvenţii de
veniturile proprii, inclusiv eventualele transferuri sau subvenții de lala
stat
stat necesare
necesare echilibrării
echilibrării lor. lor. Adesea,
Adesea, chiar întreprinderile și
chiar întreprinderile şi maimai ales ales instituțiile
instituţiile publice publice
înregistrează diferențe
înregistrează diferenţe de de cheltuieli
cheltuieli reflectate
reflectate în în bugetul
bugetul de de stat
stat numai
numai ca ca sold
sold de de subvenționat,
subvenţionat,
fără
fără aa fifi supuse
supuse unui unui control
control riguros
riguros în în utilizare.
utilizare. Aceasta
Aceasta poate poate favoriza
favoriza folosirea
folosirea neoportună
neoportună sau sau
neeficientă a unor resurse publice, deși autonomia
neeficientă a unor resurse publice, deşi autonomia bugetară are ca scop să permită ridicarea bugetară are ca scop să permită ridicarea
eficienței prin
eficienței prin descentralizarea
descentralizarea activităților activităţilor publice publice și şi creșterea
creşterea autonomiei
autonomiei funcționalefuncţionale aa acestor acestor
entități.
entităţi. În practică, rezultatele ce se obţin sunt, adesea, contradictorii dar tendinţa generală este
În practică, rezultatele ce se obțin sunt, adesea, contradictorii dar tendința generală este
de extindere
de autonomiei și
extindere aa autonomiei şi implicit
implicit aa folosirii
folosirii bugetelor autonome.
bugetelor autonome.
O
O altă variantă, asemănătoare
altă variantă, asemănătoare celei celei anterioare,
anterioare, de de nerespectare
nerespectare aa principiului
principiului unității unităţii
bugetului este
bugetului este practica
practica folosiriifolosirii de de bugete
Pbugere anexe.anexe. Aceste Aceste bugete bugete (anexe)
(anexe) sunt întocmite de
sunt întocmite de
anumite întreprinderi și
anumite întreprinderi şi instituții
instituţii publice
publice cu cu autonomie funcțională mai
autonomie funcțională mai limitată.
limitată. Ele Ele reflectă
reflectă prin prin
conținut veniturile și
conţinut veniturile şi cheltuielile
cheltuielile aferente aferente activității
activităţii acestoracestor entități
entități publice,
publice, ca ca documente
documente ce ce sese
anexează
anexează la bugetul statului,
la bugetul statului, fiind fiind însă însă supuse
supuse dezbaterii
dezbaterii și şi aprobării Parlamentului. Este
aprobării Parlamentului. Este posibil
posibil
și cheltuielile înscrise la bugetele
ca soldul dintre veniturile şi cheltuielile înscrise la bugetele anexe să reprezinte, fie pierderi, fie
ca soldul dintre veniturile anexe să reprezinte, fie pierderi, fie
profit și
profit şi acesta
acesta se se reflectă,
reflectă, în în mod
mod corespunzător,
corespunzător, în în bugetul
bugetul statului.
statului.
O
O altă
altă practică
practică ce ce contravine
contravine principiului
principiului unităţii unității bugetului,
bugetului, constă constă în în aa se se folosi
folosi conturile
conturile
speciale de
speciale trezorerie. Asemenea
de trezorerie. Asemenea conturi conturi se se deschid
deschid în în numele
numele statului,
statului, pentru pentru aa evidenția
evidenția
operaţiuni cu
anumite operațiuni
anumite cu caracter
caracter provizoriu,
provizoriu, ale ale trezoreriei
trezoreriei statului
statului în în relațiile
relațiile cu terții ce
cu terţii ce urmează
urmează aa
regla și
se regla
se şi solda
solda în în cursul
cursul anului.anului. Operațiunile înregistrate înîn aceste
Operațiunile înregistrate aceste conturi,
conturi, care care exprimă
exprimă creanțecreanţe
sau
sau datorii
datorii ce ce se se acumulează
acumulează și compensează pe
şi compensează pe parcursul
parcursul anului anului bugetar,
bugetar, ar ar trebui
trebui ca ca lala finele
finele
perioadei de
perioadei de execuție
execuţie bugetară bugetară să să sese soldeze
soldeze prin prin echilibrarea înregistrărilor pe
echilibrarea înregistrărilor pe debit
debit cu cu cele
cele de de pe
pe
creditul
creditul fiecărui
fiecărui cont. cont. În În practică,
practică, însă, însă, esteeste posibil
posibil să să rezulte
rezulte un un sold,
sold, fie fie debitor,
debitor, fie fie creditor,
creditor, dar dar
69
69
de
de cele
cele mai
mai multe
multe ori ori acesta
acesta reflectă
reflectă datorii
datorii neachitate
neachitate încăîncă dede către
către stat.
stat. OO situație
situație dede acest
acest fel
fel se
se
creează
creează atunci
atunci cândcând statul
statul acordă
acordă avansuri
avansuri furnizorilor
furnizorilor săi, săi, care
care inițial
inițial apar înregistrate ca
apar înregistrate ca niște
nişte
creanţe ale
creanțe ale statului,
statului, iar iar pe
pe măsură
măsură ce aceştia livrează
ce aceștia livrează bunurile,
bunurile, se înregistrează obligațiile
se înregistrează obligaţiile de de plată
plată
rezultate,
rezultate, astfel
astfel că,că, înîn final,
final, contul
contul respectiv
respectiv prezintă
prezintă un un sold,
sold, exprimând
exprimând cel cel mai
mai adesea,
adesea, datorii
datorii
de
de achitat
achitat de de către
către stat.
stat.
Un
Un tip tip de
de conturi,
conturi, similare
similare celor
celor anterioare,
anterioare, aa căror
căror funcționare
funcţionare se se află în contradicție
află în contradicție cu cu
principiul unității bugetului,
principiul unității bugetului, sunt sunt conturile
conturile cu afectație specială.
cu afectaţie specială. Aceste
Aceste conturi
conturi evidențiază
evidențiază
anumite operațiuni privind venituri rezervate de către stat pentru a efectuarea unor cheltuieli
anumite operațiuni privind venituri rezervate de către stat pentru a efectuarea unor cheltuieli
speciale. Operațiunile
speciale. înregistrate pe
Operațiunile înregistrate creditul și
pe creditul şi debitul
debitul acestor
acestor conturi,
conturi, au,au, dede regulă,
regulă, caracter
caracter
definitiv şi, în mod normal, la finele perioadei de gestiune ele ar trebui să se închidă, dar nu
definitiv și, în mod normal, la finele perioadei de gestiune ele ar trebui să se închidă, dar nu este
este
exclusă
exclusă constatarea
constatarea unui unui soldsold semnificând
semnificând obligații
obligaţii neachitate.
neachitate.
Alte conturi
Alte folosite pentru
conturi folosite pentru reflectarea
reflectarea separată
separată aa unor
unor operațiuni
operaţiuni financiare
financiare publice
publice suntsunt
conturile de
conturile reglementare, care,
de reglementare, care, înîn mod
mod obișnuit, evidenţiază anumite
obişnuit, evidențiază transferuri de
anumite transferuri de sume între
sume între
guvernele unor
guvernele țări asociate
unor ţări asociate la la realizarea
realizarea de de obiective
obiective comune.
comune. Ele Ele sese alimentează
alimentează cu cu resurse
resurse
destinate
destinate expres
expres realizării
realizării acelor
acelor obiective
obiective și şi pe
pe seama
seama acestora
acestora se se efectuează
efectuează plățile,
plățile, existând
existând și şi
în acest
în acest caz
caz posibilitatea
posibilitatea unui unui sold
sold final.
final.
În
În fine,
fine, cucu semnificații
semnificaţii asemănătoare,
asemănătoare, sunt sunt șişi conturile
conturile de de operațiuni monetare, menite
operaţiuni monetare, menite să să
evidențieze pierderea
evidențieze pierderea sau sau profitul
profitul rezultat
rezultat din operaţiunile de
din operațiunile de emisiune
emisiune monetară,
monetară, inclusiv
inclusiv din din
relațiile cu
relațiile cu FMI
FMI sau sau cu cu alte organisme și
alte organisme şi instituții
instituţii financiare
financiare internaționale.
internaționale.

6.2.3. Neafectarea
6.2.3. Neafectarea veniturilor bugetare
veniturilor bugetare
O
O premisă
premisă aa aplicării
aplicării acestui
acestui principiu
principiu este teza despre
este teza despre depersonalizarea
depersonalizarea veniturilor
veniturilor
preluate
preluate la la fondul bugetar al
fondul bugetar al statului,
statului, conform
conform căreia,
căreia, odată încasate la
odată încasate buget, resursele
la buget, bănești
resursele băneşti
sunt utilizate global,
sunt utilizate global, pierzând
pierzând legătura
legătura cu cu sursa
sursa dindin care
care auau provenit.
provenit. În În concordanța
concordanța cu cu această
această
teză,
teză, principiul
principiul neafectării
neafectării veniturilor
veniturilor bugetare susţine că
bugetare susține că nu
nu pot
pot fifi rezervate venituri, indiferent
rezervate venituri, indiferent
de
de sursă,
sursă, pentru
pentru a a fi
fi destinate,
destinate, în în mod
mod expres,
expres, finanțării
finanțării anumitor
anumitor acțiuni.
acţiuni. ÎnÎn consecință,
consecinţă, pentru
pentru
acoperirea tuturor
acoperirea tuturor cheltuielilor
cheltuielilor bugetare
bugetare se se folosește totalitatea veniturilor
foloseşte totalitatea veniturilor încasate
încasate la la buget,
buget,
nefiind
nefiind permisă separarea sau dislocarea unei părți din acestea pentru a servi efectuării unor
permisă separarea sau dislocarea unei părți din acestea pentru a servi efectuării unor
cheltuieli
cheltuieli anume.
anume. Conform
Conform acestui
acestui principiu,
principiu, ar ar urma
urma ca ca din
din resursele
resursele bugetare
bugetare ale ale statului
statului săsă nu
nu
și administreze alte fonduri bănești, specială,
se formeze şi administreze alte fonduri băneşti, cu o afectaţie specială, în afara fondului bugetar
se formeze cu o afectație în afara fondului bugetar
(în
(în care
care săsă sese acumuleze
acumuleze toate veniturile). În
toate veniturile). În practică,
practică, cu cu deosebire
deosebire în în condițiile
condiţiile societății
societăţii
moderne, se admite posibilitatea constituirii de fonduri cu destinaţie specială, (pe seama
moderne, se admite posibilitatea constituirii de fonduri cu destinație specială, (pe seama
resurselor bugetare),
resurselor bugetare), contravenind
contravenind flagrantflagrant acestui
acestui principiu,
principiu, ca ca și
şi celor
celor anterioare.
anterioare. Astfel, între
Astfel, între
specială cel mai frecvent întâlnit este cel
fondurile cu afectație specială cel mai frecvent întâlnit este cel pentru amortizarea datoriei
fondurile cu afectație pentru amortizarea datoriei
publice,
publice, dar dar alături
alături dede acesta
acesta se se administrează
administrează alte alte fonduri
fonduri aa căror căror existență
existență esteeste legată
legată de de
obiective
obiective considerate
considerate speciale,
speciale, lala unun moment
moment dat dat (sănătate,
(sănătate, construirea
construirea de de drumuri
drumuri etc.).
etc.).

6.2.4. Anualitatea
6.2.4. bugetului
Anualitatea bugetului
Acest
Acest principiu
principiu cerecere ca întocmirea, aprobarea
ca întocmirea, aprobarea și execuţia bugetului,
şi execuția bugetului, inclusiv încheierea
inclusiv încheierea
bugetar să
exerciţiului bugetar
exercițiului să se
se facă
facă în în limitele unei perioade
limitele unei perioade de de 11 an.
an. Această
Această perioadă
perioadă de de 12
12 luni
luni este
este
denumită
denumită an bugetar, fără a fi obligatoriu ca ea să se suprapună pe un an calendaristic. În mai
an bugetar, fără a fi obligatoriu ca ea să se suprapună pe un an calendaristic. În mai
multe țări
multe ţări se
se practică variante de
practică variante de an bugetar ce
an bugetar ce acoperă
acoperă intervale
intervale de timp (părți)
de timp (părți) dindin 2 2 ani
ani
calendaristici, dar care însumează împreună tot 12 luni. Aplicarea
calendaristici, dar care însumează împreună tot 12 luni. Aplicarea principiului anualităţii principiului anualității
bugetului vizează anul
bugetului vizează bugetar sub
anul bugetar sub două
două aspecte:
aspecte:
a)
a) perioada
perioada pentru
pentru carecare se întocmește și
se întocmeşte şi se
se aprobă
aprobă bugetul;
bugetul;
b)
b) perioada
perioada în în care
care se se execută bugetul și
execută bugetul şi se încheie exercițiul
se încheie exerciţiul bugetar.
bugetar.
Astfel,
Astfel, sub
sub primul
primul aspect,
aspect, se se constată
constată practici
practici diferite,
diferite, de
de la
la oo țară
ţară la
la alta, în sensul
alta, în sensul că că mai
mai
multe
multe dintre
dintre ele întocmesc și
ele întocmesc şi aprobă bugetul public
aprobă bugetul public pe pe perioada
perioada de de un
un anan bugetar
bugetar suprapusă
suprapusă pe pe

70
 anul calendaristic
anul calendaristic (1 (1 ianuarie
ianuarie -- 31 31 decembrie),
decembrie), între între care Brazilia, Franța,
care Brazilia, Franţa, Germania
Germania etc. etc. Alte țări,
Alte ţări,
însă, încep
însă, încep anul bugetar pe
anul bugetar pe parcursul
parcursul unui unui an an calendaristic, încheindu-l înîn anul
calendaristic, încheindu-l anul calendaristic
calendaristic
următor,
următor, ca, ca, de de exemplu:
exemplu: Canada, Canada, Japonia,
Japonia, Marea Marea Britanie
Britanie (1 (1 aprilie
aprilie -- 31 31 martie),
martie), Australia,
Australia,
Suedia (1
Suedia (1 iulie
iulie -- 30 iunie) ș.a.m.d.
30 iunie) ş.a.m.d. ÎntreÎntre cauzele
cauzele care care explică
explică acesteaceste practici,
practici, uneleunele au au caracter
caracter
obiectiv,
obiectiv, ca de exemplu economia axată pe ramuri sezoniere, cum ar fi agricultura, care asigură
ca de exemplu economia axată pe ramuri sezoniere, cum ar fi agricultura, care asigură
oo mare
mare parteparte aa resurselor
resurselor bugetare).
bugetare). Altele Altele însă însă au au caracter
caracter subiectiv,
subiectiv, între între care: tradițiile;
care: tradițiile;
programul
programul de de lucru
lucru al al parlamentelor
parlamentelor etc. etc. ÎnÎn ambele
ambele situații, însă, Parlamentul
situaţii, însă, Parlamentul este este chemat
chemat să să se se
pronunţe anual
pronunțe anual asupra cheltuielilor și
asupra cheltuielilor veniturilor înscrise
şi veniturilor înscrise înîn bugetulbugetul pe pe anul
anul următor
următor și şi aa
rezultatelor privind
rezultatelor privind realizarea
realizarea prevederilor
prevederilor bugetare
bugetare pe pe anul
anul expirat.
expirat.
Sub aspectul
Sub aspectul durateiduratei perioadei
perioadei de execuţie bugetară,
de execuție bugetară, sunt sunt de de asemenea
asemenea cunoscute,cunoscute, ca ca
opțiuni posibile,
opțiuni posibile, fie fie suprapunerea
suprapunerea acesteia acesteia cu cu cea cea aa anului
anului bugetar,
bugetar, fie fie prelungirea
prelungirea acestei acestei
perioade
perioade cu încă 3-6
cu încă 3-6 luni,
luni, peste
peste durata
durata unui unui an, ceea ce
an, ceea ce implică
implică oo abatere abatere de de la la principiul
principiul
anualității
anualităţii bugetului.
bugetului.
Prima
Prima variantăvariantă este este denumită
denumită sistem sistem de gestiune și
de gestiune şi sese caracterizează
caracterizează prin prin aceea
aceea că că lala finele
finele
anului bugetar se
anului bugetar închide execuția
se închide execuţia bugetară,
bugetară, indiferent
indiferent de de faptul
faptul că că unele
unele dintredintre cheltuieli
cheltuieli sau sau
venituri aferente
venituri aferente anului anului expiratexpirat au au rămas
rămas neconcretizate.
neconcretizate. În În această
această situație,
situaţie, se se acceptă
acceptă ca ca
eventualele venituri
eventualele venituri și şi cheltuieli,
cheltuieli, (prevăzute,
(prevăzute, dar dar nerealizate),
nerealizate), să să fie
fie preluate
preluate și şi reflectate
reflectate în în
bugetul pe anii următori,
bugetul pe anii următori, iar gestiunea iar gestiunea anului respectiv se închide
anului respectiv se închide în limita realizărilor în limita realizărilor
înregistrate până
înregistrate până la la expirarea
expirarea anului bugetar.
anului bugetar.
A
A doua variantă poartă
doua variantă poartă numele
numele de de sistem
sistem de de execuție
execuţie și şi presupune
presupune că că lala finele
finele anuluianului
bugetar
bugetar nu nu se încheie exercițiul,
se încheie exercițiul, ci, ci, atât încasarea de
atât încasarea venituri, cât
de venituri, cât și şi efectuarea
efectuarea de de cheltuieli
cheltuieli
continuă
continuă în în perioada
perioada de de prelungire
prelungire paralelparalel cu cu execuția
execuţia bugetară
bugetară pe pe noul
noul an. an. Aceasta
Aceasta înseamnăînseamnă că că
pe perioada
pe perioada de de prelungire
prelungire aa execuției
execuţiei bugetului
bugetului pentru pentru anul anul expirat
expirat vor funcționa (în
vor funcționa (în anul
anul curent)
curent)
două
două bugete, înregistrându-se separat
bugete, înregistrându-se veniturile și
separat veniturile cheltuielile aferente
şi cheltuielile aferente fiecăruia
fiecăruia dintredintre cei cei doi
doi aniani
bugetari și
bugetari urmând ca
şi urmând ca exercițiul
exerciţiul bugetar
bugetar pe pe anul
anul anterior
anterior să să se încheie după
se încheie după 15-1815-18 luni,luni, în în loc
loc de de
12 luni.
12 luni.
Încălcări
Încălcări ale ale principiului
principiului anualității
anualităţii se se mai produc și
mai produc şi prin
prin practica
practica aprobărilor
aprobărilor date date de de
către
către Parlament,
Parlament, prin prin bugetul
bugetul pe pe un un singur
singur an, an, aa cheltuielilor
cheltuielilor sau sau veniturilor
veniturilor aferente aferente unor unor
acţiuni extinse pe mai mulţi ani bugetari. În acest context, a fost lansată şi teza renunțării la
acțiuni extinse pe mai mulți ani bugetari. În acest context, a fost lansată și teza renunțării la
principiul
principiul anualității
anualității și şi trecerii
trecerii la întocmirea, aprobarea
la întocmirea, aprobarea și şi executarea
executarea bugetului bugetului de de statstat pe pe
perioade de
perioade de maimai mulțimulţi ani ani -- la la bugetele
bugetele plurianuale,
plurianuale, după după ce, ce, anterior,
anterior, fusese fusese promovată
promovată o o
variantă aa bugetelor
variantă bugetelor pe pe perioade
perioade egale egale ciclurilor
ciclurilor economice
economice -- bugete bugete ciclice.
ciclice. Bugetul
Bugetul plurianual
plurianual
este susținut
este susținut tocmai tocmai prin prin invocarea
invocarea nevoii nevoii de de aa reflecta
reflecta mai mai exact
exact cheltuielile
cheltuielile de de investiții
investiţii ale ale
statului
statului în în economie,
economie, care care se se extind,
extind, de de regulă,
regulă, pe pe perioade
perioade de de maimai mulți
mulţi ani, ani, necesari
necesari finalizării
finalizării
și
şi punerii
punerii în în funcțiune
funcțiune aa obiectivelor
obiectivelor respective.
respective. Prin comparaţie bugetul
Prin comparație bugetul ciclic ciclic presupune
presupune ca ca
perioada la
perioada la care
care se se raportează
raportează corelareacorelarea (echilibrarea) veniturilor cu
(echilibrarea) veniturilor cu cheltuielile
cheltuielile bugetare bugetare să să fiefie
extinsă
extinsă la la ceacea aa unui
unui ciclu
ciclu economic,
economic, incluzând
incluzând un un număr
număr mai mai mic mic sau sau mai
mai maremare de de ani bugetari
ani bugetari
(calendaristici).
(calendaristici).

6.2.5. Echilibrarea
6.2.5. bugetului
Echilibrarea bugetului
Acest principiu
Acest principiu aa fost, la rândul
fost, la rândul său,
său, conceput
conceput în în contextul
contextul doctrinei
doctrinei financiare
financiare liberale
hberale
clasice şi presupune balansarea (egalizarea) veniturilor cu cheltuielile înscrise în bugetul de
clasice și presupune balansarea (egalizarea) veniturilor cu cheltuielile înscrise în bugetul de stat.
stat.
Potrivit
Potrivit principiului
principiului echilibrării
echilibrării sese cerea, însă, ca
cerea, însă, ca prin
prin bugetul
bugetul dede stat
stat să
să se
se asigure
asigure echilibrul între
echilibrul între
veniturile curente și
veniturile curente şi cheltuielile
cheltuielile totale
totale pepe fiecare
fiecare an an bugetar,
bugetar, atât în faza
atât în faza dede proiectare-aprobare,
proiectare-aprobare,
cât
cât și în cea
şi în cea dede execuție,
execuţie, pânăpână la închiderea exercițiului
la închiderea exerciţiului bugetar.
bugetar. Dar,Dar, maimai mult
mult decât
decât alte
alte
principii bugetare,
principii bugetului aa suferit
echilibrarea bugetului
bugetare, echilibrarea suferit interpretări
interpretări și şi reconsiderări
reconsiderări în în concepția
concepția
modernă,
modernă, admițându-se,
admiţându-se, mai întâi, posibilitatea
mai întâi, posibilitatea unor
unor neconcordanțe
neconcordanţe determinate
determinate de de dinamică
dinamică
diferită
diferită aa încasărilor
încasărilor și şi plăților
plăţilor bugetare. Astfel, s-a
bugetare. Astfel, s-a constatat
constatat că că cheltuielile
cheltuielile de de efectuat
efectuat

7l
71
devansează,
devansează, de de regulă,
regulă, în în prima
prima parteparte aa anului
anului bugetar, veniturile curente
bugetar, veniturile încasate, rezultând
curente încasate, rezultând
goluri
goluri de
de casă,
casă, sau uneori, excedente
sau uneori, excedente și şi implicit
implicit abateri
abateri de
de lala acest
acest principiu.
principiu.
Pe
Pe de de altă
altă parte,
parte, în în mai
mai multe țări, s-a
multe ţări, încercat respectarea
s-a încercat respectarea principiului
principiului de de echilibrare
echilibrare
numai la
numai la nivelul bugetului ordinar,
nivelul bugetului ordinar, procedându-se,
procedându-se, concomitent,
concomitent, la la folosirea
folosirea bugetelor
bugetelor
extraordinare pentru
extraordinare separarea și
pentru separarea şi acoperirea
acoperirea părții părţii corespunzătoare
corespunzătoare aa cheltuielilor
cheltuielilor din din resurse
resurse
extraordinare,
extraordinare, ceea ceea ce înseamnă că
ce înseamnă că pe
pe ansamblu
ansamblu s-a s-a admis
admis un un deficit
deficit bugetar.
bugetar. Folosirea conturilor
Folosirea conturilor
speciale ale
speciale ale trezoreriei
trezoreriei sau sau altor
altor conturi
conturi similare
similare pentru
pentru evidențierea
evidențierea de de operațiuni
operaţiuni bugetare
bugetare
separate, cu solduri de datorii, exprimă, de asemenea, abateri
separate, cu solduri de datorii, exprimă, de asemenea, abateri de la acest principiu. de la acest principiu.
Alte țări
Alte țări auau optat
optat pentru
pentru soluții
soluţii mai
mai ingenioase
ingenioase de de mascare
mascare aa dezechilibrului
dezechilibrului (deficitului)
(deficitului)
bugetar. Între acestea, se practică care semnifică
bugetar. Între acestea, se practică debugerizarea, care semnifică scoaterea în afara bugetului
debugetizarea, scoaterea în afara bugetului aa
unor acțiuni
unor acţiuni de finanţat și
de finanțat şi acoperirea
acoperirea lor lor din
din surse
surse speciale
speciale sau sau transferarea
transferarea de de acțiuni
acțiuni pe pe seama
seama
de tip CEC, incluzându-le în bugetele
unor instituţii publice, de tip CEC, incluzându-le în bugetele acestora, pentru a se acoperi în
unor instituții publice, acestora, pentru a se acoperi în
resursele atrase
resursele atrase de de ele.
ele.
În
În contrast total
contrast total cu cu cerințele
cerinţele acestui
acestui principiu,
principiu, se se manifestă
manifestă în în lumea
lumea contemporană
contemporană o o
tendinţă accentuată
tendință accentuată de de promovare
promovare premeditată
premeditată aa deficitelor
deficitelor bugetare
bugetare finanțate
finanţate din din resurse
resurse
extraordinare, ca
extraordinare, soluţii de
ca soluții de relansare
relansare aa economiilor
economiilor stagnante
stagnante sau sau înîn criză,
criză, oriori dede stimulare
stimulare aa
creşterii economice.
creșterii economice. Sub Sub acest
acest aspect,
aspect, esteeste relevantă
relevantă situația înregistrată, prin
situaţia înregistrată, prin prisma
prisma ponderii
ponderii
deficitului
deficitului bugetar
bugetar în în PIB,
PIB, potrivit
potrivit datelor
datelor prezentate
prezentate în în tabelul
tabelul nr.nr. 2, în care
2, în care au au fost
fost incluse
incluse
majoritatea țărilor
majoritatea țărilor din
din OECD.
OECD.

Tabelul nr.
Tabelul nr. 2
2
Ponderea
Ponderea deficitului
deficitului bugetar în P.I.B.,
bugetar în P.I.B., țări
ţări selectate
selectate OECD
OECD

Tara
Tara 1995
1995 2001
2001 2007
2007 2013
2013 2017
2017
Australia
Australia -2.91
-2.91 -0.76
-0.76 0.72
0.72 -2.84
-2.84 -0.84
-0.84
Austria
Austria -6.13
-6.13 -0.66
-0.66 -1.35
-1.35 -1.95
-1.95 -0.76
-0.76
Belgia
Belgia -4.45
-4.45 0.17
0.17 0.07
0.07 -3.13
-3.13 -0.83
-0.83
Canada
Canada -5.49
-5.49 0.53
0.53 1.82
1.82 -1.87
-1.87 -0.34
-0.34
Cehia
Cehia -12.43
-12.43 -5.48
-5.48 -0.65
-0.65 -1.25
-1.25 1.56
1.56
Coreea de
Coreea de Sud
Sud 3.07
3.07 2.97
2.97 4.24
4.24 1.34
1.34 2.82
2.82
Danemarca
Danemarca -3.62
-3.62 1.14
1.14 5.02
5.02 -1.24
-1.24 1.45
1.45
Elveţia
Elveția -1.87
-1.87 0.28
0.28 1.61
1.61 -0.43
-0.43 1.27
1.27
Estonia
Estonia 1.08
1.08 0.20
0.20 2.72
2.72 -0.17
-0.17 -0.38
-0.38
Finlanda
Finlanda -5.93
-5.93 4.98
4.98 5.13
5.13 -2.61
-2.61 -0.79
-0.79
Franţa
Franța -5.11
-5.11 -1.38
-1.38 -2.64
-2.64 -4.08
-4.08 -2.77
-2.77
Germania
Germania -9.43
-9.43 -3.11
-3.11 0.19
0.19 -0.14
-0.14 1.04
1.04
Grecia
Grecia -9.73
-9.73 -5.47
-5.47 -6.7]
-6.71 -13.15
-13.15 0.73
0.73
Irlanda
Irlanda -2.12
-2.12 0.95
0.95 0.26
0.26 -6.17
-6.17 -0.28
-0.28
Islanda
Islanda .. -0.97
-0.97 4.87
4.87 -1.78
-1.78 0.53
0.53
Israel
Israel -9.49
-9.49 -3.97
-3.97 -0.28
-0.28 -3.97
-3.97 -1.1l
-1.11
Italia
Italia -7.25
-7.25 -3.39
-3.39 -1.46
-1.46 -2.92
-2.92 -2.39
-2.39
Japonia
Japonia ..Ş ..Ş -2.76
-2.76 -7.64
-7.64 -2.96
-2.96
Letonia
Letonia -1.43
-1.43 -1.95
-1.95 -0.51
-0.51 -1.17
-1.17 -0.58
-0.58
Lituania
Lituania -1.55
-1.55 -3.53
-3.53 -0.82
-0.82 -2.61
-2.61 0.49
0.49
Marea Britanie
Marea Britanie -5.19
-5.19 0.23
0.23 -2.64
-2.64 -5.34
-5.34 -1.83
-1.83
Mexic
Mexic .. .. -0.71
-0.71 -4.55
-4.55 -2.64
-2.64
Norvegia
Norvegia 3.15
3.15 13.19
13.19 17.11
17.11 10.77
10.77 4.95
4.95
72
 Noua
Noua Zeelanda
Zeelanda 2.33
2.33 1.38
1.38 4.26
4.26 -0.51
-0.51 1.18
1.18
Olanda
Olanda -8.73
-8.73 -0.48
-0.48 -0.09
-0.09 -2.93
-2.93 1.21
1.21
Polonia
Polonia -4.18
-4.18 -4.78
-4.78 -1.85
-1.85 4.1]
-4.11 -1.53
-1.53
Portugalia
Portugalia -5.18
-5.18 -4.79
-4.79 -3.01
-3.01 -4.84
-4.84 -2.96
-2.96
Slovacia
Slovacia -3.34
-3.34 -6.40
-6.40 -1.95
-1.95 -2.72
-2.72 -0.79
-0.79
Slovenia
Slovenia -8.18
-8.18 -3.88
-3.88 -0.08
-0.08 -14.68
-14.68 0.01
0.01
Spania
Spania -7.04
-7.04 -0.55
-0.55 1.92
1.92 -6.99
-6.99 -3.08
-3.08
SUA
SUA -4.64
-4.64 -1.85
-1.85 -3.99
-3.99 -5.82
-5.82 -4.14
-4.14
Suedia
Suedia -7.02
-7.02 1.42
1.42 3.35
3.35 -1.37
-1.37 1.41
1.41
Ungaria
Ungaria -8.60
-8.60 -4.05
-4.05 -5.02
-5.02 -2. 61
-2.61 -2.20
-2.20
..„. lipsa
hpsa date
date
Semnul —– semnifică
Semnul semnifică deficitul bugetar iar
deficitul bugetar iar semnul
semnul +
+ excedentul
excedentul bugetar
bugetar
Sursa :: OECD
Sursa OECD (2019),
(2019), General
General government
government deficit
deficit (indicator).
(indicator).

Aşa cum
Așa cum se se observă
observă în în tabel,
tabel, majoritatea țărilor au
majoritatea țărilor au promovat
promovat și şi promovează
promovează încă încă deficitul
deficitul
bugetar, inclusiv
bugetar, inclusiv ca ca modalitate
modalitate de stimulare aa economiei.
de stimulare economiei. Analizând
Analizând datele
datele pentru
pentru anul
anul 2013
2013
observăm că, cu excepția Norvegiei, celelalte state au înregistrat deficite bugetare,
observăm că, cu excepţia Norvegiei, celelalte state au înregistrat deficite bugetare, în multe dintre în multe dintre
ele
ele considerabil
considerabil maimai mari
mari decât
decât înîn anii
anii anteriori,
anteriori, situație
situaţie ce
ce reflectă
reflectă atât
atât dificultățile
dificultățile de
de echilibrare
echilibrare
aa bugetelor
bugetelor publice,
publice, cât şi angrenarea instrumentelor fiscale în relansarea economiilor puternic
cât și angrenarea instrumentelor fiscale în relansarea economiilor puternic
afectate
afectate de
de criză.
criză. Ulterior,
Ulterior, după
după reluarea
reluarea creșteriie
creşteriie conomice,
conomice, deficitele
deficitele bugetare
bugetare au au revenit
revenit lala
valori comparabile cu cele de dinainte
valori comparabile cu cele de dinainte de criză. de criză.

6.2.6. Realitatea
6.2.6. bugetului
Realitatea bugetului
Acest
Acest principiu
principiu cere cere caca atât
atât elaborarea
elaborarea și şi aprobarea
aprobarea bugetului,
bugetului, cât cât și urmărirea execuției
şi urmărirea execuției
sale
sale să
să se bazeze pe
se bazeze pe un un sistem
sistem informațional
informaţional adecvat,
adecvat, să să se
se fundamenteze
fundamenteze pe pe date
date reale
reale șişi să
să
financiară reală a statului. În mod concret, el impune
reflecte situaţia financiară reală a statului. În mod concret, el impune ca evaluările la cheltuieli,
reflecte situația ca evaluările la cheltuieli,
respectiv la venituri, să aibă corespondent în posibilitățile reale de realizare a lor și să exprime
corect elementele
corect elementele de efort și
de efort şi efect
efect pepe care
care sese fundamentează.
fundamentează. Sub Sub acest
acest aspect,
aspect, se se apreciază
apreciază că că
metodele clasice
metodele clasice de de cuantificare veniturilor și
cuantificare aa veniturilor şi cheltuielilor
cheltuielilor au, au, prin
prin conținutul
conţinutul lor, lor, unun caracter
caracter
aproximativ și
aproximativ şi nu
nu asigură
asigură oo fundamentare
fundamentare deplinădeplină aa prevederilor
prevederilor bugetare.
bugetare.
Asigurarea
Asigurarea realității
realității bugetului
bugetului presupune colectarea și
presupune colectarea şi prelucrarea
prelucrarea unui mare volum
unui mare volum de de
informaţii, apelând
informații, apelând la la modele
modele econometrice,
econometrice, bazatebazate pe pe determinările
determinările obiective
obiective dintre variabilele
dintre variabilele
implicate și
implicate şi conținând
conținând un un număr
număr maremare de de ecuații
ecuații cu cu multe
multe necunoscute,
necunoscute, rezolvate
rezolvate cu cu ajutorul
ajutorul
tehnicii electronice
tehnicii electronice de de calcul.
calcul. Din acelaşi unghi
Din același unghi de de abordare,
abordare, se constată că
se constată între factorii
că între factorii cece
condiționează mărimea
condiționează veniturilor sau
mărimea veniturilor sau cheltuielilor
cheltuielilor bugetare
bugetare se înscriu și
se înscriu şi unii
unii de de ordin
ordin subiectiv,
subiectiv,
inclusiv fenomene
inclusiv fenomene cu acțiune aleatoare
cu acțiune aleatoare sau sau imprevizibile
imprevizibile în în fazafaza de întocmire și
de întocmire şi aprobare
aprobare aa
bugetului
bugetului pe anul următor. Aşa se poate explica şi o practică generalizată în ultimele decenii,
pe anul următor. Așa se poate explica și o practică generalizată în ultimele decenii,
constând
constând în în reevaluarea
reevaluarea redimensionări
redimensionări pe pe parcursul
parcursul anului bugetar al
anului bugetar al prevederilor
prevederilor bugetare
bugetare
aprobate
aprobate de de Parlament
Parlament cunoscute
cunoscute sub sub denumirea
denumirea de de rectificări
rectificări ale ale bugetului
bugetului de de stat,
stat, menite
menite să să
reflecte mai
reflecte realist și
mai realist şi să
să coreleze
coreleze mai judicios cheltuielile
mai judicios cheltuielile de de efectuat
efectuat cu veniturile acoperitoare.
cu veniturile acoperitoare.

6.2.7. Specializarea bugetară

6.2. 7. Specializarea bugetară
Potrivit
Potrivit acestui
acestui principiu, înscrierea în
principiu, înscrierea în bugetul
bugetul de de stat,
stat, aprobarea
aprobarea de de către
către Parlament
Parlament și şi
urmărirea
urmărirea execuției veniturilor și
execuţiei veniturilor cheltuielilor bugetare
şi cheltuielilor bugetare trebuie
trebuie făcută în concordanță
făcută în concordanţă cu cu oo schemă
schemă
unitară,
unitară, denumită
denumită "clasificație bugetară", care
"clasificație bugetară", care structurează veniturile, pe
structurează veniturile, pe dede oo parte,
parte, și
și
cheltuielile, pe de altă parte într-o anumită ordine și pe baza anumitor criterii.
cheltuielile, pe de altă parte într-o anumită ordine şi pe baza anumitor criterii. Această schemă, Această schemă,
care se
care se elaborează,
elaborează, înîn principiu,
principiu, dede către
către Ministerul
Ministerul Finanțelor,
Finanţelor, este
este obligatoriu
obligatoriu de de respectat, în
respectat, în

73
73
toate
toate fazele
fazele procesului bugetar, fiind
procesului bugetar, fiind considerată
considerată oo premisă premisă indispensabilă
indispensabilă asigurării asigurării disciplinei
disciplinei
financiare, ordinii
financiare, bugetare și
ordinii bugetare şi controlului
controlului asupraasupra gestiunii
gestiunii banului public.
banului public.
O asemenea
O clasificaţie bugetară
asemenea clasificație trebuie să
bugetară trebuie să satisfacă
satisfacă anumite
anumite cerințe,
cerinţe, întreîntre care:
care: gruparea
gruparea
veniturilor și
veniturilor şi aa cheltuielilor bugetare să
cheltuielilor bugetare să se se facă într-o ordine
facă într-o ordine strictă,
strictă, să să reflecte
reflecte proveniența
proveniența
veniturilor și
veniturilor destinația efectivă
şi destinația efectivă aa cheltuielilor;
cheltuielilor; să să fie
fie simplă
simplă și şi clară;
clară; să să permită înțelegerea
permită înţelegerea
conținutului elementelor
conținutului elementelor de de structură
structură la venituri și
la venituri şi la la cheltuieli;
cheltuieli, să să favorizeze
favorizeze efectuarea
efectuarea
controlului și
controlului şi analizelor
analizelor privind situaţia financiară
privind situația financiară aa statului.
statului. Cerința
Cerinţa ca ca această
această schemă
schemă să să fie
fie
simplă
simplă şi clară are în vedere, la rândul său, o structurare a veniturilor și a cheltuielilor care să
și clară are în vedere, la rândul său, o structurare a veniturilor și a cheltuielilor care să
exprime
exprime modul
modul cum cum se se procură veniturile și,
procură veniturile şi, implicit,
implicit, suportatorii
suportatorii sarcinilor
sarcinilor fiscale;
fiscale; să să poată
poată fi fi
interpretată în concordanță cu conținutul la care
interpretată în concordanță cu conţinutul acţiunilor la care se referă cheltuielile şi să permită
acțiunilor se referă cheltuielile și să permită
înțelegerea conținutului
înţelegerea conținutului bugetului,
bugetului, chiarchiar și şi pentru
pentru nespecialiști.
nespecialişti.
Conţinutul clasificației bugetare, prin care se
Conținutul clasificației bugetare, prin care se asigură
asigură structurarea
structurarea efectivă
efectivă aa veniturilor
veniturilor și şi
cheltuielilor,
cheltuielilor, diferă în funcție
diferă în funcție de de criteriile
criteriile ce ce stau
stau la baza elaborării
la baza acesteia, și
elaborării acesteia, şi anume:
anume:
a) Criteriul
a) Criteriul administrativ (departamental).
administrativ (departamental). Conform
Conform acestuia,acestuia, atât atât cheltuielile,
cheltuielile, cât cât și şi
veniturile bugetare
veniturile bugetare se înscriu înîn bugetul
se înscriu bugetul de de stat
stat în în raport
raport cu cu structura
structura aparatului
aparatului de de stat
stat care
care
participă
participă la la realizarea
realizarea lor, lor, respectiv
respectiv la la operațiunile
operațiunile de de plăți
plăți și încasări bugetare.
şi încasări bugetare. Ca urmare,
Ca urmare,
gruparea
gruparea se se face
face înîn funcție
funcție de de structurarea
structurarea pe pe departamente
departamente aa instituțiilor
instituţiilor publice,
publice, pornind
pornind de de lala
nivelul
nivelul ministerelor
ministerelor implicate
implicate în în procurarea veniturilor și
procurarea veniturilor şi efectuarea
efectuarea cheltuielilor
cheltuielilor reflectate
reflectate în în
bugetul de
bugetul de stat.
stat.
b) Criterii
b) economice În
Criterii economice În cadrul
cadrul folosirii
folosirii acestor
acestor criterii,
criterii, gruparea
gruparea se se face
face pornind
pornind de de lala
sursele pe baza cărora se formează veniturile și
sursele pe baza cărora se formează veniturile şi conţinutul acţiunilor care concretizează
conținutul acțiunilor care concretizează
destinațiile ce
destinațiile ce se se dau
dau lor, lor, prin
prin cheltuielile
cheltuielile de de efectuat, structurându-le, atât
efectuat, structurându-le, atât pepe categorii
categorii de de
și de cheltuieli, cât și
venituri şi de cheltuieli, cât şi pe operaţiuni curente (de funcţionare), respectiv operaţiuni de
venituri pe operațiuni curente (de funcționare), respectiv operațiuni de
capital (de
capital (de investiții).
investiții).
Se
Se practică, de
practică, de asemenea,
asemenea, oo clasificație funcţională, care
clasificaţie funcțională, care punepune în în prim
prim plan
plan funcțiile
funcţiile de de
îndeplinit, respectiv
îndeplinit, respectiv sarcinile
sarcinile sau sau obiectivele urmărite de
obiectivele urmărite de stat
stat prin
prin acțiunile
acțiunile pe pe care
care lele implică
implică
veniturilor și,
formarea veniturilor
formarea şi, mai
mai ales,
ales, efectuarea
efectuarea cheltuielilor
cheltuielilor bugetare bugetare (servicii
(servicii generale,
generale, apărarea
apărarea
națională, dezvoltare
națională, dezvoltare economică
economică etc.). etc.).

6.2.8. Publicitatea
6.2.8. bugetului
Publicitatea bugetului
În
În raport
raport cu cu acest
acest principiu,
principiu, conținutul
conţinutul bugetului
bugetului de de stat
stat trebuie
trebuie adusadus la la cunoștința
cunoştinţa
publicului,
publicului, bugetul fiind considerat unul dintre documentele de cel mai larg interes public.
bugetul fiind considerat unul dintre documentele de cel mai larg interes public. ÎnÎn
acest scop,
acest scop, suntsunt folosite
folosite mijloacele
mijloacele de informare și
de informare şi publicitate,
publicitate, respectiv
respectiv presa,presa, radioul,
radioul,
televiziunea
televiziunea etc.,etc., pentru
pentru ca ca cetățenii
cetăţenii săsă dispună
dispună de de informații utile, inclusiv
informaţii utile, inclusiv să să cunoască
cunoască puncte
puncte de de
vedere
vedere aleale specialiștilor,
specialiştilor, iar iar Legea
Legea bugetului adoptat de
bugetului adoptat de Parlament,
Parlament, ca ca și
şi datele
datele statistice
statistice privind
privind
execuția bugetară
execuția bugetară pe pe perioade
perioade expirate,
expirate, sunt
sunt publicate,
publicate, în în mod
mod oficial.
oficial. UnUn aspect
aspect al al publicității,
publicităţii, înîn
sensul
sensul acestui
acestui principiu,
principiu, îlîl reprezintă însăși dezbaterea
reprezintă însăşi dezbaterea în în Parlament
Parlament aa proiectului
proiectului de de buget
buget și şi
adoptarea Legii
adoptarea Legii bugetului.
bugetului.
Totuşi, adesea,
Totuși, adesea, se se apreciază
apreciază ca ca insuficientă
insuficientă informarea
informarea populației
populației asupra
asupra conținutului
conţinutului realreal
al bugetului, mai
al bugetului, mai ales,
ales, pentru
pentru că că forma
forma subsub care
care sese dă
dă publicității bugetul de
publicităţii bugetul de stat
stat nu
nu permite
permite decât
decât
unui număr relativ redus de cetățeni să-și facă o imagine completă și
unui număr relativ redus de cetăţeni să-şi facă o imagine completă şi corectă. Astfel, după unele corectă. Astfel, după unele
opinii, acest
opinii, acest principiu
principiu nu nu este
este deplin
deplin respectat
respectat înîn mai
mai nici
nici oo țară, bugetul dat
ţară, bugetul dat publicității
publicităţii arătând
arătând
ca un "cimitir de cifre", greu de înțeles și de către specialiștii
ca un "cimitir de cifre", greu de înţeles chiar şi de către specialiştii în domeniu.
chiar în domeniu.

6. 3.
6. 3. Procesul
Procesul bugetar
bugetar

În
In accepțiunea
accepțiunea sa sa financiară,
financiară, procesul
procesul bugetar
bugetar este
este concretizat
concretizat prin
prin ansamblul
ansamblul lucrărilor
lucrărilor șişi
operaţiunilor privitoare
operațiunilor privitoare lala proiectarea
proiectarea (previzionarea),
(previzionarea), aprobarea, realizarea și
aprobarea, realizarea şi controlul
controlul activității
activității
prin care
prin care se constituie și
se constituie şi distribuie
distribuie fondul
fondul bugetar. Conţinutul procesului
bugetar. Conținutul bugetar prezintă
procesului bugetar prezintă
74
74
 diferențieri, mai
anumite diferențieri,
anumite mai ales, în funcție
ales, în funcție de de componenta
componenta sistemului
sistemului bugetar
bugetar la la care
care sese referă
referă
(buget
(buget central
central sau
sau federal,
federal, buget
buget al al statului
statului membru
membru în în federație,
federaţie, buget local) și
buget local) şi de
de
particularitățile
particularitățile dezvoltării
dezvoltării istorice
istorice aa fiecărei țări, dar
fiecărei ţări, dar elel are
are șişi multe
multe elemente
elemente comune
comune ce ce
corespund unui
corespund proces decizional
unui proces decizional sui
sui generis.
generis.
Astfel,
Astfel, pornind de la considerentul că
pornind de la considerentul că există
există două
două tipuri
tipuri dede sisteme
sisteme bugetare,
bugetare, dardar înîn
ambele
ambele componenta
componenta principală
principală fiind
fiind cea
cea aa bugetului
bugetului administrației
administraţiei centrale
centrale sau
sau federale,
federale, procesul
procesul
bugetar aferent acesteia este cel mai reprezentativ și parcurge mai
bugetar aferent acesteia este cel mai reprezentativ şi parcurge mai multe faze, cuprinzând:multe faze, cuprinzând:
elaborarea
elaborarea (întocmirea)
(întocmirea) proiectului
proiectului de de buget;
buget; aprobarea bugetului; execuția
aprobarea bugetului; execuţia bugetului; încheierea
bugetului; încheierea
bugetului; controlul bugetar.
bugetului; controlul bugetar.

6.3.1. Elaborarea
6.3.1. Elaborarea proiectului de buget
proiectului de buget
Ca
Ca primă
primă fazăfază aa procesului bugetar, aceasta
procesului bugetar, aceasta constă
constă în în efectuarea
efectuarea lucrărilor
lucrărilor de întocmire aa
de întocmire
proiectului bugetului
proiectului bugetului de de stat,
stat, inclusiv
inclusiv aa celorcelor de de evaluare cheltuielilor și
evaluare aa cheltuielilor şi veniturilor
veniturilor bugetare,
bugetare,
concretizate, prin documente specifice în care se înscriu categoriile
concretizate, prin documente specifice în care se înscriu categoriile de cheltuieli şi de venituri de cheltuieli și de venituri
bugetare, în
bugetare, în cuantumul
cuantumul previzionat. Lucrările de
previzionat. Lucrările de elaborare
elaborare aa proiectului bugetului de
proiectului bugetului de stat
stat se se
desfășoară, de regulă, sub îndrumarea cu participarea
desfăşoară, de regulă, sub îndrumarea cu participarea directă a Ministerului Finanţelor saudirectă a Ministerului Finanțelor sau
Ministerului Bugetului (în
Ministerului Bugetului unele ţări),
(în unele țări), dar
dar ele
ele sunt
sunt coordonate
coordonate de de către
către Guvern,
Guvern, care care înîn multe
multe țărițări
are între atribuțiile sale, întocmirea, avizarea și
are între atribuţiile sale, întocmirea, avizarea şi prezentarea spre dezbatere Parlamentului aa
prezentarea spre dezbatere Parlamentului
proiectului
proiectului de de buget.
buget. În În alte țări, coordonarea
alte ţări, coordonarea și şi răspunderea
răspunderea directă directă privind întocmirea
privind întocmirea
proiectului de
proiectului de buget
buget revine
revine Preşedinţiei,
Președinției, care care dispune
dispune de de un un organism
organism specializat
specializat în în acest
acest
domeniu.
domeniu.
Propunerile
Propunerile ce ce se înscriu la
se înscriu venituri și
la venituri şi lala cheltuieli,
cheltuieli, în în proiectul
proiectul de de buget,
buget, se se
fundamentează
fundamentează pe baza analizelor
pe baza analizelor efectuate
efectuate asupraasupra nevoilor
nevoilor de de resurse
resurse și şi posibilităților
posibilităților de de
procurare
procurare aa acestora, urmărind asigurarea
acestora, urmărind asigurarea premiselor
premiselor necesare
necesare realizării
realizării obiectivelor
obiectivelor programului
programului
de guvernare şi integrarea în politica financiară a statului. În acest context, un criteriu esențial
de guvernare și integrarea în politica financiară a statului. În acest context, un criteriu esenţial al al
opțiunilor îlîl constituie
opțiunilor constituie corelarea
corelarea cuantumului
cuantumului cheltuielilor bugetare de
cheltuielilor bugetare de efectuat
efectuat cu cu celcel al al
veniturilor posibile de încasat la buget, având ca scop evitarea
veniturilor posibile de încasat la buget, având ca scop evitarea sau cel puţin menţinerea în limitesau cel puțin menținerea în limite
admisibile aa eventualului
admisibile eventualului deficit deficit bugetar. Atingerea unui
bugetar. Atingerea unui asemenea
asemenea obiectiv
obiectiv impune
impune proceduri
proceduri
adecvate de comunicare și informare între Ministerul
adecvate de comunicare şi informare între Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere sau Finanțelor și celelalte ministere sau
instituţii implicate
instituții implicate în în fundamentarea
fundamentarea prevederilor
prevederilor bugetare,
bugetare, inclusiv
inclusiv căutarea
căutarea de de soluții
soluţii menite
menite să să
reducă decalajul posibil dintre cheltuielile, mai mari, și
reducă decalajul posibil dintre cheltuielile, mai mari, şi veniturile, mai mici. Asemenea soluţii
veniturile, mai mici. Asemenea soluții
vizează, firesc,
vizează, firesc, reducerea
reducerea cheltuielilor,
cheltuielilor, pe pe de parte și/sau
de oo parte şi/sau creșterea
creşterea veniturilor curente, pe
veniturilor curente, pe de de
altă
altă parte,
parte, ceea
ceea ce ce poate
poate genera
genera conflicte bugetare între
conflicte bugetare între departamentele
departamentele publice publice afectate,
afectate, mai mai ales,
ales,
alocarea
alocarea unorunor sumesume maimai mici
mici decât
decât cele
cele solicitate.
solicitate.
O
O procedură
procedură de de reducere
reducere aa acestoracestor conflicte,
conflicte, folosită
folosită în în unele
unele țări,
țări, presupune
presupune parcurgerea
parcurgerea
următoarelor
următoarelor etape: etape:
a) emiterea
a) emiterea liniilor
liniilor directoare
directoare ale ale politicii
politicii bugetare
bugetare pe pe anul viitor și
anul viitor şi stabilirea
stabilirea nivelurilor
nivelurilor
orientative de cheltuieli pentru beneficiarii centrali de alocații (credite) bugetare (ministere,
orientative de cheltuieli pentru beneficiarii centrali de alocații (credite) bugetare (ministere,
agenţii guvernamentale),
agenții guvernamentale), de de către
către Ministerul Finanțelor, după
Ministerul Finanţelor, după consultare
consultare cu cu șeful
şeful guvernului;
guvernului;
b) elaborarea propunerilor proprii de cheltuieli de către beneficiarii
b) elaborarea propunerilor proprii de cheltuieli de către beneficiarii de credite bugetare, de credite bugetare,
pornind de
pornind de lala nivelurile
nivelurile orientative transmise și
orientative transmise şi obiectivele
obiectivele de de realizat,
realizat, conform
conform programului
programului de de
guvernare, în domeniul de responsabilitate
guvernare, în domeniul de responsabilitate a fiecăruia, a fiecăruia;
c)
c) atenuarea
atenuarea (rezolvarea)
(rezolvarea) conflictelor
conflictelor posibile
posibile rezultate,
rezultate, prinprin analize
analize efectuate
efectuate în în comun
comun
de
de către
către specialiștii
specialiştii din din structurile
structurile implicate;
implicate;
d) atenuarea
d) atenuarea (rezolvarea)
(rezolvarea) conflictelor
conflictelor la la nivelul
nivelul ministrului finanţelor și
ministrului finanțelor şi miniștrilor
miniştrilor sau sau
conducătorilor
conducătorilor instituțiilor
instituţiilor centrale
centrale respective;
respective;
e) rezolvarea
e) divergenţelor rămase,
rezolvarea divergențelor rămase, cu cu participarea
participarea directădirectă aa primului
primului ministru
ministru sau sau în în
cadrul ședințelor
cadrul şedinţelor Guvernului.
Guvernului.

75
 După definitivarea,
După definitivarea, lala acest
acest nivel,
nivel, aa propunerilor
propunerilor referitoare
referitoare la volumul și
la volumul şi structura
structura
veniturilor și
veniturilor şi cheltuielilor înscrise în
cheltuielilor înscrise în proiectul
proiectul de
de buget,
buget, ministrul
ministrul finanțelor
finanţelor îlîl supune
supune analizei
analizei
Guvernului.
Guvernului.
La
La rândul
rândul său,
său, Guvernul
Guvernul analizează
analizează conținutul
conţinutul proiectului
proiectului de buget și
de buget şi decide
decide asupra
asupra
prevederilor (la
prevederilor cheltuieli și
(la cheltuieli venituri), urmând
şi venituri), urmând ca în forma
ca în însușită de
forma însuşită de el
el să
să îlîl transmită
transmită spre
spre
dezbatere Parlamentului.
dezbatere Parlamentului.

6.3.2. Aprobarea
6.3.2. bugetului.
Aprobarea bugetului.
În vederea dezbaterii
În vederea dezbaterii și şi aprobării
aprobării de de către Parlament, proiectul
către Parlament, proiectul de de buget
buget esteeste transmis
transmis
acestuia de către Guvern, sub forma unei
acestuia de către Guvern, sub forma unei documentaţii compuse din: documentații compuse din:
a)
a) proiectul
proiectul de de lege
lege pentrupentru aprobarea bugetului, cuprinzând
aprobarea bugetului, veniturile și
cuprinzând veniturile şi cheltuielile
cheltuielile
bugetare;
bugetare;
b)
b) expunerea
expunerea de de motive
motive care care explică
explică opțiunile
opţiunile concretizate
concretizate în în proiectul
proiectul de buget, inclusiv
de buget, inclusiv
propunerile de
propunerile de modificare
modificare aa legislației
legislației fiscale;
fiscale;
c)
c) anexele la proiectul de lege pentru
anexele la proiectul de lege pentru aprobarea
aprobarea bugetului,
bugetului, în în care
care se se detaliază
detaliază structura
structura
veniturilor și
veniturilor şi aa cheltuielilor
cheltuielilor bugetare;
bugetare;
d) alte
d) alte materiale
materiale documentare
documentare necesare necesare analizei
analizei detaliate prevederilor bugetare,
detaliate aa prevederilor bugetare, de de către
către
Parlament.
Parlament.
Într-o
Într-o primă
primă etapă,
etapă, proiectul
proiectul de buget transmis
de buget Parlamentului se
transmis Parlamentului se analizează,
analizează, făcându-se
făcându-se
observaţii și
observații şi propuneri
propuneri de de amendamente
amendamente (modificări),
(modificări), la la nivel
nivel de de comisie
comisie parlamentară
parlamentară
specializată,
specializată, după după carecare urmează
urmează dezbatereadezbaterea în în ședințe
şedinţe aleale fiecărei
fiecărei camere
camere aa Parlamentului.
Parlamentului. La La
analizei și
baza analizei
baza şi discutării
discutării conținutului bugetului, în
conţinutului bugetului, în această
această fază,
fază, stă stă proiectul
proiectul de buget cu
de buget cu
anexele
anexele sale
sale dindin care trebuie să
care trebuie să rezulte
rezulte modul
modul de de fundamentare
fundamentare aa cifrelorcifrelor propuse.
propuse.
Dezbaterea
Dezbaterea în în Parlament
Parlament aa proiectului
proiectului de buget începe,
de buget începe, de de regulă,
regulă, cu cu prezentarea
prezentarea acestuia
acestuia
de
de către
către șeful
şeful guvernului
guvernului (sau (sau de de ministrul
ministrul finanțelor)
finanţelor) respectiv
respectiv aa observațiilor
observaţiilor (amendamentelor)
(amendamentelor)
formulate
formulate de de comisiile
comisiile parlamentare
parlamentare de de specialitate,
specialitate, continuând
continuând cu cu discutarea
discutarea lui lui de de către
către
parlamentari.
parlamentari.
În
În cazul Parlamentului bicameral,
cazul Parlamentului bicameral, competențele
competențele de dezbate și
de aa dezbate şi introduce
introduce amendamente
amendamente la la
proiectul
proiectul de de buget
buget diferă
diferă sensibil,
sensibil, în în unele țări având
unele ţări având prioritate
prioritate Camera
Camera Inferioară,
Inferioară, iar în altele
iar în altele
Camera Superioară. La rândul lor, competențele
Camera Superioară. La rândul lor, competențele ce revin fiecărei Camere respectiv Parlamentului
ce revin fiecărei Camere respectiv Parlamentului
merg de
merg de lala introducerea
introducerea de de amendamente
amendamente numai numai pentru
pentru unele prevederi (la
unele prevederi (la cheltuieli
cheltuieli sau sau
venituri), până la respingerea în bloc a proiectului de buget, cerând Guvernului să prezinte un alt
venituri), până la respingerea în bloc a proiectului de buget, cerând Guvernului să prezinte un alt
proiect.
proiect.
De
De regulă,
regulă, pentru
pentru soluționarea
soluționarea eventualelor
eventualelor divergențe
divergențe între între celecele două două Camere
Camere și şi
concilierea amendamentelor
concilierea amendamentelor propuse, propuse, se se constituie
constituie comisii mixte și
comisii mixte şi se
se convoacă
convoacă ședințeşedinţe comune
comune
ale
ale Camerelor
Camerelor reunite reunite ale Parlamentului, care
ale Parlamentului, care prin votul înîn plen
prin votul plen adoptă,
adoptă, Legea Legea (de (de aprobare
aprobare a) a)
bugetului, ceea
bugetului, ceea ce înseamnă că
ce înseamnă că acest
acest document
document dobândește
dobândeşte putere putere de de lege,
lege, iariar prevederile
prevederile sale sale
sunt obligatorii
sunt obligatorii de de executat.
executat.
Totuşi, pentru
Totuși, pentru aa se se pune
pune în în aplicare,
aplicare, această
această lege
lege se se cere
cere aa fifi promulgată
promulgată (ratificată)
(ratificată) și şi de
de
către
către șeful
şeful statului,
statului, care care arar putea
putea cere rediscutarea sa
cere rediscutarea în Parlament,
sa în Parlament, atunciatunci cândcând constată
constată eventuale
eventuale
prevederi
prevederi inacceptabile. În mod firesc, această fază se încheie prin publicarea Legii bugetului de
inacceptabile. În mod firesc, această fază se încheie prin publicarea Legii bugetului de
stat
stat pe
pe anul
anul respectiv,
respectiv, în în condițiile
condiţiile prevăzute
prevăzute prin prin actele
actele normative
normative privitoareprivitoare la la această
această
procedură.
procedură.

6.3.3. Execuţia
6.3.3. bugetului.
Execuția bugetului.
6.3.3.1. Cadrul
6.3.3.1. Cadrul general
general al execuţiei bugetului
al execuției bugetului
A
În
In esența
esenţa sa,
sa, această
această fază
fază constă în realizarea
constă în realizarea prevederilor
prevederilor Legii
Legii bugetului,
bugetului, atât
atât la
la
venituri, cât
venituri, cât și
şi la
la cheltuieli.
cheltuieli. Prevederile
Prevederile la
la venituri sunt considerate
venituri sunt considerate niveluri
niveluri minime
minime obligatorii,
obligatorii,
76
iar
iar cele
cele de de la la cheltuieli
cheltuieli reprezintă
reprezintă niveluri niveluri maximemaxime ce ce nunu se se potpot depăși.
depăşi. FaţăFață de de acest
acest principiu,
principiu,
este
este de de observat
observat că că ultimele
ultimele deceniidecenii marchează
marchează o tendință de
o tendinţă de rectificare
rectificare aa prevederilor
prevederilor inițiale inițiale din din
Legea bugetului, concretizate
Legea bugetului, concretizate în în modificări
modificări aduse aduse cifrelor
cifrelor aprobate
aprobate anterior,
anterior, la venituri și/sau
la venituri şi/sau la la
cheltuieli,
cheltuieli, pentrupentru aa le le pune
pune în în acord
acord mai mai deplin
deplin cu cu situația
situaţia reală. Rectificările inițiate
reală. Rectificările inițiate de de Guvern
Guvern
urmează aceeași filieră a aprobării în Parlament, astfel,
urmează aceeaşi filieră a aprobării în Parlament, astfel, iar acele prevederi rămase definitive, iar acele prevederi rămase definitive,
până
până la la finele
finele anului,
anului, devin ulterior noi
devin ulterior noi limite
limite minime
minime la venituri sau
la venituri sau maxime
maxime la la cheltuieli
cheltuieli
obligatorii de respectat pe parcursul execuţie bugetară.
obligatorii de respectat pe parcursul execuție bugetară.
Ca
Ca fază fază aa procesului
procesului bugetar, bugetar, execuția execuţia bugetuluibugetului reprezintă, reprezintă, de de asemenea,
asemenea, o o
responsabilitate a Guvernului, îndeplinită prin Ministerul
responsabilitate a Guvernului, îndeplinită prin Ministerul Finanţelor, care trebuie să organizeze Finanțelor, care trebuie să organizeze
activitatea și
activitatea şi săsă aplice
aplice procedurile
procedurile adecvate. adecvate. Dar, Dar, sub sub acest
acest din din urmă
urmă aspect,
aspect, este este de de remarcat
remarcat
folosirea unor
folosirea instrumente și
unor instrumente şi proceduri
proceduri diferitediferite în în executarea
executarea părții părții de de cheltuieli,
cheltuieli, respectiv
respectiv aa părții părții
de venituri, implicând
de venituri, implicând o o anumită
anumită structurare
structurare aa activității
activităţii și şi specializare
specializare aa personalului.
personalului.
Totodată,
Totodată, coordonarea
coordonarea activității activităţii privind execuţia bugetară
privind execuția bugetară de de ansamblu,
ansamblu, urmărind urmărind și şi
corelarea operațiunilor
corelarea operaţiunilor de de alocare
alocare aa sumelorsumelor din din buget, pentru efectuarea
buget, pentru efectuarea de de cheltuieli,
cheltuieli, cu cu cele
cele de de
încasare aa veniturilor
încasare veniturilor bugetare
bugetare se se asigură
asigură printr-un
printr-un departament
departament specializat,
specializat, care care funcționează
funcționează în în
Ministerul Finanţelor.
Ministerul Finanțelor.
bugetului, la
Execuţia bugetului,
Execuția la partea
partea de de cheltuieli,
cheltuieli, în în limita
limita sumelor
sumelor aprobate
aprobate ce ce se se punpun la la
(credite) bugetare,
dispoziţia beneficiarilor de alocaţii (credite) bugetare, presupune, la rândul său, o procedură
dispoziția beneficiarilor de alocații presupune, la rândul său, o procedură
specifică,
specifică, cu cu operațiuni
operaţiuni corespunzătoare
corespunzătoare următoarelor următoarelor etape etape distinctive
distinctive (în (în cadrul
cadrul procesului
procesului de de
execuție a unei cheltuieli), și
execuţie a unei cheltuieli), şi anume: angajarea; lichidarea; ordonanţarea,; plata.
anume: angajarea; lichidarea; ordonanțarea; plata.
Angajarea
Angajarea unei unei cheltuieli
cheltuieli publice bugetare se
publice bugetare se concretizează
concretizează prin prin actul
actul (contract,
(contract, comandă,
comandă,
decizie,
decizie, lege etc.) în baza căruia o entitate publică asumă obligația de a plăti o sumă de bani către
lege etc.) în baza căruia o entitate publică asumă obligația de a plăti o sumă de bani către
oo altă
altă persoană juridică sau
persoană juridică sau fizică,
fizică, în în condițiile
condiţiile prevăzute
prevăzute de de lege.
lege. Ea Ea poate
poate avea avea loc loc caca rezultat
rezultat al al
unei
unei decizii
decizii proprii,
proprii, luateluate în în mod
mod autonomautonom și şi exprimată
exprimată prin întocmirea unui
prin întocmirea unui act act de voință
de voință
(contract)
(contract) între între instituția respectivă și
instituţia respectivă beneficiarul sumei,
şi beneficiarul sumei, în în care
care se se prevăd
prevăd drepturi
drepturi și şi obligații
obligaţii
reciproce. De
reciproce. asemenea, ea
De asemenea, ea poate
poate decurge
decurge din din norme
norme sau sau acteacte legale,
legale, emise
emise de de organe
organe ale ale puterii
puterii
și
şi administrației
administraţiei de stat și
de stat şi executate
executate de instituţiile publice
de instituțiile publice implicate
implicate în în realizarea
realizarea acțiunilor
acţiunilor la la care
care
se
se referă
referă normele
normele sa sa actele
actele respective.
respective.
Deciziile,
Deciziile, prin prin care
care are are locloc angajarea
angajarea cheltuielilor
cheltuielilor bugetare,bugetare, pot pot fi fi luate
luate numai
numai de de către
către
persoanele care
persoanele care au,au, prin
prin lege, competenţa de
lege, competența de aa angaja
angaja plățiplăți din din resursele
resursele financiare
financiare publice,publice, în în
și a sumelor aprobate
limitele competentelor acordate şi a sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoane sunt, în
limitele competentelor acordate prin buget. Asemenea persoane sunt, în
mod obişnuit, conducătorii
mod obișnuit, conducătorii entităților
entităților publicepublice (miniștri,
(miniştri, directori
directori etc.) etc.) sau
sau alți salariaţi, de
alți salariați, de regulă,
regulă,
de răspundere în instituția respectivă, ei fiind cunoscuți
cu funcţii de răspundere în instituția respectivă, ei fiind cunoscuţi şi sub denumirea de ordonatori
cu funcții și sub denumirea de ordonatori
de credite
de credite bugetare.
bugetare.
Lichidarea
Lichidarea cheltuielii
cheltuielii publice publice bugetarebugetare presupunepresupune constatarea îndeplinirii condițiilor
constatarea îndeplinirii condițiilor
legale sau
legale obligaţiilor care
sau aa obligațiilor care reveneau beneficiarului sumei
reveneau beneficiarului sumei (ce urmează aa se
(ce urmează se plăti),
plăti), de de către
către oo
entitate
entitate publică,
publică, prin prin persoane
persoane autorizateautorizate să să o o reprezinte
reprezinte pe pe aceasta.
aceasta. Ea Ea se întemeiază, atât
se întemeiază, atât pe pe
constatări
constatări fapticefaptice privind
privind serviciile
serviciile prestate, bunurile livrate
prestate, bunurile livrate și recepționate, lucrările
şi recepționate, lucrările executate,
executate,
cât
cât șişi pe
pe acte justificative legal
acte justificative întocmite și
legal întocmite şi prezentate
prezentate instituției publice, (care
instituţiei publice, urmează să
(care urmează să decidă
decidă
și
şi să
să efectueze
efectueze plata),plata), cumcum sunt:sunt: procese verbale de
procese verbale de recepție,
recepție, deconturi,
deconturi, facturifacturi etc. etc.
Ordonanţarea cheltuielii
Ordonanțarea cheltuielii publice bugetare se
publice bugetare se concretizează
concretizează prin prin emiterea
emiterea unei unei dispoziții,
dispoziții,
de
de către instituţia publică, pentru efectuarea plăţii sumei datorate, echivalând cu a se da un
către instituția publică, pentru efectuarea plății sumei datorate, echivalând cu a se da un ordin
ordin
de
de plată
plată în în favoarea
favoarea persoanei
persoanei fizice fizice sau juridice îndreptăţite
sau juridice îndreptățite să să oo încaseze.
încaseze.
propriu-zisă este
Plata propriu-zisă
Plata este operațiunea
operațiunea care care finalizează
finalizează oo cheltuială cheltuială publică bugetară și
publică bugetară şi
presupune transmiterea efectivă
presupune transmiterea efectivă aa sumei sumei de de bani
bani datorate
datorate de de o o entitate
entitate publică
publică către către persoana
persoana
căreia
căreia ii se se cuvine.
cuvine. Ea Ea se se poate
poate efectua,
efectua, fie fie prin virament înîn contul
prin virament contul beneficiarului,
beneficiarului, deschis deschis la la oo
bancă,
bancă, fie în numerar,
fie în numerar, prin prin casieria
casieria instituției
instituţiei publice
publice respective.
respective.
Prin conținutul
Prin conţinutul lor, lor, primele
primele trei tipuri de
trei tipuri de operațiuni
operațiuni privitoareprivitoare la la execuția
execuţia cheltuielilor
cheltuielilor
bugetare (angajarea,
bugetare (angajarea, lichidarea,
lichidarea, ordonanțarea)
ordonanţarea) sunt sunt de de competenta
competenta ordonatorilor
ordonatorilor de de credite
credite
reprezentați prin
bugetare, reprezentați
bugetare, prin conducătorii
conducătorii entitățilorentităților publicepublice sau împuterniciții acestora.
sau împuterniciţii acestora. Spre Spre
77
77
deosebire, plata
deosebire, propriu-zisă poate
plata propriu-zisă poate fi fi efectuată
efectuată numai numai de de către
către gestionarii
gestionarii (mânuitorii)
(mânuitorii) de bani
de bani
publici,
publici, care îndeplinesc funcții
care îndeplinesc funcţii de de casieri
casieri sau sau contabili
contabili plătitori,
plătitori, asigurându-se
asigurându-se o o delimitare
delimitare aa
competenţelor, necesară
competențelor, necesară pentrupentru prevenirea
prevenirea unor unor operațiuni
operaţiuni incorecte,
incorecte, frauduloase.
frauduloase.
La
La rândul
rândul său, său, execuția
execuţia părțiipărții de venituri bugetare,
de venituri bugetare, pornind
pornind de de lala principiul
principiul că că pentru
pentru
acestea
acestea prevederile
prevederile din din bugetul
bugetul aprobataprobat reprezintă
reprezintă limite limite minime
minime ale încasărilor și
ale încasărilor şi având
având ca ca
principală
principală componentă
componentă încasarea încasarea impozitelor,
impozitelor, implică, implică, de de asemenea,
asemenea, mai mai multe tipuri de
multe tipuri de lucrări
lucrări
(operaţiuni) acțiuni
(operațiuni) acţiuni eșalonate
eşalonate în în timp,
timp, și şi anume:
anume: așezarea;
aşezarea; lichidarea;
lichidarea; emiterea
emiterea titlurilor
titlurilor de de
încasare; perceperea (încasarea) propriu-zisă
încasare; perceperea (încasarea) propriu-zisă a venitului. a venitului.
Aşezarea, ca
Așezarea, operaţiune specifică
ca operațiune specifică impozitelor
impozitelor (principalul
(principalul venit venit bugetar),
bugetar), presupune
presupune
identificarea și
identificarea şi evaluarea materiei impozabile, pe de o parte şi stabilirea sumei impozitului de
evaluarea materiei impozabile, pe de o parte și stabilirea sumei impozitului de
încasat pe
încasat pe categorii
categorii de de impozite,
impozite, pe pe dede altă
altă parte,
parte, în în condițiile
condiţiile prevăzute
prevăzute de de legislația
legislația fiscală.
fiscală.
Lichidarea
Lichidarea se se concretizează
concretizează prin prin determinarea
determinarea sumelor sumelor de încasat la
de încasat la diferite termene de
diferite termene de
plată,
plată, ce ce trebuie
trebuie cunoscute
cunoscute și şi de contribuabili și
de contribuabili şi deschiderea
deschiderea de de evidențe
evidențe la la organul
organul fiscal
fiscal pentru
pentru
fiecare
fiecare plătitor,
plătitor, carecare devine
devine astfel
astfel un un debitor
debitor al al statului.
statului. "Deschiderea
"Deschiderea de de rol"
rol" pentru
pentru evidențierea
evidenţierea
obligaţiei de
obligației plată și
de plată şi urmărirea încasării impozitelor
urmărirea încasării impozitelor datorate datorate de de persoanele
persoanele fizice fizice anticipează
anticipează
operaţiunea următoare,
operațiunea următoare, de de emitere
emitere a atitlului
titlului de încasare în
de încasare în sarcina
sarcina contribuabilului.
contribuabilului.
Emiterea
Emiterea titlului
titlului de încasare (percepere)
de încasare (percepere) vizează vizează anumite venituri bugetare
anumite venituri bugetare și şi constă
constă în în
întocmirea unui
întocmirea unui actact (înscris)
(înscris) carecare autorizează încasarea unui
autorizează încasarea venit la
unui venit la bugetul
bugetul statului, îmbrăcând
statului, îmbrăcând
forme variate. În
forme variate. În cazul
cazul impozitelor,
impozitelor, acestea acestea pot pot fi: titlu de
fi: titlu încasare, folosit
de încasare, folosit atunci
atunci cândcând obligația
obligaţia
de
de plată
plată se se achită
achită spontan;
spontan; ordin ordin de încasare emis
de încasare emis pentru
pentru executarea
executarea silităsilită aa debitelor
debitelor restante
restante din din
impozite etc.
impozite etc.
Perceperea
Perceperea (încasarea)
(încasarea) impozitului
impozitului este este operațiunea
operațiunea finală finală înîn execuția
execuţia bugetului
bugetului la la partea
partea
de venituri şi se concretizează prin transferarea efectivă a sumei datorate, de la contribuabil la
de venituri și se concretizează prin transferarea efectivă a sumei datorate, de la contribuabil la
dispoziţia statului,
dispoziția statului, fie fie înîn numerar,
numerar, fie fie prin virament. Efectuarea
prin virament. Efectuarea operațiunilor
operațiunilor de încasare
de încasare
presupune și
presupune urmărirea respectării
şi urmărirea respectării termenelor
termenelor de de plată
plată dede către
către contribuabili,
contribuabili, iar iar organele
organele fiscale
fiscale
pot aplica
pot sancţiuni sau
aplica sancțiuni sau măsuri
măsuri de de executare
executare silită silită aa debitorilor
debitorilor care nu-şi achită
care nu-și achită obligațiile
obligaţiile către către
stat.
stat.
Faţă de
Față de celelalte
celelalte trei trei tipuri
tipuri de de operațiuni
operaţiuni vizând vizând administrarea
administrarea impozitelor
impozitelor (așezarea,
(aşezarea,
lichidarea,
lichidarea, emitereaemiterea titlurilor),
titlurilor), care care sunt sunt efectuate
efectuate de de organe
organe fiscale
fiscale specializate, încasarea
specializate, încasarea
efectivă
efectivă aa acestora,
acestora, reprezintă
reprezintă o o operațiune
operaţiune de de gestionare
gestionare aa banilor
banilor publici,
publici, carecare se se poate
poate efectua,
efectua,
în principiu,
în principiu, prin prin contabili-încasatori
contabili-încasatori sau sau agenți
agenţi fiscali.
fiscali.

6.3.3.2. Organizarea
6.3.3.2. Organizarea execuției de casă
execuţiei de casă a
a bugetului
bugetului (de stat)
(de stat)
Derularea
Derularea fluxurilor bugetare de
fluxurilor bugetare încasări (venituri)
de încasări (venituri) și şi plăți
plăţi (cheltuieli) într-un cadru
(cheltuieli) într-un cadru
organizatoric adecvat
organizatoric adecvat și şi efectuarea operațiunilor respective,
efectuarea operațiunilor respective, fie fie prin viramente între
prin viramente între conturi
conturi
deschise la
deschise instituţii financiar
la instituții financiar bancare,
bancare, fie fie înîn numerar,
numerar, constituie
constituie o o componentă
componentă aa activității
activităţii
bugetare
bugetare denumită
denumită generic,generic, execuția
execuţia de de casă
casă aa bugetului.
bugetului.
Organizarea
Organizarea judicioasă judicioasă aa execuției
execuţiei de de casă trebuie să
casă trebuie să asigure,
asigure, pe pe lângă
lângă efectuarea
efectuarea
operațiunilor, cunoaşterea permanentă
operaţiunilor, cunoașterea permanentă aa evoluției încasărilor și
evoluției încasărilor şi plăților
plăţilor bugetare, respectiv aa
bugetare, respectiv
măsurii
măsurii în în care
care se se realizează
realizează sincronizarea
sincronizarea acestora;
acestora; să să permită
permită gestiunea
gestiunea soldului
soldului operațiunilor
operaţiunilor
de
de casă,
casă, inclusiv
inclusiv analiza
analiza comparativă
comparativă față faţă de
de prevederi,
prevederi, în în scopul
scopul stabilirii
stabilirii abaterilor
abaterilor și şi cauzelor
cauzelor
lor,
lor, respectiv
respectiv luării unor decizii
luării unor vizând îmbunătățirea
decizii vizând îmbunătățirea acesteia.
acesteia.
Opțiunile asupra
Opțiunile asupra organizării
organizării execuției
execuţiei de de casă
casă aa bugetului,
bugetului, inclusiv finanțării deficitului,
inclusiv aa finanțării deficitului,
diferă
diferă înîn timp
timp și şi spațiu,
spaţiu, dar teoria și
dar teoria şi practica
practica bugetară
bugetară au au conturat
conturat doua doua sisteme
sisteme reprezentative,
reprezentative, și şi
anume: a)
anume: a) prin
prin intermediul
intermediul sistemului
sistemului bancar;
bancar; b) prin sistemul
b) prin sistemul de de trezorerie (propriu).
trezorerie (propriu).
a) Execuția de
a) Execuţia de casă
casă prin
prin intermediul
intermediul sistemului
sistemului bancar presupune deschiderea
bancar presupune deschiderea de de conturi
conturi
la
la bănci
bănci pentru
pentru instituțiile
instituţiile publice
publice implicate
implicate în în realizarea
realizarea operațiunilor
operațiunilor bugetare,
bugetare, urmând
urmând ca ca
încasările și
încasările şi plățile
plăţile să să se
se efectueze
efectueze în în numele
numele statului
statului dede către unitățile bancare.
către unităţile bancare. În În aceste
aceste condiții,
condiţii,
oo anumită
anumită bancă, de regulă, banca centrală (de emisiune) este împuternicită, de către stat,
bancă, de regulă, banca centrală (de emisiune) este împuternicită, de către în
stat, în
78
 execuția de
execuția de casă
casă aa bugetului,
bugetului, iar iar aceasta
aceasta organizează
organizează și şi coordonează
coordonează derularea derularea fluxurilorfluxurilor de de
încasări și
încasări şi plăți,
plăți, inclusiv
inclusiv aa celor celor legatelegate de de finanțarea deficitului bugetar
finanţarea deficitului bugetar (plasarea împrumutului
(plasarea împrumutului
de stat,
de stat, amortizarea
amortizarea datoriei datoriei publice publice etc.). etc.). Deși,
Deşi, în în acest
acest caz, caz, operațiunile
operațiunile de de casăcasă se se realizează
realizează
prin
prin intermediul
intermediul băncilor, băncilor, este este posibil
posibil ca ca organele
organele financiare
financiare ale ale statului
statului să să dispună
dispună și şi de
de casierii
casierii
a efectua, mai ales, încasări de impozite de
proprii pentru a efectua, mai ales, încasări de impozite de la persoane (fizice) care nu au conturi
proprii pentru la persoane (fizice) care nu au conturi
deschise
deschise la la bănci.
bănci.
Folosirea
Folosirea sistemului
sistemului bancar bancar are are unun avantaj
avantaj important
important oferit oferit prinprin logistica
logistica asigurată
asigurată de de
rețeaua largă
rețeaua largă aa instituțiilor
instituţiilor bancare, bancare, care care facilitează
facilitează efectuarea
efectuarea multitudinii
multitudinii de de operațiuni
operaţiuni
privitoare la
privitoare execuţia de
la execuția de casă
casă aa bugetului.
bugetului. În În același
acelaşi timp, însă, acest
timp, însă, acest sistem
sistem apare apare deficitar
deficitar sub sub
mai
mai multe
multe aspecte,
aspecte, care care constau
constau în: în:
-- neconcordanțe
neconcordanţe între între sistemul
sistemul informațional
informaţional bancar bancar și şi cel
cel decizional
decizional al al autorităților
autorităților de de
stat. Adesea,
stat. Adesea, informațiile
informaţiile necesare necesare unor unor decizii
decizii privind execuţia bugetară
privind execuția bugetară nu nu suntsunt asigurate
asigurate de de
către
către bănci,
bănci, în în mod
mod operativ
operativ și şi corespunzător
corespunzător cerințelor; cerinţelor;
întârzieri înîn raportarea
-- întârzieri raportarea datelor datelor privind
privind execuția
execuţia bugetară
bugetară și, şi, implicit,
implicit, în în analiza
analiza acesteia
acesteia
de
de către
către autoritățile
autoritățile publice, publice, cu cu impact
impact negativ negativ asupra
asupra posibilităților
posibilităților de de sincronizarea
sincronizarea aa
operaţiunilor de încasări cu cele de plăţi şi cu efectele propagate pe care le antrenează necorelarea
operațiunilor de încasări cu cele de plăți și cu efectele propagate pe care le antrenează necorelarea
lor;
lor;
-- posibila
posibila imobilizare
imobilizare aa unor unor resurse
resurse bugetare
bugetare disponibile
disponibile în în conturile
conturile anumitor
anumitor instituții
instituţii
(întreprinderi)
(întreprinderi) publice, publice, concomitent
concomitent cu cu neacoperirea
neacoperirea nevoilor,nevoilor, la la nivelul
nivelul altora. Deoarece nu
altora. Deoarece nu
poate opera redistribuirea între acestea, nu este exclus
poate opera redistribuirea între acestea, nu este exclus ca statul să apeleze la împrumuturi mai ca statul să apeleze la împrumuturi mai
mari
mari decât
decât s-ar justifica, în
s-ar justifica, în cazul
cazul folosirii
folosirii eventualelor
eventualelor disponibilități
disponibilităţi ale unor entități
ale unor entități publice
publice
pentru efectuarea
pentru efectuarea plăţilor; plăților;
-- nevoia
nevoia organizării
organizării unor unor structuri
structuri separate
separate de de supraveghere,
supraveghere, control control și şi decizie
decizie din din partea
partea
autorității
autorității publice,
publice, în în vederea
vederea rezolvării
rezolvării unor unor probleme
probleme specifice
specifice execuției
execuţiei de de casăcasă aa bugetului
bugetului
(deschiderea
(deschiderea creditelor bugetare, contractarea
creditelor bugetare, contractarea de împrumuturi etc.).
de împrumuturi etc.).
Execuția de
b) Execuţia
b) de casă
casă prin prin sistemul
sistemul de trezorerie se
de trezorerie se bazează
bazează pe pe crearea
crearea de de către
către stat
stat aa unei
unei
instituţii financiare
instituții financiare proprii,proprii, specializată
specializată în în efectuarea
efectuarea operațiunilor
operaţiunilor corespunzătoare,
corespunzătoare, numită numită
"trezorerie
"trezorerie publică".publică". Această Această instituție
instituţie este este structurată
structurată asemănător
asemănător băncilor, băncilor, având având o unitate
o unitate
centrală
centrală (trezoreria
(trezoreria centrală),
centrală), subordonată
subordonată Ministerului Finanțelor și
Ministerului Finanţelor unități teritoriale
şi unităţi (trezorerii
teritoriale (trezorerii
teritoriale),
teritoriale), amplasate
amplasate în în funcție
funcţie de de structură
structură administrativ-teritorială
administrativ-teritorială aa ţării. țării. Organizarea
Organizarea internă internă
aa activității
activităţii unei trezorerii teritoriale corespunde desfăşurării principalelor tipuri de lucrări: de
unei trezorerii teritoriale corespunde desfășurării principalelor tipuri de lucrări: de
casierie
casierie (încasări
(încasări și şi plăți),
plăţi), de de control,
control, de evidenţă aa veniturilor
de evidență veniturilor (încasate)
(încasate) și şi aa cheltuielilor
cheltuielilor
(efectuate), de
(efectuate), de furnizare informațiilor necesare
furnizare aa informațiilor necesare elaborării
elaborării rapoartelor
rapoartelor periodiceperiodice și şi conturilor
conturilor
privind execuția bugetară.
privind execuția bugetară.
În
În principiu,
principiu, trezoreria
trezoreria publică publică poate îndeplini două
poate îndeplini două funcții
funcţii specifice:
specifice: funcția funcţia de de casier
casier
public și
public şi funcția
funcția de de bancher
bancher al al statului.
statului.
În
În cadrul
cadrul primei
primei funcțiifuncţii (de (de casier), trezoreria publică
casier), trezoreria îndeplinește, prin
publică îndeplineşte, reţeaua teritorială
prin rețeaua teritorială
proprie, mai
proprie, mai multe
multe atribuțiuni
atribuţiuni cum cum sunt: sunt:
organizarea și
-- organizarea şi efectuarea
efectuarea tuturor operaţiunilor de
tuturor operațiunilor încasări și
de încasări şi plăți
plăţi ,, atât
atât prin virament, cât
prin virament, cât
și în numerar,
ŞI în numerar, care care privesc
privesc bugetul
bugetul de de stat, urmărind să
stat, urmărind să asigure
asigure sincronizarea
sincronizarea lor, lor, în în mod
mod curent,
curent,
operativ;
operativ;
-- elaborarea
elaborarea de de prognoze
prognoze privind privind evoluția
evoluţia viitoare operaţiunilor de
viitoare aa operațiunilor încasări și
de încasări şi plăți
plăți șişi
asigurarea
asigurarea lichidității
lichidităţii curentecurente necesare,
necesare, inclusiv inclusiv integrarea
integrarea în în circuitul
circuitul economic
economic aa fluxurilor fluxurilor
deficitului bugetar (încasări din
determinate de finanţarea deficitului bugetar (încasări din împrumuturi, plăţi privind amortizarea
determinate de finanțarea împrumuturi, plăți privind amortizarea
datoriei publice);
datoriei publice);
-- exercitarea
exercitarea controlului
controlului operativ, operativ, cu cu prilejul
prilejul eliberării
eliberării resurselor bugetare către
resurselor bugetare către entitățile
entitățile
publice, pentru
publice, pentru prevenirea
prevenirea cheltuielilor
cheltuielilor nelegale nelegale sau sau neoportune;
neoportune;
-- furnizarea informațiilor pentru
furnizarea informațiilor întocmirea rapoartelor
pentru întocmirea rapoartelor periodice
periodice și şi aa conturilor
conturilor privind privind
execuția bugetară.
execuția bugetară.

79
 În
În ceacea de de aa doua
doua funcție
funcţie (de bancher), trezoreria
(de bancher), trezoreria publicăpublică realizează
realizează o o activitate
activitate similară
similară
băncilor,
băncilor, constând
constând în: în:
deschiderea și
-- deschiderea şi administrarea
administrarea conturilorconturilor bancare bancare pentru pentru efectuarea
efectuarea operațiunilor
operaţiunilor băneşti bănești
ale
ale entităților
entităților publice;
publice;
-- efectuarea
efectuarea operațiunilor
operaţiunilor de de garantare
garantare sau sau coparticipare
coparticipare aa statului statului la la acordarea
acordarea de de
împrumuturi pentru
împrumuturi pentru realizarea
realizarea anumitoranumitor obiective
obiective economice
economice sau sau sociale;
sociale;
-- gestionarea
gestionarea disponibilităților
disponibilităuilor bănești băneşti din din conturile
conturile deschiedeschie entităților
entităților publice,
publice, în în raport
raport
cu nevoile de lichidități ale bugetului, incluzând și
cu nevoile de lichidităţi ale bugetului, incluzând şi posibilitatea unor redistribuiri temporare la
posibilitatea unor redistribuiri temporare la
nivelul trezoreriei;
nivelul trezoreriei;
-- efectuarea
efectuarea operațiunilor
operaţiunilor privind finanţarea deficitului
privind finanțarea bugetar, constând
deficitului bugetar, constând în în plasarea
plasarea
înscrisurilor împrumutului
înscrisurilor împrumutului de de stat
stat (încasarea
(încasarea sumelor împrumutate de
sumelor împrumutate de lala creditorii
creditorii statului),
statului),
rambursarea
rambursarea ratelor ratelor scadente,
scadente, plata plata dobânzilor
dobânzilor etc. etc. și, în ansamblu,
şi, în ansamblu, gestionarea
gestionarea datoriei
datoriei publice
publice la la
costuri
costuri cât
cât mai mai reduse.
reduse.
În
În mod mod deosebit,
deosebit, realizarea ultimelor două
realizarea ultimelor două atribuțiuni
atribuţiuni presupune
presupune relații relaţii directe
directe ale ale
trezoreriei publice
trezoreriei publice cu cu sistemul
sistemul bancar, operațiunile sale
bancar, operațiunile sale integrându-se
integrându-se în în circulația
circulația monetară
monetară de de
ansamblu.
ansamblu.
operaţiunile bănești
Astfel, operațiunile
Astfel, băneşti efectuate,
efectuate, respectivrespectiv soldul soldul disponibilităților
disponibilităţilor constituitconstituit la la
nivelul
nivelul trezoreriei
trezoreriei publice publice se se reflectă într-un cont
reflectă într-un cont de de corespondent
corespondent deschis deschis acesteia
acesteia la la banca
banca
centrală
centrală (de (de emisiune),
emisiune), intrând intrând sub sub incidența
incidenţa deciziilor
deciziilor de de politică
politică monetară.
monetară.
De asemenea,
De operaţiunile de
asemenea, operațiunile de plasare
plasare (contractare)
(contractare) aa împrumuturilor
împrumuturilor pentru pentru finanțarea
finanțarea
și sau de amortizare
deficitului bugetar, ca şi cele de refinanțare sau de amortizare a datoriei publice se întrepătrund
deficitului bugetar, ca cele de refinanțare a datoriei publice se întrepătrund
cu
cu activitatea
activitatea celorlalte
celorlalte bănci bănci și şi implică,
implică, de de regulă,
regulă, participarea
participarea directă directă aa băncii
băncii de de emisiune.
emisiune. Așa, Aşa,
de
de pildă, dacă finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice se realizează prin
pildă, dacă finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice se realizează prin
împrumuturi interne
împrumuturi interne acordate
acordate statuluistatului de de băncile
băncile comerciale
comerciale sau sau de de către
către populație,
populaţie, oferta oferta de de
împrumut a acestora către întreprinzătorii se reduce.
împrumut a acestora către întreprinzătorii privaţi se reduce. Fără a genera presiuni inflaționiste
privați Fără a genera presiuni inflaționiste
(în
(în sfera
sfera circulației
circulației monetare),
monetare), această această soluție
soluţie poatepoate fi fi avantajoasă,
avantajoasă, dar în mod
dar în mod firesc,
firesc, ea ea modifică
modifică
raportul
raportul dintre
dintre cererea
cererea (sporită)
(sporită) și şi oferta
oferta (existentă)
(existentă) de de fonduri
fonduri de împrumut, cu
de împrumut, cu posibilitatea
posibilitatea
creşterii ratei
creșterii ratei dobânzii
dobânzii pe pe piața
piaţa financiară
financiară și şi restrângerii
restrângerii investițiilor
investițiilor private,
private, ceea ceea ce ce devine
devine
dezavantaj os.
dezavantajos.
În
În același
acelaşi context,
context, se se poate
poate opta opta și şi pentru
pentru contractarea
contractarea de împrumuturi din
de împrumuturi din exterior,
exterior, dacă dacă
pieţele financiare,
piețele financiare, respectiv
respectiv creditorii
creditorii externiexterni oferă oferă condiții
condiţii acceptabile,
acceptabile, având având în în vedere,
vedere, înîn
primul
primul rând,
rând, impactul
impactul lor lor asupra
asupra serviciului
serviciului datoriei
datoriei publice
publice și balanței de
şi balanței de plăți
plăți externe.
externe.
În
În ambele
ambele situații
situaţii de de folosire
folosire aa împrumuturilor,
împrumuturilor, oo importanță importanţă deosebită
deosebită prezintă
prezintă destinația
destinaţia
ce
ce se dă resurselor prin finanţarea de acţiuni publice, pornind de la influenţa exercitată, atât
se dă resurselor prin finanțarea de acțiuni publice, pornind de la influența exercitată, atât
asupra
asupra mărimii
mărimii și şi structurii
structurii cereriicererii suplimentare
suplimentare create, create, cât cât șişi asupra
asupra ofertei
ofertei de bunuri și
de bunuri şi servicii,
servicii,
în cadrul
în cadrul economiei
economiei reale. reale. Cheltuirea
Cheltuirea nerațională
neraţională aa resurselor împrumutate (atât
resurselor împrumutate (atât din din exterior,
exterior, cât cât
și
şi din
din interior)
interior) poate poate duce duce la la creșterea disproporționată aa datoriei
creşterea disproporționată datoriei publice,
publice, periclitând
periclitând
trezoreriei și
funcționarea trezoreriei
funcționarea şi capacitatea
capacitatea de de plată
plată a a statului
statului respectiv.
respectiv.
În
În fine,
fine, finanțarea
finanţarea deficitului
deficitului bugetar
bugetar sau sau refinanțarea
refinanţarea datoriei datoriei publice,
publice, de de către
către banca
banca
centrală,
centrală, prin prin emisiune
emisiune monetară monetară suplimentară,
suplimentară, poate poate antrena
antrena declanșarea
declanşarea sau sau amplificarea
amplificarea
inflaționiste, cu
fenomenelor inflaționiste,
fenomenelor cu efecte
efecte perturbatorii
perturbatorii în în întreaga
întreaga activitate
activitate economică
economică și şi socială,
socială, ceea ceea
ce impune
ce impune un control riguros
un control riguros asupraasupra proporțiilor
proporțiilor sale, sale, în în raport
raport cu cu perspectivele
perspectivele reale reale ale ale
evoluţiei economiei
evoluției economiei naționale.naţionale. Această Această opțiune,opţiune, în în derularea
derularea operațiunilor
operaţiunilor de de trezorerie,
trezorerie, este este
dintre cele
dintre cele mai mai riscante,
riscante, prin prin efectele
efectele pe pe carecare le induce și
le induce şi necesită
necesită prudență
prudență maximămaximă din din partea
partea
factorilor
factorilor de de decizie
decizie în în sfera
sfera politicilor bugetare și
politicilor bugetare şi monetare.
monetare.

6.3.4. Încheierea şiși aprobarea

6.3.4. Încheierea aprobarea contului
contului de execuţie bugetară
de execuție bugetară
Încheierea bugetului presupune
Incheierea bugetului presupune lucrări
lucrări caracteristice închiderii exercițiului
caracteristice închiderii exerciţiului bugetar,
bugetar,
urmărind
urmărind să
să stabilească
stabilească rezultatul
rezultatul activității
activităţii de execuţie bugetară,
de execuție bugetară, respectiv
respectiv cheltuielile
cheltuielile efectuate,
efectuate,
80
80
veniturile încasate
veniturile încasate și şi soldul înregistrat la
soldul înregistrat la finele
finele fiecărui
fiecărui an an bugetar.
bugetar. În În acest
acest scop,
scop, se întocmește
se întocmeşte
"contul de
"contul execuţie bugetară",
de execuție bugetară", care trebuie să
care trebuie să reflecte, într-o formă
reflecte, într-o formă sintetică,
sintetică, totalitatea
totalitatea
veniturilor și
veniturilor şi aa cheltuielilor
cheltuielilor bugetare realizate și
bugetare realizate şi rezultatul
rezultatul execuției,
execuţiei, care
care poate
poate fi fi "deficit"
"deficit" sau
sau
"excedent", pe
"excedent", pe anul
anul bugetar
bugetar respectiv.
respectiv.
Încheierea
Încheierea bugetului de
bugetului de stat,
stat, concretizată
concretizată prin prin contul
contul de de execuție bugetară trebuie
execuţie bugetară trebuie să să țină
ţină
seamă
seamă de de sistemul
sistemul adoptat
adoptat de de țara
ţara respectivă,
respectivă, cu cu privire
privire la închiderea exercițiului
la închiderea exerciţiului bugetar.
bugetar.
Astfel,
Astfel, în în ţările
țările care
care au au adoptat
adoptat sistemul
sistemul de închiderea exercițiului
exercițiu, închiderea
de exercițiu, exerciţiului bugetar
bugetar
având
având locloc după
după scurgerea
scurgerea perioadei
perioadei de de prelungire
prelungire aa execuție
execuţie (3-6 (3-6 luni)
luni) înîn anul următor, contul
anul următor, contul de
de
bugetară va reflecta, atât operațiunile înregistrate pe parcursul
execuție bugetară va reflecta, atât operaţiunile înregistrate pe parcursul anului respectiv, cât şi pe
execuție anului respectiv, cât și pe
cele
cele efectuate
efectuate în în perioada
perioada de de prelungire,
prelungire, aferente
aferente aceluiași
aceluiaşi an an bugetar.
bugetar.
Dimpotrivă,
Dimpotrivă, în în cazul
cazul adoptării
adoptării sistemului
sistemului de de gestiune, închiderea exercițiului
gestiune, închiderea exerciţiului făcându-se
făcându-se
obligatoriu la
obligatoriu la expirarea
expirarea fiecărui
fiecărui an an bugetar,
bugetar, contul
contul de de execuție bugetară va
execuţie bugetară va reflecta
reflecta toate
toate
operaţiunile realizate,
operațiunile însă, numai
realizate, însă, numai pe pe parcursul
parcursul anului
anului (bugetar)
(bugetar) expirat. Eventualele operațiuni
expirat. Eventualele operațiuni
de încasări sau
de încasări sau plăți
plăţi rămase
rămase neefectuate
neefectuate dintr-un
dintr-un an an anterior
anterior (expirat),
(expirat), se vor reflecta
se vor reflecta în în contul
contul de
de
execuţie al
execuție al anului bugetar următor.
anului bugetar următor.
Contul de execuţie bugetară
Contul de execuție bugetară (numit, uneori, de
(numit, uneori, închidere aa exercițiului
de închidere exerciţiului bugetar)
bugetar) se se
supune,
supune, de de asemenea,
asemenea, aprobării Parlamentului, de
aprobării Parlamentului, de regulă,
regulă, cu cu prilejul
prilejul prezentării
prezentării spre spre dezbatere
dezbatere aa
bugetului de
proiectului bugetului
proiectului de stat
stat conceput
conceput pentru
pentru anul ulterior celui
anul ulterior celui înîn curs
curs dede execuție,
execuţie, iar iar aprobarea
aprobarea
are și
sa are
sa semnificaţia descărcării
şi semnificația descărcării de de gestiune
gestiune aa Guvernului
Guvernului pe pe anul
anul la
la care
care sese referă.
referă.

6.3.5. Controlul
6.3.5. Controlul bugetar
bugetar
Întregul
Întregul proces
proces bugetar
bugetar și şi cucu deosebire
deosebire execuția bugetului implică
execuţia bugetului implică exercitarea
exercitarea controlului,
controlului,
începând cu
începând verificarea realității
cu verificarea informaţiilor folosite
realităţii informațiilor folosite în în fundamentarea
fundamentarea prevederilor înscrise înîn
prevederilor înscrise
și încheind cu asigurarea veridicității
proiectul de buget şi încheind cu asigurarea veridicităţii contului de execuţie bugetară.
proiectul de buget contului de execuție bugetară.
În
În mod
mod specific,
specific, controlul bugetar se
controlul bugetar se efectuează
efectuează de de către
către anumite
anumite organeorgane sau sau instituții
instituţii
și, în acest sens, el poate fi: a) control politic;
abilitate prin lege şi, în acest sens, el poate fi: a) control politic; b) control jurisdicţional; c)
abilitate prin lege b) control jurisdicțional; c)
control administrativ.
control administrativ.
a)
a) Controlul
Controlul politic
politic se se exercită
exercită de de către
către Parlament,
Parlament, mai mai ales, în cadrul
ales, în cadrul activității
activităţii legate
legate dede
aprobarea proiectului
aprobarea proiectului de buget și
de buget şi contului
contului de de execuție bugetară sau
execuţie bugetară sau aa rectificărilor bugetului.
rectificărilor bugetului.
Acesta
Acesta se se poate
poate efectua,
efectua, însă,însă, și şi pepe parcursul execuţiei bugetare
parcursul execuției bugetare curente,
curente, atât atât prin
prin comisiile
comisiile
permanente,
permanente, cât cât șişi prin
prin comisii
comisii specialspecial instituite
instituite pe pe anumite
anumite probleme
probleme sau sau prin
prin solicitarea
solicitarea de de
rapoarte și
rapoarte şi audierea
audierea în în plen
plen aa persoanelor
persoanelor care care administrează
administrează resurseleresursele financiare
financiare publice.
publice.
Controlul
Controlul efectuat
efectuat de de Parlament vizează, înîn principal,
Parlament vizează, principal, respectarea
respectarea legislației financiare și
legislației financiare şi
concordanța cu
concordanța cu obiectivele
obiectivele politicii
politicii generale
generale aa statului
statului etc.,
etc., iar
iar sub
sub aspectul
aspectul execuției
execuţiei bugetare
bugetare pe pe
anul
anul înîn curs, urmărește, înîn primul
curs, urmăreşte, primul rând, încadrarea in
rând, încadrarea in prevederile
prevederile autorizației
autorizaţiei parlamentare,
parlamentare,
respectiv
respectiv în în dimensiunile
dimensiunile și şi structura
structura cheltuielilor
cheltuielilor (ca (ca limite maxime) și
limite maxime) şi aa veniturilor
veniturilor (ca (ca niveluri
niveluri
minime)aprobate de Parlament.
minime)aprobate de Parlament.
b) Controlul
b) jurisdicțional se
Controlul jurisdicțional se exercită
exercită de de către
către oo instituție
instituţie cu cu atribuțiuni
atribuțiuni speciale,
speciale,
împuternicită să verifice modul cum este administrat
împuternicită să verifice modul cum este administrat patrimoniul public şi legalitatea patrimoniul public și legalitatea
operaţiunilor financiare
operațiunilor financiare cu cu impact
impact asupra bugetului de
asupra bugetului de stat
stat efectuate
efectuate de de entitățile
entitățile publice;
publice; să să
judece neregulile, aplicând sancțiuni și să impute celor vinovați
judece neregulile, aplicând sancțiuni şi să impute celor vinovaţi prejudiciile constatate la control.
prejudiciile constatate la control.
În
În acest
acest scop,
scop, organele
organele de de control
control aparținând
aparţinând acesteiacestei instituții
instituţii analizează
analizează actele justificative
actele justificative
privind operațiunile
privind înregistrate in
operaţiunile înregistrate in conturile
conturile contabile
contabile și şi se pronunţă asupra
se pronunță asupra legalității
legalităţii lor,lor, luând
luând
decizia
decizia de
de aa dada descărcare
descărcare de de gestiune
gestiune sau sau de
de aa imputa
imputa pagubele
pagubele produse,
produse, celorcelor răspunzători.
răspunzători.
O asemenea
O instituție specializată
asemenea instituție specializată în în control jurisdicțional poartă
control jurisdicţional poartă numele
numele de de Curte
Curte de de
Conturi
Conturi sausau Cameră
Cameră de de Conturi,
Conturi, iar iar asupra
asupra constatărilor
constatărilor rezultate
rezultate prin
prin exercitarea
exercitarea controlului
controlului
informează
informează periodic,
periodic, prin prin rapoarte, Parlamentul sau
rapoarte, Parlamentul sau Şeful
Şeful statului.
statului.

8
81
 c) Controlul
c) Controlul administrativ
administrativ este organizat și
este organizat şi efectuat, fie din
efectuat, fie din interiorul
interiorul entităților
entităților publice
publice
(control
(control intern),
intern), fie
fie de
de la
la nivel
nivel ierarhic
ierarhic superior
superior (de (de la
la nivelul
nivelul ministerului
ministerului pânăpână la la instituțiile
instituţiile
operative),
operative), fie
fie din
din afară,
afară, prin
prin organe
organe specializate
specializate ale Ministerului Finanţelor.
ale Ministerului Finanțelor. Acest
Acest tip de control
tip de control
are o
are o mare
mare arie
arie de cuprindere și
de cuprindere şi poate
poate fi
fi exercitat
exercitat înîn mai
mai multe
multe moduri,
moduri, dar în raport
dar în raport cucu momentul
momentul
producerii operațiunilor
producerii operaţiunilor bugetare supuse controlului,
bugetare supuse controlului, se se disting
disting cele
cele trei
trei forme
forme cunoscute
cunoscute ale ale
controlului financiar
controlului financiar :: preventiv, concomitent și
preventiv, concomitent şi ulterior.
ulterior.

6.4. Sistemul
6.4. Sistemul bugetar public și
bugetar public şi componentele
componentele sale
sale

La
La nivelul
nivelul fiecărui
fiecărui stat stat se se folosesc
folosesc mai mai multe
multe categorii
categorii de bugete corelate
de bugete corelate care care alcătuiesc
alcătuiesc
un sistem.
un sistem.
Noțiunea de
Noţiunea de sistem
sistem bugetar
bugetar semnifică
semnifică un un ansamblu
ansamblu de de bugete
bugete publice
publice conexate
conexate ,, compuscompus
din mai
din mai multemulte componente
componente care care se se individualizează
individualizează printr-o printr-o serie serie de trăsături specifice
de trăsături specifice
(competenţe de
(competențe de programare,
programare, adoptare, adoptare, execuțieexecuţie și încheiere, surse
şi încheiere, surse de de constituire
constituire aa veniturilor,
veniturilor,
destinaţia cheltuielilor,
destinația cheltuielilor, nivel nivel teritorial
teritorial de de aplicare
aplicare etc.), etc.), dar dar șişi altele
altele ,, între
între care
care caracterul
caracterul public
public
al nevoilor și
al nevoilor şi resurselor
resurselor este este definitorie.
definitorie.
Sistemele
Sistemele bugetare bugetare sunt sunt concepute,
concepute, în în primul
primul rând, rând, înîn funcție
funcţie de de structura
structura organizatorică
organizatorică aa
fiecărui
fiecărui statstat și şi implicit
implicit de de exercitarea
exercitarea puterii puterii și administraţiei prin
şi administrației împărțirea administrativ-
prin împărțirea administrativ-
teritorială.
teritorială. Din Din acestacest punct
punct de de vedere, statele pot
vedere, statele pot fi: fi: de de tip
tip unitar,
unitar, cum cum suntsunt de de exemplu,
exemplu, Franţa,
Franța,
Marea Britanie, Italia,
Marea Britanie, Italia, Suedia,
Suedia, România,România, etc.; etc.; de de tip tip federal, între care
federal, între care se se pot
pot menționa
menționa SUA, SUA,
Canada, Elveţia, Germania, India, Brazilia, Mexic, Australia etc.
Canada, Elveția, Germania, India, Brazilia, Mexic, Australia etc.
Statele de
Statele de tip unitar sunt
tip unitar sunt organizate
organizate pe pe structuri administrativ-teritoriale la
structuri administrativ-teritoriale la nivelul
nivelul cărora
cărora
organe ale puterii și
funcţionează organe ale puterii şi administraţiei de stat locale cu grade diferite de autonomie, dar
funcționează administrației de stat locale cu grade diferite de autonomie, dar
și
şi cucu o o anumită
anumită subordonare
subordonare față faţă de de autoritățile
autorităţile centrale. centrale. În În diferite
diferite țări ţări aceste
aceste entități
entităţi
administrative au
administrative au denumiri
denumiri diferite (departamente și
diferite (departamente şi comune
comune în în Franţa,
Franța, comitatecomitate în în Marea
Marea
Britanie, judeţe,
Britanie, municipii, orașe
județe, municipii, orașe și şi comune
comune în în România
România etc.), etc.), conturate
conturate în în cadrul
cadrul procesului
procesului
evolutiv
evolutiv al al fiecărui
fiecărui stat. stat.
În
În mod
mod corespunzător
corespunzător organizării administrativ-teritoriale, structura
organizării administrativ-teritoriale, structura sistemului
sistemului bugetar,
bugetar, în în
statele
statele de de tiptip unitar,
unitar, cuprinde
cuprinde un un buget
buget al al autorităților
autorităților publice centrale și
publice centrale şi câte
câte un un buget
buget al al
autorităților
autorităților locale,
locale, de de lala nivelul
nivelul fiecărei
fiecărei structuri
structuri administrative
administrative reunite reunite sub sub denumirea
denumirea generică generică
de bugete locale.,
de bugete locale., care care corespund
corespund unităților administrativ-teritoriale. Pe
unităţilor administrativ-teritoriale. Pe lângălângă aceste
aceste douădouă
componente
componente majore, acest sistem bugetar cuprinde, adesea, un buget al asigurărilor sociale de
majore, acest sistem bugetar cuprinde, adesea, un buget al asigurărilor sociale de
stat, iar
stat, uneori și
iar uneori şi bugete
bugete ale ale unor
unor fonduri
fonduri speciale.
speciale.
Statele de
Statele de tip
tip federal
federal au au oo structură
structură organizatorică
organizatorică care care include:
include: federația,
federaţia, statele statele membre
membre
ale federației și
ale federației și unitățile
unitățile administrativ-teritoriale
administrativ-teritoriale proprii proprii cu organisme și
cu organisme şi instituții
instituţii proprii
proprii ale ale
și publice. În concordanță
puterii şi administraţiei publice. În concordanță cu organizarea statelor federale, structura
puterii administrației cu organizarea statelor federale, structura
sistemului lor
sistemului lor bugetar cuprinde: bugetul
bugetar cuprinde: bugetul federației;
federației; bugetul bugetul statelor
statelor membre
membre (federate)(federate) sau sau altor
altor
entități regionale; bugetele locale. De regulă bugetele
entităţi regionale; bugetele locale. De regulă bugetele locale se includ în fiecare din bugetele locale se includ în fiecare din bugetele
statelor federate,
statelor federate, dar dar bugetul
bugetul federalfederal nu nu include
include pe pe acestea
acestea din din urmă.
urmă.
Repartizarea veniturilor
Repartizarea veniturilor și şi cheltuielilor
cheltuielilor între între verigile
verigile sistemului
sistemului bugetarbugetar înîn fiecare fiecare stat
stat se
se
face
face înîn funcție
funcție de de modul
modul în în care
care au au fost
fost delimitate
delimitate atribuțiunile
atribuţiunile și şi competențele
competențele între între autoritățile
autorităţile
centrale și
publice centrale
publice şi cele locale. De
cele locale. De regulă, veniturile cele
regulă, veniturile cele maimai importante
importante și şi principalele
principalele categorii
categorii
de
de cheltuieli
cheltuieli fac fac obiectul
obiectul bugetului
bugetului central central sau sau federal,
federal, în în bugetele
bugetele statelor
statelor membre
membre ale ale federației
federației
și
şi in bugetele locale
in bugetele locale fiind înscrise veniturile
fiind înscrise veniturile și şi cheltuielile
cheltuielile de de mai mai mică mică importanță,
importanţă, în în
directă cu interesele caracteristice
corespondență directă cu interesele caracteristice fiecărei comunităţi locale.
corespondență fiecărei comunități locale.
În
În cazul României, ca
cazul României, ca stat
stat unitar,
unitar, sistemul
sistemul său bugetar se
său bugetar încadrează înîn tipologia
se încadrează tipologia statelor
statelor
cu asemenea structură administrativă, iar nevoile de resurse
cu asemenea structură administrativă, iar nevoile de resurse bugetare la nivelul statului, inclusiv bugetare la nivelul statului, inclusiv
a autorităților locale, și posibilitățile de acoperire a acestora sunt reflectate în bugetul general
de. ou.

consolidat. Acest
consolidat. Acest buget buget reflectă
reflectă fluxurile
fluxurile financiare
financiare publice publice de de formare
formare aa resurselor
resurselor bugetarebugetare și şi

82
de repartizare
de repartizare aa acestora
acestora pe pe destinații,
destinaţii, în în conformitate
conformitate cu cu nevoia
nevoia socială
socială și şi cucu obiectivele
obiectivele de de
politică
politică financiară
financiară specifice
specifice anului
anului la la care
care sese referă, înglobând pe
referă, înglobând pe cele
cele specifice
specifice din din bugetul
bugetul de de
stat,
stat, din bugetele locale,
din bugetele locale, din bugetul asigurărilor
din bugetul asigurărilor sociale
sociale de de stat
stat și şi din
din bugetele fondurilor
bugetele fondurilor
speciale.
speciale.
Prin bugetul
Prin bugetul de de stat
stat sunt
sunt reflectate
reflectate sub sub aspect
aspect financiar,
financiar, acțiunile
acţiunile de de interes
interes național,
naţional,
concretizând
concretizând principalele
principalele resurse
resurse financiare
financiare mobilizate
mobilizate la la dispoziția
dispoziția statului,
statului, carecare suntsunt folosite
folosite
apărarea țării, asigurarea ordinii
pentru realizarea acţiunilor social-culturale, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice, înfăptuirea
pentru realizarea acțiunilor social-culturale, publice, înfăptuirea
protecţiei sociale
protecției sociale etc.etc.
Bugetele locale
Bugetele evidenţiază, la
locale evidențiază, la rândul
rândul lor, lor, cheltuielile
cheltuielile pentrupentru acțiuniacţiuni specifice
specifice
colectivităților
colectivităților locale,
locale, care
care suntsunt finanțate
finanţate din din venituri proprii, respectiv
venituri proprii, respectiv din din transferuri
transferuri de de lala
bugetul de
bugetul de stat
stat etc.
etc.
Bugetul
Bugetul asigurărilor
asigurărilor sociale sociale de de stat
stat cuprinde
cuprinde cheltuieli
cheltuieli specifice
specifice acestui acestui domeniu
domeniu
concretizate
concretizate în în plataplata pensiilor,
pensiilor, ajutoarelor
ajutoarelor și şi indemnizațiilor,
indemnizaţiilor, protecției
protecţiei sociale,
sociale, respectiv
respectiv
veniturile corespunzătoare
veniturile corespunzătoare acestora acestora (cum(cum sunt
sunt contribuțiile
contribuțiile pentru
pentru asigurări
asigurări sociale
sociale etc.).etc.).
Bugetele fondurilor
Bugetele fondurilor specialespeciale cuprind
cuprind venituri
venituri dindin taxe, contribuţii și
taxe, contribuții şi alte vărsăminte
alte vărsăminte
speciale, concretizând cheltuieli
destinate anumitor acţiuni speciale, concretizând cheltuieli menite să asigure îndeplinirea
destinate anumitor acțiuni menite să asigure îndeplinirea
obiectivelor aprobate
obiectivelor aprobate prin prin legea
legea de de instituire
instituire aa acestora.
acestora.

83
83
 CAPITOLUL 7
CAPITOLUL 7

SISTEMUL CHELTUIELILOR
SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE
PUBLICE
7.1. Conceptul
7.1. Conceptul de
de cheltuieli publice și
cheltuieli publice şi conținutul
conţinutul acestora
acestora

Conceptul
Conceptul de de cheltuială
cheltuială publică
publică este utilizat cu
este utilizat cu mai
mai multe
multe sensuri,sensuri, dintredintre care care se se disting
disting
juridic și
cel juridic şi cel economic.
cel cel economic.
În
În sens juridic, noțiunea
sens juridic, noţiunea de de cheltuială
cheltuială publică publică semnificăsemnifică o o plată
plată legată
legată de de funcționarea
funcţionarea
instituțiilor publice
instituțiilor publice și, şi, înîn general,
general, de înfăptuirea activităților
de înfăptuirea activităţilor cu cu caracter
caracter public,public, inclusiv
inclusiv aa
întreprinderilor cu
întreprinderilor cu capital
capital de de stat.
stat. În În această
această primă primă accepțiune,
accepţiune, apare apare în în prim
prim plan plan faptul
faptul că că
cheltuielile
cheltuielile publice publice se se realizează
realizează printr-un
printr-un complex complex de organe și
de organe și entități
entități publice
publice (instituții,
(instituţii,
întreprinderi etc.),
întreprinderi etc.), cucu competențe
competenţe în în avizarea
avizarea și şi efectuarea operaţiunilor de
efectuarea operațiunilor de plăți
plăți pe pe seama
seama
resurselor
resurselor financiare
financiare publice,
publice, respectiv
respectiv în în cheltuirea
cheltuirea banului public, potrivit
banului public, potrivit normelor
normelor legale. legale.
Spre
Spre deosebire , în sens economic, noţiunea de cheltuială publică exprimă procesele
deosebire , în sens economic, noțiunea de cheltuială publică exprimă procesele
economice de
economice de repartiție
repartiție aa PIB, PIB, concretizate
concretizate prin alocarea și
prin alocarea şi utilizarea
utilizarea resurselor
resurselor bănești băneşti
(financiare), pentru realizarea de acțiuni considerate de interes public, la nivel naţional sau
(financiare), pentru realizarea de acțiuni considerate de interes public, la nivel național sau alal
colectivităților
colectivităţilor locale locale etc.etc. Această
Această aa doua doua accepțiune
accepţiune include include în în sine
sine și şi conținutul
conţinutul de de procese
procese
economice
economice de de consum
consum public public de de resurse,
resurse, ce ce se se efectuează
efectuează în în legătură
legătură directă directă cu cu satisfacerea
satisfacerea
nevoilor
nevoilor de utilități sociale
de utilităţi sociale publice.
publice.
Aşadar, în
Așadar, în sens
sens economic,
economic, conceptul
conceptul de de cheltuială
cheltuială publicăpublică exprimă
exprimă o o anumită
anumită categorie
categorie de de
procese și
procese relații economice
şi relații economice care care se se manifestă
manifestă între între autoritățile
autoritățile publicepublice (de (de stat),
stat), pepe de de o parte și
o parte şi
persoane fizice
persoane fizice sau juridice, pe
sau juridice, pe de de altăaltă parte,
parte, cu cu prilejul
prilejul alocării
alocării (pe (pe destinații)
destinaţii) și şi utilizării
utilizării
resurselor
resurselor financiare
financiare administrate
administrate de de către
către aceste
aceste autorități.
autorităţi. Expresie
Expresie aa manifestării
manifestării aa finanțelor,
finanţelor,
conţinutul cheltuielilor
conținutul cheltuielilor constă constă în în procesele
procesele și relaţiile economice
şi relațiile economice în în forma bănească prin
forma bănească prin care
care are
are
distribuirea și
loc distribuirea
loc şi utilizarea
utilizarea efectivă
efectivă aa fondurilor
fondurilor financiarefinanciare publice.
publice. În În acest
acest caz,caz, esteeste avut
avut înîn
vedere conţinutul cheltuielilor
vedere conținutul cheltuielilor publicepublice de relaţii de
de relații de redistribuire
redistribuire financiară
financiară aa PIB PIB sau sau chiar
chiar aa
avuţiei naționale,
avuției naționale, respectiv
respectiv de realocare aa resurselor,
de realocare resurselor, prin prin intermediul
intermediul autorităților autorităţilor publice,publice, în în
favoarea diferitelor
favoarea diferitelor persoane
persoane fizicefizice și juridice aflate
şi juridice aflate în în ipostaza
ipostaza de de beneficiare
beneficiare de de utilități
utilități sociale,
sociale,
inclusiv de bani publici. Astfel, ele se află la baza
inclusiv de bani publici. Astfel, ele se află la baza ofertei de utilități publice, sub formele ofertei de utilități publice, sub formele
bunurilor și
bunurilor şi serviciilor
serviciilor destinate
destinate consumului
consumului public public și, în principiu,
şi, în principiu, trebuie trebuie să să asigure,
asigure, sub sub aspect
aspect
normală instituțiilor de stat, respectiv
financiar, funcţionarea normală instituţiilor de stat, respectiv îndeplinirea funcțiilor şi sarcinilor
financiar, funcționarea îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor
statului.
statului. În În același
acelaşi timp,
timp, conținutul
conţinutul lor lor se se aflăaflă sub sub incidența
incidenţa programelor
programelor de de guvernare
guvernare ale ale
puterea în stat, iar, în mod obișnuit,
grupurilor care deţin puterea în stat, iar, în mod obişnuit, se concretizează prin finanţarea de
grupurilor care dețin se concretizează prin finanțarea de
acțiuni, considerate
acțiuni, considerate de de interes
interes public,
public, ce ce corespund
corespund obiectivelor
obiectivelor urmărite urmărite de de către
către autoritățile
autoritățile
publice.
publice.
Pe de
Pe de altă
altă parte,
parte, specificul
specificul activităților
activităţilor ce ce antrenează
antrenează alocarea alocarea și şi cheltuirea
cheltuirea de de resurse
resurse
bănești,
băneşti, fiefie direct
direct de de către
către entități
entități publice
publice ,, fie fie prin
prin intermediul
intermediul bugetuluibugetului public, public, determină
determină și şi oo
altă interpretare a noțiunii de cheltuială publică. Sub acest aspect,
altă interpretare a noţiunii de cheltuială publică. Sub acest aspect, conceptul de cheltuială publică conceptul de cheltuială publică
are un sens
are un sens mai mai larg,
larg, atunci
atunci cândcând se se referă
referă la la ansamblul
ansamblul activităților
activităţilor cu cu caracter
caracter public,
public, incluzând
incluzând
și pe cele materiale din întreprinderile cu capital de
şi pe cele materiale din întreprinderile cu capital de stat, în care cheltuielile se acoperă, în stat, în care cheltuielile se acoperă, în
principiu, din
principiu, venituri proprii.
din venituri proprii. Comparativ,
Comparativ, el el are
are unun sens
sens maimai restrâns,
restrâns, atunci atunci când când sunt sunt avute
avute înîn
vedere doar activități ce se desfășoară prin instituții
vedere doar activităţi ce se desfăşoară prin instituţii publice (bugetare), iar cheltuielile acestora
publice (bugetare), iar cheltuielile acestora
sunt
sunt înîn principiu,
principiu, reflectate
reflectate în în bugetul
bugetul public. public. În În acest
acest din urmă caz,
din urmă caz, conceptul
conceptul de de cheltuială
cheltuială
publică presupune alocarea
publică presupune alocarea de sume de sume din buget și se confundă, adesea,
din buget şi se confundă, adesea, cu cel de cheltuială cu cel de cheltuială
bugetară
bugetară (a (a statului)
statului) ..

84
84
 A
În
In interpretarea
interpretarea noțiunii noţiunii de de cheltuială
cheltuială publică publică prezintă
prezintă un un deosebit
deosebit interes interes abordarea
abordarea
acesteia de
acesteia de pe pe pozițiile,
poziţiile, fie fie ale ale concepției
concepției clasice, clasice, fie fie ale
ale concepției
concepției moderne, moderne, cu cu privire
privire la la
finanţele publice.
finanțele publice.
Astfel,
Astfel, în în concepția economiştilor clasici,
concepția economiștilor clasici, cheltuiala
cheltuiala publicăpublică reprezintă
reprezintă o o consumațiune
consumaţiune de de
valori cu caracter definitiv, nerecuperabil. Ea afectează
valori cu caracter definitiv, nerecuperabil. Ea afectează în sens negativ mărimea produsului în sens negativ mărimea produsului
național și
național şi duce
duce la la o o diminuare
diminuare aa avuției naționale, având
avuţiei naționale, având și şi un impact nefavorabil
un impact nefavorabil asupra asupra
și prosperității Această
reproducerii capitalului şi prosperității națiunii. Această interpretare corespunde viziunii clasice
reproducerii capitalului națiunii. interpretare corespunde viziunii clasice
asupra
asupra activității
activităţii neproductive
neproductive aa statului, statului, care care era era considerat
considerat doar doar un un consumator
consumator de de resurse
resurse
pentru realizarea acţiunilor cu caracter public finanţate din resursele publice. În mod firesc,
pentru realizarea acțiunilor cu caracter public finanțate din resursele publice. În mod firesc,
cheltuielile aferente
cheltuielile aferente acestora
acestora se se cereau
cereau reduse
reduse la la strictul
strictul necesar,
necesar, pentru pentru ca ca astfel
astfel efectul
efectul negativ
negativ
antrenat
antrenat să să fie
fie cât
cât mai
mai redus.
redus.
Prin comparație,
Prin comparaţie, în în concepția
concepţia modernă, modernă, cheltuialacheltuiala publică publică este este interpretată
interpretată în în contextul
contextul
reconsiderării
reconsiderării roluluirolului atribuit
atribuit statului,
statului, văzutvăzut înîn altă altă ipostază
ipostază decât decât aceeaaceea de de simplu
simplu consumator
consumator de de
resurse
resurse pentru îndeplinirea sarcinilor
pentru îndeplinirea sarcinilor tradiționale. Prevalează acum
tradiționale. Prevalează acum ideea ideea că că prin
prin rolul
rolul ce-i
ce-i revine
revine
ca
ca stat
stat al bunăstării, acesta
al bunăstării, acesta realizează
realizează în în bună
bună măsură
măsură o o redistribuire
redistribuire aa produsului produsului creat creat și, şi, prin
prin
urmare,
urmare, cheltuielile
cheltuielile publice
publice nu nu maimai reprezintă
reprezintă doar doar consumuri
consumuri definitivedefinitive de de resurse,
resurse, ci ci și
şi procese
procese
alocare aa resurselor,
de alocare
de resurselor, în în scopul
scopul folosirii
folosirii mai mai raționale
raţionale aa acestora,
acestora, respectiv
respectiv ale ale asigurării
asigurării unei unei
dezvoltări echilibrate a economiei și
dezvoltări echilibrate a economiei şi a stabilităţii sociale. a stabilității sociale.
În
În noile
noile condiții,
condiţii, conformconform teoriei teoriei regulaționiste,
regulaţioniste, statul statul este este prezentat
prezentat ca ca partener
partener social,
social,
având
având ca preocupare păstrarea echilibrului întregului sistem şi implicit satisfacerea mai deplină aa
ca preocupare păstrarea echilibrului întregului sistem și implicit satisfacerea mai deplină
nevoilor întregii colectivități.
nevoilor întregii colectivități. Astfel, Astfel, cheltuielile
cheltuielile specificespecifice instituțiilor
instituţiilor de de stat
stat care
care funcționează
funcţionează
în sfera activităților pot avea, fie și
în sfera activităţilor nemateriale, pot avea, fie şi numai indirect, unele efecte pozitive fața
nemateriale, numai indirect, unele efecte pozitive faţa de de
produsul creat
produsul creat și şi avuția naţională. În
avuţia națională. În contrast
contrast cu cu interpretarea
interpretarea clasică, clasică, se se admite
admite acum acum că că
instituțiile de
instituțiile de stat tradiționale și,
stat tradiționale şi, mai
mai ales,
ales, unele
unele nou nou create
create pot pot exercita
exercita o acţiune favorabilă
o acțiune favorabilă
dezvoltării
dezvoltării societății
societăţii și şi creșterii
creşterii avuțieiavuţiei naționale.
naţionale.
Caracteristic, pentru
Caracteristic, concepția modernă
pentru concepția modernă asupra asupra cheltuielilor
cheltuielilor publice, publice, apare apare faptul
faptul ca ca ele
ele
privite și
sunt privite
sunt şi ca
ca procese
procese de de realocare
realocare aa resurselor,
resurselor, deoarece deoarece oo bună bună parte parte aa acestora
acestora concretizează
concretizează
preocupările
preocupările statuluistatului pentru
pentru orientarea
orientarea utilizării
utilizării lor lor în în concordanță
concordanţă cu cu anumite
anumite criterii
criterii de de optim
optim
social-economic. Realocarea resurselor financiare ca procese de redistribuire prin cheltuieli
social-economic. Realocarea resurselor financiare ca procese de redistribuire prin cheltuieli
publice,
publice, (fără(fără aa reprezenta
reprezenta un un consum
consum public), public), poate poate fi fi invocată
invocată ca ca argument
argument în în favoarea
favoarea
acestora la cele private, considerate, în principiu,
asimilării acestora la cele private, considerate, în principiu, recuperabile pe seama rezultatului
asimilării recuperabile pe seama rezultatului
global
global al al activităților
activităţilor în în care
care sunt sunt angajate.
angajate.
Aşadar, în interpretarea modernă, cheltuielile
Așadar, în interpretarea modernă, cheltuielile publice publice sunt sunt recunoscute
recunoscute doar doar parțial
parțial ca ca
expresie aa unor
expresie unor procese
procese de de consum
consum final; final; cealaltă
cealaltă parte parte aa lor lor are,
are, fiefie unun caracter
caracter recuperabil,
recuperabil, fie fie
unul
unul de de realocări
realocări de de resurse,
resurse, ele ele generând,
generând, pe pe ansamblu,
ansamblu, în în mod mod directdirect sau sau indirect,
indirect, efecteefecte
pozitive asupra
pozitive reproducţiei sociale.
asupra reproducției sociale. Această
Această interpretare,
interpretare, determinată
determinată de de specificul
specificul acțiunilor
acţiunilor ce ce
finanţează, se
se finanțează,
se se reflectă
reflectă și în dimensionarea
şi în dimensionarea și şi structurarea
structurarea cheltuielilor
cheltuielilor publice, publice, chiar chiar dacă, într-
dacă, într-
oo anumită
anumită măsură,măsură, opțiunile
opțiunile în în acest
acest domeniu
domeniu au au o o semnificație
semnificație politică politică ce ce prevalează
prevalează asupra asupra
celei economice.
celei economice.
Abordarea diferențiată prin
Abordarea diferențiată prin prisma
prisma efectelor
efectelor antrenate
antrenate de de cheltuielile
cheltuielile publice publice permitepermite
aprecierea mai
aprecierea nuanţată aa eficienței
mai nuanțată eficienţei lor lor șişi fundamentarea
fundamentarea deciziilor deciziilor prin prin utilizarea
utilizarea de criterii și
de criterii şi
modele de optimizare adecvate. În acest context, limitarea
modele de optimizare adecvate. În acest context, limitarea unor categorii de cheltuieli, ca cele de unor categorii de cheltuieli, ca cele de
tipul transferurilor,
tipul transferurilor, cu cu acordarea
acordarea de subvenţii etc.,
de subvenții etc., se se consideră
consideră aa avea avea oo influență
influență pozitivă,
pozitivă,
favorabilă creșterii și dezvoltării
favorabilă creşterii eficienţei şi dezvoltării economice şi sociale.
eficienței economice și sociale.
Prin urmare, considerate
Prin urmare, considerate global, global, cheltuielile
cheltuielile publice publice vizează vizează atât atât sfera
sfera activităților
activităților
cât și pe cea a activităților materiale. Ele
nemateriale, cât şi pe cea a activităților materiale. Ele se concretizează prin finanțarea de
nemateriale, se concretizează prin finanțarea de acțiuni
acţiuni
de interes
de interes public
public cu cu un conţinut preponderent
un conținut social-cultural și
preponderent social-cultural şi dede servicii
servicii generale,
generale, inclusiv
inclusiv de de
apărare
apărare națională,
națională, dar dar și şi unul economic. Prin
unul economic. Prin efectuarea
efectuarea lor, lor, se se creează
creează condițiicondiţii necesare
necesare
funcţionării organelor
funcționării organelor și instituţiilor de
şi instituțiilor de stat,
stat, care,
care, principial,
principial, desfășoară
desfăşoară activitățiactivități nemateriale,
nemateriale, sau sau
realizării
realizării unor
unor procese
procese economice
economice (materiale), (materiale), de de producere
producere de bunuri și
de bunuri şi servicii,
servicii, ce ce sese reflectă
reflectă în în
85
85
produsul naţional. Aceasta
produsul național. Aceasta implicăimplică plăți plăţi efectuate
efectuate pe pe seama
seama resurselor
resurselor financiare
financiare publice publice pentrupentru
achiziţionarea sau
achiziționarea sau crearea
crearea de bunuri și
de bunuri şi echipamente,
echipamente, atât atât de de natura
natura investițiilor
investițiilor (terenuri,
(terenuri, clădiri,
clădiri,
instalații etc.),
instalații etc.), câtcât șişi de funcționare curentă
de funcționare curentă aa instituțiilor
instituţiilor și întreprinderilor din
şi întreprinderilor din sectorul
sectorul publicpublic
(materiale,
(materiale, energie
energie electrică,
electrică, salarii
salarii etc.).
etc.).
Conţinutul cheltuielilor
Conținutul cheltuielilor publice publice s-a s-a diversificat
diversificat continuu, continuu, corespunzător
corespunzător mutațiilor mutaţiilor
survenite în planul activității instituțiilor și al rolului statului, ajungându-se ca sistemul acestora
să înglobeze și
să înglobeze şi unele
unele cheltuieli
cheltuieli specifice,
specifice, menitemenite să să servească
servească drept drept instrumente
instrumente de de influențare
influențare
asupra evoluției societății.
asupra evoluţiei societăţii.
În
În raport
raport cu cu modul
modul de de finanțare
finanţare al al cheltuielilor
cheltuielilor de de interes
interes public
public la la care
care se se referă,
referă, sistemul
sistemul
următoarele componente
cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore: cheltuieli bugetare; cheltuieli
cheltuielilor publice cuprinde majore: cheltuieli bugetare; cheltuieli
extrabugetare;
extrabugetare; cheltuieli
cheltuieli speciale;
speciale; cheltuieli
cheltuieli ale întreprinderilor (entităților
ale întreprinderilor (entităților economice)
economice) cu cu capital
capital
de stat.
de stat.
Cheltuielile bugetare
Cheltuielile bugetare sunt sunt acelea înscrise înîn bugetul
acelea înscrise bugetul public public și şi care
care se finanţează din
se finanțează din
fondul bugetar, adică din resursele bănești administrate
fondul bugetar, adică din resursele băneşti administrate de autoritățile publice centrale sau de autoritățile publice centrale sau
locale
locale (de(de stat),
stat), în în cadrul
cadrul bugetului
bugetului public public național.
naţional. La La rândul
rândul lor, lor, cheltuielile
cheltuielile bugetare,bugetare, care care
reprezintă
reprezintă principalul
principalul subsistem subsistem al al cheltuielilor
cheltuielilor publice, publice, se se structurează,
structurează, în în funcție
funcţie de de
componentele bugetului
componentele bugetului public naţional și
public național şi de de autoritățile
autoritățile publice publice la la nivelul
nivelul cărora cărora se se
administrează
administrează resurseleresursele pentru pentru finanțarea
finanţarea acestora,
acestora, pe următoarele categorii:
pe următoarele categorii:
-- cheltuieli
cheltuieli finanțate
finanţate din din bugetul
bugetul administrației
administraţiei de de stat
stat centrale
centrale sau sau federale;
federale;
-- cheltuieli
cheltuieli finanțate
finanţate din din bugetele
bugetele administrațiilor
administraţiilor locale locale sau sau ale ale statelor
statelor membremembre ale ale
federației,
federației;
-- cheltuieli finanţate din
cheltuieli finanțate din bugetul
bugetul asigurărilor
asigurărilor socialesociale de de stat.
stat.
Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din
Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele
resursele (veniturile)
(veniturile)
acumulate și
acumulate utilizate direct
şi utilizate direct de de către
către instituții
instituţii publice
publice în în cadrul
cadrul propriei
propriei activități,
activități, fără fără aa maimai fi fi
înscrise și
înscrise şi vehiculate prin intermediul bugetului de stat.
vehiculate prin intermediul bugetului de stat.
Cheltuielile speciale
Cheltuielile speciale vizeazăvizează realizarea
realizarea anumitor
anumitor obiectiveobiective sau sau acțiuni
acţiuni de de interes public și
interes public şi
finanţate din
sunt finanțate
sunt din resurse
resurse publicepublice ce ce se se constituie
constituie în în fonduri
fonduri speciale,
speciale, distincte,
distincte, administrate
administrate
direct
direct dede către
către anumite
anumite ministere
ministere sau sau alte
alte organe
organe de de stat.
stat. Așa,
Aşa, de de exemplu,
exemplu, fondul fondul pentrupentru asigurări
asigurări
sociale,
sociale, fondul
fondul pentru pentru sănătate,
sănătate, fondul fondul pentru pentru agricultură,
agricultură, fondul fondul pentru pentru construirea
construirea și şi
modernizarea
modernizarea drumurilordrumurilor etc. etc. sunt
sunt administrate
administrate de de către
către ministerele
ministerele de de resort
resort și şi servesc
servesc finanțării
finanțării
unor nevoi
unor nevoi specifice
specifice domeniilor
domeniilor respective.
respective.
Cheltuielile
Cheltuielile întreprinderilor
întreprinderilor (entităților(entităţilor economico-financiare)
economico-financiare) cu cu capital
capital de stat fac
de stat fac
parte,
parte, dede asemenea,
asemenea, din din sistemul
sistemul cheltuielilor
cheltuielilor publice,
publice, dar, dar, în în principiu,
principiu, nu nu se se reflectă
reflectă în în bugetul
bugetul
de stat şi deci nu sunt cheltuieli bugetare. Cheltuielile acestor întreprinderi, fie că sunt de
de stat și deci nu sunt cheltuieli bugetare. Cheltuielile acestor întreprinderi, fie că sunt de
investiții sau
investiții sau de exploatare au
de exploatare au unun caracter
caracter public
public (în (în totalitatea
totalitatea lor) lor) dată
dată fiind
fiind proprietatea
proprietatea publică publică
pe
pe care
care acestea
acestea se întemeiază. În
se întemeiază. În mod
mod firesc, toate întreprinderile
firesc, toate întreprinderile publice publice care care funcționează
funcţionează în în
sfera
sfera activităților
activităților materiale,
materiale, economice,
economice, pot pot obține venituri și
obţine venituri şi constitui
constitui fonduri fonduri financiare,
financiare, pe pe
seama cărora să-și și chiar
seama cărora să-şi acopere integral cheltuielile şi chiar să realizeze, per sold, un beneficiu
acopere integral cheltuielile să realizeze, per sold, un beneficiu
(profit).
(profit).
Dacă
Dacă avem avem în în vedere
vedere autoritățile
autoritățile publicepublice care care pot pot angaja
angaja diferitele
diferitele cheltuieli
cheltuieli publice,
publice,
acestea se
acestea se compun
compun din: din:
-- cheltuieli
cheltuieli ale administrațiilor
ale administraţiilor centrale centrale (federale)
(federale) de de stat,
stat, finanțate
finanţate din din fondurile
fondurile
extrabugetare și
bugetare, extrabugetare
bugetare, şi speciale,
speciale, inclusiv
inclusiv din din fondul
fondul asigurărilor
asigurărilor socialesociale de de stat;
stat,
-- cheltuieli
cheltuieli ale ale administrațiilor
administraţiilor locale, locale, regionale
regionale etc. etc. finanțate
finanţate din din fondurile
fondurile bugetarebugetare ale ale
entităților
entităților administrativ — teritoriale;
administrativ – teritoriale;
-- cheltuieli
cheltuieli ale întreprinderilor și
ale întreprinderilor şi altor
altor entități
entități economico-financiare
economico-financiare cu cu capital
capital stat.
stat.
La aceste categorii se mai pot adăuga și
La aceste categorii se mai pot adăuga şi cheltuielile cu caracter public ale organizațiilor
cheltuielile cu caracter public ale organizațiilor
internaţionale, finanțate
internaționale, finanţate din din resursele
resursele mobilizate
mobilizate de de lala membrii
membrii acestora,
acestora, respectiv
respectiv de de lala statele
statele
membre ale acestor organizaţii.
membre ale acestor organizații.
86
 7.2. Clasificarea
7.2. Clasificarea cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice

Clasificarea
Clasificarea cheltuielilor
cheltuielilor publice publice după după diferitediferite criteriicriterii face face posibilă
posibilă cunoașterea
cunoaşterea
conţinutului economic şi rolului diferitelor categorii de cheltuieli, precum şi structura lor
conținutului economic și rolului diferitelor categorii de cheltuieli, precum și structura lor înîn
cadrul unor
cadrul unor clasificații
clasificaţii bugetare adecvate.
bugetare adecvate.
După
După rolul pe care cheltuielile publice
rolul pe care cheltuielile publice îlîl au au în în înfăptuirea
înfăptuirea reproducției
reproducţiei sociale, sociale, acestea
acestea
sunt grupate
sunt grupate astfel:astfel: cheltuieli
cheltuieli rea/e reale sau negative și
sau negative şi cheltuieli
cheltuieli economice
economice sau sau pozitive.
pozitive.
Cheltuielile reale
Cheltuielile reale reprezintă
reprezintă un un consum
consum de de produs
produs național,
național, și şi nunu au au ca ca efect
efect crearea
crearea de de
venit naţional. Cheltuielile
venit național. Cheltuielile reale reale au au un neproductiv și
caracter neproductiv
un caracter şi sese referă
referă la: întreținerea aparatului
la: întreţinerea aparatului
de
de stat,
stat, plata
plata dobânzilor
dobânzilor și comisioanelor la
şi comisioanelor împrumuturile de
la împrumuturile de stat, întreținerea și
stat, întreţinerea şi dotarea
dotarea cu cu
armament și
armament tehnică de
şi tehnică de luptă
luptă aa armatei
armatei etc. etc.
Cheltuielile economice
Cheltuielile economice au au un productiv și
caracter productiv
un caracter şi se
se concretizează
concretizează în: în: investiții
investiţii efectuate
efectuate
de
de stat
stat pentru înființarea de
pentru înființarea de noi întreprinderi, modernizarea
noi întreprinderi, întreprinderilor existente,
modernizarea întreprinderilor existente, construirea
construirea
de drumuri,
de drumuri, poduri poduri și, şi, înîn general,
general, dezvoltarea
dezvoltarea infrastructurii.
infrastructurii.
Cheltuielile economice au drept consecinţă crearea
Cheltuielile economice au drept consecință crearea de de produs
produs național,
național, având având efecteefecte
favorabile asupra
favorabile asupra procesului
procesului de de ansamblu
ansamblu al al reproducției
reproducţiei sociale. sociale.
Un asemenea
Un asemenea criteriu criteriu de de gruparea
gruparea cheltuielilor
cheltuielilor publice publice permite permite studierea studierea și şi analiza
analiza
cheltuielilor
cheltuielilor după după aportul
aportul lor lor la la creșterea
creşterea avuției naţionale și
avuţiei naționale şi luarea
luarea unor unor eventuale
eventuale măsuri măsuri de de
către stat pentru diminuarea cheltuielilor reale
către stat pentru diminuarea cheltuielilor reale şi creşterea celor economice. și creșterea celor economice.
După natura
După natura și şi aportul
aportul cheltuielilor
cheltuielilor la la crearea condițiilor privind
crearea condițiilor privind activitatea
activitatea entităților
entităților
publice,
publice, acestea se grupează în cheltuieli de funcționare sau curente, cheltuieli de transfer și
acestea se grupează în cheltuieli de funcționare sau curente, cheltuieli de transfer şi
cheltuieli de
cheltuieli de investiții.
investiții.
În
În categoria
categoria cheltuielilor
cheltuielilor de funcționare sunt
de funcționare sunt cuprinse
cuprinse acele acele cheltuieli
cheltuieli care care asigură
asigură bunulbunul
mers
mers al al activității instituțiilor publice,
activități instituțiilor publice, concretizându-se
concretizându-se în în plăți
plăți pentrupentru salarii,salarii, consumuri
consumuri
materiale sau
materiale sau cheltuieli
cheltuieli administrativ-gospodărești.
administrativ-gospodăreşti.
În
În categoria
categoria cheltuielilor
cheltuielilor de transfer sunt
de transfer sunt cuprinse
cuprinse sumele sumele transmise transmise către către diferite
diferite
persoane
persoane care care nu nu participă
participă direct direct la la activitatea
activitatea curentă curentă aa entităților
entităților publice:
publice: dobânzi, dobânzi, comisioane
comisioane
și câștiguri aferente împrumuturilor de stat, subvenții
şi câştiguri aferente împrumuturilor de stat, subvenţii acordate firmelor, pensii acordate acordate firmelor, pensii acordate
veteranilor de
veteranilor de război
război sau sau altor
altor categorii
categorii sociale,
sociale, ajutoare
ajutoare de de șomaj
şomaj și şi alte
alte cheltuieli
cheltuieli cu cu caracter
caracter
social.
social.
În
În categoria
categoria cheltuielilor
cheltuielilor de investiţii sunt
de investiții sunt cuprinse
cuprinse cele cele privind înființarea unor
privind înfiinţarea unor noi noi
întreprinderi sau modernizarea celor existente și,
întreprinderi sau modernizarea celor existente şi, în general, dotarea cu mijloace de natura în general, dotarea cu mijloace de natura
activelor fixe
activelor fixe corporale,
corporale, care care asigură
asigură cadrul
cadrul necesar
necesar funcționării
funcționării entităților
entităţilor publice.publice.
După
După conţinutul material sau de muncă vie al proceselor prin care se
conținutul material sau de muncă vie al proceselor prin care se concretizează,
concretizează,
cheltuielile
cheltuielile sunt sunt grupate
grupate în în două
două mari mari categorii:
categorii: cheltuieli materiale și
cheltuieli materiale şi cheltuieli
cheltuieli de de personal.
personal.
În
În categoria
categoria cheltuielilor
cheltuielilor materiale materiale sunt sunt cuprinse
cuprinse cele cele ocazionate
ocazionate de de achiziționarea
achiziţionarea
materiilor prime
materiilor prime și şi materialelor,
materialelor, obiectelor obiectelor de de inventar,
inventar, combustibilului,
combustibilului, energiei, energiei, utilajelor,
utilajelor,
instalațiilor, mijloacelor
instalațiilor, mijloacelor de transport ș.a.
de transport ş.a. necesare consumului curent
necesare consumului curent sau înzestrării cu
sau înzestrării cu active
active fixefixe
corporale
corporale aa întreprinderilor
întreprinderilor sau sau instituțiilor
instituţiilor de de stat.
stat.
În
În categoria
categoria cheltuielilor
cheltuielilor de de personal
personal sunt sunt incluse
incluse plățile
plăţile privind salariile și
privind salariile şi asimilate
asimilate lor, lor,
șomaj,
pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc.
pensiile, ajutoarele de indemnizațiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc.
În
În funcție
funcţie de de caracterul
caracterul permanent
permanent sau sau incidental,
incidental, cheltuielile
cheltuielile statului statului pot pot fi fi grupate
grupate astfel:
astfel:
ordinare, care au caracter permanent și
cheltuieli ordinare, care au caracter permanent şi cheltuieli extraordinare, care au caracter
cheltuieli cheltuieli extraordinare, care au caracter
excepțional.
excepțional.
Faţă de
Față de clasificările
clasificările anterioare
anterioare se se remarcă
remarcă și şi faptul
faptul că, că, mai mai alesales în în plan bugetar, practica
plan bugetar, practica
financiară
financiară aa statelor statelor și şi aa organismelor internaţionale aa statuat
organismelor internaționale statuat diferite
diferite tipuri tipuri de de clasificări,
clasificări,
cunoscute și
cunoscute şi sub
sub denumirea
denumirea de de clasificații bugetare, și
clasificaţii bugetare, şi anume:
anume: a) a) administrativă;
administrativă; b) b) economică;
economică; c) c)
funcțională; d)
funcțională; d) financiară;
financiară; e) e) gruparea
gruparea folosită
folosită în în organismele
organismele ONU ONU ș.a. ş.a.

87
 administrativ-departamentală are
Clasificația administrativ-departamentală
Clasificația are lala bază
bază instituțiile
instituţiile prin prin carecare sese efectuează
efectuează
cheltuielile publice;
cheltuielile publice; ministere, instituţii publice
ministere, instituții publice autonome,
autonome, unități unități administrativ-teritoriale,
administrativ-teritoriale, fiind fiind
utilă
utilă deoarece
deoarece alocațiile
alocaţiile bugetarebugetare se se stabilesc
stabilesc pe aceşti beneficiari.
pe acești beneficiari. Ea Ea prezintă
prezintă însă însă dezavantajul
dezavantajul
că
că un
un minister,
minister, departament,
departament, agenție agenţie guvernamentală,
guvernamentală, judeţ, județ, municipiu,
municipiu, oraș, oraş, comună
comună reunește
reuneşte
cheltuieli cu
cheltuieli cu destinații
destinaţii variate variate și, şi, in in plus,
plus, structura
structura ministerelor
ministerelor (altor (altor structuri centrale și
structuri centrale şi
departamentale) și,
departamentale) şi, respectiv,
respectiv, subordonarea instituţiilor publice
subordonarea instituțiilor publice se se modifică
modifică periodic,
periodic, face face ca ca
gruparea cheltuielilor
gruparea cheltuielilor publice publice conform conform acestei clasificați să
acestei clasificații să fiefie necomparabile
necomparabile în în timp.
timp. De De
acest criteriu este folosit pentru repartizarea cheltuielilor
regulă, acest criteriu este folosit pentru repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite
regulă, publice pe ordonatorii de credite
bugetare.
bugetare.
Clasificația economică
Clasificația economică se se bazează
bazează pe pe folosirea
folosirea aa două două criterii
criterii de de grupare:
grupare: primul,
primul,
conform
conform căreia
căreia cheltuielile
cheltuielile se împart în:
se împart în: cheltuieli
cheltuieli curente
curente (de funcționare) și
(de funcționare) şi cheltuieli
cheltuieli de de capital
capital
(cu caracter de investiţii), al doilea, împarte cheltuielile în cheltuieli ale serviciilor publice sau
(cu caracter de investiții); al doilea, împarte cheltuielile în cheltuieli ale serviciilor publice sau
administrative și
administrative şi cheltuieli
cheltuieli de de transfer
transfer (de (de redistribuire).
redistribuire).
Cheltuielile curente
Cheltuielile curente sunt sunt celecele care care asigură
asigură buna buna funcționare
funcționare și întreținere aa instituțiilor
şi întreţinere instituţiilor
publice.
publice. EleEle reprezintă
reprezintă un un consum
consum definitivdefinitiv de de produs
produs internintern brut brut iariar sumele
sumele cheltuite trebuie să
cheltuite trebuie să
se
se reînnoiască
reînnoiască anual, anual, având având ponderea
ponderea cea cea mai
mai mare
mare din din totalul
totalul cheltuielilor
cheltuielilor publice.publice.
Cheltuielile de
Cheltuielile de capital
capital (de investiţii) se
(de investiții) se concretizează
concretizează în în achiziționarea
achiziționarea de de bunuri destinate
bunuri destinate
sferei producţiei materiale
sferei producției materiale sau sau dotării
dotării sfereisferei nemateriale
nemateriale (instituții
(instituţii publice)
publice) cu cu active
active fixe,
fixe, care
care
duc la
duc dezvoltarea și
la dezvoltarea şi modernizarea
modernizarea patrimoniului patrimoniului public. public.
Cheltuielile privind
Cheltuielile privind serviciile
serviciile publicepublice sau administrative cuprind
sau administrative cuprind în în general
general remunerarea
remunerarea
serviciilor, prestațiilor și
serviciilor, aa prestațiilor şi aa furniturilor
furniturilor necesarenecesare bunei funcționari aa instituțiilor
bunei funcționari instituțiilor publice
publice sau sau
achiziţionării de
achiziționării de mobilier,
mobilier, aparaturăaparatură și şi echipamente.
echipamente.
Cheltuielile de transfer reprezintă trecerea
Cheltuielile de transfer reprezintă trecerea unor unor sumesume de de bani
bani de de la la buget
buget la la dispoziția
dispoziția
unor persoane
unor persoane juridice (instituţii cu
juridice (instituții cu activități
activități autofinanțate, întreprinderi productive),
autofinanţate, întreprinderi productive), unor unor
fizice (pensionari, șomeri,
persoane fizice (pensionari, şomeri, studenți, elevi etc.), sau a unor bugete ale administrațiilor
persoane studenți, elevi etc.), sau a unor bugete ale administrațiilor
locale. Din
locale. Din acestacest unghiunghi de de vedere,
vedere, ele ele potpot avea
avea un un caracter
caracter economic
economic (subvenții,
(subvenţii, prime prime pentrupentru
stimularea
stimularea exportului,
exportului, restructurarea
restructurarea unor unor activități
activităţi economice
economice etc.) etc.) sausau unun caracter
caracter social
social (burse,
(burse,
pensii, ajutoare și
pensii, ajutoare şi alte
alte indemnizații),
indemnizaţii), inclusiv inclusiv finanțarea
finanțarea unor acțiuni de
unor acțiuni importanță deosebită
de importanță deosebită
efectuate prin
efectuate prin intermediul
intermediul administrațiilor
administraţiilor publice publice locale.
locale.
Clasificația funcțională
Clasificația funcțională folosește foloseşte drept drept criteriu
criteriu în în gruparea
gruparea cheltuielilor
cheltuielilor publice publice
domeniile, ramurile,
domeniile, ramurile, sectoarele
sectoarele de de activitate
activitate spre spre care
care suntsunt dirijate
dirijate resursele
resursele financiare
financiare publice
publice
sau alte
sau destinaţii legate
alte destinații legate de de efectuarea
efectuarea unor unor transferuri
transferuri între între diferitele
diferitele niveluri
niveluri ale ale administrației
administrației
publice,
publice, plata
plata dobânzilor
dobânzilor la la datoria
datoria publicăpublică sau sau constituirea
constituirea de de rezerve
rezerve la la dispoziția
dispoziția autorității
autorităţii
executive.
executive.
Gruparea cheltuielilor
Gruparea cheltuielilor publice publice conform conform acestui acestui criteriu
criteriu reflectă
reflectă implicit
implicit obiectivele
obiectivele
politicii financiare a statului, prin repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de
politicii financiare a statului, prin repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de
activitate și
activitate şi obiective
obiective care care definesc
definesc nevoilenevoile publice.
publice.
Clasificaţia financiară
Clasificația financiară are are în în vedere
vedere momentul
momentul în în care
care se se efectuează
efectuează cheltuielile
cheltuielile publice
publice
și
şi modul
modul în în care
care acestea
acestea afectează
afectează resursele resursele financiare
financiare publice.publice. ConformConform acestei acestei clasificații,
clasificații,
cheltuielile
cheltuielile se se grupează
grupează în: în: definitive;
definitive; temporaretemporare sau sau operațiuni
operaţiuni de de trezorerie;
trezorerie; virtuale
virtuale sau sau
posibile.
posibile.
Cheltuielile definitive
Cheltuielile definitive finalizează
finalizează distribuirea
distribuirea resurselor
resurselor financiare,
financiare, având având în în structură
structură atât atât
cheltuieli
cheltuieli curente,
curente, cât cât și şi cheltuieli
cheltuieli de de capital.
capital. Cheltuielile
Cheltuielile publice publice de de acest
acest tip tip sese finalizează
finalizează cu cu
plăți
plăți la la scadențe
scadenţe certe certe și şi atestă
atestă lichidarea
lichidarea completă completă aa angajării angajării statuluistatului pentrupentru aa efectua
efectua
cheltuielile prevăzute în buget. Cheltuielile definitive
cheltuielile prevăzute în buget. Cheltuielile definitive apar ca posturi distincte în bugetele apar ca posturi distincte în bugetele
publice.
publice.
Cheltuielile temporare
Cheltuielile temporare reprezintă,
reprezintă, în în marea
marea lor lor majoritate,
majoritate, operațiuni
operațiuni de trezorerie și
de trezorerie şi sunt
sunt
evidențiate în
evidențiate în conturi
conturi specialespeciale ale trezoreriei. Aceste
ale trezoreriei. Aceste cheltuieli
cheltuieli nu nu figurează
figurează în în bugetele
bugetele publice,
publice,

88
ci
CI se
se gestionează
gestionează separat
separat prin trezoreria publică,
prin trezoreria publică, fiind urmate de
fiind urmate de finalizarea
finalizarea prin
prin plăți
plăţi cu
cu scadențe
scadenţe
certe.
certe.
Cheltuieli virtuale
Cheltuieli virtuale sau posibile sunt
sau posibile sunt acelea
acelea pepe care
care statul
statul sese angajează
angajează săsă le
le efectueze
efectueze înîn
anumite condiții,
anumite condiţii, cum
cum arar fi
fi cele
cele legate
legate de acţiuni sau
de acțiuni sau obiective
obiective neprevăzute
neprevăzute și şi finanțate
finanţate pepe seama
seama
guvernului sau de garantare de către stat a împrumuturilor
rezervelor la dispoziţia guvernului sau de garantare de către stat a împrumuturilor contractate
rezervelor la dispoziția contractate
persoane private.
persoane private.

7.3.
7.3. Caracterizarea
Caracterizarea globală
globală a
a cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice ca
ca fenomen
fenomen financiar
financiar

Manifestarea
Manifestarea cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice ca ca fenomen
fenomen financiar financiar este este marcată
marcată de de condițiile
condițiile
economice și
economice şi sociale
sociale ce ce auau caracterizat
caracterizat evoluția evoluția societății societăţii în în diferitele
diferitele etape etape istoricește
istoriceşte
determinate.
determinate. O O caracterizare
caracterizare globală
globală aa cheltuielilor
cheltuielilor publice publice trebuietrebuie efectuată
efectuată atât atât prin
prin prisma
prisma
nivelului cheltuielilor publice, cât și
nivelului cheltuielilor publice, cât şi a structurii şi dinamicii acestora.
a structurii și dinamicii acestora.
Nivelul cheltuielilor publice
Nivelul cheltuielilor totale și
publice totale şi alal diferitelor
diferitelor categorii categorii de de cheltuieli
cheltuieli poate
poate fi fi apreciat,
apreciat,
în primul
în primul rând, rând, prin volumul cheltuielilor publice
prin volumul cheltuielilor publice în expresie nominală (Cp") în expresie nominală (C p
n
) și
şi volumul
volumul
cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice în în expresie
expresie reală
reală (C (Cp").r
p ).
Diferenţa de mărime între cheltuielile publice
Diferența de mărime între cheltuielile publice în în expresie
expresie nominală
nominală și şi cele
cele în în expresie
expresie
reală
reală decurge
decurge din din nivelul
nivelul de de preț
preţ în în care
care sunt
sunt exprimate
exprimate acestea. acestea. În În condițiile
condiţiile creșterii
creşterii inflaționiste
inflaţioniste
aa prețurilor,
preţurilor, volumul volumul cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice în în expresie
expresie nominală nominală are are la la bază
bază exprimarea
exprimarea
cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice în în prețuri
preţuri curente,
curente, iar volumul cheltuielilor
iar volumul cheltuielilor publice publice în în expresie
expresie realăreală are
are lala
bază
bază exprimarea
exprimarea cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice în în prețuri
preţuri constante.constante. Pentru Pentru transformarea
transformarea mărimii mărimii
cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice din din expresia
expresia nominală
nominală în în cea cea reală,
reală, se se folosește
foloseşte indicele
indicele prețurilor
preţurilor (Ip) (Ip)
denumit și
denumit şi "deflatorul",
"deflatorul", formula
formula de de calcul
calcul fiind următoarea:
fiind următoarea:
„_Cpi Cp1n
Cp, 1 
r
Cp =
Ip !
Ip. 1 / 0

unde:
unde:
P
IIp
puPio
9 1/ 0 = P, 1
P0
în care:
în care:
P.1 -- nivelul
P nivelul prețurilor
preţurilor în în perioada
perioada curentă;
curentă;
Po0 - nivelul preţurilor în perioada de bază.
P - nivelul prețurilor în perioada de bază.
Influenţa exercitată
Influența exercitată de de creșterea inflaţionistă aa prețurilor,
creşterea inflaționistă preţurilor, ce ce se se regăsește
regăseşte în în volumul
volumul
cheltuielilor exprimate prin preţuri curente, este astfel corectată, comparaţiile şi aprecierile
cheltuielilor exprimate prin prețuri curente, este astfel corectată, comparațiile și aprecierile
devenind
devenind concludente,
concludente, în în aceste
aceste condiții
condiţii. .
Nivelul cheltuielilor
Nivelul cheltuielilor publice, în publice, în expresie
expresie nominală nominală sau sau reală,
reală, esteeste util
util pentru
pentru aa reflecta
reflecta
volumul acestora,
volumul acestora, în în monedă
monedă națională,
naţională, și şi servește
serveşte la la efectuarea
efectuarea de de analize
analize numainumai pe pe plan
plan intern,
intern,
național. pentru
național. pentru efectuarea
efectuarea de de comparații
comparații pe pe plan internațional, se
plan internațional, se folosesc
folosesc , , în
>
în principal,
principal,
următorii
următorii indicatori:
indicatori:
-- ponderea
ponderea cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice în în produsul
produsul intern intern brut brut (CP PIB), calculată
(CPpr), calculată prin prin raportarea
raportarea
mărimii
mărimii nominale
nominale aa cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice la la produsul
produsul intern intern brut,brut, exprimat
exprimat de de asemenea
asemenea în în prețuri
prețuri
curente,
curente, după
după relația:
relația:
n
C pn
CP PIB O DIp" n  100
CPop PE = Ce 100
PIB
unde:
unde:
Cp"p – volumul cheltuielilor
cheltuielilor publice în prețuri
n
C — volumul publice în preţuri curente curente
PIB" – — produsul
produsul intern
intern brut, în prețuri
n
PIB brut, în preţuri curente
curente
-- cheltuielile
cheltuielile publicepublice medii
medii pe pe un
un locuitor,
locuitor, în în dolari
dolari SUA, SUA, calculat
calculat pe baza relației:
pe baza relaţiei:
CP
CP
CP loc. .
loc 
— CP USD
N
sp

N
89
 unde:
unde:
CPusp
CP USD —– cheltuieli
cheltuieli publice
publice exprimate
exprimate în în dolari
dolari SUA
SUA
NN —– numărul
numărul de de locuitori
locuitori
În
În țările în care
ţările în volumul PIB
care volumul PIB pepe locuitor
locuitor este
este mai
mai mare,
mare, cheltuielile
cheltuielile publice
publice pe pe locuitor
locuitor
sunt mai
sunt mai ridicate,
ridicate, comparativ
comparativ cu cu situația
situația din țările mai
din țările mai puțin
puţin dezvoltate.
dezvoltate. De De exemplu,
exemplu, în în ţări
țări cu
cu un
un
PIB
PIB pepe locuitor
locuitor de de peste
peste 10.000
10.000 dolari,
dolari, cheltuielile
cheltuielile publice
publice reprezintă
reprezintă în în deceniul
deceniul anterior
anterior circa
circa
6.000
6.000 $/locuitor,
$/locuitor, în în timp
timp cece pentru
pentru celecele slab
slab dezvoltate,
dezvoltate, cu cu unun volum
volum al PIB de
al PIB de până
până la la
2.000$/locuitor,
2.000$/locuitor, cuantumul
cuantumul acestor
acestor cheltuieli
cheltuieli se se ridică
ridică numai
numai până
până la la circa
circa 600$/locuitor.
600$/locuitor.
Evoluţia cheltuielilor
Evoluția cheltuielilor publice,
publice, ca ca fenomen
fenomen economic,
economic, se înscrie în
se înscrie în contextul
contextul dezvoltării
dezvoltării
și sociale a fiecărei țări, aflându-se în relație directă cu dezvoltarea
economice şi sociale a fiecărei țări, aflându-se în relaţie directă cu dezvoltarea instituțiilor de
economice instituțiilor de tip
tip
statal și
statal şi cu
cu particularitățile
particularităţile sistemului
sistemului social-economic
social-economic existent.
existent. Apar,
Apar, astfel,
astfel, diferențieri
diferențieri sensibile
sensibile
în privința
în volumului și
privinţa volumului şi structurii
structurii cheltuielilor
cheltuielilor publice,
publice, atât
atât înîn timp
timp câtcât și în spațiu,
şi în spaţiu, eleele
înregistrând, înîn principiu,
înregistrând, principiu, oo tendinţă
tendință generală
generală de de creștere.
creștere.

Evoluţia cheltuielilor
Evoluția cheltuielilor publice,
publice, ca ca fenomen
fenomen economic,
economic, se înscrie în
se înscrie în contextul
contextul dezvoltării
dezvoltării
economice și
economice şi sociale
sociale aa fiecărei
fiecărei țări,țări, aflându-se
aflându-se în în relație
relaţie directă
directă cu cu dezvoltarea
dezvoltarea instituțiilor
instituțiilor de de tip
tip
statal și
statal şi cu
cu particularitățile
particularităţile sistemului
sistemului social-economic
social-economic existent.
existent. Apar,
Apar, astfel,
astfel, diferențieri
diferențieri sensibile
sensibile
în privința
în volumului și
privinţa volumului şi structurii
structurii cheltuielilor
cheltuielilor publice,
publice, atât
atât în în timp
timp cât cât și şi înîn spațiu,
spaţiu, ele ele
înregistrând, înîn principiu,
înregistrând, principiu, o tendință generală
o tendinţă generală dede creștere.
creștere.
aspectul ponderii
Sub aspectul
Sub ponderii lor în produsul
lor în produsul intern brut, mărimea
intern brut, mărimea cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice pentru
pentru țări
ţări
industrializate
industrializate aa înregistrat
înregistrat creșteri
creşteri considerabile
considerabile (chiar
(chiar dacă
dacă nunu auau fost
fost egale
egale pentru toate ţările),
pentru toate țările),
care pot
care pot fi
fi explicabile
explicabile prin
prin raportare
raportare la la condițiile politice și
condițiile politice social-economice ale
şi social-economice ale fiecărei
fiecărei țări
ţări și
şi la
la
oo anumită perioadă de timp, creșterile un fenomen
anumită perioadă de timp, creşterile constituind un fenomen general în ciuda diferenţelor
constituind general în ciuda diferențelor
geografice și
instituționale, geografice
instituționale, şi barierelor
barierelor lingvistice
lingvistice existente între țările
existente între ţările analizate.
analizate. Ponderea
Ponderea
cheltuielilor publice în PIB în ţări industrializate, în perioada 1913-2009, este redată în tabelul
cheltuielilor publice în PIB în țări industrializate, în perioada 1913-2009, este redată în tabelul
următor:
următor:
Tabel nr.
Tabel nr. 33 Ponderea
Ponderea în în PIB
PIB a a cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice înîn țări
ţări industrializate
industrializate în în perioada
perioada
1913-2009
1913-2009 -%o-
-%-
Ţări/perioadă
Ţări/perioadă 1913
1913 1937
1937 1960
1960 1980
1980 1996 |
1996 2009
2009
Australia
Australia 16,05
16,05 14,8
14,8 212
21,2 34,1
34,1 35,9 |
35,9 3421
34,21
Austria
Austria 17
17 20,6
20,6 35,7
35,7 48,1
48,1 51,6
51,6 53,0
53,0
Canada
Canada :: 25
25 28,6
28,6 38,8
38,8 44,1
44,7 44.0
44,0
Franţa
Franța 17
17 29
29 34,6
34,6 46,1
46,1 55
55 562
56,2
Germania
Germania 14,8
14,8 34,1
34,1 32,4
32,4 479
47,9 49,1
49,1 475
47,5
Italia
Italia 17,1
17,1 31,1
31,1 30,1
30,1 4,l
42,1 52,7
52,7 51,8
51,8
Irlanda
Irlanda :: 25,5
25,5 28
28 48,9
48,9 42
42 482
48,2
Japonia
Japonia 8,3
8,3 25,4
25,4 17,5
17,5 32
32 35,9
35,9 36,15
36,15
Noua Zeelandă
Noua Zeelandă :: 25,3
25,3 26,9
26,9 43,8
43,8 492
49,2 32,06
32,06
Norvegia
Norvegia 9,3
9,3 11,8
11,8 29,9
29,9 43,8
43,8 492
49,2 462
46,2
Suedia
Suedia 10,4
10,4 16,5
16,5 31
31 60,1
60,1 642
64,2 53,0
53,0
Elveţia
Elveția 14
14 24,1
24,1 172
17,2 32,8
32,8 39,4
39,4 34,1
34,1
Marea Britanie
Marea Britanie 12,7
12,7 30
30 322
32,2 43
43 43
43 51,4
51,4
SUA
SUA 7,5
7,5 19,7
19,7 27
27 31,4
31,4 32,4
32,4 MD,
42,1
Belgia
Belgia 13,8
13,8 21,8
21,8 30,3
30,3 57,8
57,8 52,9
52,9 54,1
54,1
Olanda
Olanda 99 19
19 33,7
33,7 55,8
55,8 49.3
49,3 51,4
51,4
Spania
Spania 1]
11 132
13,2 18,8
18,8 3272
32,2 43,7
43,7 45,8
45,8
Media
Media 12,7
12,7 18,7
18,7 22,8
22,8 44,8
44,8 45,6 |
45,6 45,95
45,95
Sursa: Sava
Sursa: Sava Anca
Anca _ teză de
__ teză de doctorat,
doctorat, FEAA,
FEAA, 2012;
2012;
90
 Politicile
Politicile privindprivind cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice au înregistrat modificări
au înregistrat modificări semnificative
semnificative încă încă dindin anii
anii
1900,
1900, odată
odată cu cu pregătirile
pregătirile pentru pentru PrimulPrimul Război Mondial, și
Război Mondial, şi caca urmare
urmare aa influenței
influenţei unei unei
multitudini de
multitudini de alți
alți factori
factori economici,
economici, sociali, sociali, demografici,
demografici, globalizarea
globalizarea etc., etc., dardar și şi înîn funcție
funcţie de de
obiectivele politicilor
obiectivele politicilor interneinterne și şi externe
externe promovate
promovate de de guvernele
guvernele aflate aflate lala conducere.
conducere.
Nivelul scăzut
Nivelul scăzut al al cheltuielilor
cheltuielilor publice,publice, ca ca pondere
pondere în în PIB,
PIB, privit
privit în în retrospectiva
retrospectiva anilor anilor
1900, evidențiază că
1900, evidențiază că înîn perioada
perioada de înainte de
de înainte de Primul
Primul Război
Război Mondial economiștii clasici
Mondial economiștii clasici militau
militau
pentru existența
pentru existenţa unui unui statstat cu cu funcții
funcţii economice
economice minimale.minimale. Prin Prin politica
politica în în domeniul
domeniul cheltuielilor
cheltuielilor
publice, guvernele furnizau minimul de servicii, doar pentru administrarea justiţiei, apărare
publice, guvernele furnizau minimul de servicii, doar pentru administrarea justiției, apărare
națională și
națională infrastructura publică.
şi infrastructura publică. Participarea
Participarea la la Primul
Primul Război Război Mondial Mondial aa constituit
constituit un un factor
factor
în această perioadă asupra politicii cheltuielilor publice,
esenţial în această perioadă asupra politicii cheltuielilor publice, justificând ponderile ridicate ale
esențial justificând ponderile ridicate ale
acestora în
acestora în PIB
PIB în în Italia
Italia (17,1%
(17,1% din din PIB),
PIB), în în Austria
Austria (17% (17% din din PIB),
PIB), în în Franţa
Franța (17% (17% din din PIB),
PIB), în în
PIB), în
Germania (14,8% din PIB), în Marea Britanie (12,7% din PIB), în timp ce în Japonia (8,3% din
Germania (14,8% din Marea Britanie (12,7% din PIB), în timp ce în Japonia (8,3% din
PIB), Norvegia
PIB), Norvegia (9,3% (9,3% din din PIB),
PIB), SUA SUA (7,5% (7,5% din din PIB), Olanda (9%
PIB), Olanda (9% din din PIB), cheltuielile publice
PIB), cheltuielile publice
s-au menținut
s-au menținut sub sub 10%10% din din PIB.
PIB.
După
După Primul Primul Război Mondial, media
Război Mondial, media cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice s-a s-a ridicat
ridicat la la 18,7%
18,7% din din PIBPIB (în (în
creştere cu
creștere cu 6 6 puncte
puncte procentuale
procentuale față faţă de anul 1913),
de anul 1913), în în special
special pe pe fundalul
fundalul creșterii
creşterii cheltuielilor
cheltuielilor
militare
militare indirecte
indirecte aferente
aferente războiului
războiului (datorii
(datorii publice
publice aferente, reparaţii de
aferente, reparații de război).
război). În În tabelul
tabelul 2 2 auau
fost evidențiate
fost evidenţiate unele unele diferențe
diferenţe între între țări, întrucât Italia,
ţări, întrucât Italia, Franța,
Franța, Germania,
Germania, Marea Britanie și-au
Marea Britanie şi-au
majorat cheltuielile publice (au depășit 25% din PIB), fiind
majorat cheltuielile publice (au depăşit 25% din PIB), fiind afectate de război, în timp ce altele, afectate de război, în timp ce altele,
precum Australia,
precum Australia, Austria,Austria, Canada,
Canada, Irlanda,
Irlanda, Japonia,
Japonia, Olanda,
Olanda, Norvegia Norvegia și Elveția au
şi Elveţia înregistrat
au înregistrat
ponderi ale cheltuielilor publice sub 20% din PIB.
ponderi ale cheltuielilor publice sub 20% din PIB.
Marea
Marea criză criză economică
economică din din anii
anii 1929-1933,
1929-1933, care care aa zdruncinat
zdruncinat doctrina doctrina laissez-faire,
laissez-faire, aa
necesitat intervenția guvernului pentru relansare economică prin apelul la instrumente de
necesitat intervenția guvernului pentru relansare economică prin apelul la instrumente de natura
natura
bugetare. SUA
cheltuielilor bugetare.
cheltuielilor SUA au au introdus
introdus programe
programe majore majore în în domeniul
domeniul cheltuielilor
cheltuielilor publice, publice, altelealtele
țări
ţări au
au autorizat
autorizat cheltuieli
cheltuieli publicepublice mai mai mari pentru șomeri
mari pentru şomeri și şi pentru
pentru lucrări
lucrări publice,
publice, pentru pentru aa crea crea
locuri
locuri de de muncă,
muncă, în în contextul
contextul Marii Marii Depresiuni
Depresiuni economice.
economice. În În anul
anul 19371937 cheltuielile
cheltuielile publice publice au au
crescut
crescut până până la la oo medie
medie de de 18,7%
18,7% din din PIB pentru țările
PIB pentru ţările analizate (creşterea fiind
analizate (creșterea fiind generată
generată și şi dede
scăderea
scăderea PIB-ului,
PIB-ului, cauzat cauzat de de marea
marea crizăcriză economică),
economică), cele cele mai mai mari mari ponderi
ponderi ale ale cheltuieli
cheltuieli publicepublice
în PIB
în PIB fiind înregistrate înîn Germania
fiind înregistrate Germania (34,1% (34,1% din din PIB), Italia (31,1%
PIB), Italia (31,1% din din PIB),
PIB), Marea Britanie
Marea Britanie
(30% din
(30% din PIB), Franţa (29%
PIB), Franța (29% din din PIB).
PIB).
Perioada 1937-1960
Perioada 1937-1960 aa fost caracterizată de
fost caracterizată de politici
politici activiste
activiste în în domeniul
domeniul cheltuielilor
cheltuielilor
publice corelate și
publice corelate şi cu o creştere a intervenției statului în economie. Ca procent în
cu o creștere a intervenției statului în economie. Ca procent în PIB,
PIB,
cheltuielile publice
cheltuielile publice au au crescut
crescut destul
destul de puţin, de
de puțin, de lala 22,7%
22,7% din din PIBPIB în în 1937
1937 la la 27,9%
27,9% din din PIBPIB în în
1960, în special cele de natura cheltuielilor militare. În Japonia,
1960, în special cele de natura cheltuielilor militare. În Japonia, Italia, Elveţia, Germania, s-au Italia, Elveția, Germania, s-au
înregistrat și
înregistrat şi scăderi
scăderi ale ale ponderii
ponderii cheltuielilor
cheltuielilor în în PIB.
PIB. SpreSpre deosebire,
deosebire, în în Australia
Australia s-au înregistrat
s-au înregistrat
creşteri cu 6,4 puncte procentuale, în Austria cu 15,l puncte procentuale, în Olanda cu
creșteri cu 6,4 puncte procentuale, în Austria cu 15,1 puncte procentuale, în Olanda cu 14,7
14,7
puncte
puncte procentuale,
procentuale, în în Norvegia
Norvegia cu cu 18,118,l puncte
puncte procentuale,
procentuale, în în Suedia
Suedia cu cu 14,5 14,5 puncte
puncte
procentuale și
procentuale în SUA
şi în SUA cu cu 7,37,3 puncte
puncte procentuale.
procentuale.
În
În perioada
perioada anilor 1960-1980, considerată
anilor 1960-1980, considerată de de altfel
altfel perioada
perioada de de aur aur aa intervenției
intervenţiei
guvernamentale, cheltuielile
guvernamentale, cheltuielile publice publice au au crescut
crescut în în medie
medie cu cu 20 puncte procentuale
20 puncte procentuale (ajungând (ajungând la la
44,8% din
44,8% din PIB), creştere generată
PIB), creștere generată de de schimbarea
schimbarea percepției
percepţiei asupra asupra rolului
rolului de de intervenție
intervenție al al
statului
statului în în economie.
economie. În În această
această perioadă,
perioadă, sistemele
sistemele de de protecție
protecţie socială socială din din numeroase
numeroase ţări țări s-au
s-au
la asigurările sociale au început să
dezvoltat, contribuţiile la asigurările sociale au început să fie văzute drept taxe de către cei care
dezvoltat, contribuțiile fie văzute drept taxe de către cei care
le
le plătesc,
plătesc, căpătând
căpătând caracteristicile
caracteristicile statului bunăstării. În
statului bunăstării. În Elveţia,
Elveția, Suedia, Suedia, Spania,
Spania, Belgia,
Belgia, Irlanda,
Irlanda,
Japonia, ponderea cheltuielilor publice în PIB aproape că s-a
Japonia, ponderea cheltuielilor publice în PIB aproape că s-a dublat, iar pentru alte ţări a crescut dublat, iar pentru alte țări a crescut
destul de
destul de repede.
repede. Din Din analiza
analiza efectuată
efectuată se se pot
pot constata
constata ponderiponderi ce ce depășesc
depăşesc 50% 50% din din PIB PIB în în
(60,1% din PIB), precum și
Belgia, Olanda, Suedia (60,1% din PIB), precum şi altele care s-au menţinut în această perioadă
Belgia, Olanda, Suedia altele care s-au menținut în această perioadă
la un
la un nivel
nivel de de 30%30% din din PIB,
PIB, în în Australia
Australia (34,1% (34,1% din din PIB), Japonia (32%
PIB), Japonia (32% din din PIB),
PIB), Elveţia
Elveția (32,8%(32,8%
PIB), SUA (31,4% din PIB) și
din PIB), SUA (31,4% din PIB) şi Spania (32,2% din PIB).
din Spania (32,2% din PIB).
91
91
 O
O nouănouă schimbare
schimbare în în privința
privinţa roluluirolului atribuit
atribuit cheltuielilor
cheltuielilor publice publice aa fost vizibilă în
fost vizibilă în
1980-1996, când
perioada 1980-1996,
perioada când tot tot maimai multemulte grupuri
grupuri politice
politice și şi sociale
sociale au au considerat
considerat cheltuiala
cheltuiala
publică
publică excesivă
excesivă și şi auau inițiat
iniţiat oo serie
serie de de reforme.
reforme. Ponderea cheltuielilor publice
Ponderea cheltuielilor publice în în PIB
PIB aa scăzut
scăzut
Belgia, Irlanda,
pentru Belgia,
pentru Irlanda, Noua Noua Zeelandă,
Zeelandă, Olanda Olanda și Marea Britanie,
şi Marea Britanie, în în timp
timp ce ce pentru
pentru Canada,
Canada,
Franţa, Italia,
Franța, Italia, Norvegia,
Norvegia, Spania, Spania, Suedia Suedia și şi Elveția
Elveţia s-au înregistrat creșteri.
s-au înregistrat creşteri. În În anul
anul 20092009 s-aus-au
înregistrat uşoare
înregistrat ușoare creșteri
creşteri ale ale ponderii
ponderii cheltuielilor
cheltuielilor publice publice în în PIB,
PIB, pe pe fundalul
fundalul măsurilor
măsurilor adoptate
adoptate
țări înîn contextul
de țări
de contextul crizeicrizei economice
economice și şi financiare.
financiare.
Pe ansamblul perioadei analizate, evoluția
Pe ansamblul perioadei analizate, evoluţia cheltuielilor
cheltuielilor publice evidenţiază nivelurile
publice evidențiază nivelurile (% (%
în PIB)
în PIB) celecele de de ridicate
ridicate în în anul
anul 19131913 în în Australia
Australia (18,3%)(18,3%) și şi Elveția (16,5%), țări
Elveţia (16,5%), ţări care
care în în 2009
2009 au au
înregistrat cele mai scăzute (pentru Australia
înregistrat nivelurile cele mai scăzute (pentru Australia de 34,2%, iar Elveţia 34,1%). De
nivelurile de 34,2%, iar Elveția 34,1%). De
asemenea, în
asemenea, în Norvegia
Norvegia și şi Suedia
Suedia ponderile cheltuielilor publice
ponderile cheltuielilor publice în în PIB
PIB s-aus-au menținut
menţinut la la nivelurile
nivelurile
cele
cele mai scăzute înainte de cel de al Doilea Război Mondial, pentru ca în anul 1996 să fie printre
mai scăzute înainte de cel de al Doilea Război Mondial, pentru ca în anul 1996 să fie printre
cele mai
cele mai mari.mari.
Nivelurile și
Nivelurile tendinţele diferite
şi tendințele diferite în în evoluția
evoluţia cheltuielilor
cheltuielilor publice publice sunt influențate și
sunt influențate şi dede
modelul social-economic
modelul social-economic promovat promovat prin prin politica
politica guvernelor
guvernelor aflate aflate la la putere.
putere. Sub Sub acest
acest aspect,
aspect, se se
conturează
conturează tendința tendința ca ca guvernele
guvernele cu cu orientare social-democratică (mai
orientare social-democratică (mai pronunțat
pronunţat de de stânga)
stânga) să să
promoveze politici
promoveze politici și şi modele
modele cu cu un un accent
accent mai mai puternic
puternic pe pe socializarea
socializarea consumuluiconsumului (prin (prin
redistribuirea PIB)
redistribuirea PIB) și finanțarea mai
şi finanțarea mai intensă
intensă aa unor unor acțiuni
acţiuni de de interes
interes public,
public, ceea ceea ce ce duce
duce la la
proporții mai
proporții mai ridicate
ridicate ale ale cheltuielilor
cheltuielilor publice.publice. Spre Spre deosebire,
deosebire, guverneleguvernele cu cu orientare
orientare politică
politică
liberală
liberală sau sau conservatoare
conservatoare (de (de dreapta)
dreapta) optează,optează, ca tendință, pentru
ca tendință, pentru limitarea
limitarea proporțiilor
proporțiilor
redistribuirii
redistribuirii PIB, punând accentul pe satisfacerea necesităţilor sociale în varianta privată,
PIB, punând accentul pe satisfacerea necesităților sociale în varianta privată, și şi
înregistrând un
înregistrând un nivel
nivel mai mai redus
redus al al cheltuielilor
cheltuielilor publice publice finanțate
finanţate de de stat.
stat.
Pe de
Pe de altă
altă parte,
parte, diferențele
diferenţele existente,
existente, privind
privind nivelurile
nivelurile de de dezvoltare
dezvoltare economico-sociale
economico-sociale
dintre
dintre cele
cele două două mari
mari grupuri
grupuri de țări, au
de ţări, au impus
impus limitelimite diferite
diferite de de implicare
implicare aa statului
statului în în efectuarea
efectuarea
de cheltuieli publice. Din acest punct de vedere, este de admis că și posibilitățile de redistribuire
aa PIB sunt mai
PIB sunt mai reduse
reduse pentru țările sărace,
pentru ţările sărace, comparativ
comparativ cu cu cele
cele de de care
care dispun țările bogate,
dispun ţările bogate, avândavând
în vedere
în vedere dimensiunile
dimensiunile diferite diferite ale ale părților
părților din din produsul
produsul naționalnaţional ce ce rămân
rămân pentru pentru satisfacerea
satisfacerea
nevoilor de
nevoilor de consum
consum personal.
personal.
Caracterizarea structurii
Caracterizarea cheltuielilor publice
structurii cheltuielilor publice poate poate fi fi realizată
realizată din din punctul
punctul de vedere al
de vedere al
ponderii
ponderii (greutății
(greutăţii specifice)
specifice) aa diferitelor
diferitelor categorii
categorii de de cheltuieli
cheltuieli publicepublice fie fie înîn total
total cheltuieli
cheltuieli
publice,
publice, fie fie înîn totalul
totalul cheltuielilor
cheltuielilor dintr-o dintr-o anumită
anumită grupă grupă (de (de exemplu,
exemplu, pondereaponderea cheltuielilor
cheltuielilor
publice
publice pentru învățământ înîn total
pentru învăţământ total cheltuieli
cheltuieli publice
publice pentru pentru acțiuniacţiuni social-culturale,
social-culturale, ponderea ponderea
cheltuielilor
cheltuielilor publice publice pentru învățământ în
pentru învăţământ în total
total cheltuieli
cheltuieli publice
publice etc.), etc.), ponderi
ponderi calculate
calculate după după
relația:
relația:
CP i
CP
GSopyCPii = 2.100
GS CP,
 100
CPt

unde:
unde:
CPi –
GScpi
GS — ponderea
ponderea (greutatea
(greutatea specifică)
specifică) aa cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice din
din categoria
categoria „i”
„1”
CP; i —– volumul
CP volumul cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice din
din categoria
categoria „i”
„i”
CP, t —– cheltuieli
CP cheltuieli publice
publice totale dintr-o anumită
(sau dintr-o
totale (sau anumită grupă)
grupă)

Cunoaşterea ponderii
Cunoașterea ponderii diferitelor categorii de
diferitelor categorii de cheltuieli
cheltuieli publice
publice este
este necesară
necesară pentru
pentru aa
urmări
urmări spre realizarea căror obiective au fost orientate resursele financiare publice, precum
spre realizarea căror obiective au fost orientate resursele financiare publice, precum
pentru aa efectua
pentru efectua comparații
comparații pe pe plan
plan internațional.
internațional.
Structura cheltuielilor
Structura cheltuielilor publice
publice realizate
realizate dede diferite
diferite tari evidenţiază situații
tari evidențiază situaţii diferite,
diferite,
inclusiv
inclusiv sub
sub aspectul
aspectul preocupărilor
preocupărilor luate
luate in
in considerare.
considerare. InÎn acest
acest sens
sens este
este de
de remarcat
remarcat că în țările
că în ţările
dezvoltate o
dezvoltate o pondere
pondere maimai mare
mare revine
revine cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice pentru
pentru acțiuni
acțiuni sociale,
sociale, inclusiv
inclusiv de de
protecție socială,
protecție socială, dede gospodărire
gospodărire comunală,
comunală, în în timp
timp ce
ce înîn țările în curs
ţările în curs dede dezvoltare
dezvoltare accentul
accentul
92
92
cade pe
cade pe acțiunile
acţiunile cu cu caracter
caracter economic.
economic. O explicaţie rezidă
O explicație rezidă în în preocupările
preocupările impuse impuse fiecăreia
fiecăreia din din
doua țări
cele doua
cele ţări de de realitatea
realitatea economico-socială
economico-socială cu cu carecare se se confruntă.
confruntă. Pentru Pentru țările
țările dezvoltate
dezvoltate
sectorul privat
sectorul privat asigură asigură o o puternică
puternică dezvoltare,
dezvoltare, ceea ceea ce ce permite
permite statuluistatului să-și
să-şi concentreze
concentreze
preocupările
preocupările si si să
să orienteze
orienteze resursele
resursele financiare
financiare publice publice cu cu prioritate
prioritate în în sfera
sfera asigurărilor
asigurărilor sociale.
sociale.
Ţările în curs de dezvoltare se confruntă însă cu
Țările în curs de dezvoltare se confruntă însă cu nevoia de a pune bazele unei dezvoltări nevoia de a pune bazele unei dezvoltări
economice,
economice, implicândimplicând mai mai puternic
puternic sectorul
sectorul economic
economic de de stat,
stat, datdat fiind
fiind că că cel
cel privat
privat nu nu dispune
dispune
de resursele necesare unui progres mai rapid. Pentru
de resursele necesare unui progres mai rapid. Pentru aceste tari, cheltuielile publice vizând aceste tari, cheltuielile publice vizând
activitatea
activitatea economica
economica reprezintă reprezintă circa circa 30-40%
30-40% din din totalul
totalul cheltuielilor
cheltuielilor publice.
publice.
În
În caracterizarea cheltuielilor publice, un interes major prezintă cunoașterea
caracterizarea cheltuielilor publice, un interes major prezintă tendințelor și
cunoaşterea tendinţelor şi
dinamicii lor,
dinamicii lor, pe ansamblu și
pe ansamblu şi pe
pe categorii,
categorii, în în diferite
diferite etape etape ale ale evoluției
evoluţiei societății
societăţii omenești,
omenești, cu cu
elemente specifice
elemente specifice pe pe grupuri
grupuri de de țări
ţări șişi de
de la țară la
la oo ţară la alta.
alta.
În
În același
acelaşi timp, timp, este este de de remarcat
remarcat că că dinamica
dinamica cheltuielilor
cheltuielilor publice publice aa fost fost marcată
marcată de de
apariția și
apariția şi amplificarea
amplificarea proceselor inflaţioniste, fenomen
proceselor inflaționiste, fenomen ce trebuie să
ce trebuie să sese ia în considerare
ia în considerare prin prin
exprimarea volumului
exprimarea volumului lor, lor, atât
atât în în prețuri
preţuri curente
curente cât cât și şi prețuri
preţuri constante,
constante, pentrupentru aa reflecta
reflecta maimai
exact
exact consumurile
consumurile reale reale la la care
care se se referă.
referă.
Dinamica
Dinamica cheltuielilor publice poate
cheltuielilor publice poate fi fi apreciată
apreciată cu cu ajutorul
ajutorul unor unor indicatori
indicatori care care exprimă
exprimă
mutaţiile survenite,
mutațiile survenite, în în mărimi
mărimi absolute
absolute sau sau relative,
relative, nominale
nominale sau sau reale,
reale, aleale acestora,
acestora, de de lala o o
perioadă la alta, urmărind asigurarea
perioadă la alta, urmărind asigurarea comparabilităţii datelor.comparabilității datelor.
Modificarea (creșterea)
Modificarea (creşterea) absolutăabsolută aa cheltuielilor
cheltuielilor publice publice se se determină,
determină, în în principiu,
principiu, ca ca
între nivelul cheltuielilor publice dintr-o
diferenţă între nivelul cheltuielilor publice dintr-o perioadă luată ca bază de comparaţie şi cel
diferență perioadă luată ca bază de comparație și cel
înregistrat în
înregistrat în perioada
perioada curentă.curentă. Ea Ea sese poate
poate stabili
stabili în în expresie
expresie nominalănominală sau sau reală.
reală.
absolută
Astfel, modificarea (creşterea) absolută nominală rezultă ca diferenţă între
Astfel, modificarea (creșterea) nominală rezultă ca diferență între mărimea
mărimea
cheltuielilor
cheltuielilor publice înregistrate înîn cele
publice înregistrate cele două
două perioade,
perioade, care care însăînsă sunt
sunt exprimate
exprimate prin prin prețurile
preţurile
practicate
practicate în în fiecare
fiecare dintredintre acestea,
acestea, conform
conform relațieirelaţiei următoare:
următoare:
ACpio
Cp1/ 0  = CpCp, n —Cp,
n 1
Cpn0
în care:
în care:
Cp
ACp"u 1/0 -- modificarea
modificarea cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice (în (în expresie
expresie nominală);
nominală);
n

Cp"n1 -- cheltuielile
Cp cheltuielile publicepublice realizate,
realizate, în în prețuri
preţuri curente
curente (în (în expresie
expresie nominală),
nominală), în în perioada
perioada
curentă;
curentă;
Cp"n0 -- cheltuielile
Cp cheltuielile publicepublice realizate,
realizate, în în prețuri
preţuri curente
curente (în (în expresie
expresie nominală),
nominală), în în perioada
perioada
de bază.
de bază.
Modificarea (creșterea)
Modificarea (creşterea) reală reală aa cheltuielilor
cheltuielilor publice publice se
se calculează
calculează ca ca diferență
diferenţă întreîntre
mărimile
mărimile cheltuielilor
cheltuielilor publice publice realizate
realizate în în două
două perioade,
perioade, dar dar exprimate
exprimate prin prin același
acelaşi nivel
nivel de de preț,
preţ,
adică evaluate în prețuri constante. Această modificare
adică evaluate în preţuri constante. Această modificare poate fi redată sintetic prin relația: poate fi redată sintetic prin relația:
 Cp1r/ 0 
ACpuo = CpCp.1 
r
Cp0r
—Cpo
în care:
în care:
C
ACp'" p 1/0 -- modificarea
r
cheltuielilor publice
modificarea cheltuielilor publice (în (în expresie
expresie reală);reală);
Cp" 1 -- cheltuielile
cheltuielile publicepublice realizate, în prețuri
preţuri constante
constante ,, în în perioada
perioada curentă;
r
Cp realizate, în curentă;
Cp'o 0 - cheltuielile publice realizate în preţuri constante, în perioada de bază.
cheltuielile publice realizate în prețuri constante, în perioada de
r
Cp - bază.
în care
în care

„_Cpi Cp1n
Cp r
Cp, 1 = 
Ip !
Ip. 1 / 0

iar: :
iar
P1
Ip1/ 0 
Ipio = —
PP0
unde:
unde:
P.1 -- nivelul
P nivelul prețurilor
preţurilor în în perioada
perioada curentă;
curentă;
Po0 -- nivelul
P nivelul prețurilor
preţurilor în în perioada
perioada de de bază.
bază.
93
93
 Pe
Pe de de altă
altă parte,
parte, în în caracterizarea
caracterizarea dinamicii
dinamicii cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice este
este dede interes
interes și şi
cunoaşterea mărimilor
cunoașterea mărimilor relative
relative (în (în procente)
procente) ale ale modificărilor
modificărilor privind privind cheltuielile
cheltuielile publice.
publice. În În
acest
acest scop,
scop, se se pot utiliza următorii
pot utiliza următorii indicatori:
indicatori:
-- Indicele
Indicele creșterii
creşterii relative
relative nominale
nominale (I crn), care
(lem), care exprimă
exprimă raportul
raportul dintre
dintre modificarea
modificarea
cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice în în expresie
expresie nominală
nominală dintr-o
dintr-o anumită
anumită perioadăperioadă și şi mărimea
mărimea cheltuielilor
cheltuielilor
publice nominale
publice nominale din din perioada
perioada de de bază:
bază:
_  ACp'wo
Cp n1 / 0
I crn 
crn n
e 100
100
Cp
Cp'"o 0
-- Indicele
Indicele creșterii
creşterii relative
relative reale
reale (I crr), care
(ler), care se se bazează
bazează pe pe aceleași
aceleaşi elemente
elemente de de calcul,
calcul,
exprimate
exprimate însă însă înîn mărime
mărime reală,
reală, șişi anume:
anume:
_  Cp r1 / 0
ACp'uo
I crr 
Crr r
e 100
100
Cp
Cp'o 0

Aceşti indici
Acești indici permit
permit aprecieri
aprecieri mai mai realiste
realiste din din punct
punct de de vedere
vedere alal dinamicii
dinamicii cheltuielilor
cheltuielilor
publice, și
publice, şi concluzii utile pentru comparațiile în timp şi spațiu.
concluzii utile pentru comparațiile în timp și spațiu.
În
În același
același cadru,
cadru, se se mai
mai poate
poate utiliza
utiliza un un indicator
indicator sintetic
sintetic cece caracterizează
caracterizează dinamica
dinamica
cheltuielilor publice denumit elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu P.I.B., al cărui calcul
cheltuielilor publice denumit elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu P.I.B., al cărui calcul
se poate
se poate efectua
efectua conform relaţiei următoare:
conform relației următoare:

ACp
Cp
___Cp
KK e 
Cp
« APIB.
P.I .B.
PI.B,
P.I .B.0
în
în care:
care:
Ke e -- coeficientul
K coeficientul elasticității
elasticităţii cheltuielilor
cheltuielilor publice,publice, față față de P.I.B.;
de P.IB.,;
Cp
ACp - variaţia volumului cheltuielilor publice;
- variația volumului cheltuielilor publice;
Cpo 0 -- volumul
Cp total al
volumul total al cheltuielilor
cheltuielilor publice,
publice, în în perioada
perioada de bază;
de bază;
PIB variația mărimii
APIB -- variaţia mărimii PIB;PIB;
PIBo 0 -- mărimea
PIB mărimea absolută
absolută aa PIB, în perioada
PIB, în perioada de bază.
de bază.
La același
La acelaşi rezultat
rezultat sese poate ajunge și
poate ajunge şi prin
prin raportarea
raportarea indicelui
indicelui de de modificare
modificare aa cheltuielilor
cheltuielilor
publice la
publice la indicele
indicele de modificare aa PIB,
de modificare PIB, folosind următoarea relație
folosind următoarea relaţie de de calcul:
calcul:
IC p
Ke 
K, = ep
I PIB
Î pp

unde:
unde:
Cp
1I C Pp = ACP «100 100
Cp
Cpy 0

APIB
PIB
I PIB  e 100
100
Îprp =
PIB,
PIB0
Coeficientul
Coeficientul de de elasticitate
elasticitate poate
poate fi fi apreciat
apreciat ca ca având
având o o relevanță
relevanță mai mai mare,
mare, deoarece
deoarece
favorizează
favorizează aprecierea
aprecierea dinamicii
dinamicii cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice prin prin prisma
prisma ritmului
ritmului de de creștere
creştere aa acestora,
acestora,
față de ritmul de creştere a P.IB. Din acest punct de vedere, o constatare generală privind
față de ritmul de creștere a P.I.B. Din acest punct de vedere, o constatare generală privind
dinamica
dinamica cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice esteeste deosebit
deosebit de de semnificativă
semnificativă și şi anume
anume că, că, pe
pe termen
termen mediu
mediu și şi
lung, ritmul de creştere al cheltuielilor publice, a devansat ritmul de creştere al P.I.B., în toate
lung, ritmul de creștere al cheltuielilor publice, a devansat ritmul de creștere al P.I.B., în toate
țările.
țările. Aceasta
Aceasta confirmă
confirmă tendința
tendinţa generală
generală de de sporire
sporire aa ponderii
ponderii cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice înîn PIB
PIB și,şi,
implicit,
implicit, de de folosire
folosire aa unei
unei părți
părți tot mai mari
tot mai mari din din produsul
produsul creat, creat, pentru
pentru finanțarea
finanţarea dede acțiuni
acțiuni
considerate de
considerate de interes
interes public.
public.
94
94
 7.4. Factori
7.4. Factori de influenţă asupra
de influență asupra evoluției
evoluţiei cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice

În
În contextul
contextul mai mai larg larg al al evoluției
evoluţiei cheltuielilor
cheltuielilor publice, publice, analiza analiza acestora
acestora evidențiază
evidenţiază
influenţa exercitată de către o multitudine de factori cu semnificaţii diferite. Tendinţa generală de
influența exercitată de către o multitudine de factori cu semnificații diferite. Tendința generală de
creştere și
creștere şi chiar
chiar ritmul
ritmul mai mai rapid
rapid al al cheltuielilor
cheltuielilor publice publice față faţă de de cel
cel al P.I.B. pot
al P.I.B. pot fi fi explicate
explicate prin prin
următoarelor grupuri
acțiunea următoarelor
acțiunea grupuri de de factori
factori de de influență:
influenţă:
a) factori
a) factori demografici.
demografici. Asupra volumului și
Asupra volumului şi structurii
structurii cheltuielilor
cheltuielilor publice publice au exercitat și
au exercitat şi
exercită o puternică influență creșterea
exercită o puternică influență creşterea populaţiei globului, precum şi modificările structurale ale
populației globului, precum și modificările structurale ale
acesteia
acesteia pe vârste, categorii
pe vârste, categorii socio-profesionale
socio-profesionale etc. etc. AtâtAtât pe pe plan
plan mondial,
mondial, cât cât șişi pepe țări
ţări este
este
confirmată statistic
confirmată statistic tendința
tendința generală
generală de de creștere populaţiei, antrenând
creştere aa populației, antrenând creșterea creşterea nevoiinevoii de de
utilități
utilități publice. Explozia demografică
publice. Explozia demografică caracteristică
caracteristică secolului secolului XX XX are are un un corespondent
corespondent și şi înîn
amplificarea
amplificarea activității
activităţii instituțiilor publice și
instituțiilor publice şi aa acțiunilor
acțiunilor cu cu caracter
caracter public finanţate de
public finanțate de stat,
stat, înîn
țările lumii.
toate țările
toate lumii. Modificarea
Modificarea numărului numărului și şi structurii populației pe
structurii populației pe categorii
categorii de vârstă și
de vârstă şi socio-
socio-
profesionale apare
profesionale apare ca ca factor
factor cu influenţă importantă
cu influență importantă asupra asupra evoluției
evoluţiei cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice prin prin
prisma acțiunilor cu caracter social ce se finanţează, mai ales, pentru protejarea celor din
prisma acțiunilor cu caracter social ce se finanțează, mai ales, pentru protejarea celor din
categoriile
categoriile de vârstă mică
de vârstă mică sau înaintată. Așa,
sau înaintată. Aşa, de de exemplu,
exemplu, creștereacreşterea duratei duratei mediimedii de viață apare
de viață apare
ca element
ca element cu cu impact
impact indirectindirect asupra
asupra creșterii
creşterii proporției populaţiei de
proporției populației vârstă înaintată,
de vârstă înaintată, pentrupentru
care sunt
care sunt necesare
necesare acțiuniacțiuni de protecţie socială
de protecție socială finanțate
finanţate de de stat.
stat.
Sub
Sub aspectul
aspectul modificărilor
modificărilor pe pe plan
plan socio-profesional,
socio-profesional, un un element
element important
important îlîl reprezintă
reprezintă
creşterea numărului
creșterea numărului populațieipopulaţiei ocupate ocupate în în sectorul
sectorul public,public, coroborată
coroborată cu cu preocupările
preocupările pentru pentru
cadrului adecvat reciclării forței de muncă, restructurări
dezvoltarea cadrului adecvat reciclării forţei de muncă, restructurări şi recalificări profesionale,
dezvoltarea și recalificări profesionale,
pe fundalul
pe fundalul extinderii
extinderii acțiunilor
acţiunilor vizândvizând securitatea
securitatea și protecţia socială.
şi protecția socială.
b) factori
b) economici. Din
factori economici. Din această
această grupăgrupă de de factori,
factori, o o influență
influență majoră majoră exercită
exercită gradul
gradul de de
dezvoltare
dezvoltare economică
economică și şi de
de modernizare
modernizare aa economiei economiei fiecărei fiecărei ţări, țări, caca și şi cel
cel de
de implicare
implicare aa statului
statului
în susținerea
în susținerea progresului
progresului economic, economic, în în general,
general, inclusiv
inclusiv prin prin acțiuni
acţiuni de de stabilizare economiei și
stabilizare aa economiei şi
de stimulare
de creşterii economice.
stimulare aa creșterii economice. În În acest
acest cadru,
cadru, este este de de remarcat
remarcat faptul faptul că că înîn majoritatea
majoritatea
țărilor,
țărilor, statul
statul s-a s-a implicat
implicat în în economie,
economie, atât atât prin
prin sprijinirea
sprijinirea cu cu subvenții
subvenţii aa sectoruluisectorului privatprivat al al
acesteia,
acesteia, cât cât șişi prin
prin dezvoltarea
dezvoltarea sectorului
sectorului economic
economic public, public, creând creând și şi dezvoltând
dezvoltând unele unele ramuri
ramuri
sau subramuri
sau subramuri economice,
economice, considerate considerate de de interes
interes strategic
strategic național
național etc., etc., ceea
ceea ce ce aa determinat
determinat
sporirea cheltuielilor publice
sporirea cheltuielilor publice în ansamblu. în ansamblu.
În
În același
acelaşi sens,sens, odată
odată cu cu apariția
apariţia fenomenelor
fenomenelor destabilizatoare
destabilizatoare în în economie
economie și şi societate,
societate, de de
și șomajului, devenit necesară și
tipul crizelor şi şomajului, a devenit necesară şi s-a realizat intervenţia statului prin cheltuieli
tipul crizelor a s-a realizat intervenția statului prin cheltuieli
publice pentru
publice pentru contracararea
contracararea conjuncturiiconjuncturii nefavorabile,
nefavorabile, relansarea relansarea economiei economiei și şi creșterea
creşterea
economică durabilă.
economică durabilă.
Un factor
Un factor economic
economic cu influență semnificativă
cu influență semnificativă asupra asupra creșterii
creşterii cheltuielilor
cheltuielilor publicepublice în în
expresie
expresie nominală
nominală îlîl reprezintă
reprezintă moneda moneda națională.
naţională. În În majoritatea
majoritatea ţărilor țărilor lumii,lumii, în în secolul
secolul nostru,
nostru,
s-a manifestat,
s-a manifestat, adesea,adesea, cu cu putere
putere fenomenul
fenomenul deprecierii
deprecierii monetare,
monetare, uneori uneori provocată
provocată de de către
către stat,
stat,
tocmai pentru
tocmai finanța cheltuieli
pentru aa finanța cheltuieli publice
publice sporite,
sporite, avândavând ca ca efect
efect direct
direct creșterea
creşterea sumeisumei absolute
absolute aa
cheltuielilor efectuate, care a fost net superioară creșterii
cheltuielilor efectuate, care a fost net superioară creşterii reale a consumurilor publice. reale a consumurilor publice.
c) factori
c) sociali. Într-o
factori sociali. accepţiune mai
Într-o accepțiune mai largă,largă, factorii
factorii socialisociali și-au şi-au manifestat
manifestat în în
punct de vedere,
conexiune cu cei economici. Din acest punct de vedere, preocuparea statului pentru o mai bună
conexiune cu cei economici. Din acest preocuparea statului pentru o mai bună
repartizare
repartizare aa veniturilor
veniturilor înîn societate,societate, între între indivizi
indivizi sau sau grupuri
grupuri de de populație,
populaţie, și şi acordarea
acordarea de de
sprijin material unor categorii sociale defavorizate au exercitat o influență majoră în direcția
sprijin material unor categorii sociale defavorizate au exercitat o influență majoră în direcția
creşterii cheltuielilor
creșterii cheltuielilor publice.publice. În În același
acelaşi timp,timp, dezvoltarea
dezvoltarea rețelei reţelei de de instituții
instituţii social-culturale,
social-culturale, în în
cu cerințele și a determinat
consonanţă cu cerinţele de progres şi civilizație, a determinat sporirea sumelor alocate de stat, în
consonanță de progres civilizație, sporirea sumelor alocate de stat, în
acest scop,
acest scop, contribuind
contribuind la la amplificarea
amplificarea cheltuielilor
cheltuielilor bugetare,bugetare, înîn ansamblu.
ansamblu.
Cu
Cu deosebire
deosebire după după cel cel de-al
de-al doilea
doilea război
război mondial,
mondial, s-a s-a manifestat
manifestat o creştere puternică
o creștere puternică aa
acțiunilor de
acțiunilor protecţie și
de protecție şi securitate
securitate socială
socială finanțate
finanţate de de stat,
stat, mai
mai ales,
ales, în în ţările
țările dezvoltate.
dezvoltate.

95
 d) Urbanizarea.
d) Urbanizarea. Fenomen Fenomen care care presupune
presupune crearea crearea și şi dezvoltarea
dezvoltarea de de centre
centre urbane,
urbane,
respectiv transformarea localităților
respectiv transformarea rurale și
localităților rurale şi adaptarea
adaptarea lor lor la
la cerințele
cerinţele unei civilizaţii superioare,
unei civilizații superioare,
urbanizarea
urbanizarea presupune presupune un un consum
consum colectiv
colectiv sporit sporit de de resurse,
resurse, în în general.
general. Astfel,
Astfel, ea ea aa devenit
devenit un un
factor important
factor important de creştere aa cheltuielilor
de creștere cheltuielilor cu cu caracter
caracter public
public la la nivelul
nivelul colectivităților
colectivităților de de acest
acest
tip,
tip, concretizându-se
concretizându-se prin finanţarea de
prin finanțarea de lucrări
lucrări publice
publice edilitare,
edilitare, construcții
construcții de de străzi,
străzi, canalizare,
canalizare,
gospodărie
gospodărie comunală,comunală, locuri locuri de de agrement,
agrement, lăcașe lăcaşe de de cultură
cultură etc.etc.
e) factori
e) militari. Factorii
factori militari. Factorii cu cu caracter
caracter militar
militar aa căror
căror prezență
prezenţă se se leagă,
leagă, mai mai ales,
ales, cucu
politica
politica externă
externă aa țărilor,
ţărilor, au au exercitat
exercitat oo influență
influență puternic
puternic resimțită
resimţită în în dinamica
dinamica cheltuielilor
cheltuielilor
acțiunile cu
publice, acțiunile
publice, cu caracter
caracter militar
militar avândavând aportul
aportul cel cel mai
mai ridicat
ridicat la la sporirea
sporirea dimensiunilor
dimensiunilor
acestora, în majoritatea țărilor lumii. În acest sens, sunt
acestora, în majoritatea ţărilor lumii. În acest sens, sunt de remarcat analizele întreprinse de remarcat analizele întreprinse și şi
concluziile
concluziile la la care
care au au ajuns
ajuns cercetătorii
cercetătorii acestui acestui domeniu.
domeniu. Astfel, Astfel, studiile
studiile efectuate
efectuate de de către
către
americanul Harold
americanul Groves, atrag
Harold Groves, atrag atenția asupra faptului
atenția asupra faptului că una din
că una din cauzele
cauzele majoremajore ale ale creșterii
creşterii
cheltuielilor
cheltuielilor publice publice au au fost
fost războaiele,
războaiele, în în general
general și şi cele
cele două
două războaie
războaie mondiale
mondiale în în special.
special. La La
rândul său, germanul Robert Nöll von der Nahmer constată
rândul său, germanul Robert Nă&Il von der Nahmer constată că factorii principali care explică că factorii principali care explică
creşterea cheltuielilor
creșterea cheltuielilor publicepublice sunt înarmările, războaiele
sunt înarmările, războaiele și şi lichidarea
lichidarea urmărilor
urmărilor războaielor,
războaielor, iar iar
americanul
americanul James Buchanan conchide
James Buchanan conchide că că cheltuielile
cheltuielile federale
federale (SUA) (SUA) au au crescut
crescut în în salturi,
salturi, cele
cele
mai
mai spectaculoase
spectaculoase având având loc loc înîn timp
timp de de război.
război.
JP)f) factori
factori politici. Acţiunea acestor
politici. Acțiunea acestor factorifactori decurge,
decurge, în în principal,
principal, din din opțiunile
opțiunile grupărilor
grupărilor
politice
politice aflateaflate la la putere într-o țară
putere într-o ţară sau
sau alta.
alta. Un Un rol
rol decisiv,
decisiv, în în acest
acest sens
sens l-a l-a avut
avut trecerea
trecerea de de lala
statul-jandarm la
statul-jandarm statul-providenţă. Politica
la statul-providență. Politica de de stat
stat intervenționistă
intervenționistă este este orientată,
orientată, doctrinar,
doctrinar, spre spre
implicarea mai profundă a acestuia în viața socială și economică,
implicarea mai profundă a acestuia în viaţa socială şi economică, presupunând cheltuieli publice presupunând cheltuieli publice
mult
mult sporite.
sporite. Spre Spre deosebire,
deosebire, guvernele
guvernele de de orientare
orientare liberală
liberală promovează,
promovează, de de regulă,
regulă, oo politică
politică ce ce
în economie, ceea
se opune intervenției statului, mai ales, în economie, ceea ce antrenează o limitare a acțiunilor
se opune intervenției statului, mai ales, ce antrenează o limitare a acțiunilor
finanţate de
finanțate de stat,
stat, respectiv
respectiv aa cheltuielilor
cheltuielilor publice.
publice.
Mai mult, guvernele de orientare social-democratică,
Mai mult, guvernele de orientare social-democratică, care care pun pun accentul
accentul pe pe protecția
protecţia
oferită
oferită de de statstat categoriilor
categoriilor sociale
sociale defavorizate,
defavorizate, privilegiază
privilegiază intervenția
intervenția prin prin cheltuieli publice și
cheltuieli publice şi
realizează,
realizează, astfel, astfel, oo redistribuire
redistribuire mai mai accentuată
accentuată între între membrii
membrii societăți.
societăţi.
Pe
Pe lângălângă factorii
factorii semnalați
semnalaţi în în cazul
cazul multor
multor ţărițări dezvoltate
dezvoltate și, şi, mai
mai ales,
ales, al al celor
celor înîn curs
curs de
de
dezvoltare, o
dezvoltare, contribuție importantă
o contribuție importantă la la creșterea
creşterea cheltuielilor
cheltuielilor statului
statului aa avut-o
avut-o volumulvolumul mare mare al al
plăților
plăţilor în în contul
contul datoriei
datoriei publice, îndeosebi al
publice, îndeosebi al dobânzilor
dobânzilor aferente
aferente acesteia.
acesteia.
Creşterea cheltuielilor
Creșterea cheltuielilor publicepublice constituie,
constituie, deci, deci, un un fenomen
fenomen caracteristic
caracteristic societății
societăţii
moderne,
moderne, care care confirmă
confirmă poziția exprimată de
poziția exprimată de Adolph
Adolph WagnerWagner cu cu privire
privire la la acțiunea
acțiunea unei "legi aa
unei "legi
nevoilor
nevoilor financiare
financiare crescânde
crescânde ale ale statului
statului și şi organelor
organelor autonome"
autonome" în în raport
raport cu cu evoluția
evoluţia cererii
cererii de de
utilități
utilități publice.
publice.

7.5
7.5 Caracterizare
Caracterizare generală
generală a
a principalelor
principalelor categorii
categorii de
de cheltuieli
cheltuieli publice
publice (bugetare)
(bugetare)

7.5.1
7.5.1 Caracterizare generală aa cheltuielilor
Caracterizare generală publice pentru
cheltuielilor publice pentru acțiuni
acțiuni social-culturale
social-culturale
Cheltuielile
Cheltuielile publice
publice bugetare
bugetare dindin această
această categorie joacă un
categorie joacă un rol
rol deosebit
deosebit dede important
important prin
prin
impactul
impactul pe pe care
care îlîl au
au asupra
asupra dezvoltării
dezvoltării fiecărei țări sub
fiecărei ţări sub aspect
aspect social
social și
şi economic,
economic, contribuind
contribuind
din
din plin
plin la
la progresul umanității, în
progresul umanităţii, în general.
general.
Rolul
Rolul pozitiv îndeplinit de
pozitiv îndeplinit de cheltuielile
cheltuielile cucu acțiuni
acțiuni social-culturale
social-culturale aa determinat
determinat tendința
tendinţa
statului modern de asumare a unor sarcini sporite, vizând îmbunătățirea
statului modern de asumare a unor sarcini sporite, vizând îmbunătăţirea posibilităților de acces posibilităților de acces alal
cetățenilor
cetățenilor la la serviciile
serviciile caracteristice
caracteristice acestui
acestui domeniu,
domeniu, cu cu atât
atât mai
mai mult,
mult, cucu cât
cât revoluțiile
revoluțiile
tehnico-ştiințifice au
tehnico-științifice au amplificat
amplificat nevoia
nevoia de instruire și
de instruire şi cunoaștere,
cunoaştere, ca ca premise
premise indispensabile
indispensabile
mersului ascendent
mersului ascendent al al omenirii.
omenirii.
Prin conținutul
Prin acestor cheltuieli,
conţinutul acestor cheltuieli, sunt
sunt avute
avute în în vedere
vedere acțiuni
acțiuni dede interes
interes general
general cece sese
întreprind în
întreprind în scopul
scopul asigurării
asigurării dede servicii
servicii publice
publice destinate
destinate populației,
populaţiei, înîn ansamblu,
ansamblu, sausau anumitor
anumitor

96
categorii
categorii ori ori indivizi,
indivizi, fie fie gratuit,
gratuit, fie fie cucu plată
plată redusă
redusă față faţă de de costurile
costurile acestora,
acestora, inclusiv
inclusiv sub sub forma
forma
acordării
acordării unor unor sume sume de de bani
bani (burse,
(burse, pensii,
pensii, indemnizații
indemnizaţii etc.). etc.).
Condiţiile concrete
Condițiile concrete și şi formele
formele specifice
specifice de de manifestare
manifestare aa lor lor sunt
sunt determinate
determinate de de natura
natura
activității instituțiilor publice
activității instituțiilor publice profilate
profilate pe pe acest
acest domeniu,
domeniu, între între care:care: școli,
şcoli, spitale,
spitale, biblioteci,
biblioteci,
teatre, filarmonici etc.
teatre, filarmonici etc.
Prin prisma
Prin prisma impactului
impactului lor lor asupra
asupra produsului
produsului național, naţional, aceste aceste cheltuieli
cheltuieli apar, apar, înîn prim
prim plan,
plan,
drept consumuri definitive de resurse, determinând diminuarea
drept consumuri definitive de resurse, determinând diminuarea PIB, respectiv a avuţiei naţionale. PIB, respectiv a avuției naționale.
Pe
Pe de de altă
altă parte,
parte, esteeste însă însă recunoscut
recunoscut impactul impactul lor lor pozitiv
pozitiv indirect
indirect asupra asupra PIB, PIB, prin prin contribuția
contribuția
adusă la crearea unor premise favorabile sporirii acestuia,
adusă la crearea unor premise favorabile sporirii acestuia, deoarece majoritatea acțiunilor de deoarece majoritatea acțiunilor de
acest
acest fel
fel antrenează
antrenează creșterea creşterea capacității creatoare și
capacităţii creatoare şi aa potențialului
potenţialului productiv productiv al al națiunii.
naţiunii.
În
În condițiile
condiţiile specifice
specifice lumii lumii contemporane,
contemporane, în în majoritatea
majoritatea statelor statelor s-au înregistrat creșteri
s-au înregistrat creşteri
importante
importante ale ale acestor
acestor cheltuieli,
cheltuieli, atât atât în în sume
sume absolute,
absolute, cât cât și şi caca pondere
pondere în în PIBPIB și şi înîn total
total
cheltuieli
cheltuieli bugetare.
bugetare. În țările dezvoltate,
În țările dezvoltate, ponderea ponderea cheltuielilor
cheltuielilor publice publice pentrupentru acțiunile
acţiunile social- social-
culturale
culturale în în totalul
totalul cheltuielilor
cheltuielilor publice publice depășește
depăşeşte 60%, 60%, în în timp
timp ce ce în în cazul țărilor în
cazul ţărilor în curs
curs de de
dezvoltare situația
dezvoltare situaţia se se prezintă
prezintă în în mod
mod diferit,
diferit, ponderea
ponderea cheltuielilor
cheltuielilor publice publice pentrupentru acțiuni
acţiuni social-social-
culturale fiind
culturale fiind cu cu mult
mult inferioare
inferioare primului
primului grup grup de de țări,
țări, 25-30%
25-30% din din cheltuielile
cheltuielile totale..totale..
Diferenţierea importantă
Diferențierea importantă între între cele
cele douădouă grupuri
grupuri de de țări trebuie puse
ţări trebuie puse în în primul
primul rând, rând, pe pe
seama nivelului diferit de dezvoltare, care impune limite de redistribuire a PIB şi priorități
seama nivelului diferit de dezvoltare, care impune limite de redistribuire a PIB și priorități
diferite în
diferite în alocarea
alocarea resurselor
resurselor respective
respective pe pe categorii
categorii de de cheltuieli.
cheltuieli. Așa, Aşa, de de pildă,
pildă, s-a s-a conturat
conturat ca ca oo
caracteristică faptul că în majoritatea țărilor slab dezvoltate
caracteristică faptul că în majoritatea ţărilor slab dezvoltate statul alocă sume mai mari pentru statul alocă sume mai mari pentru
economice și
acțiuni economice
acțiuni şi dezvoltarea
dezvoltarea infrastructurii,
infrastructurii, ceea ceea ce ce reprezintă
reprezintă o o opțiune
opţiune firească,
firească, dar dar implică
implică
și ponderi mai reduse în PIB
alocaţii mai mici şi ponderi mai reduse în PIB ale căror categorii de cheltuieli.
alocații mai mici ale căror categorii de cheltuieli.
În
În ceeaceea ce ce privește
priveşte structura
structura internăinternă aa cheltuielilor
cheltuielilor pentru pentru acțiuniacţiuni social-culturale,
social-culturale, se se
disting
disting următoarele
următoarele subgrupe: cheltuieli pentru
subgrupe: cheltuieli pentru învățământ;
învăţământ, cheltuieli cheltuieli pentru pentru cultură cultură și şi artă;
artă;
cheltuieli
cheltuieli pentru pentru ocrotirea
ocrotirea sănătății;sănătăţii, cheltuieli
cheltuieli cu cu securitatea
securitatea socială. socială. Într-oÎntr-o altă variantă de
altă variantă de
grupare,
grupare, primele
primele două două se se regăsesc împreună sub
regăsesc împreună sub denumirea
denumirea de de cheltuieli
cheltuieli pentru pentru educație.
educaţie.
reale a acestei
Din punct de vedere al compoziţiei reale a acestei categorii de cheltuieli, înregistrată
Din punct de vedere al compoziției categorii de cheltuieli, înregistrată înîn
diferite țări,
diferite ţări, ponderea
ponderea cea cea mai mai mare mare aparține,
aparţine, în în țările
țările dezvoltate,
dezvoltate, subgrupei subgrupei referitoare
referitoare la la
securitate socială, care în ultimele decenii a reprezentat peste
securitate socială, care în ultimele decenii a reprezentat peste 50% din totalul cheltuielilor social- 50% din totalul cheltuielilor social-
culturale
culturale în în ţări
țări ca:
ca: Germania,
Germania, Franţa, Franța, Danemarca,
Danemarca, Marea Marea BritanieBritanie etc. etc. Spre
Spre deosebire,
deosebire, în în țările
ţările în în
curs de dezvoltare, ponderea cea mai ridicată în totalul
curs de dezvoltare, ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor social-culturale revine celor cheltuielilor social-culturale revine celor
pentru învățământ. Prin
pentru învățământ. Prin comparație,
comparație, ponderea ponderea cea cea maimai mică mică în în cheltuielile
cheltuielile din din această
această categorie
categorie o o
deţin cele
dețin cele pentru
pentru cultură
cultură și şi artă,
artă, atât
atât înîn ţări
țări dezvoltate,
dezvoltate, cât cât și în țările
şi în ţările în în curs
curs de de dezvoltare.
dezvoltare.
Sursa
Sursa principală
principală de de finanțare
finanţare aa cheltuielilor
cheltuielilor pentru pentru acțiuniacţiuni social-culturale
social-culturale o o constituie
constituie
bugetar, respectiv
fondul bugetar,
fondul respectiv bugetul bugetul public. public. În În modmod obișnuit,
obişnuit, ele ele se se reflectă
reflectă în în raport
raport cu cu aria
aria dede
interese vizate, înîn fiecare
interese vizate, fiecare dintre verigile sistemului
dintre verigile sistemului bugetar, bugetar, regăsindu-se,
regăsindu-se, fie fie înîn bugetul
bugetul generalgeneral
sau
sau federal,
federal, fie fie înîn bugetele
bugetele locale locale ale unităților administrativ
ale unităților administrativ teritoriale teritoriale sau sau aleale statelor
statelor membremembre
ale unei
ale federaţii.
unei federații.
În
În maimai multe
multe ţări, țări, oo aa douadoua sursăsursă de de finanțare
finanţare o o reprezintă
reprezintă anumite anumite fondurifonduri cu cu destinație
destinaţie
specială, cum sunt: fondul asigurărilor sociale, fondul
specială, cum sunt: fondul asigurărilor sociale, fondul de sănătate, fondul de şomaj etc. de sănătate, fondul de șomaj etc.
Deoarece unele
Deoarece unele dintre dintre instituțiile cu
instituțiile cu caracter social-cultural desfășoară
caracter social-cultural desfăşoară și şi activități
activități
aducătoare de venituri, o parte din cheltuieli se poate acoperi
aducătoare de venituri, o parte din cheltuieli se poate acoperi din surse proprii, ceea ce semnifică din surse proprii, ceea ce semnifică
oo autofinanțare
autofinanţare parțială.parțială.
În
În fine, o
fine, o altă
altă sursă
sursă de de finanțare
finanţare oo reprezintă
reprezintă ajutoareleajutoarele financiare
financiare externe externe acordate,
acordate, fie fie
de
de către
către instituții
instituţii și şi organisme internaționale (UNICEF,
organisme internaționale (UNICEF, UNESCO), UNESCO), fie fie dede alte
alte state,
state, dede regulă,
regulă, de de
către
către cele
cele industrializate
industrializate celor celor în în curs
curs de de dezvoltare.
dezvoltare.

7.5.1.1. Caracterizarea
7.5.1.1. generală aa cheltuielilor
Caracterizarea generală cheltuielilor publice pentru învățământ
publice pentru învățământ
Cheltuielile
Cheltuielile bugetare
bugetare pentru învățământ constituie
pentru învățământ constituie o o componentă
componentă definitorie
definitorie aa
cheltuielilor cu
cheltuielilor cu caracter social-cultural, ocupând
caracter social-cultural, ocupând un
un loc
loc central între acțiunile
central între finanţate de
acțiunile finanțate de către
către
97
97
stat, în cadrul
stat, în cadrul acestei
acestei categorii,
categorii, în în actuala
actuala etapă
etapă aa evoluției
evoluției societății,
societăţii, confirmând
confirmând creșterea
creşterea rolului
rolului
învățământului ca
învățământului ca factor
factor de de progres
progres și şi civilizație.
civilizație. Recunoaşterea decisive aa școlii,
contribuţiei decisive
Recunoașterea contribuției şcolii, caca
lăcaș
lăcaş de de cultură,
cultură, de de instruire
instruire și şi formare
formare profesională,
profesională, la la propășirea
propăşirea societății
societății moderne,
moderne, cu cu
deosebire
deosebire în în condițiile revoluțiilor științifice
condițiile revoluțiilor ştiinţifice contemporane,
contemporane, aa impus dezvoltarea și
impus dezvoltarea şi modernizarea
modernizarea
rețelelor școlare
rețelelor şcolare și, şi, implicit,
implicit, alocarea
alocarea din din bugetele
bugetele publice
publice aa unor unor sume
sume tot mai mari
tot mai mari pentru
pentru
învățământului.
finanţarea învățământului.
finanțarea
Constatările
Constatările referitoare
referitoare la la corelația
corelaţia dintre nivelul de
dintre nivelul de dezvoltare
dezvoltare al învățământului și
al învățământului şi
economic și
progresul economic
progresul şi social,
social, în în diferite
diferite ţări,țări, auau convins
convins guvernele
guvernele despredespre necesitatea
necesitatea
îmbunătățirii învăţământului,
îmbunătăţirii învățământului, ca ca premisă
premisă indispensabilă
indispensabilă pentrupentru asigurarea
asigurarea prosperității
prosperității economice
economice
și
ŞI ridicarea gradului de civilizaţie, inclusiv a nivelului de trai al oamenilor.
ridicarea gradului de civilizație, inclusiv a nivelului de trai al oamenilor.
Constituie
Constituie oo realitate
realitate faptul
faptul că, că, înîn toate țările, se
toate ţările, se manifestă
manifestă oo preocupare
preocupare susținută
susținută aa
statelor
statelor pentru o mai bună organizare şi dezvoltare a învățământului public gratuit sau cu
pentru o mai bună organizare și dezvoltare a învățământului public gratuit sau cu taxe
taxe
reduse ori
reduse ori pentru
pentru sprijinirea
sprijinirea celui celui privat
privat prin subvenţii, ceea
prin subvenții, ceea ce ce implică
implică cheltuieli
cheltuieli publice
publice sporite
sporite
acţiuni de
pentru acțiuni
pentru învățământ.
de învățământ.
După
După ce ce la
la finele
finele secolului trecut, statul
secolului trecut, statul cheltuia,
cheltuia, în în acest
acest scop,
scop, mult
mult sub sub 1% 1% din PIB, înîn
din PIB,
secolul
secolul nostru
nostru ponderea
ponderea cheltuielilor
cheltuielilor cu învățământul înîn PIB
cu învăţământul PIB aa crescut
crescut semnificativ
semnificativ depășind
depăşind în în
unele țări
unele țări chiar
chiar 7%,
7%, în în unii
unii ani bugetari. Ponderea
ani bugetari. Ponderea cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice pentru învățământ în
pentru învățământ în
produsul
produsul intern
intern brut
brut esteeste determinată
determinată atât atât dede proporția
proporţia sectorului
sectorului publicpublic înîn totalul
totalul activităților
activităților
economico —– sociale
economico sociale în în fiecare
fiecare țară,
ţară, precum
precum și şi de
de intensitatea
intensitatea folosirii
folosirii cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice pentru
pentru
sprijinirea sau
sprijinirea sau influențarea învățământului.
influențarea învăţământului.
În
În același
același timp,
timp, esteeste evident
evident că că proporțiile
proporţiile ce ce revin
revin cheltuielilor
cheltuielilor cu învățământul în
cu învăţământul în
ansamblul
ansamblul cheltuielilor
cheltuielilor publice variază, atât
publice variază, atât înîn timp,
timp, cât
cât și în spațiu,
şi în spaţiu, mai
mai ales
ales dintre
dintre cele
cele înîn curs
curs
de dezvoltare, confruntându-se cu dificultăți
de dezvoltare, confruntându-se cu dificultăți de finanţare a acţiunilor de învățământ, fie şi la
de finanțare a acțiunilor de învățământ, fie și la
nivelul strictului
nivelul strictului necesar.
necesar.

Evoluţia fluctuantă,
Evoluția fluctuantă, dar dar înîn general,
general, în în creștere,
creştere, aa acestor cheltuieli aa fost
acestor cheltuieli fost determinată
determinată de de
acţiunea mai
acțiunea mai multor
multor factori, cantitativi și
factori, cantitativi şi calitativi.
calitativi. Între
Între aceștia, creşterea numărului
aceştia, creșterea numărului populației,
populaţiei,
în general,
în general, și şi aa celei
celei de vârstă școlară,
de vârstă şcolară, în în special,
special, ca ca factor
factor demografic,
demografic, aa influențat
influenţat sensibil
sensibil
creşterea cheltuielilor
creșterea cheltuielilor pentru învățământ, determinând
pentru învăţământ, determinând asumareaasumarea de de către
către guvernele
guvernele democratice
democratice
aa unor obligaţii mult
unor obligații mult maimai mari
mari în în sfera
sfera organizării
organizării și şi dezvoltării învățământului public
dezvoltării învăţământului public gratuit
gratuit sau sau
cu taxe
cu taxe multmult inferioare
inferioare costurilor
costurilor reale. Creşterea numărului
reale. Creșterea numărului celor celor ce ce frecventează
frecventează școala, şcoala, în în
condiţii, aa făcut
aceste condiții,
aceste făcut necesară
necesară sporireasporirea alocațiilor,
alocaţiilor, în în primul
primul rând,rând, pentru
pentru asigurarea
asigurarea bazei bazei
tehnico-materiale aa rețelei
tehnico-materiale instituțiilor de
rețelei instituțiilor învățământ.
de învățământ.
Concomitent, ca factor cu acțiune corelată,
Concomitent, ca factor cu acțiune corelată, au au sporit
sporit cheltuielile
cheltuielile de de funcționare
funcţionare aa
instituţiilor școlare,
instituțiilor şcolare, mai mai ales
ales cele
cele dede personal,
personal, decurgând,
decurgând, în în primul
primul rând,
rând, din
din creșterea
creşterea numărului
numărului
cadrelor didactice.
cadrelor didactice.
În
În același
acelaşi context,
context, ca ca factor
factor cu influență majoră,
cu influență majoră, aa acționat
acţionat reconsiderarea
reconsiderarea cadrului cadrului
reglementativ
reglementativ privind învățământul, în sensul introducerii obligativității sale, în multe țări,
privind învățământul, în sensul introducerii obligativității sale, în multe ţări, cel
cel
puţin la
puțin la nivelul
nivelul inferior
inferior de de școlarizare.
şcolarizare. Aceasta
Aceasta s-a s-a corelat
corelat cu cu extinderea
extinderea sferei sferei de de cuprindere
cuprindere aa
populaţiei în
populației în învățământ,
învățământ, incluzând
incluzând și şi alte
alte categorii
categorii de de persoane,
persoane, carecare anterior
anterior nu erau școlarizate.
nu erau şcolarizate.
Un alt
Un alt factor
factor cu impact puternic
cu impact puternic în în sensul
sensul creșterii
creşterii cheltuielilor
cheltuielilor de de acest
acest fel fel aa fost
fost
tehnic și
progresul tehnic
progresul şi modernizarea
modernizarea economiei naţionale, care
economiei naționale, care aa impus
impus oo pregătire
pregătire generală
generală și şi
profesională
profesională aa lucrătorilor
lucrătorilor la la nivel
nivel mai înalt. În
mai înalt. În acest
acest sens,
sens, nevoia
nevoia de de forță
forță dede muncă
muncă calificată
calificată
superior,
superior, capabilă
capabilă să să lucreze
lucreze cu cu oo productivitate
productivitate aa muncii muncii mai mai mare,
mare, se se consideră
consideră aa fi fi un
un factor
factor de de
presiune asupra guvernelor, inclusiv din partea patronatului, pentru
presiune asupra guvernelor, inclusiv din partea patronatului, pentru alocarea de sume sporite în alocarea de sume sporite în
vederea învățământului, devenit
finanțării învăţământului,
vederea finanțării devenit un un obiectiv
obiectiv de de interes
interes general.
general. Această
Această nevoie nevoie s-a s-a
contemporane,
coroborat cu impactul revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, ale cărei cuceriri pot fi puse în
coroborat cu impactul revoluției tehnico-științifice ale cărei cuceriri pot fi puse în
valoare doar
valoare doar de un personal
de un personal cu înaltă calificare.
cu înaltă calificare. Câștigul
Câştigul rezultat
rezultat pe pe această
această calecale interesează
interesează nu nu

98
numai indivizii
numai indivizii sau sau grupurile
grupurile de de indivizi,
indivizi, ci ci șişi societatea,
societatea, în în ansamblu,
ansamblu, având având un un suport
suport material
material
în efectul
în efectul de de creștere
creştere aa PIB PIB și şi de
de dezvoltare
dezvoltare aa economieieconomiei naționale.
naţionale.
În
În aceeași
aceeaşi direcțiedirecţie aa acționat acţionat ca ca factor
factor de influență și
de influență şi creșterea
creşterea gradului gradului de de dotare
dotare
procesului
procesului de învățământ, înîn general,
de învățământ, general, prin prin asigurarea
asigurarea unei unei baze tehnice superioare
baze tehnice superioare cantitativ
cantitativ și şi
și mai costisitoare. În acest sens, tendințele
calitativ, dar şi mai costisitoare. În acest sens, tendinţele de informatizare a societăţii generează
calitativ, dar de informatizare a societății generează
un interes
un interes mai mai larg,
larg, individual,
individual, dar dar și şi social,
social, implicând
implicând profund profund școala şcoala și şi amplificând
amplificând sarcina sarcina
publică de finanțat.
publică de finanţat.
De
De asemenea,
asemenea, în în concordanță
concordanță cu cu evoluția
evoluția generală
generală și şi implicit
implicit cu cu cea cea din din sferasfera
învățământului un alt factor de sporire a cheltuielilor publice,
învăţământului un alt factor de sporire a cheltuielilor publice, în acest domeniu, este reprezentat în acest domeniu, este reprezentat
creşterea generală
de creșterea
de generală aa costurilorcosturilor procesuluiprocesului de învățământ, inclusiv
de învăţământ, inclusiv sub sub impactul
impactul deprecierii
deprecierii
naţionale. În
monedelor naționale.
monedelor În fapt,
fapt, creșterea
creşterea absolută
absolută a a cheltuielilor
cheltuielilor cu învățământul trebuie
cu învăţământul trebuie explicată
explicată
și
şi prin
prin acțiunea
acţiunea factorului inflaționist, concretizat
factorului inflaționist, concretizat în în creșterea
creşterea prețurilor
preţurilor pentru pentru toate consumurile
toate consumurile
de
de resurse
resurse privind
privind procesul
procesul de învățământ.
de învățământ.
În
În funcție
funcţie de de structura funcţională aa rețelei
structura funcțională instituţiilor școlare
reţelei instituțiilor şcolare publice,
publice, cheltuielile
cheltuielile cu cu
învățământul se
învățământul se pot
pot grupa
grupa pe trepte ale
pe trepte ale acestuia,
acestuia, respectiv
respectiv pentru învățământul: preșcolar;
pentru învățământul: preşcolar, primar;primar;
secundar; universitar, postuniversitar. Fiecare tip de instituţie şcolară realizează, atât cheltuieli
secundar; universitar; postuniversitar. Fiecare tip de instituție școlară realizează, atât cheltuieli
comune
comune celorlalte,
celorlalte, cât cât și unele specifice
şi unele specifice procesului
procesului de învățământ corespunzător
de învăţământ corespunzător treptei treptei
respective.
respective.
În
În principiu,
principiu, însă, însă, cheltuielile
cheltuielile pentru învățământ, ca
pentru învățământ, ca șişi cele
cele social-culturale,
social-culturale, în în ansamblu,
ansamblu,
se împart în două grupe mari, și
se împart în două grupe mari, şi anume: cheltuieli de investiţii, denumite şi de capital; cheltuieli
anume: cheltuieli de investiții, denumite și de capital; cheltuieli
curente denumite și
curente denumite şi de
de funcționare.
funcţionare.
Din
Din primaprima grupă grupă fac fac parteparte cheltuielile
cheltuielile pentru pentru creareacrearea și şi dezvoltarea
dezvoltarea bazei bazei tehnico-
tehnico-
materiale aa procesului
materiale procesului de învățământ, constând
de învățământ, constând în în clădiri,
clădiri, terenuri,
terenuri, utilaje, utilaje, echipamente
echipamente de de
mobilier școlar
laborator, mobilier
laborator, şcolar etc., etc., fiind
fiind concretizate,
concretizate, deci, deci, în în bunuri
bunuri de de natura
natura mijloacelor
mijloacelor (activelor)
(activelor)
fixe
fixe cu
cu care
care se se dotează
dotează instituțiile
instituţiile de învățământ pentru
de învățământ pentru aa putea
putea funcționa.
funcționa.
Din
Din aa doua doua grupă grupă fac fac parteparte toate toate cheltuielile
cheltuielile reprezentând
reprezentând consumuri consumuri legate legate de de
funcționarea fiecărei
funcționarea fiecărei instituții
instituţii reprezentând
reprezentând materiale materiale de de laborator,
laborator, combustibil,
combustibil, energie, energie, apă, apă,
rechizite, servicii
rechizite, servicii poștale,
poştale, reparațiireparaţii și întrețineri curente
şi întreţineri curente ale ale mijloacelor
mijloacelor fixe fixe etc.,
etc., dar
dar ponderea
ponderea
cea
cea mai mare o au, în mod firesc, salariile şi plățile asimilate lor pentru personalul didactic și
mai mare o au, în mod firesc, salariile și plățile asimilate lor pentru personalul didactic şi
auxiliar.
auxiliar.
Sursele de
Sursele finanțare folosite
de finanțare folosite în în cazul
cazul cheltuielilor
cheltuielilor pentru învățământ sunt
pentru învăţământ sunt cele
cele comune
comune
social-culturale, dar
acțiunilor social-culturale,
acțiunilor dar în în mod
mod deosebit
deosebit se se remarcă
remarcă faptul faptul că, că, în în cazul învățământului
cazul învăţământului
public,
public, eleele se se asigură,
asigură, în în principiu,
principiu, din din fondul
fondul bugetar,
bugetar, cheltuielile
cheltuielile respectiverespective fiind fiind incluse,
incluse, fie în
fie în
administraţiei centrale,
bugetul administrației
bugetul centrale, fie fie în în bugetele
bugetele locale. locale. În În maimai mică mică măsură,
măsură, instituțiile
instituţiile de de
învățământ public pot utiliza și alte resurse, (în
învățământ public pot utiliza şi alte resurse, (în afara celor bugetare) şi anume, atunci cândafara celor bugetare) și anume, atunci când
instituției școlare
activitatea instituției
activitatea şcolare favorizează
favorizează obținerea obținerea directă directă aa unor unor venituri,
venituri, mai mai ales,
ales, de tipul
de tipul
taxelor,
taxelor, fiind
fiind aplicabilă
aplicabilă și şi autofinanțarea
autofinanţarea parțială parțială aa acestora.
acestora.
În
În unele
unele țări țări se se practică
practică pe pe scară
scară largă,
largă, ca ca sursă
sursă de de finanțare,
finanţare, contribuțiile
contribuţiile sau sau taxele
taxele
școlare
şcolare suportate
suportate de de către
către cei cei interesați,
interesaţi, stabilite
stabilite la la unun nivel,
nivel, care, care, de de regulă,
regulă, este este inferior
inferior
costurilor,
costurilor, statulstatul acoperind
acoperind în în acest
acest caz,caz, numai numai oo parte parte aa cheltuielilor
cheltuielilor efectuate efectuate cu cu instituțiile
instituţiile
școlare.
şcolare.
Uneori,
Uneori, se se utilizează,
utilizează, ca ca surse
surse de de finanțare, donațiile făcute
finanţare, donațiile făcute de de alte
alte persoane
persoane sau sau ajutoare
ajutoare
externe primite
externe primite din din partea
partea unor organizaţii internaționale
unor organizații internaţionale sau sau aa altor
altor state.
state.
Instituţiile de
Instituțiile învățământ privat
de învățământ privat îşi își acoperă
acoperă cheltuielile
cheltuielile din din resurse
resurse proprii,
proprii, adică adică se se
autofinanţează, dar
autofinanțează, dar eleele pot pot fi fi șişi subvenționate
subvenţionate parțial, parţial, de de către
către stat.
stat. În În acest
acest caz, caz, sursele
sursele de de bază
bază
sunt fie
sunt taxele școlare,
fie taxele şcolare, fie fie eventualele
eventualele venituri venituri din din activități
activităţi anexe anexe proprii,
proprii, fie fie donațiile
donațiile
(sponsorizările).
(sponsorizările).
În
În cazul
cazul instituțiilor
instituţiilor de învățământ superior
de învățământ superior din din unele
unele țări țări dezvoltate
dezvoltate sunt sunt cunoscute
cunoscute și şi
practicate
practicate modalități
modalităţi de de finanțare
finanţare de de lala bugetul
bugetul public,public, ce ce sese diferențiază
diferenţiază în în funcție
funcție de de opțiunea
opţiunea
acestora
acestora sau sau prin
prin reglementări
reglementări elaborate elaborate de de forul
forul coordonator.
coordonator. O O asemenea
asemenea modalitate modalitate constă constă în în
99
99
alocarea sumelor
alocarea sumelor repartizate
repartizate din din bugetul statului la
bugetul statului la dispoziția instituţiilor de
dispoziţia instituțiilor învățământ sub
de învăţământ sub
formă
formă de de credite bugetare, iar
credite bugetare, iar acestea
acestea se se administrează,
administrează, în în mod
mod direct
direct și şi independent
independent de de către
către
fiecare instituție,
fiecare instituţie, alăturialături de de eventualele
eventualele veniturivenituri proprii,
proprii, efectuând
efectuând cheltuielile
cheltuielile necesare.
necesare. O O altă
altă
modalitate de
modalitate finanţare presupune
de finanțare presupune acordareaacordarea sumelorsumelor necesare
necesare ca ca ajutoare
ajutoare financiare,
financiare, în în modmod
studenților, fie
direct studenților,
direct fie sub
sub formă
formă de de burse,
burse, fie fie sub
sub formă
formă de împrumuturi utilizabile
de împrumuturi utilizabile pe pe parcursul
parcursul
școlarizării, urmând să
şcolarizării, urmând să fie
fie restituie
restituie din venituri obținute
din venituri obţinute dupădupă absolvirea
absolvirea facultății
facultăţii și încadrarea în
şi încadrarea în
muncă.
muncă.
În
În cazul țărilor înîn curs
cazul ţărilor curs de de dezvoltare,
dezvoltare, oo regulă regulă maimai generală
generală de de finanțare
finanţare aa învățământului
învățământului
este aceea
este aceea de de alocare
alocare din din bugetul public aa sumelor
bugetul public sumelor repartizate
repartizate fiecărei
fiecărei instituții
instituţii pentru
pentru efectuarea
efectuarea
tuturor cheltuielilor aprobate prin bugetul de stat.
tuturor cheltuielilor aprobate prin bugetul de stat.
Impactul
Impactul pozitiv pozitiv profund
profund al al cheltuielilor
cheltuielilor cu învățământul asupra
cu învăţământul asupra dezvoltării
dezvoltării durabiledurabile aa
societății, contemporane,
societăţii, pe fundalul revoluţilor tehnico-ştiințifice contemporane, face ca ele să fie considerate
pe fundalul revoluțiilor tehnico-științifice face ca ele să fie considerate
veritabile investiţii în
veritabile investiții în capital
capital umanuman sau sau "în
"în resurse
resurse umane" valorificabile pe
umane" valorificabile termen lung,
pe termen lung, cu cu cel
cel
mai
mai ridicat randament. Studii întreprinse în această direcţie atestă aportul important adus de
ridicat randament. Studii întreprinse în această direcție atestă aportul important adus de
învățământ la
învățământ creşterea economică,
la creșterea economică, în în plan
plan mondial,
mondial, apreciat
apreciat pentru
pentru deceniul
deceniul anterior
anterior la la cote
cote
cuprinse între 16
cuprinse între 16 și şi 30%
30% din din sporul
sporul de de PIB.
PIB. În În aceeași
aceeaşi idee,
idee, prin
prin prisma
prisma productivității
productivităţii muncii muncii s-a s-a
interacțiunea puternică
relevat interacțiunea
relevat puternică dintre dintre nivelul
nivelul acestui
acestui indicator
indicator și şi numărul
numărul de de clase
clase (de (de școală)
şcoală)
absolvite
absolvite de de către
către subiecți,
subiecţi, în în sensul
sensul uneiunei creșteri exponenţiale aa celui
creşteri exponențiale celui dintâi
dintâi în în raport
raport cu cu cel
cel de-al
de-al
doilea.
doilea.
Din
Din aceste
aceste considerente,
considerente, un un aspect
aspect important
important al al deciziilor,
deciziilor, în în acest
acest domeniu,
domeniu, se se referă
referă la la
cheltuieli determinate pe
dimensiunile sau volumul acestor cheltuieli determinate pe bază de criterii obiective, urmărind
dimensiunile sau volumul acestor bază de criterii obiective, urmărind
obţinerea de
obținerea de efecte
efecte sociale
sociale utile maxime cu
utile maxime cu eforturi
eforturi financiare
financiare minime.
minime.
În finanțarea acestor cheltuieli este necesară
În finanţarea acestor cheltuieli este necesară asigurarea unui asigurarea unui grad
grad de de eficiență
eficienţă economico-
economico-
socială
socială cât cât mai mai ridicat.
ridicat. Din Din acestacest punct
punct de vedere prezintă
de vedere prezintă un un interes
interes major major urmărirea
urmărirea
conexiunilor
conexiunilor ce se stabilesc indirect între cheltuielile cu învăţământul, pe de o parte
ce se stabilesc indirect între cheltuielile cu învățământul, pe de o parte și şi
economico-socială concretizată
dezvoltarea economico-socială
dezvoltarea concretizată în în PIB,
PIB, pe pe dede altă
altă parte.
parte. În În acest
acest sens,
sens, la la nivel
nivel
macroeconomic se
macroeconomic se impune
impune corelarea
corelarea dimensiunii
dimensiunii cheltuielilor
cheltuielilor privind învățământul cu
privind învăţământul cu indicatorii
indicatorii
social-economici, în
social-economici, în primul
primul rând rând cu PIB, inclusiv
cu PIB, inclusiv prinprin determinarea
determinarea ponderii ponderii lor în PIB.
lor în PIB. Sub Sub cel cel
din
din urmă
urmă aspect,
aspect, în în ultima
ultima perioadă,
perioadă, s-a s-a conturat
conturat tendința
tendinţa de de cuantificare
cuantificare aa prevederilor
prevederilor bugetare bugetare
pentru
pentru diferite
diferite categorii
categorii de de cheltuieli,
cheltuieli, respectiv
respectiv aa celorcelor cu învățământul, pornind
cu învățământul, pornind de de la la o o cotă
cotă

C pip 
Cip PIBp -Cc
= PIB»
procentuală
procentuală minimă
minimă din PIB, conform
din PIB, conform relației:
relaţiei:

în care:
în care: CCpippip – -— cheltuieli
cheltuieli publice
publice pentru învățământ prevăzute
pentru învățământ prevăzute în în buget;
buget;
PIBp p –
PIB — produsul
produsul intern
intern brut
brut previzibil;
previzibil;
cc cota procentuală
--cota procentuală din PIB destinată
din PIB destinată acestor
acestor cheltuieli.
cheltuieli.
Prin prisma
Prin prisma cerințelor
cerinţelor de eficienţă, se
de eficiență, se acceptă
acceptă caca logică
logică și şi necesară verificarea corelației
necesară verificarea corelaţiei
dintre creşterea cheltuielilor cu învăţământul, pe de o parte, şi creşterea PIB, pe de altă parte,
dintre creșterea cheltuielilor cu învățământul, pe de o parte, și creșterea PIB, pe de altă parte,
deoarece, principial,
deoarece, principial, efectul
efectul scontat
scontat aa se obţine prin
se obține învățământ trebuie
prin învăţământ trebuie să să includă
includă și şi un
un spor
spor de
de
productivitate a muncii, care se regăsește într-un
productivitate a muncii, care se regăseşte într-un spor de PIB. Pe seama sporului de PIB ar urma
spor de PIB. Pe seama sporului de PIB ar urma
să
să se
se recupereze
recupereze cheltuielile
cheltuielile cu învățământul, realizând
cu învățământul, realizând șişi o creştere suplimentară
o creștere suplimentară aa acestuia
acestuia în în
viitor.
viitor.
În
În consecință,
consecinţă, pentru pentru aprecierea
aprecierea eficienței
eficienţei acestor
acestor cheltuieli
cheltuieli se se apelează
apelează la la calcularea
calcularea unorunor
indicatori
indicatori caracteristici,
caracteristici, între între care
care șişi termenul
termenul de recuperare. Acest
de recuperare. Acest indicator
indicator se se calculează
calculează în în baza
baza
raportului
raportului dintre volumul cheltuielilor
dintre volumul cheltuielilor pentru învățământ și
pentru învățământ şi sporul
sporul de PIB realizabil
de PIB într-un
realizabil într-un
interval
interval de de timp,
timp, fărăfără aa sese delimita
delimita cu cu exactitate
exactitate creșterea
creşterea (de(de PIB)
PIB) rezultată
rezultată ca ca efect
efect alal acestora.
acestora.
În
În același timp și
acelaşi timp în mod
şi în mod implicit,
implicit, ritmul
ritmul de de creștere
creştere aa PIB
PIB trebuie
trebuie să să condiționeze
condiţioneze ritmul ritmul dede
creştere aa cheltuielilor
creștere cheltuielilor cu învățământul. Aceste
cu învăţământul. Aceste condiții
condiţii se
se pot
pot exprima
exprima schematic
schematic prinprin relațiile:
relaţiile:
100
100
 IPIB 
IPB > ICpi
ICpi
sau
sau
PIB
PIB. 1 C
Copii
pi1

>
PIB 0 C
PIBo Cpio
pi 0

în care:
în care: PIB
PIB —– produsul
produsul intern
intern brut;
brut;
Cpipi -—– cheltuieli
C cheltuieli publice
publice pentru învățământ;
pentru învățământ,
PIB —– indicele
IIprB indicele produsului
produsului intern
intern brut;
brut;
Cpi —– indicele
IIcpi indicele cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice pentru învățământ.
pentru învăţământ.
iar
iar
PIB _ 
APIB AChi
Cpi

PIB,
PIB 0 - C
Coipi 0
0

unde: PIB
unde: APIB —– variația (modificarea) mărimii
variația (modificarea) mărimii produsului
produsului intern intern brut;
brut;
ACypipi –
C variația (modificarea)
— variaţia (modificarea) mărimii mărimii cheltuielilor
cheltuielilor publice publice pentru învățământ
pentru învăţământ
Totuşi, această
Totuși, această condiționare
condiţionare nu nu exclude
exclude acceptarea
acceptarea unor situaţii particulare
unor situații particulare în în care
care ritmul
ritmul
cheltuielilor cu învățământul poate să nu concorde
creşterii cheltuielilor cu învăţământul poate să nu concorde sau să devanseze pe cel al creşterii
creșterii sau să devanseze pe cel al creșterii
PIB,
PIB, mai
mai ales
ales cândcând se se produc transformări profunde
produc transformări profunde în în economie
economie și şi societate,
societate, inclusiv
inclusiv în în sfera
sfera
învățământului.
învăţământului.
Corelarea
Corelarea cheltuielilor
cheltuielilor pentru învățământ cu
pentru învăţământ cu rezultatele
rezultatele obtenabile
obtenabile în în plan
plan economic
economic și şi
structurarea adecvată a rețelei de învățământ
social, impune structurarea adecvată a reţelei de învăţământ astfel încât absolvenţii să poată pune
social, impune astfel încât absolvenții să poată pune
în valoare
în valoare cunoștințele
cunoştinţele acumulate acumulate în în școală.
şcoală. Sub Sub acest
acest aspect,
aspect, un un impact
impact puternic
puternic îlîl are are
cunoaşterea evoluției
cunoașterea evoluţiei reale reale de de pe pe piața
piața muncii,
muncii, pentru pentru adaptarea
adaptarea rețelei reţelei școlare
şcolare și şi aa ofertei
ofertei de de
absolvenţi la
absolvenți la cerințele
cerinţele acesteia.
acesteia.
În
În asigurarea
asigurarea eficienței eficienţei maxime maxime aa acțiuniloracţiunilor finanțate
finanţate în în domeniul învățământului, un
domeniul învățământului, un
interes
interes deosebit
deosebit prezintăprezintă aplicarea
aplicarea metodei
metodei numite numite “analiza
“analiza cost –avantaje ”sau
cost —avantaje ”sau “cost-beneficii”.
“cost-beneficii”.
Această
Această metodă
metodă porneșteporneşte de de lala considerentul
considerentul că că în în orice
orice acțiune întreprinsă se
acțiune întreprinsă se presupun
presupun anumiteanumite
și anumite rezultate.
eforturi sau costuri şi se obţin anumite rezultate. În acest sens, pentru acţiuni specifice
eforturi sau costuri se obțin În acest sens, pentru acțiuni specifice
învățământului se
învăţământului se pune
pune problema
problema delimitării,
delimitării, pe pe de de oo parte
parte aa elementelor
elementelor de de efort
efort sau sau de de cost
cost
și, pe de altă parte, a elementelor de efect
caracteristice şi, pe de altă parte, a elementelor de efect sau de beneficii, denumite generic
caracteristice sau de beneficii, denumite generic
avantaje
avantaje ce ce decurg
decurg din înfăptuirea acțiunilor
din înfăptuirea acţiunilor finanțate.
finanţate.
În
În principiu, este necesară compararea mai
principiu, este necesară compararea mai multor variante de
multor variante de realizare
realizare aa acțiunilor
acţiunilor
respective, fiecare
respective, fiecare dintredintre acestea
acestea presupunând
presupunând costuri costuri diferite
diferite și şi avantaje
avantaje diferite,
diferite, pentru
pentru aa opta opta
asupra
asupra variantei în care raportul dintre cele două variabile este mai favorabil. Se admite, deci, că
variantei în care raportul dintre cele două variabile este mai favorabil. Se admite, deci, că
acelaşi obiectiv
același obiectiv sau sau scop
scop ar ar putea
putea fi fi atins
atins pe pe maimai multe
multe căicăi folosind
folosind mijloace diferite și
mijloace diferite şi antrenând
antrenând
costuri si
costuri si avantaje
avantaje diferite.
diferite.
Astfel,
Astfel, în în cazul
cazul cheltuielilor
cheltuielilor cu învățământul, oo bună
cu învățământul, bună parte
parte dintre
dintre elementele
elementele de de cost
cost sunt
sunt
cuantificabile și
cuantificabile şi permit
permit compararea
compararea lor lor pentru
pentru alegerea
alegerea variantei
variantei optime.optime. Acestea Acestea apar apar ca ca
elemente de
elemente de cost cost obișnuite,
obişnuite, comune comune și şi altor
altor domenii
domenii de de activitate,
activitate, cum cum sunt sunt consumurile
consumurile
materiale de
materiale de oriceorice fel, fel, inclusiv
inclusiv uzura uzura echipamentelor
echipamentelor sau sau cheltuielile
cheltuielile de de personal.
personal. Pentru Pentru
elementele de avantaje, în mod direct, pot rezulta anumite
elementele de avantaje, în mod direct, pot rezulta anumite venituri (la nivelul indivizilor sau venituri (la nivelul indivizilor sau
instituțiilor), dar,
instituțiilor), dar, mai mai ales, ales, indirect
indirect apare apare contribuția
contribuţia la la creșterea
creşterea produsului
produsului național național prin prin
valorificarea superioară
valorificarea superioară aa capacității
capacităţii de de muncă
muncă și şi aa productivității
productivităţii muncii muncii cadrelor
cadrelor calificate
calificate în în
școală.
şcoală.
În
În analiza
analiza cost-avantaje
cost-avantaje a a cheltuielilor
cheltuielilor cu învățământul se
cu învăţământul se acordă
acordă o o semnificație
semnificaţie deosebită
deosebită
relației dintre
relației vârsta indivizilor
dintre vârsta indivizilor școlarizați
şcolarizaţi și şi câștigul
câştigul realizat.
realizat. Se Se admite
admite principial
principial că că oo creștere
creştere aa
treptei
treptei dede instruire
instruire în în școală
şcoală trebuie
trebuie să să se se regăsească
regăsească într-un într-un spor spor de venit realizat
de venit realizat de de către
către
absolvent. În
absolvent. În acest
acest caz, caz, abordarea
abordarea eficienței acţiunilor de
eficienţei acțiunilor învățământ la
de învăţământ la nivelul
nivelul persoanelor
persoanelor
interesate
interesate să să frecventeze
frecventeze cursurile cursurile unei unei școlişcoli presupune
presupune ca ca “avantajul”
“avantajul” să să se se concretizeze
concretizeze într-o într-o
sumă
sumă suplimentară
suplimentară de venit obținut
de venit obţinut de de individ
individ pe pe seama
seama instruirii
instruirii suplimentare.
suplimentare. Pentru aprecierea
Pentru aprecierea
eficienţei, sub
eficienței, sub acest
acest aspect,
aspect, se se ia în calcul
ia în întreaga durată
calcul întreaga durată aa vieții
vieții active,
active, determinând
determinând mărimea mărimea
101
101
câștigului
câştigului obtenabil
obtenabil suplimentar
suplimentar pe pe seama
seama punerii
punerii în în valoare
valoare aa cunoștințelor
cunoştinţelor dobândite
dobândite prin prin
studiile absolvite,
studiile absolvite, la la un loc de
un loc muncă retribuit
de muncă retribuit corespunzător.
corespunzător. În În același
acelaşi context,
context, în în evaluarea
evaluarea
costurilor
costurilor devine
devine necesar
necesar să să se țină seama,
se ţină seama, atâtatât dede cheltuielile
cheltuielile directe
directe finanțate
finanţate din din fonduri
fonduri
publice
publice sausau din
din alte
alte surse
surse private,
private, cât cât șişi de
de așa-zisele
aşa-zisele cheltuieli
cheltuieli indirecte,
indirecte, suportate
suportate din din venituri
venituri
ale
ale familiilor,
familiilor, etc.,
etc., inclusiv
inclusiv celecele concretizate
concretizate în în “lipsa
“lipsa de de câștig”
câştig” pe pe perioada
perioada studiilor,
studiilor, carecare îiîi
afectează
afectează pe viitorii absolvenți
pe viitorii absolvenţi ai ai școlilor.
şcolilor.
Aplicarea metodei
Aplicarea cost-avantaje la
metodei cost-avantaje la domeniul învățământului se
domeniul învăţământului se axează
axează pe pe ideea
ideea că că aceste
aceste
o investiție producătoare de venituri viitoare pentru
cheltuieli reprezintă o investiţie producătoare de venituri viitoare pentru individ şi societate. Prin
cheltuieli reprezintă individ și societate. Prin
urmare,
urmare, atât
atât indivizii,
indivizii, cât cât și
şi statul
statul ar ar trebui
trebui sa sa fie
fie interesați
interesaţi în în formarea
formarea profesională
profesională aa membrilor
membrilor
societății
societăţii de o manieră care să limiteze costurile la nivelul cel mai redus posibil şi să favorizeze
de o manieră care să limiteze costurile la nivelul cel mai redus posibil și să favorizeze
amplificarea
amplificarea avantajelor,
avantajelor, asigurând
asigurând concordanța
concordanța cât cât mai
mai deplină între cererea
deplină între cererea și şi oferta
oferta de forță de
de forță de
muncă, nu numai pe ansamblu ci și pe diferite specializări.
muncă, nu numai pe ansamblu ci şi pe diferite specializări. Din acest punct de vedere este Din acest punct de vedere este
recomandată
recomandată adaptarea
adaptarea continuă reţelei de
continuă aa rețelei învățământ, pe
de învățământ, pe tipuri
tipuri dede școli
şcoli și
şi forme
forme de de pregătire
pregătire
generală sau profesională, pentru a permite evitarea unor cheltuieli
generală sau profesională, pentru a permite evitarea unor cheltuieli suplimentare cu recalificarea suplimentare cu recalificarea
forței de
forței de muncă.
muncă.

7.5.1.2. Caracterizarea
7.5.1.2. generală aa cheltuielilor
Caracterizarea generală publice pentru
cheltuielilor publice pentru cultură,
cultură, artă,
artă, sport
sport
Pentru realizarea
Pentru realizarea unor obiective ale
unor obiective ale politicii
politicii sociale
sociale privind
privind serviciile
serviciile culturale,
culturale, artistice,
artistice,
sportive
sportive etc. etc. autoritățile
autorităţile statului utilizează oo parte
statului utilizează parte din din resursele
resursele financiare
financiare publice
publice pentrupentru
organizarea unor
organizarea acţiuni sau
unor acțiuni întreținerea și
sau întreţinerea şi funcționarea
funcţionarea unor instituții specializate
unor instituții specializate în în aceste
aceste
domenii. Resursele
domenii. Resursele financiarefinanciare destinate
destinate culturii
culturii contribuie
contribuie la creșterea calității
la creșterea calităţii factorului
factorului uman,uman,
acțiuni care
acțiuni care își aduc
îşi aduc aportul
aportul la la formarea
formarea personalității
personalității umane. umane. AcesteAceste resurse
resurse intrăintră în în
“investiției în resurse umane”, ele au un
componenţa “investiţiei în resurse umane”, ele au un efect indirect, dar influenţează pozitiv
componența efect indirect, dar influențează pozitiv
activitatea
activitatea economică
economică și şi socială
socială și, în final,
şi, în final, contribuie
contribuie la la creșterea
creşterea economică.
economică.
Cheltuielile
Cheltuielile publice pentru cultură au în structura lor diferite componente;
publice pentru cultură au în structura lor diferite componente; în în unele
unele țări
ţări eleele
apar împreună cu
apar împreună cu acțiunile
acțiunile pentru pentru culte,culte, activități sportive și
activităţi sportive şi de
de tineret,
tineret, iar în altele
iar în altele apar
apar sub sub
forma
forma cheltuielilor
cheltuielilor pentru pentru “recreere,
“recreere, cultură,
cultură, culte”.
culte”. ÎnÎn mod
mod obișnuit
obişnuit asemenea
asemenea cheltuieli
cheltuieli dețindeţin în în
bugetele
bugetele statelor,
statelor, ponderi
ponderi relativ relativ reduse,
reduse, atât atât înîn totalul
totalul cheltuielilor social-culturale, cât
cheltuielilor social-culturale, cât și şi înîn
totalul cheltuielilor
totalul cheltuielilor publice. publice.
Instituţiile și
Instituțiile şi acțiunile
acțiunile finanțate
finanţate în în cadrul
cadrul acestor
acestor cheltuieli
cheltuieli sunt sunt cele
cele dede cultură
cultură (biblioteci,
(biblioteci,
muzee,
muzee, case case de de cultură,
cultură, edituri),
edituri), instituții
instituţii artistice
artistice (teatre,
(teatre, casecase de de film,
film, filarmonici),
filarmonici), acțiunile
acțiunile
sportive și
sportive şi de tineret, cultele.
de tineret, cultele. Activitatea
Activitatea desfășurată
desfăşurată de de aceste
aceste instituții
instituţii se se poate
poate concretiza
concretiza în în
anumite bunuri
anumite materiale (care
bunuri materiale (care au au și şi o valoare spirituală)
o valoare spirituală) cum cum sunt:
sunt: cărțile,
cărțile, filmele,
filmele, discurile,
discurile,
picturile, sculpturile sau se prezintă sub forma
picturile, sculpturile sau se prezintă sub forma unor servicii culturale, spirituale, artistice,
unor servicii culturale, spirituale, artistice,
sportive,
sportive, cum cum sunt: sunt: concertele,
concertele, spectacolele
spectacolele de de teatru,
teatru, operă,
operă, balet,
balet, campionate
campionate sau sau concursuri
concursuri
sportive etc.
sportive etc.
Aceste
Aceste particularități influenţează și
particularităţi influențează şi sistemul
sistemul de de finanțare
finanţare aa acțiunilor
acţiunilor respective.
respective. Așa Aşa de de
în cazul producerii de bunuri materiale, se desfășoară
pildă, în cazul producerii de bunuri materiale, se desfășoară o activitate cu caracter economic,
pildă, o activitate cu caracter economic,
chiar
chiar dacă
dacă este este generată
generată de de o o muncă
muncă de de creație
creaţie literară
literară sau sau artistică.
artistică. Din vânzarea acestor
Din vânzarea acestor bunuri
bunuri
se obțin venituri care sunt folosite pentru autofinanțarea activității respective. Realizarea
se obțin venituri care sunt folosite pentru autofinanțarea activității respective. Realizarea
serviciilor culturale,
serviciilor artistice și
culturale, artistice şi sportive
sportive se se poate
poate face
face gratuit
gratuit sau sau cu
cu plată
plată (taxe, tarife sau
(taxe, tarife sau prețuri)
preţuri)
care însă, nu
care însă, nu acoperă întotdeauna valoarea
acoperă întotdeauna valoarea de de piață
piaţă aa serviciului
serviciului respectiv.
respectiv. De De aceea,
aceea, în în aceste
aceste
cazuri, instituțiile
cazuri, instituţiile respective
respective au au nevoie
nevoie de subvenţii ce
de subvenții ce sese asigură
asigură din din bugetul
bugetul statului
statului sau sau din
din alte
alte
surse. Este de
surse. Este de remarcat
remarcat că că instituțiile
instituţiile cultural-artistice
cultural-artistice pot pot fifi publice,
publice, de importanţă națională
de importanță națională sau sau
locală,
locală, sau
sau pot pot fifi proprietate
proprietate particulară.
particulară.
Instituţiile și
Instituțiile şi activitățile
activitățile cultural-artistice,
cultural-artistice, cultele, cultele, acțiunile sportive și
acţiunile sportive şi dede tineret
tineret se se
de la bugetul statului fie integral, fie
finanţează de la bugetul statului fie integral, fie parțial, prin acordarea de subvenţii în
finanțează parțial, prin acordarea de subvenții în
completarea veniturilor lor
completarea veniturilor lor proprii.
proprii. În În totalul
totalul cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice pentru
pentru cultură
cultură preponderente
preponderente

102
102
sunt
sunt cheltuielile
cheltuielile curente
curente (de (de personal,
personal, materiale),
materiale), cheltuielile
cheltuielile de de capital
capital având
având o o pondere
pondere mai mai
redusă.
redusă.
În
În afara
afara bugetului,
bugetului, finanțarea
finanţarea cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice pentru
pentru cultură
cultură sese mai
mai realizează
realizează și şi din
din
veniturile proprii ale
veniturile proprii ale instituțiilor
instituţiilor respective, realizate din
respective, realizate din activități
activităţi specifice.
specifice. ÎnÎn această
această categorie
categorie
se includ instituţiile artistice de spectacole, muzicale etc. care obțin venituri din activitatea
se includ instituțiile artistice de spectacole, muzicale etc. care obțin venituri din activitatea
desfășurată.
desfăşurată. O O importanță
importanţă mare mare o o au
au donațiile
donațiile și
şi sponsorizările,
sponsorizările, ca ca resurse
resurse cece acoperă
acoperă o o parte
parte dindin
cheltuielile acestor instituții. În toate țările, legislația fiscală prevede o serie de
cheltuielile acestor instituţii. În toate ţările, legislaţia fiscală prevede o serie de facilităţi pentru facilități pentru
persoanele
persoanele fizice
fizice sau juridice care
sau juridice care sprijină
sprijină material
material sausau financiar
financiar activități
activităţi culturale,
culturale, artistice,
artistice,
sportive, religioase, etc.
sportive, religioase, etc.

7.3.1.3. Caracterizarea
7.5.1.3. generală aa cheltuielilor
Caracterizarea generală publice pentru
cheltuielilor publice pentru ocrotirea sănătății
ocrotirea sănătăţii
Starea
Starea de de sănătate
sănătate aa populației
populaţiei unei unei țărițări reprezintă
reprezintă unul unul din din ceicei mai
mai importanți
importanți factorifactori care
care
asigură
asigură desfășurarea
desfăşurarea normală normală aa vieții vieții și tuturor activităților
şi tuturor activităţilor într-o într-o societate.
societate. Din Din acest
acest motiv,
motiv,
ocrotirea sănătății
ocrotirea sănătăţii este este o o preocupare
preocupare permanentă permanentă aa fiecărui fiecărui membrumembru al al societății,
societății, dar dar în în egală
egală
măsură
măsură și şi aa colectivității,
colectivităţii, în în ansamblul
ansamblul său. său. În În acest
acest scop,scop, statele
statele pun pun în în aplicare
aplicare o o politică
politică
sanitară
sanitară adecvată,
adecvată, ca ca parte
parte integrantă
integrantă aa politicii
politicii sociale
sociale și şi pentru înfăptuirea ei,
pentru înfăptuirea în numeroase
ei, în numeroase țări ţări
ale lumii
ale lumii se se cheltuiesc
cheltuiesc importante
importante resurse resurse financiare.
financiare.
Cheltuielile
Cheltuielile pentru sănătate prezintă oo tendință
pentru sănătate prezintă tendință de de creștere,
creştere, datorită
datorită unor unor factori,
factori, cum cum
sunt:
sunt: amplificarea
amplificarea nevoilor nevoilor de de ocrotire
ocrotire aa sănătății,
sănătății, ca ca efect
efect al creşterii numărului
al creșterii populației și
numărului populației şi
modificării structurii sale; accentuarea unor noi factori
modificării structurii sale; accentuarea unor noi factori de risc; creşterea costului prestațiilor de risc; creșterea costului prestațiilor
medicale;
medicale; sporirea
sporirea personalului
personalului medical medical antrenatantrenat în în serviciile
serviciile sanitare
sanitare etc. etc. Aceste
Aceste cauze,
cauze, dar dar și şi
racordarea serviciilor medicale la
racordarea serviciilor medicale la revoluția tehnico-științifică contemporană
revoluţia tehnico-ştiințifică contemporană în domeniu, în domeniu,
determină
determină ca ca ponderea
ponderea cheltuielilor
cheltuielilor publice publice cu cu ocrotirea
ocrotirea sănătății
sănătăţii să să fie
fie semnificativă
semnificativă în în totalul
totalul
în ansamblul cheltuielilor
cheltuielilor social-culturale, în ansamblul cheltuielilor publice şi în PIB.
cheltuielilor social-culturale, publice și în PIB.
Volumul mare
Volumul mare de de cheltuieli, specific țărilor
cheltuieli, specific ţărilor dezvoltate,
dezvoltate, din din sfera
sfera ocrotirii
ocrotirii sănătății
sănătăţii se se
datorează
datorează manifestării
manifestării unui unui cumulcumul de de condiții:
condiţii: pe pe de de o o parte,
parte, existența
existenţa fondurilor
fondurilor publice publice
necesare
necesare acoperirii
acoperirii cheltuielilor,
cheltuielilor, pe pe dede altă
altă parte
parte creșterea
creşterea cereriicererii de de servicii
servicii medicale,
medicale, din din cauza
cauza
îmbătrânirii demografice
îmbătrânirii demografice aa populației, populației, preocupărilor
preocupărilor sporite sporite pentru pentru menținerea
menţinerea unei unei stăristări dede
sănătate
sănătate optime,
optime, dar dar și şi sporirea
sporirea costului
costului unui unui act act medical.
medical.
Există
Există și şi mari
mari disparități
disparităţi între între grupe
grupe de țări și
de ţări în ceea
şi în ceea ce ce privește
priveşte modul modul de de finanțare
finanţare aa
cheltuielilor cu sănătatea. În țările dezvoltate există două categorii de cheltuieli pentru sănătate,
cheltuielilor cu sănătatea. În țările dezvoltate există două categorii de cheltuieli pentru sănătate,
din
din punct
punct de vedere al
de vedere al celui
celui carecare le le suportă:
suportă: cheltuieli
cheltuieli publicepublice și şi cheltuieli
cheltuieli private.
private. Ponderea
Ponderea
cheltuielilor
cheltuielilor private
private pentru pentru sănătate înregistrează valori
sănătate înregistrează valori medii medii între între 26% 26% și şi 33% pentru țările
33% pentru ţările
dezvoltate
dezvoltate în în timp
timp ce ce înîn țările
ţările în în curs
curs de de dezvoltare
dezvoltare aceste valori sunt
aceste valori sunt nesemnificative,
nesemnificative, sau sau nici
nici nunu
apar în raportări internaționale.
apar în raportări internaţionale.
Ca și
Ca şi în în cazul
cazul celorlalte
celorlalte acțiuni social-culturale, și
acțiuni social-culturale, şi în în domeniul
domeniul ocrotiriiocrotirii sănătății
sănătăţii
funcţionează instituții medicale de stat şi particulare.
funcționează instituții medicale de stat și particulare.
Cheltuielile publice
Cheltuielile publice pentru pentru sănătate
sănătate reprezintă
reprezintă însă însă numainumai acea acea parteparte finanțată
finanțată din din
fondurile
fondurile publice,
publice, fiind fiind reflectate
reflectate în în bugetele
bugetele publice.
publice.
Resursele
Resursele financiare
financiare alocate alocate ocrotirii
ocrotirii sănătății
sănătăţii au au ca ca scopscop fie fie realizarea
realizarea de de investiții
investiții
(construcţii de
(construcții de unități sanitare și
unități sanitare şi dotarea
dotarea lor lor cu cu aparate, tehnică medicală,
aparate, tehnică medicală, instrumentar,
instrumentar, mijloacemijloace
de transport
de specifice etc.),
transport specifice etc.), fie,
fie, mai ales, întreținerea
mai ales, întreținerea curentă curentă și funcționarea normală
şi funcționarea normală aa rețelei
rețelei
(salarii și
sanitare (salarii
sanitare şi alte drepturi de
alte drepturi de personal,
personal, materiale
materiale sanitare,
sanitare, medicamente,
medicamente, hrană, hrană, cheltuieli
cheltuieli de de
întreținere și
întreţinere şi reparații etc.).
reparații etc.).
De
De regulă,
regulă, în în țările
ţările dezvoltate
dezvoltate în în această
această grupăgrupă de de cheltuieli
cheltuieli se se cuprind
cuprind finanțările
finanțările pentru
pentru
instituțiile sanitare (publice), cercetări în domeniul medical, administraţia în acest sector și
instituțiile sanitare (publice), cercetări în domeniul medical, administrația în acest sector şi
acoperirea
acoperirea (totală
(totală sau sau parțială)
parţială) aa cheltuielilor
cheltuielilor persoanelor
persoanelor cu îngrijirea sănătății.
cu îngrijirea sănătăţii. În În afara
afara acestora,
acestora,
există
există cheltuieli
cheltuieli cu cu caracter
caracter medicalmedical efectuate
efectuate prin prin intermediul
intermediul unor unor instituții
instituţii speciale
speciale (case(case de de
asigurări
asigurări de de sănătate
sănătate sau sau altealte organizații
organizaţii mutuale) mutuale) care care se se bazează
bazează pe pe cotizațiile
cotizaţiile plătite
plătite de de
salariați, patroni și
salariaţi, patroni şi alte
alte surse.
surse.
103
103
 În
În funcție
funcţie de de sistemul
sistemul de de ocrotire
ocrotire aa sănătății
sănătăţii folosit într-o țară,
folosit într-o ţară, potpot predomina
predomina cheltuielile
cheltuielile
bugetare
bugetare care care se se efectuează
efectuează de de administrația
administraţia publică, publică, sau sau cheltuielile
cheltuielile care care se se finanțează
finanţează pe pe seama
seama
cotizaţiilor sociale
cotizațiilor sociale suportate
suportate de salariaţi și
de salariați şi agenții
agenţii economici.
economici.
În
În acest
acest sens,
sens, sunt sunt cunoscute
cunoscute în în practica
practica internațională,
internaţională, două două sisteme
sisteme principale
principale de de
finanţare aa sănătății,
finanțare sănătății, și şi anume:
anume: sistemul
sistemul german german (cunoscut(cunoscut ca ca sistemul
sistemul Bismarck inițiatorul său
Bismarck inițiatorul său
încă din
încă din anulanul 1883);
1883), sistemul
sistemul englez(denumit
englez(denumit și şi sistemul Beveridge după
sistemul Beveridge după numele
numele celui celui carecare l-a l-a
conceput).
conceput).
Sistemul german
Sistemul german se bazează pe
se bazează pe cotizații
cotizaţii obligatorii
obligatorii suportate,
suportate, în în părți
părți egale,
egale, de salariați și
de salariați şi
de întreprinderi. Aceste
de întreprinderi. Aceste cotizațiicotizaţii se se mobilizează
mobilizează la la instituții
instituţii specializate,
specializate, denumite denumite Case Case de de
Asigurări, care încheie contracte cu “prestatorii” de servicii
Asigurări, care încheie contracte cu “prestatorii” de servicii medicale (medici, farmaciști) şi prin medicale (medici, farmaciști) și prin
care se
care finanţează cheltuielile
se finanțează cheltuielile pentru pentru consultații,
consultaţii, tratamente specifice etc.
tratamente specifice etc. În În cadrul
cadrul acestui
acestui
și sub denumirea de asigurare
mecanism, cunoscut şi sub denumirea de asigurare socială (publică) de sănătate,
mecanism, cunoscut socială (publică) de sănătate, asigurații
asiguraţii
plătesc
plătesc contribuții
contribuții administrate
administrate distinct distinct de de Casa
Casa de de Asigurări.
Asigurări. NivelulNivelul contribuției
contribuţiei este este corelat
corelat atât atât
cu nivelul venitului individual al asiguratului și
cu nivelul venitului individual al asiguratului şi cu nivelul fondului de salarii dintr-o firmă şi nu
cu nivelul fondului de salarii dintr-o firmă și nu
este
este legat
legat de de riscul
riscul personal
personal de îmbolnăvire. Administratorul
de îmbolnăvire. Administratorul fondului fondului este este terț
terț plătitor,
plătitor, decontând
decontând
serviciile prestate
serviciile prestate pentru asiguraţi. În
pentru asigurați. În principiu,
principiu, asigurații
asiguraţii (cetățenii)
(cetăţenii) nu nu suportă
suportă directdirect costul
costul
serviciilor
serviciilor medicale
medicale de de care
care beneficiază.
beneficiază.
În
În acest
acest sistem
sistem din bugetul de
din bugetul de stat
stat (prin
(prin ministerul
ministerul de de resort,
resort, celcel alal sănătății)
sănătăţii) se se finanțează
finanţează
doar
doar anumite
anumite programe programe de de prevenire
prevenire aa sănătății
sănătăţii și şi oo parte
parte din din cheltuielile
cheltuielile instituțiilor
instituţiilor medicale
medicale
(dotări,
(dotări, o o parte
parte din din salarii
salarii etc.).etc.). Bugetul
Bugetul de de statstat apare
apare însă însă implicat
implicat și şi înîn subvenționarea,
subvenţionarea, în în
anumite
anumite limite, a fondului asigurărilor de sănătate, în cazul în care cheltuielile specifice nu pot fi
limite, a fondului asigurărilor de sănătate, în cazul în care cheltuielile specifice nu pot fi
acoperite doar
acoperite doar pe pe seama
seama resursele
resursele financiare
financiare provenite
provenite din din contribuții.
contribuţii.
Cu
Cu adaptări
adaptări și şi elemente
elemente caracteristice,
caracteristice, un un astfel
astfel de de sistem
sistem se se aplică
aplică în în numeroase
numeroase țări, țări, ca ca
Germania, Franţa,
Germania, Belgia, Olanda,
Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg,
Luxemburg, România România etc. etc.
Sistemul englez
Sistemul englez oferă oferă servicii
servicii medicale,
medicale, în în principiu,
principiu, gratuite
gratuite pentru
pentru toți toți cetățenii,
cetăţenii, statulstatul
finanţând din
finanțând din bugetul
bugetul public public ocrotirea
ocrotirea sănătății
sănătăţii prin prin Sistemul Național de
Sistemul Naţional de Sănătate
Sănătate (SNS).(SNS). În În
acest sistem,
acest pacienţii nu
sistem, pacienții nu plătesc
plătesc nimic,
nimic, dar dar au au obligația
obligația de de aa se înscrie la
se înscrie la unun medic,
medic, acestaacesta
remuneraţia de
primind remunerația
primind de la la S.N.S.
S.N.S. pe pe bază
bază de de contract încheiat cu
contract încheiat cu această
această instituție.
instituţie. Finanțarea
Finanţarea
bugetară
bugetară aa sănătății
sănătăţii acoperă,
acoperă, de de regulă,
regulă, circacirca 85%, 85%, restul
restul resurselor
resurselor (15%) (15%) asigurându-se
asigurându-se din din alte
alte
fonduri sau
fonduri sau prinprin plata parţială de
plata parțială de către
către pacienți
pacienţi aa costului
costului medicamentelor.
medicamentelor.
În
În România,
România, în în ultimul
ultimul deceniu
deceniu al al secolului
secolului XX, XX, s-a s-a optat pentru o
optat pentru variantăa a sistemului
o variantă sistemului
german
german prin înființarea Casei
prin înființarea Casei Asigurărilor
Asigurărilor de de Sănătate,
Sănătate, prin prin care
care sunt
sunt administrate
administrate și şi fondurile
fondurile
destinate
destinate ocrotirii
ocrotirii sănătății.
sănătăţii.
În
În principiu, sursele
principiu, sursele de de finanțare acţiunilor de
finanţare a a acțiunilor de ocrotire
ocrotire aa sănătății
sănătăţii sunt sunt compuse
compuse din: din:
-- bugetul
bugetul public,public, care care deține,
deţine, în în multe
multe țări țări ceacea mai mai maremare pondere
pondere în în acoperirea
acoperirea
cheltuielilor
cheltuielilor din din această
această grupă. grupă. Astfel,
Astfel, din bugetul de
din bugetul de stat,
stat, sese finanțează,
finanţează, în în principal,
principal, crearea
crearea și şi
funcționarea instituțiilor
funcționarea instituțiilor sanitare
sanitare publice,
publice, dar dar și şi unele acţiuni speciale
unele acțiuni speciale în în acest
acest domeniu,
domeniu, mai mai alesales
dintre
dintre cele
cele cu cu caracter
caracter profilactic,
profilactic, de de masă
masă (vaccinări,
(vaccinări, tratareatratarea anumitor
anumitor boli boli profesionale
profesionale etc.); etc.);
-- contribuții
contribuţii (cotizații)
(cotizații) pentru pentru asigurări
asigurări de sănătate, care
de sănătate, care sunt sunt suportate
suportate în în mod mod
obligatoriu de
obligatoriu de salariați,
salariaţi, patroni
patroni sau sau alte persoane fizice.
alte persoane Mărimea acestora
fizice. Mărimea acestora diferă diferă în în funcție
funcție de de
cuantumul veniturilor (salariilor)
cuantumul veniturilor (salariilor) realizate
realizate în, în, maimai alesales de de specificul
specificul activităților
activităților desfășurate;
desfăşurate;
-- resurse
resurse de de la la populaţie,
populație, care care sunt sunt cheltuite
cheltuite în în calitate
calitate de de pacienți,
pacienţi, în în cazul
cazul când când
persoanele respective
persoanele respective nu nu suntsunt cuprinse
cuprinse în în sistemul
sistemul asigurărilor
asigurărilor de de sănătate
sănătate sau sau suportă
suportă parțial
parțial
costul prestațiilor
costul prestațiilor medicale,
medicale, medicamentelor,
medicamentelor, tratamentelor; tratamentelor;
-- ajutor întâlnit mai
extern, întâlnit
ajutor extern, mai alesales în în cazul țărilor în
cazul ţărilor în curs
curs de de dezvoltare,
dezvoltare, sub sub forme
forme ale ale
ajutoarelor
ajutoarelor băneşti bănești nerambursabile
nerambursabile oferite oferite de de organizații
organizaţii specializate
specializate (Organizația
(Organizaţia Mondială Mondială aa
Sănătății,
Sănătăţii, Crucea Roşie Internaţională etc.), precum şi sub formă de împrumuturi cu destinație
Crucea Roșie Internațională etc.), precum și sub formă de împrumuturi cu destinaţie
sanitară,
sanitară, de de exemplu,
exemplu, cele cele oferite
oferite prin
prin finanțarea
finanțarea unor unor programe
programe ale ale Băncii Mondiale.
Băncii Mondiale.

104
104
 Similar altor
Similar domenii, și
altor domenii, şi înîn domeniul
domeniul ocrotirii
ocrotirii sănătății
sănătăţii se se pune
pune cu mare
cu mare acuitate
acuitate
eficienţei cu
problema eficienței
problema cu care
care sunt
sunt cheltuite
cheltuite resursele
resursele alocate.
alocate. În În general,
general, activitățile
activităţile specifice
specifice
sănătății
sănătăţii generează
generează mai mai multemulte categorii
categorii de de efecte:
efecte: medicale,
medicale, sociale sociale și şi economice,
economice, care care
concretizează aspecte
concretizează aspecte ale ale eficienței
eficienţei acestor
acestor cheltuieli.
cheltuieli.
Efectele medicale vizează rezultatele concrete
Efectele medicale vizează rezultatele concrete ale ale acțiunilor
acţiunilor privindprivind ocrotirea
ocrotirea sănătății
sănătăţii
(consultaţii, analize,
(consultații, analize, diagnostic, tratamente) și
diagnostic, tratamente) şi sese reflectă
reflectă în în refacerea
refacerea și şi păstrarea
păstrarea sănătății
sănătății
medicală. Aceste efecte au în
persoanelor beneficiare de asistență medicală. Aceste efecte au în general un caracter individual.
persoanelor beneficiare de asistență general un caracter individual.
Lfectele sociale reflectă
Efectele sociale reflectă eficiența acţiunilor de
eficienţa acțiunilor de ocrotire
ocrotire aa sănătății
sănătăţii la la nivelul întregii
nivelul întregii
societăți și se răsfrâng asupra stării de sănătate a întregii populații.
societăţi şi se răsfrâng asupra stării de sănătate a întregii populaţii. Ele sunt reprezentate printr-oEle sunt reprezentate printr-o
serie de
serie de indicatori
indicatori statistici,
statistici, cumcum sunt: sunt: speranța
speranţa medie medie de de viaţăviață la la naștere,
naştere, natalitatea,
natalitatea,
morbiditatea,
morbiditatea, mortalitatea
mortalitatea infantilă
infantilă și şi cea
cea generală
generală etc. etc. care
care dau
dau conținut
conţinut eficienței
eficienţei sociale.
sociale.
Efectele economice constau
Efectele economice constau în în reducerea
reducerea perioadelor
perioadelor de de incapacitate
incapacitate de de muncă,
muncă, eradicarea
eradicarea
unor boli
unor boli profesionale,
profesionale, creșterea
creşterea perioadei
perioadei active vieții, consolidarea
active aa vieţii, consolidarea capacității
capacității de de muncă
muncă etc. etc.
Aceste efecte
Aceste efecte duc
duc la la economisirea
economisirea unor unor importante
importante fonduri financiare și
fonduri financiare în ansamblu
şi în ansamblu la la creșterea
creşterea
PIB, fiind
PIB, fiind o o expresie eficienţei economice
expresie aa eficienței economice aa cheltuielilor
cheltuielilor cu cu sănătatea.
sănătatea.
Eficiența economică poate fi determinată folosind mai multe
Eficiența economică poate fi determinată folosind mai multe metode,
metode, printre
printre carecare cele
cele
mai cunoscute
mai cunoscute sunt: sunt:
-- analiza cost-beneficiu, care
analiza cost-beneficiu, care compară
compară costurilecosturile diferitelor
diferitelor servicii servicii medicale,
medicale, cu cu
rezultatele exprimate
rezultatele exprimate în în bani
bani ale
ale acestora;
acestora; această
această metodă
metodă are are aplicare
aplicare relativ
relativ redusă
redusă datorită
datorită
numărului
numărului restrâns
restrâns de de „produse”
„produse” ale ale serviciilor
serviciilor medicale
medicale care care pot
pot fi fi evaluate
evaluate în în bani;
bani;
-- analiza cost-eficacitate presupune
analiza cost-eficacitate presupune compararea
compararea costuluicostului serviciilor
serviciilor medicale
medicale cu cu eficiența
eficiența
exprimată
exprimată prin nivelul unor indicatori cum ar fi: număr de îmbolnăviri evitate, ani
prin nivelul unor indicatori cum ar fi: număr de îmbolnăviri evitate, ani de de
supravieţuire, grad
supraviețuire, grad de de recuperare
recuperare etc., etc., fiind utilă în
fiind utilă în compararea
compararea diferitelor
diferitelor metodemetode de tratament
de tratament
pentru
pentru oo anumită
anumită maladie.
maladie.

7.5. 1.4 Caracterizarea

7.5.1.4 generală aa cheltuielilor
Caracterizarea generală publice pentru
cheltuielilor publice pentru securitate
securitate socială
socială
Securitatea
Securitatea socială
socială cuprinde
cuprinde ansamblul
ansamblul acțiunilor întreprinse de
acţiunilor întreprinse de societate
societate pentru
pentru
prevenirea,
prevenirea, diminuarea
diminuarea sau înlăturarea consecințelor
sau înlăturarea consecințelor unor unor evenimente
evenimente considerate
considerate ca ca riscuri
riscuri
sociale, care repercutează negativ și nivelului de
sociale, care repercutează negativ asupra vieţii şi nivelului de trai al cetăţenilor. Riscurile
asupra vieții trai al cetățenilor. Riscurile
implicate
implicate suntsunt dede natură
natură fizică
fizică (cele
(cele care
care afectează
afectează parțial
parțial sau total capacitatea
sau total capacitatea de de muncă),
muncă), riscuri
riscuri
economice (care împiedică o persoană să exercite o activitate producătoare
economice (care împiedică o persoană să exercite o activitate producătoare de venit) sau riscuri de venit) sau riscuri
sociale
sociale (care
(care diminuează
diminuează în în mod
mod substanțial
substanţial veniturile persoanelor și
veniturile persoanelor şi implicit
implicit mijloacele
mijloacele de de
subzistență).
subzistență).
Securitatea
Securitatea socială
socială este
este o o componentă
componentă de de mare
mare importanță
importanţă aa politicilor
politicilor sociale
sociale promovate
promovate
de
de toate
toate statele
statele lumii,
lumii, cuprinzând
cuprinzând acțiuni
acţiuni care care diferă, însă, de
diferă, însă, de lala o o țară
ţară la la alta.
alta. ÎnÎn acest
acest sens,
sens,
diferitele state
diferitele finanţează cheltuieli
state finanțează cheltuieli cu cu o o structură
structură diversă
diversă în în care
care se se remarcă
remarcă acordarea
acordarea de de
ajutoare, alocații,
ajutoare, indemnizaţii etc.,
alocaţii, indemnizații etc., unor
unor categorii
categorii de de persoane
persoane confruntate
confruntate cu cu dificultăți
dificultăți materiale
materiale
majore.
majore.
Cheltuielile cu
Cheltuielile cu securitatea
securitatea socială
socială se se structurează,
structurează, la la rândul
rândul lor,
lor, pe
pe mai
mai multe
multe componente,
componente,
presupun forme și
ce presupun forme şi tehnici distinctive, şi anume:
ce tehnici distinctive, și anume:
-- cheltuieli
cheltuieli pentru
pentru asigurările
asigurările sociale;
sociale;
-- cheltuieli
cheltuieli pentru asistență socială;
pentru asistență socială;
Mărimea
Mărimea globală
globală aa cheltuielilor
cheltuielilor cu cu securitatea
securitatea socială
socială diferă
diferă de de la
la oo ţară
țară lala alta, în funcție
alta, în funcţie
de potențialul economic, de numărul și
de potenţialul economic, de numărul şi structura populaţiei, de orientarea politicilor sociale. O
structura populației, de orientarea politicilor sociale. O
apreciere
apreciere globală
globală aa proporțiilor
proporțiilor lor, lor, arată
arată că, în majoritatea
că, în țărilor dezvoltate,
majoritatea ţărilor dezvoltate, ele ele reprezintă între
reprezintă între
50% și
50% şi 80%
80% dindin totalul
totalul cheltuielilor social-culturale, ocupând
cheltuielilor social-culturale, ocupând un un loc
loc important
important și în ansamblul
şi în ansamblul
cheltuielilor publice
cheltuielilor publice

 În unele ţări această noţiune este sinonimă cu protecţia socială

* În unele ţări această noţiune este sinonimă cu protecţia socială
105
105
 În
În prezent,
prezent, mecanismele
mecanismele financiare financiare pentru pentru realizarea
realizarea securității
securităţii sociale
sociale în în diferite
diferite țări
ţări
dezvoltate
dezvoltate se se caracterizează
caracterizează prin: prin:
-- situarea
situarea la la baza acţiunilor privind
baza acțiunilor privind asigurarea
asigurarea securității
securităţii sociale
sociale aa principiului
principiului mutualității
mutualităţii
și
şi solidarității
solidarităţii sociale;
sociale;
-- universalizarea
universalizarea acordării acordării ajutoarelor
ajutoarelor sau sau prestațiilor
prestaţiilor sociale;
sociale;
-- existența
existenţa unor instituții specializate
unor instituții specializate din din sectorul
sectorul publicpublic și privat care
şi privat care furnizează
furnizează prestații
prestații
sau servicii
sau servicii sociale;
sociale;
-- practicarea
practicarea de de cotizații salariale și
cotizaţii salariale şi patronale
patronale pentru pentru constituirea
constituirea fondurilor
fondurilor destinate
destinate
finanţării cheltuielilor
finanțării cheltuielilor cu cu securitatea
securitatea socială;
socială;
-- instituirea
instituirea (sau (sau nu)nu) aa unui
unui venit minim garantat.
venit minim garantat.
Resursele financiare
Resursele financiare destinate destinate securității
securității socialesociale reprezintă
reprezintă (în țările dezvoltate)
(în ţările dezvoltate)
concretizarea unor vaste programe sociale, cele mai semnificative fiind legate de combaterea
concretizarea unor vaste programe sociale, cele mai semnificative fiind legate de combaterea
sărăciei
sărăciei și şi șomajului,
şomajului, ajutorarea
ajutorarea familiilor
familiilor cu cu mulți
mulţi copii,
copii, aa persoanelor
persoanelor cu cu handicap
handicap etc. etc.
a cheltuielilor cu securitatea socială
Sursele de finanţare a cheltuielilor cu securitatea socială deşi prezintă diferențieri, pot
Sursele de finanțare deși prezintă diferențieri, pot fifi
sintetizate
sintetizate în în raport
raport cu cu categoriile
categoriile de de acțiuni
acțiuni finanțate
finanţate astfel:
astfel:
Cheltuielile pentru
Cheltuielile pentru asigurările
asigurările sociale sociale se finanţează pe
se finanțează pe seama
seama contribuțiilor
contribuţiilor salariaților,
salariaților, aa
liber-profesioniştilor și
liber-profesioniștilor şi aa patronilor,
patronilor, la la care
care se se mai
mai potpot adăuga
adăuga subvențiile
subvențiile de de lala bugetul
bugetul de de stat,
stat,
din
din fondurile
fondurile asigurărilor
asigurărilor sociale.
sociale.
Cheltuielile pentru
Cheltuielile asistență socială
pentru asistență socială se se acoperă
acoperă în în principal
principal pe pe seama
seama resurselor
resurselor din din
bugetul statului,
bugetul statului, dar dar și şi din
din fonduri
fonduri speciale,
speciale, precum precum și şi aa resurselor
resurselor provenite
provenite din din donații
donații sau sau
voluntare, etc. La aceste resurse interne, se adaugă,
contribuții voluntare, etc. La aceste resurse interne, se adaugă, în unele ţări, şi resursele externe
contribuții în unele țări, și resursele externe
provenite de
provenite de la la organisme
organisme internaționale
internaţionale specializate.
specializate.
Sistemele de finanţare a cheltuielilor pentru
Sistemele de finanțare a cheltuielilor pentru securitatea
securitatea socială,socială, în în diferite țări, se
diferite ţări, se
caracterizează
caracterizează prin prin folosirea
folosirea aa două tipuri de
două tipuri de surse,
surse, și şi anume: contributive și
anume: contributive şi necontributive.
necontributive.
Primul
Primul tip tip se bazează pe
se bazează pe plata
plata de de contribuții
contribuţii sau sau cotizații
cotizaţii sociale,
sociale, iar iar cel
cel dede alal doilea
doilea pe pe finanțări
finanţări
bugetul statului,
din bugetul
din între ele
statului, între ele neexistând,
neexistând, însă, însă, oo linie
linie dede demarcație
demarcaţie strictă.strictă. SeSe constată
constată că că ambele
ambele
sisteme
sisteme se se confruntă
confruntă în în prezent
prezent cu cu serioase
serioase probleme
probleme pe pe linia
linia asigurării
asigurării echilibrului
echilibrului între între
resursele procurate și
resursele procurate şi plățile
plățile de de efectuat.
efectuat.
Cheltuielile pentru
Cheltuielile pentru asigurările
asigurările sociale sociale reprezintă
reprezintă componenta
componenta principalăprincipală aa cheltuielilor
cheltuielilor
publice
publice pentru
pentru securitate
securitate socială
socială atât atât prin
prin aria
aria de de cuprindere,
cuprindere, cât cât și şi prin
prin proporțiile
proporțiile deținute
deţinute în în
cadrul
cadrul cheltuielilor
cheltuielilor publice publice cu cu securitatea
securitatea socială.
socială. Principale
Principale componente
componente sunt sunt cheltuielile
cheltuielile pentrupentru
pensii, cheltuielile
pensii, cheltuielile pentru protecţia șomerilor
pentru protecția şomerilor și şi cheltuielile
cheltuielile pentru pentru ocrotirea
ocrotirea sănătății.
sănătăţii.

Cheltuielile publice
Cheltuielile publice pentru
pentru pensii
pensii
Obiectivul principal
Obiectivul principal al al pensiilor,
pensiilor, numitenumite și şi asigurări
asigurări sociale
sociale pentru vârstă înaintată,
pentru vârstă înaintată, este
este
de aa asigura
de asigura unun venit sigur celor
venit sigur celor care
care au au pierdut
pierdut capacitatea
capacitatea de de muncă
muncă dindin cauza vârstei înaintate.
cauza vârstei înaintate.
încă două obiective secundare:
Subsumat acestuia pot fi menţionate încă două obiective secundare: redistribuirea economiilor
Subsumat acestuia pot fi menționate redistribuirea economiilor
sau aa investițiilor
sau investițiilor
Asigurările
Asigurările de de pensii
pensii potpot fi fi organizate
organizate atât în sistemul
atât în sistemul public,
public, cât
cât șişi înîn cel
cel privat.
privat. Între
Între
asigurările
asigurările private
private și şi cele
cele publice
publice nu nu există
există raporturi
raporturi de de excludere.
excludere. Chiar Chiar în în lipsa
lipsa
complementarității
complementarităţii sau concurenţei, cele
sau aa concurenței, cele două
două sisteme
sisteme sese pot
pot influența
influenţa și şi susține reciproc —–
susţine reciproc
extinderea și
extinderea şi generalizarea
generalizarea sistemelor
sistemelor publice publice ar diminua posibilitățile
ar diminua posibilităţile de de organizare
organizare aa celor celor
private
private iar
iar acestea
acestea din urmă, înîn caz
din urmă, caz de de eșec,
eşec, ar
ar găsi
găsi un
un suport
suport înîn primele.
primele.
Sistemele publice
Sistemele publice de de pensii
pensii sunt sunt de de obicei finanţate după
obicei finanțate după principiul
principiul PAYG PAYG (pay (pay as you
as you
go), în care
80), în beneficiile actuale
care beneficiile actuale suntsunt finanțate
finanţate din contribuţiile actuale,
din contribuțiile actuale, lala care
care se se pot
pot adăuga, într-o
adăuga, într-o
anumită
anumită măsură,
măsură, și şi resurse
resurse financiare
financiare publice
publice colectate
colectate prin
prin impozite generale și
impozite generale şi redistribuite
redistribuite prin prin
bugetul
bugetul public.
public. Valoarea
Valoarea pensiilor
pensiilor este este predeterminată
predeterminată (adesea
(adesea prin
prin corelare
corelare cu valoarea salariului
cu valoarea salariului
și durata angajării), iar mărimea contribuțiilor
şi durata angajării), iar mărimea contribuţiilor depinde de mecanismul ales. Principalul obiectiv
depinde de mecanismul ales. Principalul obiectiv

106
106
al
al sistemul
sistemul PAYG
PAYG este este asigurarea bunăstării pe
asigurarea bunăstării baza principiului
pe baza principiului redistribuirii
redistribuirii inter inter și şi intra-
intra-
generaționale
generaționale
Sistemul
Sistemul public
public românesc
românesc de de pensii
pensii șişi alte drepturi de
alte drepturi de asigurări
asigurări sociale sociale aa fost
fost construit
construit
după
după modelul
modelul german,
german, fiindfiind unun sistem
sistem de de tip
tip redistributiv,
redistributiv, având
având la bază oo asigurare
la bază asigurare în în legătură
legătură
cu munca, în cea mai mare parte a sa, resursele fiind constituite
cu munca, în cea mai mare parte a sa, resursele fiind constituite din contribuţiile achitate de din contribuțiile achitate de
participanţii la
participanții la sistem,
sistem, în în dependență
dependență directădirectă cu veniturile asigurate,
cu veniturile asigurate, iar iar redistribuirea,
redistribuirea, prin prin
repartiție, făcându-se
repartiție, făcându-se proporțional
proporțional cu cu nivelul contribuţiilor plătite
nivelul contribuțiilor plătite și, şi, implicit,
implicit, cu cu veniturile
veniturile
asigurate.
asigurate.
În
În comparație
comparaţie cu cu sistemul
sistemul anterior,
anterior, actualul
actualul sistem
sistem păstrează
păstrează principiul repartiţiei “pe
principiul repartiției “pe
baza
baza căruia
căruia fondurile
fondurile realizate
realizate se se redistribuie
redistribuie pentru
pentru plata
plata obligațiilor
obligaţiilor ce-i ce-i revin”, însă prevede
revin”, însă prevede
schimbări
schimbări fundamentale
fundamentale în în modul
modul de de aplicare,
aplicare, respectiv
respectiv în în stabilirea
stabilirea și în plata
şi în plata contribuțiilor
contribuţiilor de de
asigurări
asigurări dardar și în ceea
şi în ceea ce ce privește
priveşte rolul
rolul statului. Contribuţiule se
statului. Contribuțiile se stabilesc
stabilesc în în cote
cote diferite
diferite în în
funcție de
funcție condițiile de
de condițiile de muncă
muncă (normale,
(normale, deosebite
deosebite sausau speciale),
speciale), cotele
cotele de de contribuții urmând să
contribuţii urmând să
fie
fie aprobate
aprobate anual
anual prin
prin legea bugetului asigurărilor
legea bugetului asigurărilor sociale
sociale de de stat
stat . .
Sistemul de
Sistemul de pensii
pensii publice
publice dindin țara
ţara noastră
noastră este
este coordonat
coordonat de de către
către Casa Națională de
Casa Naţională de
Pensii Publice (fosta Casă Națională de Pensii și Alte Drepturi de
Pensii Publice (fosta Casă Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale - CNPAS) Asigurări Sociale - CNPAS)
care
care aa fost înființată prin
fost înființată prin Legea
Legea 19/2000
19/2000 ..

Cheltuielile pentru
Cheltuielile protecţia șomerilor
pentru protecția şomerilor
Protecția șomerilor
Protecția şomerilor aa devenit,
devenit, în în majoritatea
majoritatea statelorstatelor lumii,
lumii, oo preocupare însemnată înîn
preocupare însemnată
condiţiile în care şomajul afectează într-o manieră complexă, dar inegală ca intensitate, forța
condițiile în care șomajul afectează într-o manieră complexă, dar inegală ca intensitate, forța dede
muncă
muncă din din diferite
diferite spații,
spaţii, sectoare, ramuri și
sectoare, ramuri şi subramuri
subramuri ale ale economiei
economiei
Protecția șomerilor
Protecția şomerilor poate poate fi finanțată din
fi finanțată bugetul public
din bugetul public (necondiționat
(necondiţionat de de contribuția
contribuţia
persoanelor, mai
persoanelor, mai puținpuţin practicat
practicat în în zilele
zilele noastre)
noastre) sau sau printr-un
printr-un sistem sistem bazat bazat pe pe asigurări
asigurări de de
șomaj.
şomaj.
Asigurările
Asigurările de de șomaj
şomaj reprezintă
reprezintă o o formă
formă specială
specială de de asigurare
asigurare ce ce compensează
compensează lipsa lipsa
veniturilor pe
veniturilor pe o o perioadă
perioadă limitată
limitată de de timptimp ca urmare aa pierderii
ca urmare pierderii locului
locului de de muncă.
muncă. Programele
Programele de de
pentru șomaj
asigurare pentru
asigurare şomaj au au fost
fost create iniţial pentru
create inițial pentru aa furniza
furniza o o formă
formă de de asistență
asistenţă financiară
financiară celorcelor
care și-au
care şi-au pierdut
pierdut locul locul de de muncă
muncă și şi care
care sunt
sunt în în căutarea
căutarea altuia.
altuia. În În cele
cele mai mai multe
multe țărițări persoanele
persoanele
cu
cu dizabilități,
dizabilităţi, incapabile
incapabile de de muncă,
muncă, sau sau ceicei care
care și-au
şi-au pierdut
pierdut locul locul de de muncă
muncă de de oo lungă
lungă
perioadă
perioadă de timp nu
de timp nu sunt
sunt cuprinși
cuprinşi în în acest
acest sistem.
sistem.
Finanţarea sistemelor de asigurare pentru
Finanțarea sistemelor de asigurare pentru șomaj
şomaj diferădiferă de de la țară la
la ţară la țară.
ţară. Chiar
Chiar dacă
dacă atât
atât
angajatorii
angajatorii cât cât și şi angajații
angajaţii contribuie
contribuie la la fondul
fondul de de asigurare
asigurare (ca (ca principale
principale surse) surse) diferențele
diferenţele
constau
constau atât atât în în modalitățile
modalitățile de de calcul
calcul ale ale acestora
acestora cât
cât și şi în în prezența
prezenţa sau sau absența
absenţa sursei
sursei
suplimentare
suplimentare care, care, de de regulă,
regulă, este
este cea
cea guvernamentală.
guvernamentală.
De asemenea
De diferenţe se
asemenea diferențe se observă
observă și şi atunci
atunci când
când este vorba de
este vorba de tipologia
tipologia mecanismelor
mecanismelor și şi
măsurilor
măsurilor de de suport
suport social
social destinate
destinate șomerilor.
şomerilor. Astfel Astfel beneficiile destinate șomerilor,
beneficiile destinate şomerilor, care care diferă
diferă
în funcție
în funcţie de legislaţia fiecărei
de legislația fiecărei țări,
ţări, se încadrează în
se încadrează în două
două seturi
seturi de de măsuri:
măsuri: pasive pasive și şi active.
active.
Beneficiile
Beneficiile financiare,
financiare, sub sub formă
formă de de indemnizații,
indemnizaţii, ajutoareajutoare de de șomaj,
şomaj, apar apar ca ca instrumente
instrumente
pentru măsurile
specifice pentru
specifice măsurile pasivepasive de de protecție
protecţie socială
socială aa șomerilor
şomerilor și şi sunt
sunt corelate
corelate cu cu veniturile
veniturile
dobândite
dobândite în în perioada
perioada ocupării,
ocupării, iar iar durata
durata de de furnizare
furnizare aa acestora
acestora este este limitată.
limitată. AvândAvând în în vedere
vedere
salariul
salariul anterior
anterior disponibilizării, vechimea înîn muncă
disponibilizării, vechimea muncă și şi stagiul
stagiul de de cotizare
cotizare se se acordă
acordă asigurarea
asigurarea de de
șomaj țară la alta. De pildă, în Suedia ajutorul
şomaj diferențiat de la o ţară la alta. De pildă, în Suedia ajutorul de şomaj este stabilit la un nivel
diferențiat de la o de șomaj este stabilit la un nivel
ridicat și
ridicat şi poate
poate atinge
atinge pânăpână lala 90%
90% din venitul realizat
din venitul realizat anterior.
anterior. În În alte
alte țări,
ţări, precum
precum SUA, SUA, nivelul
nivelul
ajutorului de șomaj este stabilit la un prag de 30-50% din câștigul
ajutorului de şomaj este stabilit la un prag de 30-50% din câştigul obţinut anterior de muncitorii obținut anterior de muncitorii
calificaţi, respectiv
calificați, respectiv 60% 60% din din câștigul
câştigul muncitorilor
muncitorilor necalificați.
necalificaţi. Aceste Aceste beneficii
beneficii se se maimai
individualizează prin aceea că pot avea un nivel regresiv sau
individualizează prin aceea că pot avea un nivel regresiv sau fix, stabilit pe săptămână şi egal fix, stabilit pe săptămână și egal
pentru toți
pentru beneficiarii. Totodată,
toţi beneficiarii. trebuie menționat
Totodată, trebuie menționat faptul faptul că că aceste beneficii nu
aceste beneficii nu se se pot îndrepta
pot îndrepta
către persoanele voluntar neocupate. În ceea ce privește
către persoanele voluntar neocupate. În ceea ce priveşte asistenţa socială pentru şomeri, alocaţiile
asistența socială pentru șomeri, alocațiile

107
107
se
se acordă
acordă din din resurse
resurse bugetare
bugetare (funcționând
(funcţionând pe baze necontributive),
pe baze necontributive), nu nu suntsunt limitate
limitate în în timp,
timp, și şi
de ele
de ele pot beneficia și
pot beneficia şi alte
alte categorii
categorii ale ale populației,
populaţiei, care care suntsunt defavorizate.
defavorizate.
Se
Se apreciază
apreciază faptul faptul că că beneficiile
beneficiile de de șomaj,
şomaj, ca ca formă
formă generică
generică aa unor unor sume sume de bani
de bani
acordate șomerilor,
acordate şomerilor, pot genera și
pot genera şi efecte
efecte „perverse”
„perverse” în în rândul
rândul șomerilor,
şomerilor, cu cu repercusiuni
repercusiuni negative negative
asupra întregii economii.
asupra întregii economii. Astfel, Astfel, acordarea
acordarea unei unei sumesume care care se se apropie
apropie de de nivelul
nivelul salariului
salariului net net
conduce la
conduce la un comportament din
un comportament din partea partea șomerilor
şomerilor caracterizat
caracterizat prin prin dezinteres
dezinteres față față de de
redobândirea
redobândirea statului statului de de persoană
persoană ocupată, ocupată, ceea ceea ce ce determină
determină o o scădere
scădere la la nivelul întregii
nivelul întregii
economii a ocupării forței de muncă. Se
economii a ocupării forței de muncă. Se atribuie deci o importanță deosebită în determinarea
atribuie deci o importanță deosebită în determinarea
nivelului acestor
nivelului prestații, care,
acestor prestații, care, în în majoritatea
majoritatea țărilor ţărilor este este stabilit
stabilit în în modmod deliberat
deliberat spre spre
descurajare.
descurajare. În state precum Danemarca, Canada şi Olanda beneficiile pentru şomaj se situează la
În state precum Danemarca, Canada și Olanda beneficiile pentru șomaj se situează la
concediului medical
nivelul concediului
nivelul medical de de scurtă
scurtă durată,durată, iar iar înîn Germania,
Germania, Ungaria Ungaria sau sau Grecia, beneficiile
Grecia, beneficiile
pentru șomaj
pentru şomaj apar apar la la un
un nivel
nivel mai mai redus redus decât decât celecele care
care suntsunt destinate
destinate refacerii
refacerii sănătății. Italia și
sănătăţii. Italia şi
Bulgaria stabilesc
Bulgaria stabilesc cuantumul
cuantumul ajutorului ajutorului de de șomaj
şomaj la la un nivel fix.
un nivel fix.
Aceste beneficii
Aceste beneficii pot pot genera
genera efecte negative și
efecte negative şi prin
prin durata
durata de de acordare.
acordare. Aceasta Aceasta este este ceacea
care
care presupune
presupune o o problemă
problemă de de risc
risc moral
moral (șomerii
(şomerii preferă
preferă să să stea
stea maimai multmult în în șomaj
şomaj decâtdecât ar ar face-
face-
oo înîn absența prestaţiei). În
absenţa prestației). În principiu
principiu durata durata de de șomaj
şomaj eficientă
eficientă pentru pentru o o persoană
persoană este este ceacea pe pe care
care
aceasta ar
aceasta alege-o dacă
ar alege-o dacă ar ar fi fi ca ca ea ea să să îşiîși finanțeze
finanțeze șomajul şomajul din din propriile
propriile economiieconomii sau sau
împrumutându-se pe
împrumutându-se pe o piață de
o piață de capital
capital perfectă.
perfectă. Ineficiența
Ineficienţa survine survine în în cazul
cazul în în care
care un un individ
individ
preferă
preferă să să stea
stea în în șomaj
şomaj mai mai mult mult deoarecedeoarece asigurarea
asigurarea aa redus redus costulcostul marginal
marginal pe pe care
care acest
acest
individ trebuie să-l
individ trebuie să-l suporte
suporte cât cât stă stă în în șomaj.
şomaj. PerioadaPerioada de de timp pentru care
timp pentru care șomerul încasează
şomerul încasează
șomaj variază între 4 și 32 de luni. Ţări
ajutorul de şomaj variază între 4 şi 32 de luni. Ţări precum Ungaria, Italia, Olanda, SUA, Marea
ajutorul de precum Ungaria, Italia, Olanda, SUA, Marea
Britanie au
Britanie stabilit o
au stabilit o perioadă
perioadă de de plată
plată limitată
limitată la la 66 luni,
luni, Franța
Franţa și şi Germania
Germania acordă beneficii pe
acordă beneficii pe o o
perioadă cuprinsă între 4 și 32 de luni, iar Bulgaria are
perioadă cuprinsă între 4 şi 32 de luni, iar Bulgaria are o durată de furnizare a beneficiilor de 13 o durată de furnizare a beneficiilor de 13
săptămâni.
săptămâni. În În cele
cele maimai multemulte dintre dintre țări ţări ajutorul
ajutorul se se corelează
corelează și şi cu vârsta șomerului,
cu vârsta şomerului, rezultândrezultând oo
de directă proporționalitate între aceasta și perioada
relație de directă proporționalitate între aceasta şi perioada de plată (se măreşte perioada pentru
relație de plată (se mărește perioada pentru
cei
cei dede peste
peste 50 50 de de ani,
ani, în în ţări
țări precum
precum Suedia Suedia sau sau Franța)
Franţa)
Măsurile
Măsurile active active pentru combaterea șomajului
pentru combaterea şomajului marcheazămarchează un un concept
concept relativ relativ nou nou atâtatât înîn
teorie
teorie cât cât și şi înîn practică
practică și şi sese referă
referă la la acele
acele măsuri
măsuri care vizează crearea
care vizează crearea de de noinoi locuri
locuri de de muncă,
muncă,
reconversia
reconversia profesională,
profesională, având având scopul scopul declaratdeclarat de de creștere
creştere aa ocupăriiocupării la la nivelul
nivelul unei unități
unei unităţi
administrativ teritoriale
administrativ teritoriale bine determinate (localitate,
bine determinate (localitate, regiune
regiune sau sau ramură
ramură industrială).
industrială).
În
În mod mod concret
concret se se consideră
consideră că că pentru
pentru combaterea
combaterea șomajului şomajului este este nevoie
nevoie de de creșterea
creşterea
active: orice mărire a nivelului ajutorului
prestațiilor active: orice mărire a nivelului ajutorului de şomaj va conduce pe termen lung
prestațiilor de șomaj va conduce pe termen lung la la
creşterea ratei
creșterea ratei șomajului,
şomajului, pe pe cândcând creareacrearea de de noi
noi locuri
locuri de de muncă
muncă și recalificarea șomerilor
şi recalificarea şomerilor vor vor
conduce
conduce la la absorbirea
absorbirea lor, lor, la la scăderea
scăderea ratei ratei șomajului.
şomajului. Aplicarea Aplicarea măsurilor măsurilor active active reclamă
reclamă
transferarea
transferarea de de resurse
resurse băneștibăneşti de de la la plata
plata ajutoarelor
ajutoarelor de de șomaj
şomaj către către direcțiile amintite și
direcțiile amintite şi multe
multe
țări procedează la utilizarea lor (Belgia, Franța,
ţări procedează la utilizarea lor (Belgia, Franța, Danemarca, Germania). Alte ţări nu-şi pot Danemarca, Germania). Alte țări nu-și pot
permite
permite astfelastfel de de transferuri
transferuri deoarece deoarece fondurile fondurile bănești băneşti nu nu sunt suficiente și
sunt suficiente şi atunci
atunci ele ele sunt
sunt
orientate prioritar
orientate prioritar spre alocaţii sau
spre alocații sau ajutoare
ajutoare bănești.
băneşti.
Măsurile
Măsurile active active de combatere aa șomajului
de combatere şomajului se se caracterizează
caracterizează printr-o printr-o eficacitate
eficacitate sporită,sporită,
reprezentând
reprezentând direcția direcţia spre spre care care trebuie
trebuie să să sese tindă,
tindă, pentru
pentru aa asigura asigura funcționarea
funcţionarea optimă optimă aa piețeipieţei
forței de
forței de muncă.
muncă. Chiar Chiar dacă dacă aceste
aceste măsuri măsuri se se dovedesc
dovedesc aa fi fi mai
mai costisitoare
costisitoare decât decât simpla
simpla acordare
acordare
de
de ajutoare
ajutoare financiare,
financiare, deoarece deoarece necesită întocmirea de
necesită întocmirea de programe
programe și şi studii
studii de de fundamentare
fundamentare
pentru
pentru aa răspunde
răspunde cât cât mai mai bine bine necesităților
necesităţilor beneficiarilor,
beneficiarilor, ele ele au au efecte
efecte pe pe termen
termen lung, lung,
contribuind la
contribuind la creșterea
creşterea gradului
gradului de ocupare și
de ocupare şi astfel
astfel la la progresul
progresul economic.
economic. Politicile pasive, au,
Politicile pasive, au,
rolul lor benefic în societate, acestea putând
totuși, rolul lor benefic în societate, acestea putând fi însă îmbunătăţite pe latura mărimii şi aa
totuși, fi însă îmbunătățite pe latura mărimii și
duratei
duratei de de acordare
acordare astfel astfel încâtîncât să să aibă
aibă oo eficiență
eficienţă crescută,
crescută, iar iar pentru
pentru prevenirea
prevenirea abuzurilor
abuzurilor este este
necesară o administrare corespunzătoare
necesară o administrare corespunzătoare a ajutorului de şomaj. a ajutorului de șomaj.

108
108
 În
În România,
România, protecția
protecţia șomerilor
şomerilor se se realizează
realizează ,, în în cea
cea mai
mai maremare parte,
parte, printr-un
printr-un sistemsistem de de
asigurări
asigurări obligatorii
obligatorii de de șomaj,
şomaj, bazat
bazat pepe contribuții
contribuţii obligatorii
obligatorii ale asiguraţilor și
ale asiguraților şi prestații
prestații acordate
acordate
persoanelor aflate
persoanelor în situația
aflate în situaţia de de șomaj.
şomaj.
Organizarea și
Organizarea şi reglementarea protecţiei șomerilor
reglementarea protecției şomerilor s-a s-a realizat inițial (în
realizat inițial (în perioada
perioada socialistă
socialistă
șomajul
şomajul nu a fost recunoscut oficial) prin Legea nr. 1/1991, care a fost modificată în repetate
nu a fost recunoscut oficial) prin Legea nr. 1/1991, care a fost modificată în repetate
rânduri,
rânduri, conducând
conducând la la adoptarea
adoptarea în în anul
anul 2002
2002 aa LegiiLegii nr.
nr. 7676 privind
privind sistemul
sistemul asigurărilor
asigurărilor pentrupentru
șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Reforma sistemului
şomaj şi stimularea ocupării forței de muncă. Reforma sistemului de protecție a şomerilor aa de protecție a șomerilor
demarat
demarat mai mai consistent
consistent în în anul
anul 2002,
2002, odată
odată cu cu adoptarea
adoptarea Legii Legii nr. nr. 76/2002
76/2002 privind privind sistemul
sistemul
pentru șomaj si stimularea ocupării forței de
asigurărilor pentru şomaj si stimularea ocupării forţei de muncă. Noua lege modifică în
asigurărilor muncă. Noua lege modifică în mod
mod
semnificativ sistemul
semnificativ sistemul de protecţie aa șomerilor,
de protecție şomerilor, atât atât sub
sub aspect
aspect instituțional,
instituțional, cât cât și şi financiar.
financiar.
Ministerul
Ministerul Muncii
Muncii (regăsit
(regăsit subsub diferite
diferite denumiri
denumiri :: Ministerul
Ministerul Muncii,Muncii, Familiei
Familiei și şi Egalității
Egalităţii
de
de Şanse,
Şanse, sau sau Ministerul Muncii, Familiei,
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Protecției Sociale
Sociale și şi Persoanelor
Persoanelor Vârstnice,
Vârstnice, așa aşa cum
cum
este
este organizat
organizat în în prezent)
prezent) este
este instituția
instituția responsabilă
responsabilă cu cu elaborarea,
elaborarea, promovarea promovarea și şi
implementarea politicilor și
implementarea politicilor şi strategiilor
strategiilor Guvernului
Guvernului în în domeniul
domeniul social.
social.
Ministerului Muncii îiîi revine
Ministerului Muncii revine sarcina
sarcina de de aa crea un cadru
crea un cadru legislativ
legislativ și şi instituțional
instituţional necesarnecesar
fundamentării,
fundamentării, elaborării,
elaborării, implementării
implementării și şi monitorizării
monitorizării politicilor,
politicilor, programelor
programelor și şi aa strategiilor
strategiilor
în domeniul
în domeniul social.
social. Instituția
Instituţia specializată
specializată în în protecția
protecția șomerilor
şomerilor și şi stimularea
stimularea ocupării ocupării forței
forţei de de
muncă este, în prezent, Agenția de Ocupare
muncă este, în prezent, Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM).
Națională a Forței de Muncă (ANOFM).
Din
Din bugetul
bugetul asigurărilor
asigurărilor pentru
pentru șomaj
şomaj se finanţează cheltuielile
se finanțează cheltuielile pentru pentru protecția
protecția pasivă
pasivă ((
șomaj, plățile compensatorii acordate potrivit
plata indemnizaţiilor de şomaj, plățile compensatorii acordate potrivit legii), o parte din măsurile
plata indemnizațiilor de legii), o parte din măsurile
(finanţarea măsurilor
active (finanțarea
active măsurilor pentrupentru stimularea
stimularea ocupăriiocupării forței
forței de de muncă
muncă si si aa măsurilor
măsurilor pentrupentru
prevenirea şomajului, finanţarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele ) și
prevenirea șomajului, finanțarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele ) şi alte
alte
cheltuieli (finanțarea
cheltuieli (finanţarea studiilor,
studiilor, rapoartelor
rapoartelor si si analizelor
analizelor privind
privind piața
piaţa muncii,
muncii, cheltuielile
cheltuielile Agenției
Agenției
Naţionale pentru Ocuparea
Naționale pentru Ocuparea Forţei Forței de Muncă etc.)
de Muncă etc.)

Cheltuielile pentru
Cheltuielile asistenţă socială
pentru asistență socială
Cheltuielile pentru
Cheltuielile asistență socială
pentru asistență vizează finanțarea
socială vizează finanţarea acțiunilor întreprinse de
acţiunilor întreprinse de societate
societate
ocrotirea și
pentru ocrotirea
pentru susținerea materială
şi susținerea materială persoanelor
persoanelor care care nu beneficiază de
nu beneficiază de asigurările
asigurările sociale
sociale sau sau
protecția socială
protecția socială și şi sunt în imposibilitatea
sunt în imposibilitatea de de aa obține venituri minime
obține venituri minime necesare
necesare traiului, între
traiului, între
care:
care: persoane
persoane în în vârstă
vârstă fără
fără susținători,
susținători, săraci,
săraci, handicapați,
handicapaţi, invalizi, orfani și
invalizi, orfani văduve de
şi văduve de război,
război,
emigranţi, foști
emigranți, foşti combatanți
combatanți etc. etc.
Formele
Formele concrete de realizare
concrete de realizare aa cheltuielilor
cheltuielilor din din această
această categorie
categorie sunt variate, dar
sunt variate, dar cel
cel mai
mai
adesea reprezentate
adesea reprezentate prin prin ajutoare
ajutoare sausau indemnizații
indemnizaţii de asistenţă socială.
de asistență socială. În unele țări,
În unele țări, caca SUA,
SUA,
Suedia, Marea Britanie,
Suedia, Marea Britanie, oo pondere însemnată au
pondere însemnată au alocațiile
alocațiile pentru
pentru familii nevoiaşe și
familii nevoiașe şi emigrante.
emigrante.
Semnificative
Semnificative sunt sunt în în majoritatea țărilor cheltuielile
majoritatea ţărilor cheltuielile în în cadrul
cadrul asistenței
asistenței sociale
sociale acordate
acordate
bătrânilor sau altor
bătrânilor sau altor persoane marginalizate social, sub forma unor sume de bani, sau prestații
persoane marginalizate social, sub forma unor sume de bani, sau prestații
de servicii
de servicii prin
prin instituții
instituţii specializate finanţate de
specializate finanțate de către
către autoritățile
autoritățile publice.
publice.

7.5.2
7,5.2 Caracterizare generală aa cheltuielilor
Caracterizare generală pentru servicii
cheltuielilor pentru servicii publice
publice generale,
generale, ordine publică şiși
ordine publică
națională
siguranță națională
siguranță
Cheltuielile din
Cheltuielile din această
această categorie
categorie sese grupează
grupează dupădupă structura
structura organizatorică
organizatorică aa autorităților
autorităţilor
publice generale,
publice generale, care
care cuprinde:
cuprinde:
a) organele
a) puterii și
organele puterii și administrației publice, înîn cadrul
administraţiei publice, cadrul cărora
cărora includ:
includ:
-- instituția
instituţia (sau
(sau administrația)
administraţia) prezidențială;
prezidenţială,
-- organele
organele puterii
puterii legislative centrale și
legislative centrale şi locale
locale (parlamente,
(parlamente, consilii
consilii sau
sau autorități
autorităţi locale);
locale);
-- organele
organele puterii judecătorești;
puterii judecătoreşti;
-- organele
organele executive centrale și
executive centrale şi locale
locale (guvern,
(guvern, ministere,
ministere, prefecturi,
prefecturi, primării
primării șişi alte
alte
instituții).
instituții).

109
109
 organele de
b) organele
b) de ordine publică înîn care
ordine publică care se se cuprind:
cuprind: poliția,
poliția, jandarmeria, securitatea
jandarmeria, securitatea
națională, servicii
națională, servicii de de informații,
informaţii, servicii
servicii speciale
speciale de protecție și
de protecție şi pază.
pază.
Cheltuielile pentru
Cheltuielile pentru serviciile
serviciile publice
publice generale
generale satisfac
satisfac necesități
necesităţi publice,
publice, dede ordin
ordin general,
general,
care interesează
care interesează întreagaîntreaga societate,
societate, având având un un caracter
caracter indivizibil
indivizibil și şi dând
dând substanță
substanță suveranității
suveranităţii
unui
unui stat.
stat. În În acest
acest scop, toate statele
scop, toate statele alocă
alocă importante
importante resurseresurse financiare
financiare din bugetul public.
din bugetul public.
Cheltuielile
Cheltuielile pentru pentru servicii
servicii publice
publice generale
generale diferă
diferă (ca(ca mărime
mărime și structură) de
şi structură) de lala oo țară
ţară la
la
alta,
alta, mai
mai ales ales în în funcție
funcţie de de nivelul
nivelul de de dezvoltare
dezvoltare economică
economică și şi socială.
socială. În țările dezvoltate
În ţările dezvoltate
cheltuielile
cheltuielile cu cu această
această destinație
destinaţie au au ponderi
ponderi întreîntre 10%-15%
10%-15% în în totalul
totalul cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice și şi de
de
aproximativ
aproximativ 4% 4% în în produsul
produsul intern brut, înîn timp
intern brut, timp ce în ţările
ce în țările înîn curs
curs dede dezvoltare
dezvoltare de de aproximativ
aproximativ
10%-20% și
10%-20% şi chiar mai mari, respectiv 2%-6% în produsul intern brut.
chiar mai mari, respectiv 2%-6% în produsul intern brut.
În
În cadrul
cadrul cheltuielilor
cheltuielilor pentru pentru servicii
servicii publice
publice generale,
generale, cheltuielile
cheltuielile curentecurente sunt sunt
și în salarii
predominante (aproximativ 85%) şi se concretizează în salarii şi alte drepturi băneşti, achiziţii de
predominante (aproximativ 85%) se concretizează și alte drepturi bănești, achiziții de
bunuri și
bunuri şi servicii,
servicii, cheltuieli administrativ-gospodăreşti ș.a.
cheltuieli administrativ-gospodărești ş.a. Prin cheltuielile de
Prin cheltuielile de capital
capital (circa
(circa
15%) se
15%) finanţează investiții
se finanțează investiţii în în construcții,
construcţii, dar dar maimai alesales în în înzestrări
înzestrări cu cu echipamente
echipamente de de
informatizare, mijloace
informatizare, mijloace de transport, tehnică
de transport, tehnică specială.
specială.
Principala
Principala sursă sursă de de finanțare
finanţare aa acestor
acestor cheltuieli
cheltuieli o o reprezintă bugetul de
reprezintă bugetul de stat
stat central
central sau
sau
bugetele
bugetele locale,
locale, în în funcție
funcţie de de subordonarea instituțiilor respective.
subordonarea instituțiilor respective. Mai Mai există
există și şi alte
alte surse
surse dede
finanţare, cum
finanțare, cum ar ar fi: venituri proprii
fi: venituri proprii realizate
realizate din din anumite
anumite activități
activități specifice,
specifice, donații,
donaţii, ajutoare
ajutoare
financiare
financiare externe,externe, credite
credite externe,
externe, mai mai alesales în în cazul
cazul combaterii
combaterii în în comun
comun aa unor unor activități
activităţi
criminale transfrontaliere.
criminale transfrontaliere.
Eficienţa cheltuielilor
Eficiența cheltuielilor pentru pentru servicii
servicii publice
publice generale
generale se se poate
poate exprima
exprima cu cu ajutorul
ajutorul unor
unor
indicatori specifici,
indicatori specifici, cum cum ar ar fi:
fi:
"densitatea administrației", care
-- "densitatea administrației", care exprimă
exprimă numărulnumărul persoanelor
persoanelor ocupateocupate în în aparatul
aparatul de de
stat, la
stat, la 1000
1000 de de locuitori;
locuitori;
-- "costul administraţiei publice",
"costul administrației publice", care care arată
arată mărimea
mărimea cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice aferente
aferente
finanţării aparatului
finanțării aparatului de de stat,
stat, cece revin
revin lala 1000/
1000/ sau sau 1.000.000
1.000.000 u.m. PIB.
u.m. PIB.

7.5.3
7,5.3 Caracterizare generală aa cheltuielilor
Caracterizare generală publice pentru
cheltuielilor publice pentru apărare națională
apărare naţională
Cheltuielile
Cheltuielile de de apărare
apărare se împart, înîn funcție
se împart, funcție de destinaţia lor
de destinația lor concretă,
concretă, în în două
două marimari
categorii: directe și
categorii: directe şi indirecte.
indirecte.
Cheltuielile militare
Cheltuielile directe cuprind
militare directe cuprind cheltuielile
cheltuielile cu întreținerea forțelor
cu întreţinerea forțelor armate
armate în în țară
ţară sau
sau
în cadrul bazelor militare din alte țari și se concretizează în
în cadrul bazelor militare din alte țari şi se concretizează în procurarea de bunuri şi serviciiprocurarea de bunuri și servicii
necesare bunei
necesare funcţionări aa organismului
bunei funcționări organismului militar, precum și
militar, precum şi pentru
pentru dotarea
dotarea cu cu armament,
armament, tehnicătehnică
de
de luptă şi echipamentul specific. Aceste cheltuieli figurează în bugetul Ministerului Apărării. În
luptă și echipamentul specific. Aceste cheltuieli figurează în bugetul Ministerului Apărării. În
afara
afara acestora,
acestora, există
există și şi alte
alte cheltuieli
cheltuieli cu caracter și
cu caracter şi finalitate
finalitate militară
militară finanțate
finanţate dindin fonduri
fonduri
speciale
speciale separate
separate de de bugetul
bugetul de de stat,
stat, sau
sau există
există și şi anumite
anumite cheltuieli
cheltuieli "civile"
"civile" legate
legate dede activitățile
activitățile
militare
militare cuprinse
cuprinse în în bugetele
bugetele altor altor ministere.
ministere.
Cheltuielile militare
Cheltuielile indirecte sunt
militare indirecte sunt considerate
considerate cele cele legate
legate de de lichidarea
lichidarea urmărilor
urmărilor
războaielor
războaielor sau sau pentru
pentru pregătirea
pregătirea unor viitoare acțiuni
unor viitoare acţiuni armate.
armate. În În această
această categorie
categorie se se includ
includ plăți
plăţi
în contul
în contul datoriei
datoriei publice
publice contractate
contractate pentru înzestrarea armatei
pentru înzestrarea armatei sau sau pentru
pentru ducerea
ducerea războaielor;
războaielor;
despăgubiri
despăgubiri de de război
război datorate
datorate de țările învinse;
de ţările învinse; cheltuieli
cheltuieli de de refacere
refacere aa propriei
propriei economii
economii
distruse;
distruse; plăți
plăți de
de pensii
pensii cuvenite
cuvenite orfanilor, invalizilor și
orfanilor, invalizilor văduvelor de
şi văduvelor de război;
război; cercetări
cercetări științifice
ştiinţifice
cu finalitate militară
cu finalitate militară ş.a. ș.a.
Privite din
Privite din punctul
punctul de de vedere
vedere al conţinutului economic,
al conținutului economic, cheltuielile
cheltuielile militare
militare prezintă
prezintă o o
structură aparte, în sensul că ponderea cheltuielilor militare
structură aparte, în sensul că ponderea cheltuielilor militare curente este mai apropiată de curente este mai apropiată de
ponderea
ponderea cheltuielilor
cheltuielilor militare
militare de de capital.
capital. Dacă volumul cheltuielilor
Dacă volumul cheltuielilor curente
curente destinate întreținerii
destinate întreţinerii
armate (cheltuieli materiale, de personal, transferuri) depinde
forțelor armate (cheltuieli materiale, de personal, transferuri) depinde în principal de efectivele
forțelor în principal de efectivele
armatei,
armatei, cheltuielile
cheltuielile de de capital,
capital, destinate
destinate tehnicii
tehnicii militare,
militare, dezvoltării
dezvoltării și şi modernizării
modernizării acesteia,
acesteia,
presupune
presupune alocarea unor însemnate
alocarea unor însemnate resurse resurse financiare.
financiare. Această
Această orientare
orientare este este mai
mai pregnantă
pregnantă în în
110
110
cazul marilor
cazul marilor puteriputeri nucleare
nucleare care care au au acordat
acordat (și (şi acordă)
acordă) prioritate
prioritate cheltuielilor
cheltuielilor de de capital
capital în în
raport cu
raport cu cheltuielile
cheltuielile curente.
curente.
Analiza
Analiza cheltuielilor
cheltuielilor militaremilitare la la nivel
nivel mondial
mondial arată arată că că dede lala sfârșitul
sfârşitul deceniului
deceniului al al IX-lea
IX-lea
se
se constată
constată o o relativă
relativă reducere
reducere aa volumului
volumului acestora,acestora, ca ca efect
efect al încetării "războiului
al încetării "războiului rece" rece" și şi alal
și încetarea experiențelor
tratatelor privind dezarmarea şi încetarea experienţelor nucleare. Astfel, în 1987 cheltuielile
tratatelor privind dezarmarea nucleare. Astfel, în 1987 cheltuielile
militare
militare mondiale
mondiale erau erau evaluate
evaluate la la peste
peste 1.000
1.000 mld.mld. dolaridolari SUA,SUA, în în 1992
1992 ele totalizau 815
ele totalizau 815 mld.,
mld,,
iar
iar în 1997, aproximativ 700 mld. Reduceri semnificative au fost efectuate în special de țările
în 1997, aproximativ 700 mld. Reduceri semnificative au fost efectuate în special de ţările
dezvoltate
dezvoltate ale ale căror
căror cheltuieli
cheltuieli militare
militare au au scăzut
scăzut de de lala 850
850 mld.mld. dolari
dolari SUA SUA în în 1987
1987 la la 669
669 mld. mld. în în
1993, reprezentând o scădere
1993, reprezentând o scădere de 3% pe an. de 3% pe an.
Din anul
Din anul 2001 2001 cheltuielile
cheltuielile publicepublice militare
militare s-au înscris pe
s-au înscris tendință de
pe oo tendință de creștere,
creştere, în în
perioada 1997-2007,
perioada 1997-2007, volumul volumul cheltuielilor
cheltuielilor militaremilitare pe pe plan
plan mondial înregistrând oo creștere
mondial înregistrând creştere de de
37%
37% în în termeni
termeni reali,reali, ajungându-se
ajungându-se ca în prezent
ca în prezent cheltuielile
cheltuielile militare militare globale
globale să să ajungă
ajungă la la nivelul
nivelul
sfârșitului
sfârşitului anilor
anilor ’80."80.
Cheltuielile pentru
Cheltuielile pentru apărareapărare au au crescut într-o manieră
crescut într-o vertiginoasă în
manieră vertiginoasă în cadrul
cadrul SUA SUA și şi alal
aliaților săi
aliaților săi occidentali,
occidentali, dar dar și în cadrul
şi în cadrul țarilor
țarilor din din Orientul
Orientul MijlociuMijlociu și şi Asia
Asia Centrală
Centrală și şi dede Est.
Est.
De altfel,
De altfel, Statele
Statele Unite Unite sunt țara care
sunt ţara care areare cele
cele maimai mari mari cheltuieli
cheltuieli militare,
militare, de de aproape
aproape 45% 45% din din
totalul mondial,
totalul mondial, fiind fiind urmate
urmate de de state
state ce ce dețin
dețin 5-6% 5-6% din din acest
acest total
total (Franța,
(Franţa, Marea Marea Britanie,Britanie,
Rusia, China, Japonia )
Rusia, China, Japonia )
OO caracteristică
caracteristică aa cheltuielilor
cheltuielilor militare
militare oo reprezintă
reprezintă faptul faptul că că eleele sunt
sunt finanțate
finanţate în în toate
toate
țările
ţările din bugetele centrale (ale statelor), la care se pot adăuga resurse financiare provenite de la
din bugetele centrale (ale statelor), la care se pot adăuga resurse financiare provenite de la
anumite alianțe
anumite militare și
alianţe militare şi credite
credite externe
externe
Volumul acestor
Volumul cheltuieli și
acestor cheltuieli şi mai
mai ales ales creșterea
creşterea lor lor au au efecte
efecte nefavorabile
nefavorabile asupra asupra
dezvoltării
dezvoltării economice
economice și şi sociale
sociale ale ale statelor
statelor lumiilumii luate luate in in modmod individual,
individual, dar dar și şi la la nivel
nivel
mondial.
mondial. Aceste
Aceste cheltuieli
cheltuieli consumăconsumă importante
importante resurse resurse materiale,
materiale, umane umane și şi financiare.
financiare. În În scopuri
scopuri
militare
militare suntsunt scoase
scoase din din circuitul
circuitul economic
economic semnificative
semnificative cantități cantităţi de de materii
materii prime,prime, combustibili,
combustibili,
materiale etc.,
energie, materiale
energie, etc., care
care se se folosesc
folosesc pentrupentru aa asigura întreținerea forțelor
asigura întreţinerea forţelor armate, instruirea și
armate, instruirea şi
echiparea efectivelor.
echiparea efectivelor.
Există
Există și şi unun important
important consum consum de de resurse
resurse umane,umane, deoarecedeoarece oo mare mare parteparte din din forțaforţa de de
muncă înalt calificată este implicată direct sau indirect în servicii
muncă înalt calificată este implicată direct sau indirect în servicii legate de apărarea națională, de legate de apărarea națională, de
industria
industria carecare lucrează
lucrează pentru pentru armată.
armată. În În cercetarea
cercetarea științifică
ştiinţifică din din domeniul
domeniul militar militar sunt sunt antrenați
antrenați
mulţi cercetători ştiinţifici, alte cadre deosebit de bine pregătite profesional, iar cheltuielile de
mulți cercetători științifici, alte cadre deosebit de bine pregătite profesional, iar cheltuielile de
cercetare-dezvoltare cu
cercetare-dezvoltare cu caracter
caracter militar
militar reprezintă
reprezintă 20-25% 20-25% din din cheltuielile
cheltuielile mondiale
mondiale pentru pentru toate toate
destinațiile.
destinațiile.
În
În cazul
cazul în în care
care pentru
pentru activitățile
activităţile cu cu caracter
caracter militar militar sau sau pentru
pentru industria
industria militară
militară sunt sunt
necesare importuri sau se fac împrumuturi în exterior, statele
necesare importuri sau se fac împrumuturi în exterior, statele sunt obligate la un important efort sunt obligate la un important efort
valutar
valutar care influenţează negativ
care influențează negativ rezervele valutare sau
rezervele valutare sau duceduce la la creșterea
creşterea datoriei
datoriei externe.
externe.
Aceste
Aceste considerente
considerente conduc conduc la la concluzia
concluzia că că nivelul
nivelul cheltuielilor
cheltuielilor militaremilitare și şi creșterea
creșterea lor lor
au influențe
au influenţe nefavorabile
nefavorabile asupra asupra activităților
activităților civilecivile și şi căcă ele
ele deturnează
deturnează resurse resurse importante
importante către către
scopuri neproductive.
scopuri neproductive. Caracterul Caracterul neproductiv
neproductiv al al cheltuielilor
cheltuielilor militare militare impuneimpune o o dimensionare
dimensionare
corectă
corectă aa lor lor înîn funcție
funcție de de obiectivele
obiectivele politicii
politicii stabilite
stabilite pentru pentru acest acest domeniu,
domeniu, în în condițiile
condițiile
asigurării
asigurării securității
securității fiecărei
fiecărei țări.țări.

7.5.4.
7.5.4. Caracterizare generală aa cheltuielilor
Caracterizare generală publice pentru
cheltuielilor publice pentru acțiuni
acțiuni economice
economice
În
În cadrul
cadrul cheltuielilor
cheltuielilor publice
publice pentru
pentru acțiuni
acţiuni economice,
economice, cucu un loc central
un loc central revine
revine celor
celor
suportate direct
suportate direct din
din bugetul
bugetul statului,
statului, care
care se pot grupa
se pot în:
grupa în:
-- cheltuieli
cheltuieli cu
cu dezvoltarea
dezvoltarea sectorului
sectorului economic
economic dede stat;
stat;
-- cheltuieli
cheltuieli cu
cu acordarea
acordarea dede subvenții;
subvenţii;
-- cheltuieli
cheltuieli cu cercetarea științifică
cu cercetarea ştiinţifică și
şi dezvoltarea tehnologică.
dezvoltarea tehnologică.

III
111
 Cheltuielile pentru
Cheltuielile pentru dezvoltarea
dezvoltarea sectorului sectorului economic economic de de stat
stat se finanţează direct
se finanțează direct din din
bugetul de
bugetul de stat stat și şi se se concretizează
concretizează în în realizarea
realizarea unor unor obiective
obiective economice
economice constând constând în: în:
construirea
construirea de de noi întreprinderi; dezvoltarea,
noi întreprinderi; dezvoltarea, modernizareamodernizarea sau sau reutilarea,
reutilarea, de de proporții
proporții mai mai mari,
mari,
aa întreprinderilor
întreprinderilor existente; existente; răscumpărarea
răscumpărarea întreprinderilor întreprinderilor preluate preluate în în proprietatea
proprietatea statului statului
(naţionalizate) de
(naționalizate) de la întreprinzătorii privați;
la întreprinzătorii privaţi; plăți plăţi legate
legate de de datoriile
datoriile contractate
contractate de de stat
stat pentru
pentru
dezvoltarea
dezvoltarea acestui acestui sector, sector, inclusiv
inclusiv aa dobânzilor dobânzilor aferente. aferente. În În principiu,
principiu, acestea acestea reprezintă
reprezintă
cheltuieli de
cheltuieli de investiție
investiţie în în obiective
obiective economice economice proprietateproprietate de de stat.
stat.
Cheltuielile cu acordarea de subvenţii vizează, în esenţă, acoperirea
Cheltuielile cu acordarea de subvenții vizează, în esență, acoperirea pierderilor
pierderilor pe pe care
care
le
le pot înregistra întreprinderile,
pot înregistra întreprinderile, atât atât dindin sectorul
sectorul privat,
privat, cât cât și şi din
din celcel public,
public, ca ca urmare
urmare aa acțiunii
acțiunii
unor factori
unor factori cu impact negativ,
cu impact negativ, inclusiv inclusiv aa practicării
practicării unor unor preturi
preturi mai mai scăzute,
scăzute, controlate
controlate de de stat,
stat,
pentru anumite
pentru anumite bunuri bunuri și şi servicii
servicii destinate
destinate consumului
consumului intern intern sau sau exportului.
exportului. Finanţarea
Finanțarea acestor acestor
acțiuni, prin
acțiuni, prin acordarea
acordarea de subvenţii din
de subvenții bugetul public,
din bugetul public, se justifică prin
se justifică prin prisma
prisma interesului
interesului
național, de
național, de aa asigura,
asigura, pe pe de de oo parte,
parte, un un consum
consum satisfăcător
satisfăcător de de bunuri
bunuri și şi servicii
servicii strictstrict necesare
necesare
pentru populație,
pentru populaţie, la preţuri acceptabile,
la prețuri acceptabile, sau sau stimularea
stimularea exporturilor,
exporturilor, ca ca suport
suport al încasărilor înîn
al încasărilor
valută, iar
valută, iar pe pe de de altă
altă parte,
parte, recuperarea cheltuielilor și
recuperarea cheltuielilor şi obținerea
obţinerea unui profit acceptabil
unui profit acceptabil pentru pentru
întreprinderile furnizoare.
întreprinderile furnizoare.
Mărimea
Mărimea cheltuielilor
cheltuielilor de de acest
acest tip tip depinde
depinde atât atât dede condițiile
condiţiile de producţie și
de producție vânzare ale
şi vânzare ale
întreprinderilor, cât
întreprinderilor, cât și şi de
de nivelul
nivelul la la care
care se se angajează
angajează statul statul să să subvenționeze
subvenţioneze diferitele produse și
diferitele produse şi
servicii de acest fel, garantând întreprinzătorilor
servicii de acest fel, garantând întreprinzătorilor obținerea unui venit satisfăcător. obținerea unui venit satisfăcător.
În
În principiu,
principiu, se se poate
poate admiteadmite că că mărimea
mărimea acestui acestui venitvenit (profit)
(profit) trebuie
trebuie să să fie
fie comparabilă
comparabilă
cu cea posibilă de realizat pe piața internă, prin vânzarea
cu cea posibilă de realizat pe piaţa internă, prin vânzarea bunurilor şi serviciilor respective la bunurilor și serviciilor respective la
preţuri libere,
prețuri libere, nedirijate
nedirijate de de stat.
stat. PrinPrin urmare,
urmare, statul statul se se angajează
angajează să să garanteze
garanteze producătorilor
producătorilor
respectivi un
respectivi asemenea nivel
un asemenea nivel de de prețpreţ (obtenabil
(obtenabil pe piaţa internă
pe piața internă în în condițiile
condiţiile non-intervenției
non-intervenţiei
sale),
sale), compensând întreprinzătorilor diferența
compensând întreprinzătorilor diferența nefavorabilă,
nefavorabilă, prin prin acordarea
acordarea de de subvenții.
subvenţii. AcesteaAcestea
se pot
se stabili și
pot stabili şi acorda
acorda de de către
către stat stat și şi cu cu scopul
scopul de de aa se se acoperi
acoperi pierderile
pierderile realizate
realizate de de
întreprinderi cu
întreprinderi cu capital
capital de de stat,
stat, datorate
datorate costurilor
costurilor mari înregistrate de
mari înregistrate de acestea
acestea din din cauze
cauze
obiective,
obiective, care care depășesc
depăşesc prețurile preţurile formate formate liber liber pe pe piață,
piaţă, în în condiții
condiţii de concurență. În
de concurență. În acest
acest sens,
sens,
preţul garantat
prețul garantat de de stat
stat ar ar urma
urma să să acopere
acopere integralintegral costurile
costurile recunoscute
recunoscute și, şi, eventual,
eventual, să să permită
permită
obţinerea unui
obținerea unui profit
profit minimminim de de către
către producător.
producător.
Cheltuielile cu cercetarea ştiinţifică și
Cheltuielile cu cercetarea științifică şi dezvoltarea
dezvoltarea tehnologică tehnologică au au devenit
devenit un factor
un factor
important de
important de impulsionare
impulsionare aa creșterii creşterii economice,
economice, confirmat confirmat de de faptul
faptul că țările care
că ţările înregistrează
care înregistrează
un procent
un procent mai mai ridicat
ridicat al al acestor
acestor cheltuieli
cheltuieli in in PIB
PIB au au progresat
progresat mai rapid, atât
mai rapid, atât în în plan
plan economic,
economic,
cât
cât și social-cultural. Decalajul
şi social-cultural. Decalajul existent existent între între celecele douădouă grupuri
grupuri de de țări,
ţări, cucu tendință
tendință de de accentuare,
accentuare,
se
se datorează
datorează și şi diferențelor
diferenţelor de potenţial științific.
de potențial ştiinţific. In In acest
acest context,
context, este este semnificativă
semnificativă constatarea
constatarea
că, în deceniul
că, în deceniul anterior,
anterior, numai numai pentru finanţarea cercetării
pentru finanțarea cercetării științifice
ştiinţifice se se alocau
alocau din PIB, în
din PIB, în țările
ţările
dezvoltate
dezvoltate peste peste 2%, 2%, iar iar în în țările
ţările în în curs
curs de de dezvoltare
dezvoltare sub sub 1%.1%.
Conţinutul specific
Conținutul specific al al acțiunilor întreprinse înîn sfera
acţiunilor întreprinse sfera cercetării
cercetării științifice
ştiinţifice conduce
conduce la la
diferențierea cheltuielilor corespunzătoare
diferențierea cheltuielilor corespunzătoare lor lor în în trei
trei subgrupe,
subgrupe, distingându-se:
distingându-se: cheltuieli cheltuieli cu cu
cercetarea științifică
cercetarea ştiinţifică fundamentală;
fundamentală; cheltuieli
cheltuieli cu cu cercetarea
cercetarea științifică
ştiinţifică aplicativă;
aplicativă; cheltuieli
cheltuieli
privind
privind dezvoltarea
dezvoltarea (tehnologică).
(tehnologică).
Cheltuielile cu cercetarea
Cheltuielile cu cercetarea științifica fundamentală se
ştiințifica fundamentală se adresează
adresează acțiunilor
acţiunilor de de cercetare
cercetare ce ce
vizează dezvoltarea
vizează dezvoltarea cunoașterii cunoaşterii în în diferite
diferite domenii,
domenii, descoperirea
descoperirea de de legități
legități ce ce guvernează
guvernează
fenomenele,
fenomenele, etc., etc., având
având adesea adesea un un conținut
conținut abstract, abstract, dar dar asigurând,
asigurând, între între altele,
altele, suportul
suportul
conceperii și
conceperii şi aplicării
aplicării în în practică,
practică, de de către
către om, om, aa unor unor soluții
soluții adecvate
adecvate la la problemele
problemele vieţii sale
vieții sale
materiale și
materiale şi spirituale.
spirituale..
Cheltuielile cu
Cheltuielile cercetarea științifică
cu cercetarea ştiinţifică aplicativă
aplicativă sunt sunt caracteristice
caracteristice realizăriirealizării acțiunilor
acțiunilor de de
cercetare axate pe aplicarea în practică a cunoștințelor
cercetare axate pe aplicarea în practică a cunoştinţelor din diverse domenii, în primul rând, din diverse domenii, în primul rând,
pentru crearea
pentru crearea de de noi produse și
noi produse şi procedee
procedee tehnice,etc.
tehnice,etc.

112
112
 Cheltuieli
Cheltuieli privind
privind dezvoltarea
dezvoltarea tehnologică
tehnologică sese referă
referă la
la finanțarea
finanţarea acțiunilor
acțiunilor de
de producere
producere
la
la scară
scară industrială
industrială aa noi
noi produse,
produse, asimilare
asimilare și
şi introducere
introducere dede noi
noi tehnologii, etc.
tehnologii, etc.

Alte cheltuieli
Alte cheltuieli publice
publice cucu caracter
caracter economic finanţate din
economic finanțate din bugetul
bugetul statului
statului se se referă
referă la
la
de interes național întreprinse prin instituții
anumite acţiuni de interes naţional întreprinse prin instituţii specializate, asimilate celor bugetare.
anumite acțiuni specializate, asimilate celor bugetare.
Între
Între acțiunile
acţiunile economice
economice de de acest
acest fel
fel se
se pot menţiona: combaterea
pot menționa: combaterea dăunătorilor
dăunătorilor și şi bolilor
bolilor lala
combaterea epizootiilor și
culturile agricole, combaterea epizootiilor şi asigurarea de servicii sanitar-veterinare în
culturile agricole, asigurarea de servicii sanitar-veterinare în
selecția și
zootehnie; selecția
zootehnie; şi ameliorarea
ameliorarea soiurilor;
soiurilor, combaterea
combaterea eroziunii
eroziunii solului;
solului; realizarea
realizarea unor
unor lucrări
lucrări
de teritoriu sau servicii de cadastru, de meteorologie,
de irigații, amenajări de teritoriu sau servicii de cadastru, de meteorologie, etc. Asemănătoare
de irigații, amenajări etc. Asemănătoare
prin conținut
prin conţinut celorlalte
celorlalte cheltuieli
cheltuieli economice,
economice, subvenționarea
subvenţionarea acestor
acestor acțiuni
acţiuni poate
poate contribui
contribui la la
conservarea și
conservarea şi producerea valorii și
producerea valorii şi implicit
implicit la creşterea economică.
la creșterea economică.

Efectuarea cheltuielilor
Efectuarea cheltuielilor publice publice în în general
general și şi aa celor
celor pentru acţiuni economice,
pentru acțiuni economice, în în special,
special,
cuantificarea și
presupune cuantificarea
presupune şi alocarea volumului de
alocarea volumului de resurse
resurse financiare
financiare necesare
necesare realizării
realizării diferitelor
diferitelor
obiective sau
obiective acţiuni, urmărind
sau acțiuni, urmărind obținerea obţinerea unei eficienţe cât
unei eficiențe cât mai
mai ridicate.
ridicate. În În acest
acest scop,
scop, suntsunt
necesare calcule de fundamentare bazate pe o documentaţie specifică, luând în considerare
necesare calcule de fundamentare bazate pe o documentație specifică, luând în considerare
factorii tehnici,
factorii economici și
tehnici, economici şi uneori
uneori sociali,
sociali, care condiționează realizarea
care condiționează realizarea fiecărui
fiecărui obiectiv,
obiectiv, atât atât
prin
prin prisma efortului financiar, cât şi prin cea a rezultatelor (efectelor) utile ce urmează a se
prisma efortului financiar, cât și prin cea a rezultatelor (efectelor) utile ce urmează a se
obţine.
obține.
În
În mod
mod deosebit,
deosebit, în în cazul
cazul obiectivelor
obiectivelor economice economice de de natura
natura investițiilor
investiţiilor (crearea
(crearea de de noi
noi
întreprinderi, dezvoltări,
întreprinderi, dezvoltări, modernizări,
modernizări, reutilări,
reutilări, etc.) etc.) sese impune
impune elaborarea
elaborarea mai mai multor variante de
multor variante de
realizare
realizare a acestora, pentru a se putea alege, în final, cea mai avantajoasă. Este domeniul care se
a acestora, pentru a se putea alege, în final, cea mai avantajoasă. Este domeniul care se
pretează
pretează în în cel
cel mai înalt grad
mai înalt grad aplicării
aplicării analizei
analizei cost-beneficii
cost-beneficii sau sau cost-avantaje.
cost-avantaje.
Folosirea
Folosirea acestei acestei metode
metode în în fundamentarea
fundamentarea cheltuielilorcheltuielilor pentru pentru acțiuni
acțiuni economice
economice are are unun
suport
suport obiectiv,
obiectiv, cu cu atât
atât mai
mai mult mult cu cu cât,
cât, atât
atât elementele
elementele de de cost,
cost, câtcât șişi cele
cele dede avantaj
avantaj pot pot fifi mai
mai
bine delimitate și
bine delimitate şi cuantificate.
cuantificate.
Potrivit analizei
Potrivit analizei cost-beneficiu,
cost-beneficiu, într-o într-o primăprimă fază, fază, se se procedează
procedează la la definirea
definirea cât cât mai
mai
precisă
precisă aa obiectivelor,
obiectivelor, după după care care se trece la
se trece la identificarea
identificarea mijloacelor
mijloacelor posibileposibile de de folosit
folosit pentru
pentru
realizarea
realizarea fiecărui obiectiv propus. Pe această bază, se elaborează soluţii alternative, începând cu
fiecărui obiectiv propus. Pe această bază, se elaborează soluții alternative, începând cu
întocmirea de
întocmirea de liste
liste ce ce conțin
conţin mijloacele
mijloacele susceptibile
susceptibile de utilizat înîn aplicarea
de utilizat aplicarea fiecărei
fiecărei soluții.
soluţii. PrinPrin
combinarea
combinarea mijloacelor
mijloacelor respective,
respective, în în diferite variante de
diferite variante de costcost și şi de
de avantaj,
avantaj, se se determină,
determină, apoi, apoi,
mărimea
mărimea costurilor
costurilor și şi aa beneficiilor
beneficiilor (avantajelor)
(avantajelor) corespunzătoare.
corespunzătoare. În În final,
final, are
are loc
loc compararea
compararea
acestora și
acestora şi alegerea variantei mai
alegerea variantei mai avantajoase,
avantajoase, prin prin prisma
prisma celui celui maimai bun bun raport între costuri
raport între costuri și şi
beneficii (avantaje).
beneficii (avantaje).
Este
Este evident
evident că că o variabilă fundamentală
o variabilă fundamentală pentru pentru determinarea
determinarea mărimii mărimii efortului
efortului financiar,
financiar,
exprimat prin
exprimat prin suma suma de alocat și
de alocat şi alegerea
alegerea variantei
variantei optime optime o o constituie
constituie costurile
costurile totale pentru
totale pentru
realizarea și
realizarea şi punerea
punerea în în exploatare
exploatare aa obiectivului
obiectivului respectiv.
respectiv. Cuantificarea
Cuantificarea lor lor trebuie
trebuie să să pornească
pornească
de la
de la evaluarea
evaluarea cheltuielilor
cheltuielilor cu cercetarea și
cu cercetarea şi proiectarea,
proiectarea, continuând
continuând cu cu cele
cele aferente
aferente lucrărilor
lucrărilor de de
achiziţionării și
construcţii, achiziționării
construcții, şi montării utilajelor, etc.,
montării utilajelor, etc., respectiv
respectiv cu cu cele
cele legate
legate de de funcționarea
funcţionarea
obiectivelor,
obiectivelor, incluzând
incluzând și şi eventualele
eventualele pierderi pierderi de de venit
venit ce ce decurg
decurg din din dezafectarea
dezafectarea unor unor terenuri,
terenuri,
etc.
etc.
Pe de
Pe de altă
altă parte,
parte, în în determinarea
determinarea avantajelor
avantajelor se se au
au în în vedere
vedere veniturile
veniturile posibile
posibile de de obținut
obţinut
prin
prin punerea
punerea în în exploatare
exploatare aa obiectivului,
obiectivului, în în primul
primul rând, încasările previzibile
rând, încasările previzibile din vânzarea
din vânzarea
produselor
produselor sau sau serviciilor,
serviciilor, inclusivinclusiv eventualele
eventualele sume sume ce vor rezulta
ce vor rezulta din valorificarea altor
din valorificarea altor utilități
utilităţi
sau active
sau active ce ce vor
vor fi fi scoase
scoase din din funcțiune,
funcțiune, etc. etc.
În
În mod
mod sintetic,
sintetic, avantajele
avantajele ce ce rezultă
rezultă prin prin finanțarea
finanţarea de de acțiuni
acţiuni sau sau obiective
obiective economice,
economice,
se
se concretizează
concretizează prin prin beneficiul
beneficiul sau sau profitul
profitul previzibil
previzibil aa se se obține
obţine pe pe perioada
perioada de de exploatare
exploatare aa
obiectivului,
obiectivului, respectiv
respectiv în în anii
anii de de funcționare
funcționare aa acestuia acestuia și şi poate
poate fi fi determinat,
determinat, global,global, ca ca diferență
diferență
între veniturile
între veniturile și şi cheltuielile
cheltuielile de de exploatare
exploatare realizabile
realizabile în în fiecare
fiecare an. an. La La rândul
rândul lor,lor, eforturile
eforturile

113
113
totale
totale aferente
aferente unuiunui obiectiv
obiectiv economic însumează cheltuielile
economic însumează cheltuielile corespunzătoare
corespunzătoare investițiilor
investițiilor pentru
pentru
crearea sa
crearea sa cu
cu cele
cele de
de exploatare,
exploatare, ce ce se
se vor efectua pe
vor efectua pe parcursul funcționării sale.
parcursul funcționării sale.
Concepute
Concepute în în variante
variante diferite,
diferite, cucu eforturi
eforturi și şi avantaje
avantaje ce ce diferă
diferă dede la la unul
unul la la altul,
altul,
proiectele
proiectele pentru
pentru realizarea
realizarea obiectivului
obiectivului se se pot
pot ordona
ordona în în funcție
funcție de de mărimea
mărimea profitului
profitului sausau dede
nivelul raportului
nivelul raportului dintre costuri și
dintre costuri şi beneficii.
beneficii. Dacă unele proiecte
Dacă unele vor indica
proiecte vor indica unun rezultat
rezultat negativ,
negativ, înîn
sensul
sensul că, în loc
că, în loc de
de profit, vor arăta
profit, vor arăta pierderi,
pierderi, acestea
acestea se vor elimina
se vor elimina de de la
la sine,
sine, urmând
urmând ca ca alegerea
alegerea
să
să sese facă
facă numai
numai întreîntre celelalte variante de
celelalte variante de proiect,
proiect, carecare asigură
asigură obținerea
obţinerea unui profit.
unui profit.
ține seamă și bugetare, constând în mărimea
Concomitent, se ţine seamă şi de restricţiile bugetare, constând în mărimea maximă a resurselor
Concomitent, se de restricțiile maximă a resurselor
posibile de
posibile de alocat
alocat pentru
pentru finanțarea
finanţarea obiectivului
obiectivului respectiv.
respectiv.

114
114
 CAPITOLUL 8
CAPITOLUL 8

SISTEMUL RESURSELOR
SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE
FINANCIARE PUBLICE
PUBLICE
8.1. Noțiunea
8.1. Noţiunea de
de resurse
resurse financiare publice și
financiare publice şi structura
structura acestora
acestora

Resursele financiare
Resursele financiare publicepublice pot pot fi fi abordate
abordate ca ca un sistem sui
un sistem generis având
sui generis având în în vedere
vedere
specificitatea lor
specificitatea lor și şi legăturile
legăturile ce ce se se stabilesc
stabilesc între între procesele
procesele de de formare
formare și şi utilizare
utilizare ale ale acestora.
acestora. În În
raport cu
raport caracterul public
cu caracterul public al al nevoilor
nevoilor cărora cărora le le sunt
sunt destinate,
destinate, acesteaceste resurse
resurse alcătuiesc
alcătuiesc un un tottot
menit
menit să să satisfacă
satisfacă cererea cererea de de consum
consum impusă impusă de de funcționarea
funcționarea normală normală aa instituțiilor
instituțiilor și şi
organismelor
organismelor publice, publice, inclusivinclusiv aa entităților
entităților administrativ-teritoriale.
administrativ-teritoriale. Ele Ele se integrează firesc
se integrează firesc în în
ansamblul resurselor economice destinate consumului intern,
ansamblul resurselor economice destinate consumului intern, formării de capital sau valorificării formării de capital sau valorificării
în exterior,
în exterior, aducând
aducând o o contribuție
contribuţie majoră majoră la la derularea
derularea activității
activităţii lor lor economico-sociale.
economico-sociale.
Sub aspect conceptual, prin resurse financiare publice se înţelege, în
Sub aspect conceptual, prin resurse financiare publice se înțelege, în principiu,
principiu, totalitatea
totalitatea
mijloacelor
mijloacelor băneşti bănești care care se se administrează
administrează de de către
către autoritățile
autoritățile publice
publice în în scopul îndeplinirii
scopul îndeplinirii
funcțiilor și
funcțiilor şi sarcinilor
sarcinilor ce ce revin
revin acestora,
acestora, asigurândasigurând funcționarea
funcționarea structurilor
structurilor organizatorice
organizatorice
corespunzătoare
corespunzătoare (instituții (instituţii publicepublice centrale centrale și şi locale, întreprinderi de
locale, întreprinderi de statstat etc.).
etc.). Ele Ele se se
caracterizează și prin aceea că aparțin de drept statului,
caracterizează şi prin aceea că aparţin de drept statului, respectiv autorităţilor publice şi sunt respectiv autorităților publice și sunt
utilizate pentru
utilizate pentru satisfacerea
satisfacerea nevoilornevoilor de de consum
consum public. public.
Spre
Spre deosebire,
deosebire, mijloacele
mijloacele bănești băneşti care care aparțin
aparțin diferitelor
diferitelor persoane
persoane fizice fizice și juridice și
şi juridice şi se
se
administrează
administrează în în baza
baza proprietății
proprietăţii private private formează,
formează, în în sens
sens larg,
larg, resursele
resursele financiare
financiare private private și şi
satisfac nevoi
satisfac nevoi de de consum
consum privat.privat.
La
La scara întregii societăți
scara întregii societăţi se se poate
poate vorbivorbi despredespre resursele
resursele financiare
financiare ale ale națiunii,
naţiunii, în în care
care se se
înglobează, atât
înglobează, atât mijloacele
mijloacele bănești băneşti ce ce se se administrează
administrează în în cadrul
cadrul sectorului
sectorului de de stat,
stat, cât cât și şi cele
cele
administrate în sectorul privat. Delimitarea conceptuală bazată
administrate în sectorul privat. Delimitarea conceptuală bazată pe tipul de proprietate nu exclude, pe tipul de proprietate nu exclude,
în fapt,
în întrepătrunderea proceselor
fapt, întrepătrunderea proceselor de utilizare aa celor
de utilizare celor două
două categorii
categorii de de resurse
resurse financiare,
financiare, care care
devine nu numai posibilă ci și necesară. Armonizarea
devine nu numai posibilă ci şi necesară. Armonizarea folosirii lor poate fi benefică, atât pentru folosirii lor poate fi benefică, atât pentru
societate,
societate, cât cât șişi pentru
pentru indivizi,
indivizi, favorizând
favorizând oo mai mai bună valorificare aa resurselor
bună valorificare resurselor naționale
naționale în în acord
acord
cu cerințele de progres și
cu cerinţele de progres şi civilizaţie a fiecărei țări.
civilizație a fiecărei țări.
Pe
Pe de de altăaltă parte,
parte, formarea
formarea tuturor tuturor resurselor
resurselor financiare
financiare presupune,
presupune, în în modmod obiectiv,
obiectiv,
crearea de produs național brut și avuție națională, deși,
crearea de produs naţional brut şi avuţie naţională, deşi, în anumite limite de mărime şi timp, ele în anumite limite de mărime și timp, ele
pot fi
pot procurate și
fi procurate şi din
din afara țării, înîn cadrul
afara ţării, cadrul unor unor raporturi
raporturi specifice
specifice concretizate
concretizate prin împrumuturi,
prin împrumuturi,
donaţii, ajutoare
donații, ajutoare externe externe etc. etc.
Având
Având în în vedere
vedere modulmodul diferitdiferit în în care
care se se implică
implică autoritățile
autorităţile publice
publice în în administrarea
administrarea lor, lor,
resursele financiare
resursele financiare publice publice se se structurează
structurează pe pe două
două subsisteme,
subsisteme, și şi anume:
anume: a) a) subsistemul
subsistemul
resurselor
resurselor publice bugetare; b)
publice bugetare; b) subsistemul
subsistemul resurselor întreprinderilor cu
resurselor întreprinderilor cu capital
capital de de stat
stat șişi mixte.
mixte.
Subsistemul resurselor
Subsistemul resurselor publice publice bugetare
bugetare include include resursele
resursele financiare
financiare administrate
administrate direct direct
către autoritățile și locale, respectiv de
de către autoritățile publice centrale şi locale, respectiv de către instituţiile publice specializate,
de publice centrale către instituțiile publice specializate,
care
care prin
prin natura
natura activității
activităţii lor, lor, nemateriale,
nemateriale, nu nu pot
pot realiza venituri satisfăcătoare
realiza venituri satisfăcătoare pentru pentru acoperirea
acoperirea
cheltuielilor proprii. Ansamblul acestor resurse numite şi bugetare se reflectă, în principiu, în
cheltuielilor proprii. Ansamblul acestor resurse numite și bugetare se reflectă, în principiu, în
bugetul de
bugetul de stat
stat sau sau bugetele
bugetele diferitelor
diferitelor structuri administrativ-teritoriale, ce
structuri administrativ-teritoriale, ce alcătuiesc
alcătuiesc sistemul sistemul
bugetar al unei țări.
bugetar al unei țări.
Cel
Cel de de al al doilea
doilea subsistem înglobează resursele
subsistem înglobează resursele financiare
financiare administrate
administrate direct direct de de către
către
întreprinderile din sectorul economic de stat, în baza autonomiei
întreprinderile din sectorul economic de stat, în baza autonomiei lor de funcționare ca societăţi lor de funcționare ca societăți
comerciale, regii
comerciale, regii autonome
autonome etc., etc., inclusiv participațiile de
inclusiv participațiile de capital
capital ale ale statului
statului la întreprinderi
la întreprinderi
mixte. Formarea și
mixte. Formarea utilizarea acestor
şi utilizarea acestor resurseresurse prezintă
prezintă particularități
particularități determinate
determinate de de conținutul
conţinutul
material
material al al activităților
activităţilor respectiverespective și şi domeniul
domeniul sau sau ramura
ramura economică
economică în în care
care funcționează
funcționează
întreprinderile de
întreprinderile de statstat (industrie
(industrie extractivă,
extractivă, metalurgică,
metalurgică, construcții
construcții de de mașini
maşini etc., transporturi și
etc., transporturi şi
telecomunicaţii, construcții,
telecomunicații, construcţii, agricultură
agricultură și şi silvicultură
silvicultură etc.). etc.). EleEle sese potpot constitui
constitui la la dispoziția
dispoziția
întreprinderilor prin
întreprinderilor prin alocații
alocații din din resursele administrației publice
resursele administrației publice (de (de regulă,
regulă, la înființare), prin
la înfiinţare), prin
115
115
împrumuturi, pe
împrumuturi, pe seama veniturilor obținute
seama veniturilor obținute în în propria
propria activitate,
activitate, având
având capacitatea
capacitatea de de aa sese
reconstitui
reconstitui prin vânzarea și
prin vânzarea încasarea produselor,
şi încasarea produselor, lucrărilor,
lucrărilor, serviciilor
serviciilor și
şi aa spori
spori prin
prin repartizarea
repartizarea
unor
unor părți
părți din
din profitul
profitul realizat,
realizat, caca șişi prin
prin emisiunea
emisiunea de obligaţiuni și
de obligațiuni şi contractarea
contractarea de de noi
noi
împrumuturi bancare
împrumuturi bancare etc.
etc.
Considerate, la
Considerate, rândul lor,
la rândul lor, ca
ca sistem,
sistem, resursele
resursele financiare
financiare publice
publice bugetare
bugetare se se structurează
structurează
pe
pe următoarele
următoarele subsisteme
subsisteme mari: mari: a) a) resursele
resursele financiare
financiare ale
ale administrației
administrației de de stat
stat centrale;
centrale; b)b)
resursele financiare
resursele financiare ale
ale administrațiilor
administraţiilor locale;
locale; c)
c) resursele
resursele financiare
financiare ale asigurărilor sociale
ale asigurărilor sociale de
de
stat.*
stat. 
Primul
Primul subsistem
subsistem al al resurselor
resurselor financiare
financiare publicepublice bugetare,
bugetare, se se distinge,
distinge, în în principal,
principal, prinprin
faptul că acestea sunt instituite și administrate de către
faptul că acestea sunt instituite şi administrate de către autoritățile publice centrale, fund autoritățile publice centrale, fiind
destinate
destinate realizării
realizării de de obiective
obiective și şi acțiuni
acțiuni considerate
considerate de de interes
interes național.
național. Ele Ele se se constituie,
constituie, de de
regulă, sub forme ale impozitelor, taxelor și
regulă, sub forme ale impozitelor, taxelor şi contribuţiilor denumite generic centrale sau
contribuțiilor denumite generic centrale sau
generale, împrumuturilor contractate
generale, împrumuturilor contractate de de guvernul
guvernul centralcentral etc. etc. și şi sunt
sunt prevăzute
prevăzute prin bugetul de
prin bugetul de
stat, în vederea acoperirii cheltuielilor publice
stat, în vederea acoperirii cheltuielilor publice înscrise în acest buget. înscrise în acest buget.
A
A douadoua componentă,
componentă, resursele resursele financiare
financiare ale ale administrațiilor
administraţiilor locale locale se se concentrează
concentrează la la
dispoziţia autorităților
dispoziția autorităților publice
publice ale unităților administrativ-teritoriale
ale unităţilor administrativ-teritoriale (de (de ex.,
ex., judeţe, municipii,
județe, municipii,
oraşe, comune)
orașe, comune) pentru pentru satisfacerea
satisfacerea unor unor nevoinevoi asumate
asumate la la nivelul
nivelul fiecărei
fiecărei localități,
localităţi, servind
servind
finanţării de
finanțării de acțiuni
acţiuni considerate,
considerate, în în principiu,
principiu, de de interes
interes local.
local. Formele
Formele de de constituire
constituire aa acestor acestor
resurse sunt
resurse impozitele și
sunt impozitele taxele locale,
şi taxele locale, pe pe lângă
lângă carecare se se pot
pot folosi
folosi și împrumuturile contractate
şi împrumuturile contractate
de
de autoritățile
autoritățile locale locale etc.etc. Dar,Dar, în în bună
bună măsură,
măsură, pentru pentru acoperirea
acoperirea nevoilornevoilor la la acest
acest nivel,
nivel, se se
și
folosesc şi subvenţiile sau transferurile din bugetul de stat (al administraţiei centrale). Resursele
folosesc subvențiile sau transferurile din bugetul de stat (al administrației centrale). Resursele
financiare de
financiare de care dispun autoritățile
care dispun autorităţile de de stat
stat locale
locale se se reflectă,
reflectă, ca ca șişi cheltuielile
cheltuielile corespunzătoare,
corespunzătoare,
în bugetul local al fiecărei unități
în bugetul local al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
administrativ-teritoriale.
Cea
Cea de de aa treia treia componentă,
componentă, resursele resursele financiare
financiare ale ale asigurărilor
asigurărilor sociale sociale de de stat
stat sese
și administrează separat de către instituții sau organe
constituie şi administrează separat de către instituţii sau organe de stat specializate în domeniu.
constituie de stat specializate în domeniu.
Ele
Ele sunt
sunt menite
menite să să asigure
asigure mijloacele
mijloacele necesare
necesare unui unui traitrai decent
decent pentru
pentru persoanele
persoanele care care nu nu pot
pot
dobândi venituri satisfăcătoare
dobândi venituri satisfăcătoare prin prin prestarea
prestarea curentă
curentă aa unei unei munci.
munci. Constituirea
Constituirea acestor acestor resurse
resurse
îmbracă, de
îmbracă, de regulă,
regulă, forma forma contribuțiilor
contribuţiilor pentru pentru asigurări
asigurări sociale,
sociale, suportate
suportate de de patroni
patroni și şi salariați
salariaţi
sau a a alocației
sau alocaţiei (subvenției)
(subvenţiei) din din bugetul (administraţiei centrale)
bugetul (administrației centrale) de de stat.
stat. În
În corelație
corelaţie cu cu cheltuielile
cheltuielile
specifice
specifice ce ce concretizează
concretizează destinațiile
destinațiile lor, lor, resursele
resursele financiare
financiare care care compun
compun acest acest subsistem
subsistem sunt sunt
prevăzute
prevăzute separatseparat în în bugetul
bugetul asigurărilor
asigurărilor sociale.
sociale.
Administrarea
Administrarea separată separată aa resurselor
resurselor financiare
financiare publicepublice aferente
aferente subsistemelor
subsistemelor menționatemenţionate
nu
nu contravine
contravine abordăriiabordării ansamblului
ansamblului acestora acestora ca ca sistem.
sistem. Mai Mai mult,mult, există
există posibilitatea
posibilitatea unor unor
redistribuiri de resurse de la un subsistem la altul.
redistribuiri de resurse de la un subsistem la altul. Sub acest din urmă aspect, sunt tipice Sub acest din urmă aspect, sunt tipice
transferurile de
transferurile de resurse
resurse financiare
financiare (subvențiile)
(subvenţiile) din din bugetul (administraţiei centrale)
bugetul (administrației centrale) de de stat
stat către
către
bugetele locale sau chiar împrumuturile practicate între diferitele
bugetele locale sau chiar împrumuturile practicate între diferitele subsisteme financiare publice. subsisteme financiare publice.
Prin
Prin prisma
prisma raportării
raportării la volumul cheltuielilor
la volumul cheltuielilor publice publice (bugetare)
(bugetare) de de efectuat,
efectuat, ansamblul
ansamblul
resurselor
resurselor financiare utilizabile prezintă structuri diferite, după cum, în anul bugetar respectiv,
financiare utilizabile prezintă structuri diferite, după cum, în anul bugetar respectiv,
veniturile ce
veniturile ce sese formează
formează în în mod
mod obișnuit
obişnuit la dispoziția autorităților
la dispoziția autorităţilor publicepublice acoperă
acoperă integral
integral sausau
parțial cheltuielile
numai parțial
numai cheltuielile de de efectuat.
efectuat. În În situația
situaţia când când cheltuielile
cheltuielile pot pot fi fi acoperite
acoperite în în întregime
întregime din din
resurse obișnuite,
resurse obișnuite, structura
structura resurselor financiare publice
resurselor financiare publice (bugetare)
(bugetare) cuprinde:
cuprinde: prelevările
prelevările din din
veniturile persoanelor fizice
veniturile persoanelor fizice și şi juridice
juridice la dispoziţia autorităților
la dispoziția autorităţilor publice,
publice, sub sub formele
formele practicate
practicate
în mod
în mod obișnuit
obişnuit (impozite,
(impozite, taxe, contribuţii); respectiv,
taxe, contribuții); venituri din
respectiv, venituri din exploatarea întreprinderilor și
exploatarea întreprinderilor şi
proprietăților publice.
proprietăților publice. Spre Spre deosebire,
deosebire, în în situațiile
situaţiile în în care
care resursele
resursele obișnuite
obişnuite sunt sunt inferioare
inferioare
cheltuielilor de efectuat, considerate indispensabile, pentru acoperirea diferenţei (de cheltuieli),
cheltuielilor de efectuat, considerate indispensabile, pentru acoperirea diferenței (de cheltuieli),

 În cazul statelor federale se distinge şi un subsistem al resurselor financiare administrate de către autorităţile publice ale fiecărui stat membru
* În cazul statelor federale se distinge şi un subsistem al resurselor financiare administrate de către autorităţile publice ale fiecărui stat membru
al
al federaţiei,
federaţiei, reflectate prin bugetele
reflectate prin bugetele proprii.
proprii.
Se
Se remarcă,
remarcă, de de asemenea,
asemenea, tendinţa
tendinţa de
de abordare
abordare şi prezentare aa resurselor
şi prezentare resurselor financiare
financiare ce
ce se
se constituie
constituie la
la dispoziţia
dispoziţia instituţiilor
instituţiilor publice
publice caca
subsistem distinct,
subsistem pornind de
distinct, pornind de la
la competenţele
competențele dede care
care dispun
dispun acestea
acestea înîn administrarea
administrarea mijloacelor băneşti alocate
mijloacelor băneşti alocate lor
lor din bugetul de
din bugetul de stat
stat sau
sau
obţinute
obţinute din
din propria
propria activitate.
activitate.
116
116
sistemul resurselor
sistemul resurselor financiare
financiare publice
publice (bugetare) include și
(bugetare) include şi resurse
resurse denumite
denumite generic
generic
extraordinare,
extraordinare, procurate
procurate mai
mai ales
ales sub
sub formele împrumutului public,
formele împrumutului public, dar, uneori, și
dar, uneori, şi prin
prin emisiunea
emisiunea
de
de monedă, vânzări de
monedă, vânzări de active
active publice,
publice, etc.
etc.

Clasificarea și
8.2. Clasificarea
8.2. şi caracterizarea
caracterizarea generală
generală a
a resurselor
resurselor financiare
financiare publice
publice
(bugetare)
(bugetare)

Ansamblul resurselor
Ansamblul resurselor financiare
financiare publice publice (bugetare)
(bugetare) este este alcătuit
alcătuit din din componente
componente care care se se
caracterizează
caracterizează prin trăsături comune,
prin trăsături comune, dar dar prezintă
prezintă și şi particularități
particularități privind privind formarea formarea și şi utilizarea
utilizarea
lor,
lor, generând
generând și şi efecte economico-sociale ce
efecte economico-sociale ce diferă
diferă sensibil
sensibil de de lala o o componentă
componentă aa acestora acestora la la alta.
alta.
Pe
Pe această
această bază,bază, ele ele sese pot
pot clasifica
clasifica în în funcție
funcție de de mai
mai multe
multe criterii,
criterii, fiecare
fiecare categoriecategorie distingându-
distingându-
se prin
se prin anumite
anumite caracteristici.
caracteristici.
După
După un un primprim criteriu
criteriu de de clasificare,
clasificare, și şi anume
anume regularitatea
regularitatea folosirii folosirii lor lor resursele
resursele
financiare publice
financiare publice se împart în:
se împart în: a)
a) resurse
resurse ordinare;
ordinare; b) b) resurse
resurse extraordinare.
extraordinare.
Resursele financiare publice (bugetare) ordinare sunt folosite în
Resursele financiare publice (bugetare) ordinare sunt folosite în mod mod curentcurent și în condiții
şi în condiţii
social-economice considerate
social-economice considerate normale, normale, motiv motiv pentrupentru care care mai mai poartă
poartă și şi denumirea
denumirea de de resurse
resurse
Formele sub care se constituie
curente sau obişnuite. Formele sub care se constituie aceste resurse se regăsesc permanent în
curente sau obișnuite. aceste resurse se regăsesc permanent în
structura
structura resurselor
resurselor financiare
financiare publice, publice, respectiv respectiv în în bugetul
bugetul fiecăruifiecărui an bugetar, iar
an bugetar, iar prin
prin
mare ce le revine constituie componenta
importanța mare ce le revine constituie componenta fundamentală. În cadrul acestora, cele mai
importanța fundamentală. În cadrul acestora, cele mai
larg utilizate
larg utilizate sunt:
sunt: 1. 1. impozitele,
impozitele, taxele taxele și şi contribuțiile
contribuţiile obligatorii
obligatorii (suportate
(suportate de de persoanele
persoanele fizice fizice
și juridice); 2.
şi juridice); veniturile din
2. veniturile din exploatarea întreprinderilor și
exploatarea întreprinderilor şi proprietăților
proprietăților din din sectorul
sectorul public.public.
Impozitele, ca
Impozitele, ca și şi diferitele
diferitele taxe taxe și contribuţii obligatorii
şi contribuții obligatorii similare similare lor însoțesc existența
lor însoțesc existența
statului de-a
statului de-a lungul întregii sale
lungul întregii sale istorii,
istorii, dovedindu-se
dovedindu-se aa fi, fi, înîn permanență,
permanenţă, resurse resurse indispensabile
indispensabile
funcționării instituțiilor
funcționării instituţiilor publice. publice. Realizarea
Realizarea lor lor ca ca resurse
resurse financiare
financiare publice publice presupunepresupune
redistribuirea veniturilor
redistribuirea veniturilor primare primare obținuteobţinute de de către
către persoanele
persoanele fizice fizice și juridice. Într-o
şi juridice. Într-o situație
situaţie
asemănătoare, sub aspectul permanenței folosirii lor, se
asemănătoare, sub aspectul permanenţei folosirii lor, se află şi veniturile obținute din exploatareaaflă și veniturile obținute din exploatarea
domeniilor și
domeniilor întreprinderilor ce
şi întreprinderilor ce formează
formează sectorul sectorul economic
economic public, public, în în carecare se se creează
creează produs produs
la a cărui repartiție primară participă statul
național la a cărui repartiție primară participă statul sau entitățile publice, în mod direct, în
național sau entitățile publice, în mod direct, în
ipostaza de
ipostaza de proprietar.
proprietar.
Resursele financiare
Resursele financiare publice extraordinare, așa
publice extraordinare, aşa cumcum s-au s-au conturat
conturat în în timp,
timp, se se disting
disting de de
cele ordinare,
cele ordinare, în în primul
primul rând, rând, prinprin caracterul vremelnic, nepermanent,
caracterul vremelnic, nepermanent, al al folosirii
folosirii lor lor de de către
către stat,
stat,
ceea ce
ceea ce presupune
presupune prezența prezenţa acestora acestora numai numai în în unii
unii ani bugetari și
ani bugetari absenţa lor
şi absența lor în în alți
alţi ani.
ani.
Caracterul extraordinar
Caracterul extraordinar al al folosirii
folosirii acesteiacestei categorii
categorii de resurse se
de resurse se consideră
consideră aa fi fi consecința
consecința
manifestării
manifestării unor unor fenomene
fenomene sau sau situații
situații economico-sociale
economico-sociale neobișnuite, neobişnuite, excepționale,
excepționale, generatoare generatoare
ale unor nevoi
ale unor nevoi publice,
publice, respectiv
respectiv cheltuieli
cheltuieli impuse impuse de împrejurări extraordinare
de împrejurări extraordinare într-o într-o perioadă
perioadă
sau
sau alta,
alta, în în care
care resursele
resursele curente curente (ordinare),
(ordinare), posibile posibile de de procurat
procurat în în modmod obișnuit,
obişnuit, sunt sunt
insuficiente.
insuficiente.
Contextul
Contextul specificspecific în în care
care pot pot fi fi utilizate
utilizate resursele
resursele extraordinare,
extraordinare, le le imprimă
imprimă acestora acestora un un
(extraordinar). Aflate în opoziție
caracter excepţional (extraordinar). Aflate în opoziţie cu doctrina financiară clasică, implicarea
caracter excepțional cu doctrina financiară clasică, implicarea
lor
lor înîn formarea
formarea resurselor
resurselor financiare
financiare publice publice aa devenit
devenit tot tot maimai intensă
intensă în în societatea
societatea contemporană.
contemporană.
Pe fundalul dificultăților și sociale cu care
Pe fundalul dificultăţilor economice şi sociale cu care se confruntă şi al doctrinei economice
economice se confruntă și al doctrinei economice și şi
financiare moderne,
financiare moderne, majoritatea
majoritatea statelor statelor lumii lumii apelează
apelează tot tot mai
mai des des și şi înîn proporții
proporţii mai mai ridicate
ridicate la la
resursele
resursele extraordinare,
extraordinare, pentru pentru aa acoperi
acoperi părți părți din din cheltuielile
cheltuielile publice publice aa căror căror creștere
creştere devansează,
devansează,
adesea, pe
adesea, pe cea
cea aa resurselor
resurselor ordinare (curente) și
ordinare (curente) şi generează
generează deficite bugetare. Acceptarea
deficite bugetare. Acceptarea finanțării finanţării
deficitelor bugetului
deficitelor bugetului de de stat
stat (devenite
(devenite cronice cronice în în multe țări), în
multe ţări), în spiritul
spiritul doctrinei
doctrinei intervenționist-
intervenționist-
statale,
statale, cu cu scopul
scopul relansării
relansării economiei,
economiei, aa dat dat unun impuls
impuls puternic
puternic folosirii
folosirii acestoracestor resurse,
resurse, iar iar după
după
cel
cel dede alal doilea
doilea război
război mondial
mondial s-a s-a conturat
conturat chiar chiar o tendinţă de
o tendință de permanentizare
permanentizare aa lor. lor.
Formele principale
Formele principale sub sub carecare s-a s-a practicat
practicat procurarea
procurarea de de resurse
resurse extraordinare
extraordinare sunt: sunt: a) a)
împrumuturile de
împrumuturile de stat;
stat; b) b) emisiunea
emisiunea (inflaționistă)
(inflaţionistă) de de monedă.
monedă. Alături Alături de de acestea,
acestea, mai mai poatepoate fi fi
întâlnită folosirea
întâlnită folosirea (mult (mult mai mai rar rar și şi înîn proporții
proporții relativrelativ reduse)
reduse) aa altor altor forme forme ale ale resurselor
resurselor
117
117
extraordinare,
extraordinare, ca: ca: părți
părți din din fondul
fondul de de amortizare
amortizare (constituit
(constituit la întreprinderile cu
la întreprinderile cu capital
capital de de stat)
stat)
preluate la
preluate la bugetul
bugetul statuluistatului pentru pentru aa finanța finanța cheltuieli
cheltuieli publice;publice; sume sume rezultate
rezultate din vânzarea unor
din vânzarea unor
bunuri (active)
bunuri (active) publicepublice sau sau din din lichidarea
lichidarea unor participaţii cu
unor participații cu capital
capital de de stat
stat la la societăți
societăţi
comerciale mixte;
comerciale mixte; rezerve
rezerve valutare
valutare sau sau de de aur ale țării
aur ale ţării (utilizate
(utilizate în în efectuarea
efectuarea unor unor plăți
plăţi externe)
externe)
etc.
etc.
Împrumutul de
Împrumutul de stat (public), ca
stat (public), ca resursă
resursă bugetară
bugetară extraordinară,
extraordinară, este este folosită
folosită cel cel maimai
adesea și
adesea şi prezintă
prezintă anumiteanumite particularități
particularităţi generate generate de de specificitatea
specificitatea relațiilor relaţiilor financiare
financiare pe pe care
care le le
exprimă, comparativ cu alte resurse. Astfel, folosirea
exprimă, comparativ cu alte resurse. Astfel, folosirea împrumuturilor de stat pentru procurarea de împrumuturilor de stat pentru procurarea de
resurse financiare
resurse financiare publice publice (bugetare)
(bugetare) se înscrie înîn sfera
se înscrie sfera relațiilor
relaţiilor de de credit,
credit, în în general,
general, respectiv
respectiv aa
creditului
creditului public, la care statul participă în ipostaza de debitor, iar persoanele care-i cedează
public, la care statul participă în ipostaza de debitor, iar persoanele care-i cedează
disponibilitățile
disponibilitățile lor lor cu împrumut, înîn calitate
cu împrumut, calitate de de creditori
creditori ai ai statului.
statului.
Caracteristicile esențiale
Caracteristicile esențiale ce ce definesc
definesc această această formă formă principală
principală aa resurselorresurselor extraordinare
extraordinare
rezidă
rezidă în în conținutul
conţinutul specific specific al al proceselor
proceselor financiare,
financiare, presupunândpresupunând restituirea restituirea (rambursarea)
(rambursarea)
ulterioară
ulterioară aa sumelorsumelor (împrumutate)
(împrumutate) și şi plata
plata dobânzilor
dobânzilor ca ca preț
preţ al folosirii lor
al folosirii lor dede către
către stat.stat. Cei
Cei ce ce
dau
dau cu împrumut statului,
cu împrumut statului, cedează cedează acestuia acestuia numai numai dreptul dreptul de de folosință
folosinţă temporară
temporară aa resurselorresurselor
disponibile și
disponibile şi implicit
implicit aa puteriiputerii de de cumpărare
cumpărare aferente, aferente, păstrându-și
păstrându-şi proprietateaproprietatea și şi posibilitatea
posibilitatea
recuperării
recuperării lor lor după
după un un timp
timp pentrupentru a-și a-şi satisface
satisface propriile
propriile nevoi. nevoi.
Cedarea
Cedarea disponibilităților
disponibilităţilor bănești băneşti aseamănăaseamănă parțial împrumuturile de
parțial împrumuturile de stat
stat cucu impozitele,
impozitele,
întrucât presupun
întrucât presupun reducerea,reducerea, fie fie și temporară, aa veniturilor
şi temporară, veniturilor nominale nominale ce ce potpot fi fi utilizate
utilizate de de
persoanele
persoanele care împrumută statul.
care împrumută statul. Ca Ca și în cazul
şi în cazul impozitelor,
impozitelor, procesele procesele de de redistribuire
redistribuire aa
veniturilor la dispoziția autorităţilor publice diminuează puterea de cumpărare aa creditorilor
veniturilor la dispoziția autorităților publice diminuează puterea de cumpărare creditorilor
acestora,
acestora, în în funcție
funcție de de mărimea
mărimea sumei sumei cedate. cedate.
Mai
Mai mult, mult, faptul
faptul că că sumele împrumutate și
sumele împrumutate şi cheltuite
cheltuite trebuie trebuie rambursate
rambursate (restituite)
(restituite) pe pe
seama
seama altor altor resurse, venituri curente
resurse, venituri curente (ordinare),
(ordinare), în în principal,
principal, aa impozitelorimpozitelor ce ce se se vorvor încasa
încasa
ulterior
ulterior de de către
către stat stat face
face ca împrumuturile publice,
ca împrumuturile publice, în în general,
general, să să fiefie considerate
considerate și şi denumite
denumite
chiar
chiar "impozite
"impozite amânate".amânate".
Pe
Pe de de altăaltă parte,
parte, însă,însă, împrumuturile
împrumuturile se se deosebesc
deosebesc pregnant pregnant de de impozite,
impozite, în în primul
primul rând, rând,
pentru
pentru că, că, în în cazul
cazul lor, lor, preluarea
preluarea resurselor resurselor la la dispoziția
dispoziția statului statului are are caracter
caracter temporar,
temporar, nu nu
definitiv.
definitiv. În În al al doilea
doilea rând, rând, procesul
procesul de de mișcare
mişcare aa valorii valorii este este reversibil;
reversibil; sumele sumele respective
respective se se
deţinătorilor de
restituie deținătorilor
restituie de drept
drept după după un un anumit
anumit timp. timp. În În al al treilea
treilea rând, rând, pe pe perioada
perioada utilizării
utilizării în în
scop
scop public,
public, aa sumelor împrumutate, creditorii
sumelor împrumutate, creditorii obțin obţin în în contraprestație
contraprestaţie un un venit
venit sub sub forma
forma
dobânzii
dobânzii plătiteplătite de de către
către stat.stat. În În același
același timp, folosirea acestui
timp, folosirea acestui tip tip de de resursă
resursă financiară
financiară publică publică
antrenează
antrenează un un costcost specific
specific pentru pentru stat stat reprezentat
reprezentat de de dobânzile
dobânzile și şi comisioanele
comisioanele aferente aferente plătiteplătite
de stat, care majorează cheltuielile bugetare (peste nivelul
de stat, care majorează cheltuielile bugetare (peste nivelul celor efectuate direct prin finanţarea celor efectuate direct prin finanțarea
acţiunilor sau
acțiunilor sau obiectivelor
obiectivelor de de interes
interes public).public). În În al al patrulea
patrulea rând, rând, pentru pentru resursele
resursele procurate,
procurate,
astfel, la dispoziţia statului este specific, în principiu, acordul de voinţă al creditorului, aspect
astfel, la dispoziția statului este specific, în principiu, acordul de voință al creditorului, aspect
aflat în contrast
aflat în contrast cu cu caracterul
caracterul silit silit al al prelevărilor
prelevărilor sub sub forma
forma impozitului.
impozitului.
În
În condițiile
condiţiile dificultăților
dificultăţilor financiare financiare majore majore cu cu carecare se se confruntă
confruntă statul, împrumuturile
statul, împrumuturile
devin o
devin soluţie atractivă
o soluție atractivă pentru pentru stat, stat, deoarece
deoarece acestea acestea facilitează
facilitează procurareaprocurarea unui unui volum
volum relativrelativ
mare
mare de de resurse într-un interval
resurse într-un interval de de timp redus și
relativ redus
timp relativ şi acoperirea
acoperirea în în termen
termen mai mai scurt
scurt aa nevoilor
nevoilor
finanţat. Ele
de finanțat.
de Ele angrenează,
angrenează, însă, însă, numai numai acele acele persoane
persoane fizice fizice și juridice dispuse
şi juridice dispuse să să ofere
ofere statului
statului
disponibilitățile
disponibilitățile lor bănești în
lor băneşti în condiții determinate și
condiţii determinate şi nunu riscă
riscă oo împotrivire
împotrivire aa populației,
populaţiei, cum cum esteeste
posibil
posibil în în cazul
cazul introducerii
introducerii de de noinoi impozite
impozite sau sau majorării
majorării celor celor existente.
existente.
Este
Este de de remarcat
remarcat ca între practicarea
ca între împrumuturilor de
practicarea împrumuturilor de statstat și şi procurarea
procurarea resurselor
resurselor
publice
publice ordinare,
ordinare, în în primul
primul rând rând sub sub forme
forme ale ale impozitelor,
impozitelor, se se manifestă
manifestă anumite anumite raporturi
raporturi de de
condiţionare. Însuși
condiționare. Însuşi apelul
apelul statului
statului la împrumuturi are
la împrumuturi are loc,loc, în în principiu,
principiu, atunci atunci cândcând și şi inin măsura
măsura
în care resursele ordinare curente
în care resursele ordinare curente sunt insuficiente. sunt insuficiente.
În
În principiu,
principiu, folosirea împrumuturilor compensează
folosirea împrumuturilor compensează doar temporar lipsa
doar temporar lipsa resurselor
resurselor
lor face necesară preocuparea
ordinare. Ulterior, rambursarea lor face necesară preocuparea statului pentru creşterea încasărilor
ordinare. Ulterior, rambursarea statului pentru creșterea încasărilor
118
118
din
din impozite,
impozite, la la unun nivel
nivel chiar
chiar superior
superior sumelor împrumutate, respectiv,
sumelor împrumutate, respectiv, pentru pentru aa acoperi acoperi și şi
plățile
plățile suplimentare
suplimentare specifice specifice (dobânzi,
(dobânzi, comisioane).
comisioane).
Emisiunea (inflaţionistă) de
Emisiunea (inflaționistă) monedă, la
de monedă, la rândul
rândul său, său, poate
poate constitui
constitui o o resursă
resursă financiară
financiară
publică
publică (bugetară)
(bugetară) în în măsura
măsura în în care
care statul,
statul, în în virtutea
virtutea dreptului
dreptului său său exclusiv
exclusiv de de aa emite
emite monedamoneda
națională fără valoare intrinsecă, pune în circulaţie o cantitate de bani mai mare decât cea
națională fără valoare intrinsecă, pune în circulație o cantitate de bani mai mare decât cea
obiectiv necesară circulației
obiectiv necesară circulației monetare.
monetare.
În
În modmod obiectiv,
obiectiv, emisiunea
emisiunea monetară monetară ar trebui să
ar trebui să asigure utilizatorilor oo cantitate
asigure utilizatorilor cantitate de de
monedă
monedă limitată
limitată la la nevoile
nevoile circulației
circulației normale bunurilor și
normale aa bunurilor serviciilor și
şi serviciilor îndeplinirii celorlalte
şi îndeplinirii celorlalte
funcții ale
funcții ale banilor,
banilor, ca ca premisă
premisă aa mențineriimenţinerii puterii puterii de de cumpărare
cumpărare aa acesteia. acesteia. Emiterea
Emiterea unei unei
cantități
cantități maimai marimari de de monedă
monedă permite permite statului
statului să-șisă-şi creeze
creeze resurseresurse (venituri),
(venituri), în în mod
mod artificial,
artificial, de de
oo mărime
mărime egală egală cu cu diferența
diferenţa între între masa bănească totală
masa bănească totală existentă
existentă pe pe piață
piață (după(după emisiunea
emisiunea
suplimentară
suplimentară inflaţionistă pentru
inflaționistă pentru acoperirea
acoperirea unor unor cheltuieli
cheltuieli publice)publice) și şi cantitatea
cantitatea de de banibani
satisfăcătoare
satisfăcătoare pentru pentru derularea
derularea normală normală aa fluxurilor fluxurilor reale reale în în economie.
economie. Ea Ea semnifică
semnifică
redistribuirea
redistribuirea unei unei părțipărți aa puterii
puterii de de cumpărare
cumpărare aa veniturilorveniturilor băneşti bănești nominale
nominale (dobândite
(dobândite de de
persoanele fizice
persoanele fizice și juridice), înîn favoarea
şi juridice), favoarea statului,
statului, care care cu cu suma
suma emisăemisă suplimentar
suplimentar (inflaționist)
(inflaționist)
achiziţionează bunuri şi servicii sau efectuează plăţi pentru consumul public. Astfel, la
achiziționează bunuri și servicii sau efectuează plăți pentru consumul public. Astfel, la oo mărime
mărime
dată
dată aa cererii
cererii de de consum
consum agregate,agregate, în în baza
baza emisiunii
emisiunii inflaționiste
inflaționiste de de monedă,
monedă, se se modifică
modifică
proporţiile consumului,
proporțiile consumului, în în egală
egală măsură,
măsură, în în favoarea
favoarea celui celui public
public și în defavoarea
şi în defavoarea celui celui privat.
privat.
Prin urmare, ca
Prin urmare, ca resursă bugetară extraordinară,
resursă bugetară extraordinară, emisiunea emisiunea (inflaționistă)
(inflaţionistă) de de monedă
monedă ca ca și şi
și împrumuturile determină diminuarea puterii
impozitele şi împrumuturile determină diminuarea puterii de cumpărare a persoanelor fizice şi
impozitele de cumpărare a persoanelor fizice și
juridice de
juridice de la la care
care se se transferă
transferă aceasta.aceasta. Dar Dar se se și şi deosebește
deosebeşte de de impozitele
impozitele directe directe sau sau de de
împrumuturile de stat prin faptul că nu afectează, ca acestea,
împrumuturile de stat prin faptul că nu afectează, ca acestea, veniturile nominale ale persoanelor veniturile nominale ale persoanelor
fizice și
fizice juridice, asemănându-se
şi juridice, asemănându-se mai mai mult mult cu cu impozitele
impozitele indirecte, indirecte, pentru pentru că că antrenează
antrenează
diminuarea veniturilor reale
diminuarea veniturilor reale ale ale acestora.
acestora. Impactul
Impactul său său esteeste multmult mai mai greu
greu de de sesizat
sesizat și şi cuantificat
cuantificat
de
de către
către persoanele
persoanele fizice fizice și şi juridice
juridice ca ca utilizatori
utilizatori ai ai monedei,
monedei, ea având un
ea având un caracter
caracter voalat voalat
(ascuns).
(ascuns).
Aceasta
Aceasta devine devine o o prelevare
prelevare similară similară impozitelor,
impozitelor, cu cu caracter
caracter silit, silit, definitiv
definitiv și şi fără
fără
contraprestaţie, de
contraprestație, de lala realizatorii veniturilor în
realizatorii veniturilor în formă
formă bănească
bănească (persoanele
(persoanele fizice fizice și juridice) către
şi juridice) către
masă monetară. Resursele
statul emitent al surplusului de masă monetară. Resursele obţinute de stat pe această cale, aflate
statul emitent al surplusului de obținute de stat pe această cale, aflate
și
şi ele
ele sub
sub incidența inflației, sunt
incidența inflației, sunt de de mărime
mărime egală egală cu cu puterea
puterea de de cumpărare
cumpărare redistribuită,
redistribuită, astfel, astfel,
utilizatori ai veniturilor bănești reale,
de la ceilalți utilizatori ai veniturilor băneşti reale, mai mici decât cele nominale datorită
de la ceilalți mai mici decât cele nominale datorită
deprecierii
deprecierii monedei,
monedei, provocată
provocată de de stat.
stat.
Deşi emisiunea inflaționistă de
Deși emisiunea inflaționistă de monedă
monedă aa fost fost folosită
folosită mai mai intens
intens anterior,
anterior, în în ultimele
ultimele
decenii ale
decenii ale secolului
secolului XX, XX, majoritatea
majoritatea statelor statelor lumii,
lumii, confruntate
confruntate cu cu efectele
efectele perverse
perverse profunde
profunde ale ale
la interzicerea prin lege a folosirii acestei
inflaţiei, au trecut la interzicerea prin lege a folosirii acestei resurse. În practică, însă, se mai
inflației, au trecut resurse. În practică, însă, se mai
ajunge
ajunge uneori,
uneori, pe pe căi
căi ocolite,
ocolite, la la acoperirea
acoperirea unor unor nevoi
nevoi publice
publice pe pe seama
seama emisiunii
emisiunii inflaționiste
inflaționiste de de
monedă
monedă
În
În mod mod firesc,
firesc, în în ansamblul
ansamblul resurselor resurselor financiare
financiare publice, publice, resursele
resursele ordinareordinare dețin deţin
ponderea
ponderea cea cea mai mai ridicată.
ridicată. În În majoritatea
majoritatea ţărilor,țărilor, resursele
resursele ordinare ordinare reprezintă
reprezintă peste peste 90% 90% din din
resursele financiare
resursele financiare publice publice totale. Tendinţa observată
totale. Tendința observată în în evoluția
evoluția resurselor
resurselor financiare
financiare publice publice
este de
este de reducere
reducere aa ponderii ponderii resurselor extraordinare, explicabilă
resurselor extraordinare, explicabilă îndeosebi îndeosebi prin prin preocupările
preocupările
guvernelor din
guvernelor majoritatea țărilor,
din majoritatea ţărilor, în în primul
primul rând rând aa celor
celor dezvoltate,
dezvoltate, de de aa echilibra
echilibra bugetul
bugetul public,public,
finanţând cheltuielile
finanțând cheltuielile publice,
publice, în în cea
cea mai
mai mare
mare măsură,
măsură, pe pe seama veniturilor bugetare
seama veniturilor bugetare ordinare.
ordinare.
că, față de nivelele actuale, în
Este de remarcat că, faţă de nivelele actuale, în deceniile 8 şi 9 ale secolului XX,
Este de remarcat deceniile 8 și 9 ale secolului XX, multe
multe
dintre
dintre statele
statele în în curs
curs de de dezvoltare
dezvoltare (Argentina,
(Argentina, Mexic Mexic etc.), etc.), precum
precum și şi unele dintre cele
unele dintre cele puternic
puternic
dezvoltate
dezvoltate (SUA) (SUA) au înregistrat proporții
au înregistrat proporţii foartefoarte mari mari ale ale resurselor
resurselor extraordinare
extraordinare în în contextul
contextul
finanţării unor
finanțării unor programe
programe speciale,speciale, în în plan
plan economic,
economic, social, social, militar
militar etc.etc.
În
În țările
ţările în în curs
curs de de dezvoltare,
dezvoltare, însă, însă, resursele
resursele financiare
financiare extraordinare
extraordinare dețin deţin oo pondere
pondere
ceva
ceva maimai ridicată,
ridicată, fără fără aa depăși,
depăşi, cu cu unele excepţii, în
unele excepții, în uniiunii ani bugetari, cota
ani bugetari, cota de de 5-7 5-7 % % din din
resursele financiare
resursele financiare totale. Explicația acestui
totale. Explicaţia acestui fenomenfenomen rezidă, rezidă, în în principal,
principal, în în promovarea
promovarea
119
119
deficitului bugetar
deficitului bugetar ca ca mijloc
mijloc de de intervenție
intervenţie aa guvernelorguvernelor acestor acestor țări ţări pentru
pentru dezvoltarea
dezvoltarea
activităților
activităților economice economice și şi sociale,
sociale, inclusiv
inclusiv în în susținerea
susţinerea sectoruluisectorului privat, privat, în în condițiile
condiţiile
confruntării
confruntării lor lor cu
cu insuficiența
insuficienţa resurselorresurselor financiare
financiare ordinare.
ordinare.
După
După un un alt
alt criteriu
criteriu de de clasificare,
clasificare, și şi anume,
anume, conținutul
conţinutul economic economic al al proceselor
proceselor pe pe care
care le le
exprimă
exprimă formarea
formarea resurselorresurselor financiare
financiare publice,
publice, acestea
acestea pot pot fifi grupate
grupate în în următoarele
următoarele categorii:
categorii:
-- resurse
resurse (venituri) fiscale;
(venituri) fiscale;
-- resurse
resurse (venituri)
(venituri) nefiscale;
nefiscale;
-- resurse
resurse de trezorerie;
de trezorerie;
-- resurse împrumutate pe
resurse împrumutate pe termen
termen mediu
mediu și şi lung;
lung;
-- resurse
resurse din emisiunea (inflaţionistă) de monedă.
din emisiunea (inflaționistă) de monedă.
Resursele
Resursele fiscale fiscale se se caracterizează
caracterizează prin prin conținutul
conţinutul lor lor de de procese
procese economice
economice de de
redistribuire a produsului intern brut sau avuţiei naționale, de la persoanele fizice şi juridice, la
redistribuire a produsului intern brut sau avuției naționale, de la persoanele fizice și juridice, la
dispoziția autorităților
dispoziția autorităţilor publice. publice. Aceste Aceste procese
procese se se concretizează
concretizează ca ca prelevări
prelevări cu cu caracter
caracter
obligatoriu sub
obligatoriu sub formele
formele tipice tipice ale ale impozitelor,
impozitelor, taxelor taxelor sau sau contribuțiilor
contribuţiilor la la constituirea
constituirea diferitelor
diferitelor
fonduri
fonduri financiare
financiare publice. publice. Resursele
Resursele fiscale fiscale asigură
asigură cea cea maimai maremare parteparte aa resurselor
resurselor obișnuite
obişnuite ale ale
statului.
statului.
Resursele
Resursele nefiscale nefiscale sunt sunt reprezentate
reprezentate de de veniturile
veniturile obținuteobținute de de către
către autoritățile
autorităţile publicepublice
din
din exploatarea întreprinderilor și
exploatarea întreprinderilor şi proprietăților
proprietăților lor, lor, înîn ipostaza
ipostaza de de proprietar,
proprietar, care care lele dădă dreptul
dreptul să să
primară a produsului creat
participe la repartiția primară a produsului creat sau să valorifice diferite bunuri (active).
participe la repartiția sau să valorifice diferite bunuri (active).
Prelevarea acestor
Prelevarea resurse la
acestor resurse la bugetul
bugetul publicpublic nu nu areare unun caracter
caracter fiscal,
fiscal, semnificând
semnificând doar doar mișcarea
mişcarea
valorii în limitele aceleiași proprietăți,
valorii în limitele aceleiași proprietăţi, sub forme ale veniturilor preluate la bugetul public de
sub forme ale veniturilor preluate la bugetul public de la la
întreprinderi cu
întreprinderi cu capital
capital de de stat,
stat, dividendelor,
dividendelor, sumelor încasate din
sumelor încasate vânzări de
din vânzări de active
active (publice),
(publice),
chiriilor (redevențelor)
chiriilor (redevenţelor) etc. etc.
Resursele
Resursele de trezorerie se
de trezorerie se formează
formează și utilizează înîn contextul
şi utilizează contextul efectuării
efectuării de de către trezoreria
către trezoreria
publică a operațiunilor de încasări și plăți în conturile deschise
publică a operaţiunilor de încasări şi plăţi în conturile deschise entităților publice. Ele presupun, entităților publice. Ele presupun,
atât
atât redistribuirea
redistribuirea de de disponibilități
disponibilităţi acumulate acumulate în în aceste
aceste conturi,
conturi, cât cât șişi angajarea temporară aa unor
angajarea temporară unor
împrumuturi pe
împrumuturi termen scurt
pe termen scurt la la Banca
Banca de de Emisiune,
Emisiune, respectiv respectiv prin vânzarea de
prin vânzarea înscrisuri sau
de înscrisuri sau
titluri
titluri dede stat stat (certificate
(certificate de de depozit,
depozit, bonuri bonuri de tezaur etc.)
de tezaur etc.) în în scopul
scopul echilibrării
echilibrării curente
curente aa
operaţiunilor de
operațiunilor de trezorerie
trezorerie publică.
publică.
Alături
Alături de de aceste
aceste resurse
resurse pot pot fifi mobilizate
mobilizate și şi folosite resursele împrumutate
folosite resursele împrumutate pe pe termene
termene
medii sau
medii lungi pentru
sau lungi finanţarea deficitelor
pentru finanțarea bugetare anuale,
deficitelor bugetare anuale, procurate
procurate prin vânzarea altor
prin vânzarea altor forme
forme
de stat, care presupun, de asemenea, procese
ale titlurilor de stat, care presupun, de asemenea, procese de redistribuire ale disponibilităuilor
ale titlurilor de redistribuire ale disponibilităților
bănești
băneşti (implicit
(implicit ale ale veniturilor),
veniturilor), de de la deţinătorii acestora
la deținătorii acestora către către stat,
stat, pepe principiile
principiile relațiilor
relațiilor de de
cum rezultă din caracterizarea
credit (aşa cum rezultă din caracterizarea grupării anterioare).
credit (așa grupării anterioare).
În
În fine,
fine, resursele
resursele din din emisiunea
emisiunea (inflaționistă)
(inflaţionistă) de monedă exprimă,
de monedă exprimă, de de asemenea,
asemenea, procese procese
de redistribuire a veniturilor în favoarea statului, ca și resursele
de redistribuire a veniturilor în favoarea statului, ca şi resursele fiscale, dar într-o formă implicită fiscale, dar într-o formă implicită
greu de
greu de identificat
identificat pentru pentru persoanele
persoanele fizice fizice și juridice, de
şi juridice, de lala care
care se se redistribuire
redistribuire (în (în prim
prim plan)
plan)
puterea
puterea de de cumpărare
cumpărare (așa (aşa cumcum s-a văzut înîn referirile
s-a văzut referirile la la gruparea
gruparea anterioară).
anterioară).
OO altăaltă clasificare
clasificare aa resurselor resurselor financiare
financiare publice publice poate poate fi fi făcută
făcută în în funcție
funcţie de de nivelul
nivelul
administrativ la
administrativ la care
care se se mobilizează
mobilizează resursele, resursele, distingându-se:
distingându-se:
aa )) înîn cazul statelor
cazul statelor unitare: unitare:
-- resurse
resurse ale administraţiei centrale,
ale administrației centrale, care care se se reflectă
reflectă în în bugetul
bugetul central
central sau sau general
general (de (de
stat);
stat);
-- resurse
resurse ale administraţiilor locale,
ale administrațiilor locale, care care se se reflectă
reflectă în în bugetele
bugetele locale locale ale ale unităților
unităţilor
administrative din teritoriu;
administrative din teritoriu;
-- resurse
resurse ale ale asigurărilor
asigurărilor sociale, sociale, care,
care, de de regulă,
regulă, se se reflectă într-un buget
reflectă într-un separat și
buget separat şi se
se
administrează de organisme specializate, regăsindu-se,
administrează de organisme specializate, regăsindu-se, în final împreună cu celelalte resurse în final împreună cu celelalte resurse
bugetare,
bugetare, în în bugetul
bugetul publicpublic consolidat.
consolidat.
b)
b) în în cazul
cazul statelor
statelor federale:
federale:
120
120
 -- resurse
resurse ale ale statului
statului federal,
federal, cuprinse
cuprinse în în bugetul
bugetul federal;
federal;
-- resurse
resurse ale ale statelor
statelor membre
membre (federate),
(federate), reflectate
reflectate în în bugetul
bugetul fiecărui
fiecărui stat stat membru
membru al al
federației,
federației;
-- resurse
resurse ale ale entităților
entităților administrative
administrative locale, locale, din din cadrul
cadrul fiecărui
fiecărui statstat federat,
federat, ce ce se înscriu
se înscriu
în bugetele
în bugetele locale locale
În
În strânsă
strânsă legătură
legătură cu cu gruparea
gruparea de de mai
mai sus,sus, sese poate
poate face face și şi oo clasificare
clasificare după după modulmodul cum cum
se structurează resursele financiare pe
se structurează resursele financiare pe componentele bugetului consolidat, şi anume:
componentele bugetului consolidat, și anume:
-- resurse
resurse ale ale bugetului
bugetului de de stat
stat (impozite,
(impozite, taxe taxe și şi contribuții
contribuţii generale,
generale, veniturivenituri din din
exploatarea întreprinderilor și proprietăților
exploatarea întreprinderilor şi proprietăților statului, etc.). statului, etc.).
-- resurse
resurse ale ale bugetelor
bugetelor locale locale (impozite,
(impozite, taxe taxe și şi contribuții
contribuţii locale, locale, venituri defalcate și
venituri defalcate şi
transferuri de
transferuri de lala bugetul
bugetul de de stat
stat etc.).
etc.).
-- resurse
resurse ale asigurărilor sociale
ale asigurărilor sociale de de stat
stat (contribuții
(contribuţii pentru pentru asigurări
asigurări sociale
sociale etc.).
etc.).
-- resurse
resurse cu destinaţie specială
cu destinație specială (taxe(taxe șişi contribuții
contribuţii pentru pentru constituirea
constituirea de de fonduri
fonduri speciale).
speciale).
După
După un un altalt criteriu
criteriu de de clasificare
clasificare aa resurselor
resurselor financiare
financiare publice,publice, și şi anume
anume în în funcție
funcţie de de
locul de
locul provenienţă, acestea
de proveniență, acestea se se grupează
grupează în: în: resurse
resurse interne;
interne; resurse
resurse externe.
externe.
În principiu, resursele interne provin prin distribuirea
În principiu, resursele interne provin prin distribuirea şi redistribuirea produsului și redistribuirea produsului intern intern
brut și,
brut şi, uneori,
uneori, aa avuției naţionale rezultate
avuţiei naționale rezultate din din activitățile
activitățile creatoare
creatoare de valoare ce
de valoare ce sese desfășoară
desfăşoară
în fiecare
în fiecare țară. ţară. Sursa
Sursa lor lor fundamentală
fundamentală fiind fiind PIB-ul
PIB-ul fiecărei
fiecărei ţări, țări, dimensiunile
dimensiunile și şi dinamica
dinamica
acestuia condiționează,
acestuia condiționează, în în mod
mod hotărâtor,
hotărâtor, proporțiile
proporţiile și evoluția resurselor
şi evoluția resurselor financiare
financiare publice,publice, în în
timp și
timp şi spațiu.
spaţiu. Formele
Formele concreteconcrete ale acestor resurse
ale acestor resurse se se regăsesc
regăsesc în în fiecare
fiecare dintre
dintre grupările
grupările
anterioare, ca
anterioare, ca venituri
venituri curente fiscale și
curente fiscale şi nefiscale
nefiscale sau sau venituri
venituri de de capital,
capital, dar dar și împrumuturi
şi împrumuturi
publice interne
publice interne sau sau emisiune (inflaţionistă) de
emisiune (inflaționistă) de monedă
monedă etc. etc.
La
La rândul
rândul lor, lor, resursele
resursele externe
externe se se formează,
formează, în în principiu,
principiu, prin prin redistribuirea
redistribuirea produsuluiprodusului
creat
creat înîn afara
afara țării
ţării respective
respective și şi presupun
presupun transferul
transferul de de valoare
valoare din din exterior,
exterior, de de lala persoane
persoane fizice fizice
și juridice nerezidente
ŞI juridice nerezidente ale ale statului
statului primitor
primitor (inclusiv
(inclusiv de de la la alte
alte state),
state), în în anumite
anumite condiții.
condiţii. Forma Forma
principală aa acestora
principală acestora o o reprezintă împrumuturile (de
reprezintă împrumuturile (de stat)
stat) externe
externe contractate,
contractate, fie fie cucu organisme
organisme și şi
instituţii financiar-bancare
instituții financiar-bancare internaționale,
internaţionale, fie fie cu cu guvernele
guvernele altor altor state,
state, fie
fie cucu persoane
persoane private private
nerezidente, pe
nerezidente, pe piețele
pieţele financiare.
financiare. Alte Alte forme
forme de de procurare
procurare aa unor unor resurse
resurse externe
externe pot pot fi fi ajutoarele
ajutoarele
financiare, donațiile etc. acordate de alte state, organisme sau persoane nerezidente ale statului
financiare, donațiile etc. acordate de alte state, organisme sau persoane nerezidente ale statului
respectiv, vizând, de
respectiv, vizând, de regulă, înfăptuirea anumitor
regulă, înfăptuirea anumitor obiective
obiective sociale,
sociale, culturale,
culturale, economice
economice etc. etc.

121
121
 CAPITOLUL 9
CAPITOLUL 9

IMPOZITELE –
IMPOZITELE - PRINCIPALĂ
PRINCIPALĂ RESURSĂ
RESURSĂ FINANCIARĂ
FINANCIARĂ PUBLICĂ
PUBLICĂ
(BUGETARĂ)
(BUGETARĂ)

9.1. Conținutul
9.1. economic și
Conţinutul economic și trăsăturile
trăsăturile impozitului
impozitului

Impozitele constituie,
Impozitele constituie, prin prin proporții,
proporții, arie arie de manifestare și
de manifestare vechime, forma
şi vechime, forma principală
principală aa
resurselor
resurselor financiare
financiare publice. publice. Ele Ele auau apărut
apărut încă încă dindin sclavagism,
sclavagism, fiind fiind considerate
considerate primul primul element
element
finanţe publice,
de finanțe
de publice, în în măsură
măsură în în care
care statul
statul a a trecut
trecut la la prelevarea,
prelevarea, cu cu caracter
caracter obligatoriu,
obligatoriu, aa unor unor
venituri
venituri sau sau resurse
resurse privateprivate la dispoziţia sa,
la dispoziția sa, înîn formă
formă bănească.
bănească.
După
După unii unii autori, însă, originea
autori, însă, originea impozitelor
impozitelor moderne moderne se se găsește
găseşte în în ajutoarele
ajutoarele de tip feudal,
de tip feudal,
vasalilor față de rege. În
bazate pe consimţământul vasalilor față de rege. În raport cu existenţa acelui consimțământ,
bazate pe consimțământul raport cu existența acelui consimțământ,
presupus de
presupus de sistemul
sistemul ajutoarelor
ajutoarelor feudale feudale și menţinut, oarecum,
şi menținut, oarecum, în în regimul
regimul de de instituire
instituire aa
impozitelor moderne prin votul parlamentelor, se poate invoca şi o nuanţă a caracterului voluntar
impozitelor moderne prin votul parlamentelor, se poate invoca și o nuanță a caracterului voluntar
al
al impozitelor.
impozitelor. Pe Pe primul
primul plan, plan, însă,însă, înîn sistemele
sistemele impozitelor
impozitelor moderne, moderne, aa trecut trecut definitiv
definitiv
caracterul
caracterul lor impus, de prelevări obligatorii ale unor resurse private la dispoziţia statului, fără
lor impus, de prelevări obligatorii ale unor resurse private la dispoziția statului, fără aa
se
se nega
nega suportul
suportul democratic
democratic al al instituirii
instituirii lor lor de de cătrecătre organe
organe legislative
legislative alese alese de de cetățeni
cetăţeni
(contribuabili). Astfel, noțiunea de impozit semnifică, în primul rând, o obligație impusă de către
(contribuabili). Astfel, noțiunea de impozit semnifică, în primul rând, o obligație impusă de către
stat supuşilor săi,
stat supușilor săi, constând
constând în în aa se se ceda
ceda acestuia
acestuia părți părți din din veniturile
veniturile sau sau averile
averile lor, lor, pentru
pentru
acoperirea nevoilor
acoperirea nevoilor sale sale dede funcționare,
funcţionare, respectivrespectiv aa cheltuielilor
cheltuielilor publice. publice.
Conţinutul economic
Conținutul economic al al impozitelor
impozitelor constă, constă, deci,deci, în în procesele
procesele economiceeconomice de de redistribuire,
redistribuire,
mai ales,
mai ales, aa PIB,PIB, de de la la posesorii
posesorii veniturilor (averilor) către
veniturilor (averilor) către stat,
stat, în în vederea
vederea acoperirii
acoperirii nevoilor
nevoilor
publice. Cum
publice. Cum economia
economia de piaţă se
de piață bazează pe
se bazează pe administrarea
administrarea resurselor resurselor în în cadrul
cadrul proprietății
proprietăţii
private, procesele
private, procesele economice economice exprimate exprimate prin prin impozite
impozite sunt sunt procese
procese de repartiție secundară,
de repartiție secundară, aa
veniturilor și,
veniturilor în mai
şi, în mai mică
mică măsură,
măsură, a a averilor
averilor acumulate
acumulate de de persoanele
persoanele fizice fizice și şi juridice.
juridice.
Totodată,
Totodată, prin prin prisma
prisma derulării
derulării acestor
acestor procese,
procese, impozitul
impozitul exprimă exprimă o o relație
relaţie socială între
socială între
persoanele fizice şi juridice, (care cedează părți din veniturile sau averile lor), pe de o parte, și
persoanele fizice și juridice, (care cedează părți din veniturile sau averile lor), pe de o parte, şi
stat, (care
stat, (care preia
preia la la dispoziția
dispoziția sa sa resursele
resursele respective, constituindu-şi fondurile
respective, constituindu-și fondurile băneştibănești necesare
necesare
funcționării sale),
funcționării sale), pe pe de de altă
altă parte.
parte.
Scopul
Scopul pentru pentru care care se se realizează
realizează aceste aceste procese
procese de de redistribuire,
redistribuire, determinânddeterminând existența existenţa
relațiilor cu statul (ca exponent al
relaţiilor cu statul (ca exponent al unei colectivităţi umane), unei colectivități umane), este considerat unul colectiv,
este considerat unul colectiv,
naţional sau
național sau local.
local. În În aceste
aceste condiții,
condiţii, impozitele,
impozitele, ca ca șişi celelalte
celelalte contribuții
contribuţii cu cu caracter
caracter obligatoriu
obligatoriu
(similare),
(similare), antrenează
antrenează modificări modificări ale ale mărimii
mărimii valorii valorii aflate aflate spre spre administrare
administrare la la dispoziția
dispoziția
participanților la
participanților la relațiile
relațiile respective:
respective: persoane persoane fizice fizice și şi Juridice,
juridice, pe pe de parte și
de oo parte şi autoritățile
autorităţile
publice,
publice, reprezentante
reprezentante ale ale colectivităților
colectivităților de de tip
tip statal,
statal, pe pe dede altă
altă parte.
parte.
Caracteristicile
Caracteristicile definitorii definitorii ale ale impozitelor,
impozitelor, ca ca principală
principală formă formă aa resurselor
resurselor financiare
financiare
publice, pot
publice, pot fi fi sintetizate
sintetizate astfel:astfel:
1.
1. prelevarea sub forma impozitelor
prelevarea sub forma impozitelor are are titlu
titlu obligatoriu,
obligatoriu, (în (în sarcina
sarcina contribuabilului)
contribuabilului) și şi se
se
realizează
realizează în în modmod silit.silit. ÎnÎn această
această relație
relaţie dintredintre statstat și şi persoanele
persoanele fizice fizice sau sau juridice, acţionează
juridice, acționează
obligația de
obligația de aa plăti plăti suma suma stabilită
stabilită drept drept impozit
impozit fără fără aa se se cerecere consimțământul
consimțământul expres expres al al
plătitorului,
plătitorului, iar iar în în cazul
cazul în în care
care acesta
acesta din din urmăurmă nu nu se se conformează,
conformează, statul statul poate
poate aplica
aplica măsuri
măsuri
coercitive.
coercitive. Sub Sub acestacest aspect,
aspect, este este de de observat
observat că că ipostaza
ipostaza de de forță
forță publică
publică în în care
care se se află
află statul
statul îiîi
conferă
conferă acestuia
acestuia dreptul dreptul de de aa executa
executa silit încasarea impozitelor
silit încasarea impozitelor de de la la persoanele
persoanele private, private, dacădacă
acestea
acestea nu nu efectuează
efectuează operațiunile
operațiunile de de plată
plată în în condițiile
condiţiile prevăzute
prevăzute de de lege.
lege. Acest
Acest drept drept esteeste
prevăzut
prevăzut prin prin legile
legile de de instituire
instituire aa impozitelor,
impozitelor, iar iar înîn virtutea
virtutea forțeiforţei sale,sale, statul
statul îiîi poate
poate constrânge
constrânge
supuşii săi
pe supușii
pe săi să-și îndeplinească și
să-şi îndeplinească şi această
această obligație.
obligaţie.

122
122
 2.
2. Impozitele
Impozitele se se prelevă
prelevă la la dispoziția
dispoziţia statului,statului, fără fără o o contraprestație
contraprestație directă directă din din partea
partea
acestuia.
acestuia. Între
Între prelevările
prelevările sub sub formă
formă de de impozite
impozite și şi acțiunile
acţiunile de finanţat cărora
de finanțat cărora le le sunt
sunt destinate
destinate
nu se
nu se stabilește,
stabileşte, în în principiu,
principiu, oo corespondență
corespondenţă directă. directă. În În mod
mod independent
independent de de destinația,
destinaţia, ce ce lili sese
va da, impozitele
va da, impozitele se se preiau
preiau de de la la persoanele
persoanele fizice fizice și juridice fără
şi juridice fără ca ca statul
statul să să le le ofere,
ofere, în în schimb
schimb
și în mod direct, bunuri, servicii sau alte avantaje, în
şi în mod direct, bunuri, servicii sau alte avantaje, în ideea de contraprestaţie. În mod indirect, ideea de contraprestație. În mod indirect,
însă, prelevarea
însă, prelevarea sub sub forma
forma impozitelor
impozitelor nu nu exclude
exclude obținerea obținerea de de foloase
foloase din din partea
partea statului,
statului, dar dar
ca o operațiune separată, distinctă. Așadar,
aceasta apare ca o operațiune separată, distinctă. Aşadar, cheltuirea resurselor mobilizate prin
aceasta apare cheltuirea resurselor mobilizate prin
impozite
impozite presupune
presupune prestarea prestarea de de către
către stat
stat aa unor
unor servicii
servicii publice publice și, şi, implicit,
implicit, anumite anumite avantaje avantaje în în
și juridice, fără a se
favoarea persoanelor fizice şi juridice, fără a se urmări, însă, existenţa unei corelaţii între
favoarea persoanelor fizice urmări, însă, existența unei corelații între
mărimea
mărimea prelevării
prelevării ca ca impozit
impozit și şi mărimea
mărimea foloaselor
foloaselor ce ce revin
revin contribuabililor,
contribuabililor, cu cu atât
atât mai mai mult
mult
cu
cu cât
cât de
de serviciile
serviciile statului beneficiază și
statului beneficiază şi cei
cei carecare nu nu suntsunt afectați
afectaţi de de plata
plata impozitelor.
impozitelor.
3.
3. Prelevarea
Prelevarea sub sub forma
forma impozitelor
impozitelor se se efectuează
efectuează cu cu titlu
titlu nerestituibil
nerestituibil (nerambursabil),
(nerambursabil),
exprimând,
exprimând, deci, deci, transfer
transfer definitiv
definitiv la la dispoziția
dispoziţia statului,statului, ceea ceea ce înseamnă că
ce înseamnă că sumele
sumele prelevate
prelevate nu nu
se
se mai
mai restituie
restituie contribuabililor.
contribuabililor. Aceasta Aceasta trăsătură
trăsătură este, este, de de altfel,
altfel, imprimată
imprimată categoriei categoriei generale generale aa
finanţelor, în
finanțelor, în accepțiunea
accepțiunea sa sa restrictivă.
restrictivă.
Este
Este evident că, în aceste condiții,
evident că, în aceste condiţii, prelevarea
prelevarea ca ca impozit
impozit presupune
presupune oo reducere reducere aa puterii puterii de de
cumpărare
cumpărare aa contribuabilului
contribuabilului și şi acumularea
acumularea ei ei lala dispoziția
dispoziţia statului.statului. Acest Acest transfer
transfer de de putere
putere de de
cumpărare este acceptat ca o necesitate cu caracter
cumpărare este acceptat ca o necesitate cu caracter obiectiv, un rău necesar, de către societate,obiectiv, un rău necesar, de către societate,
pornind
pornind de de la la considerentul
considerentul că că funcționarea
funcţionarea statului statului nu nu ar ar fifi posibilă
posibilă în în absența
absenţa prelevărilor
prelevărilor sub sub
forme ale impozitelor, taxelor etc.
forme ale impozitelor, taxelor etc.
În
În problema
problema definirii definirii și şi interpretării
interpretării conceptului
conceptului de de impozit
impozit au au existat
existat și şi există
există încăîncă opinii
opinii
diferite, deși, toate au ca element comun relația obiectivă
diferite, deşi, toate au ca element comun relaţia obiectivă dintre existenta statului (cu instituţiile dintre existenta statului (cu instituțiile
neproductive) și
sale neproductive)
sale şi efectuarea
efectuarea prelevărilor
prelevărilor pentru pentru funcționarea
funcţionarea sa. sa.
Astfel,
Astfel, în în concepția
concepția clasică,clasică, impozitul
impozitul aa fost fost definit
definit ca ca o o plată
plată suportată
suportată de de cetățeni
cetăţeni pentrupentru
serviciile
serviciile aduseaduse lor lor de de către
către stat,
stat, iar iar înîn interpretarea
interpretarea semnificațiilor
semnificaţiilor sale sale se se avea
avea în în vedere
vedere doar doar
ipostaza
ipostaza sa sa de de resursă
resursă financiar
financiar destinată
destinată finanțării
finanțării cheltuielilor
cheltuielilor neproductive
neproductive ale ale statului.
statului. În În acest
acest
A.Smith și
sens, A.Smith
sens, şi D. Ricardo afirmau
D. Ricardo afirmau că că impozitul
impozitul reprezintă reprezintă oo prelevare prelevare neproductivă neproductivă din din
produsul
produsul creat creat în în economie
economie pentru pentru susținerea
susținerea statului, statului, respectiv
respectiv pentru pentru asigurarea
asigurarea funcționării
funcţionării
instituţiilor sale neproductive. Asemănător, Gaston Jeze, considerat a fi fondatorul științei
instituțiilor sale neproductive. Asemănător, Gaston Jéze, considerat a fi fondatorul științei
finanţelor (publice),
finanțelor (publice), afirma afirma că că "impozitul
"impozitul este este oo prestație
prestație băneascăbănească rechiziționată
rechiziționată de de către
către statstat de de
la particulari, în mod silit, cu titlu definitiv și
la particulari, în mod silit, cu titlu definitiv şi fără contraprestație, în vederea acoperirii fără contraprestație, în vederea acoperirii
cheltuielilor publice".
cheltuielilor publice". Ideea Ideea prestației
prestaţiei băneşti bănești aa particularilor,
particularilor, fără fără contraprestație
contraprestație din din partea
partea
statului,
statului, incluzând în sine obligativitatea participării lor la acoperirea nevoilor publice, nu
incluzând în sine obligativitatea participării lor la acoperirea nevoilor publice, nu
exclude
exclude ipostaza
ipostaza lor lor de beneficiari ai
de beneficiari ai serviciilor
serviciilor furnizate furnizate de de cătrecătre stat, stat, în în contextul
contextul larg larg al al
îndeplinirii funcțiilor
îndeplinirii funcţiilor ce-i revin acestuia.
ce-i revin acestuia.
Totuşi, în
Totuși, în evoluția
evoluţia concepției
concepției clasice clasice despre despre impozit, impozit, este este cel cel puținpuţin simptomatică
simptomatică
acțiunii sale
sesizarea acțiunii
sesizarea sale reglatoare
reglatoare asupra veniturilor însuşite
asupra veniturilor însușite de de către
către membrii
membrii societății. societății. Astfel,Astfel,
Adolph Wagner, apreciind
Adolph Wagner, apreciind că că "Impozitele
"Impozitele reprezintă reprezintă oo cotizație cotizaţie obligatorie
obligatorie aa indivizilor, indivizilor,
destinată
destinată să să acopere
acopere cheltuielile
cheltuielile generale generale ale ale statului,
statului, pe pe care care acesta acesta o o percepe
percepe ca ca oo
contraprestație și
contraprestație şi rambursare
rambursare aa cheltuielilor
cheltuielilor efectuateefectuate cu cu serviciile
serviciile oferite oferite de de el, el, adăuga
adăuga că că prin
prin
impozite
impozite se se exercită
exercită și şi oo intervenție
intervenţie regulatoare
regulatoare asupra asupra venitului naţional".
venitului național".
În
În concepție
concepţie modernă, modernă, însă, însă, abordarea
abordarea conținutului
conţinutului impozitelor impozitelor ţine ține seama,seama, în în modmod
explicit, de
explicit, mutaţiile survenite
de mutațiile survenite în în societate,
societate, în în general,
general, și şi înîn economie,
economie, în în special,
special, în în contextul
contextul
noilor doctrine politice şi economice. Modificările de ordin conceptual privind impozitul se
noilor doctrine politice și economice. Modificările de ordin conceptual privind impozitul se
referă,
referă, înîn esență,
esenţă, la la luarea
luarea lui lui înîn considerare,
considerare, nu nu numai
numai ca ca resursă
resursă financiară
financiară aa statului, statului, ci ci șişi ca
ca un un
instrument de
instrument intervenţie aa acestuia
de intervenție acestuia în în viața
viața economică
economică și şi socială.
socială. Devine, Devine, astfel, astfel, deosebit
deosebit de de
relevantă
relevantă exprimarea
exprimarea metaforică metaforică aa profesorului profesorului francez francez Maurice Maurice Duverger, Duverger, după după care care "În "În
neocapitalismul
neocapitalismul modern, modern, impozitul impozitul capătă capătă oo semnificație
semnificaţie mai mai largă; largă; el încetează de
el încetează de aa mai mai
constitui
constitui grăuntele
grăuntele de de nisip
nisip care jenează angrenajele,
care jenează angrenajele, pentru pentru aa deveni deveni unul unul dintre regulatoarele și
dintre regulatoarele şi
motoarele mașinii"
motoarele (economice și
maşinii" (economice şi sociale
sociale -- n. n. n.).
n.).
123
123
 Într-un
Într-un mod mod mai tranșant, americanul
mai tranşant, americanul William
William Albrecht
Albrecht jr. jr. constată
constată că, în mod
că, în tradițional,
mod tradiţional,
impozitele
impozitele au au fost
fost privite
privite ca ca un un rău
rău necesar
necesar pentru
pentru aa compensa
compensa costurile
costurile acelor
acelor servicii
servicii pe pe care
care
societatea le
societatea doreşte aa fi
le dorește fi asigurate
asigurate de de către
către guvern.
guvern. Or, Or, în în concordanță
concordanţă cu cu această
această optică,
optică,
impozitele
impozitele ar trebui să
ar trebui să fie
fie lala nivelele
nivelele celecele mai joase posibile,
mai joase posibile, compatibile
compatibile cu cu serviciile
serviciile dorite,
dorite,
ceea
ceea ce
ce corespunde,
corespunde, în în esență,
esenţă, concepției clasice referitoare
concepţiei clasice referitoare la la impozite.
impozite. Dar Dar realitățile
realitățile dindin lumea
lumea
modernă
modernă demonstrează
demonstrează că că "Astăzi,
"Astăzi, impozitele
impozitele capătă capătă o o semnificație
semnificaţie care care depășește
depăşeşte nevoilenevoile
financiare
financiare aleale guvernului.
guvernului. Ele Ele suntsunt colectate
colectate nu nu numai
numai pentrupentru aa achita
achita notele
notele de de plată
plată ale ale
guvernului ci
guvernului ci și
şi pentru influenţa activitatea
pentru aa influența activitatea economică".
economică".
Corespunzător
Corespunzător evoluției înregistrate înîn planul
evoluţiei înregistrate planul concepțiilor
concepțiilor despre impozit și
despre impozit şi pornind
pornind de de lala
conţinutul său economic, în varianta modernă, acesta reprezintă, atât procese de redistribuire aa
conținutul său economic, în varianta modernă, acesta reprezintă, atât procese de redistribuire
produsului creat și
produsului creat relații economice
şi relații economice între între persoane
persoane fizice
fizice șişi juridice,
juridice, pe pe de
de o parte și
o parte şi stat,
stat, pepe dede
altă parte, cât și mijloc de influențare (de către stat) asupra activității
altă parte, cât şi un mijloc de influențare (de către stat) asupra activităţii economice şi sociale.
un economice și sociale.
De
De altfel,
altfel, în în contextul
contextul doctrinar
doctrinar modern,
modern, analizele
analizele macroeconomice
macroeconomice privind privind echilibrul
echilibrul
general,
general, dezvoltate, mai ales, pe baza teoriei generale a lui John Keynes, abordează impozitul ca
dezvoltate, mai ales, pe baza teoriei generale a lui John Keynes, abordează impozitul ca
variabilă cu
variabilă cu impact
impact profund
profund și şi cucu rol
rol dede stabilizator
stabilizator principal încorporat în
principal încorporat în mecanismul
mecanismul
economiei de
economiei piață, respectiv
de piață, respectiv de de instrument
instrument util în realizarea
util în realizarea alocării
alocării optime
optime aa resurselor.
resurselor.

9.2. Principiile
9.2. Principiile impunerii
impunerii

9.2. 1. Cerințe
9.2.1. Cerinţe (criterii)
(criterii) generale ale impunerii
generale ale impunerii
Formularea unor
Formularea cerinţe (criterii)
unor cerințe (criterii) ale ale impunerii
impunerii se se află
află în în relație
relație directă
directă cu cu lozincile
lozincile
revoluţiei burgheze
revoluției burgheze ce afirmau și
ce afirmau şi egalitatea
egalitatea în în fața
faţa sarcinilor publice și
sarcinilor publice şi vizau direct eliminarea
vizau direct eliminarea
privilegiilor fiscale
privilegiilor fiscale ale ale nobilimii
nobilimii feudale.feudale.
Conturarea
Conturarea principiilor
principiilor impuneriiimpunerii se înscrie înîn doctrina
se înscrie doctrina economică
economică liberală liberală și şi concepția
concepția
economiştilor clasici,
economiștilor îndeosebi aa lui
clasici, îndeosebi lui A.
A. Smith,
Smith, care care aa formulat
formulat câtevacâteva cerințe
cerinţe (criterii)
(criterii) generale,
generale,
în acest
în acest domeniu,
domeniu, și şi anume:
anume:
1.
1. Impunerea
Impunerea trebuia trebuia să să fie fie echitabilă,
echitabilă, adică adică să să sese asigure justețea fiscală.
asigure Justeţea fiscală. Semnificația
Semnificația
cerinţe constă
acestei cerințe
acestei constă în în aceea
aceea că că sarcina
sarcina fiscală
fiscală (decurgând
(decurgând din din modul
modul de de impunere)
impunere) suportată
suportată de de
contribuabili ar
contribuabili trebui să
ar trebui să corespundă
corespundă puterii puterii contributive
contributive aa suportatorului.
suportatorului. La La rândul
rândul său, său, puterea
puterea
sau capacitatea contributivă trebuia apreciată, pornind de la
sau capacitatea contributivă trebuia apreciată, pornind de la situația materială a contribuabilului, situația materială a contribuabilului,
fără
fără aa admite
admite discriminări
discriminări sau sau privilegii
privilegii pentrupentru anumite
anumite categorii
categorii sociale
sociale sau sau persoane.
persoane.
2.
2. Impunerea trebuia să fie economicoasă, iar impozitul să aibă un randament
Impunerea trebuia să fie economicoasă, iar impozitul să aibă un randament cât cât mai
mai
ridicat.
ridicat. În În consecință,
consecință, se se cerea
cerea ca ca impunerea
impunerea să să fie
fie realizată,
realizată, în în așaaşa fel, încât să
fel, încât să asigure
asigure
mobilizarea
mobilizarea de de resurse
resurse suficiente
suficiente (pentru (pentru acoperirea
acoperirea deplină deplină aa cheltuielilor
cheltuielilor statului)
statului) cu cu costuri
costuri
minime.
minime. În În mod
mod implicit,
implicit, acest acest criteriu
criteriu exprimă
exprimă necesitatea
necesitatea administrării
administrării impozitelor
impozitelor cu cu cheltuieli
cheltuieli
cât
cât mai
mai micimici pentru
pentru ca ca sumele încasate să
sumele încasate să fie
fie folosite,
folosite, în în măsură
măsură cât cât mai
mai mare,
mare, pentru
pentru acoperirea
acoperirea
celorlalte cheltuieli
celorlalte cheltuieli publice.
publice.
3.
3. Impunerea
Impunerea să să fiefie astfel
astfel practicată,
practicată, încât încât impozitul
impozitul să să fie
fie comod,
comod, adică adică să să sese asigure
asigure
comoditatea
comoditatea acesteia,acesteia, atât atât pentru
pentru contribuabil
contribuabil (plătitor)
(plătitor) cât cât șişi pentru
pentru organul
organul fiscal.
fiscal. A. A. Smith
Smith
pleda
pleda pentru
pentru oo comoditate
comoditate sub sub aspectul tehnicilor folosite
aspectul tehnicilor folosite în în efectuarea
efectuarea lucrărilor
lucrărilor privind
privind așezarea
aşezarea
și
şi încasarea impozitelor, urmărind ca ele să nu stânjenească activitatea contribuabililor și
încasarea impozitelor, urmărind ca ele să nu stânjenească activitatea contribuabililor şi să
să nu
nu
complice
complice inutilinutil munca
munca organelor
organelor fiscale. fiscale. În În acest
acest sens,
sens, condițiile
condiţiile de de efectuare
efectuare aa plății
plăţii impozitelor
impozitelor
se cereau
se cereau aa fi corelate cu
fi corelate cu posibilitățile
posibilitățile reale reale de de plată
plată ale ale contribuabililor,
contribuabililor, inclusiv inclusiv cu cu
particularitățile
particularitățile activității
activităţii generatoare
generatoare de de resurse
resurse pentrupentru plata
plata acestora.
acestora.
4.
4. Impozitul
Impozitul să să fiefie stabilit
stabilit în în mod
mod cert,cert, adică
adică să să se
se stabilească
stabilească cât cât mai
mai precis
precis obligațiile
obligaţiile de de
plată
plată și şi implicit
implicit să să se se asigure
asigure certitudinea
certitudinea impunerii.
impunerii. Conform Conform acestei acestei cerințe,
cerințe, stabilirea
stabilirea
impozitelor
impozitelor trebuiatrebuia să să aibă
aibă locloc cu cu deplină
deplină cunoaștere,
cunoaştere, de de către
către subiectul
subiectul plătitor,
plătitor, asigurându-se,
asigurându-se,
concomitent, corectitudinea
concomitent, corectitudinea calculului calculului și şi cuantificarea
cuantificarea exactă exactă aa obligației
obligaţiei de de plată
plată în în sarcina
sarcina
contribuabilului.
contribuabilului. Această Această cerințăcerinţă presupune, totodată, eliminarea
presupune, totodată, eliminarea arbitrariului
arbitrariului și şi ambiguităților
ambiguităţilor în în
124
124
materie de
materie de impunere,
impunere, pentru
pentru aa se
se preveni
preveni abuzurile
abuzurile dindin partea
partea organelor
organelor fiscale.
fiscale. Smith
Smith considera
considera
că
că incertitudinea
incertitudinea înîn stabilirea
stabilirea impozitelor
impozitelor reprezintă
reprezintă o o mare
mare deficientă
deficientă aa sistemului
sistemului de de impunere.
impunere.
În
În consonanță
consonanță cu cu criteriile
criteriile generale
generale formulate
formulate de de A.A. Smith,
Smith, la baza sistemului
la baza sistemului dede
impunere
impunere practicat în societatea
practicat în societatea modernă
modernă au au fost
fost puse
puse următoarele
următoarele categorii
categorii dede principii:
principii:
-- principii fiscală;
principii de echitate fiscală;
de echitate
-- principii
principii de
de politică
politică financiară;
financiară;
-- principii
principii de politică economică și
de politică economică şi socială.
socială.

9.2.2. Principii de
9.2.2. Principii de echitate fiscală
echitate fiscală
Conceptul
Conceptul de de echitate
echitate fiscală
fiscală exprimă
exprimă ideea ideea că că supușii
supuşii unui unui stat trebuie să
stat trebuie să plătească
plătească
impozite
impozite în funcție de capacitatea lor contributivă. Aceasta înseamnă că persoanele cu aceeași
în funcție de capacitatea lor contributivă. Aceasta înseamnă că persoanele cu aceeaşi
putere
putere contributivă
contributivă urmează urmează să să suporte
suporte impozite
impozite egale, egale, ceea ceea ce ce asigură
asigură oo echitateechitate orizontală.
orizontală. În În
timp, ea presupune că cetățenii cu o capacitate contributivă
acelaşi timp, ea presupune că cetăţenii cu o capacitate contributivă mai mare vor trebui să suporte
același mai mare vor trebui să suporte
impozite
impozite mai mai mari mari decâtdecât cei cei cu cu oo putere
putere mai mai mică,
mică, asigurându-se
asigurându-se și şi o o echitate verticală în
echitate verticală în
impunere
impunere
Conceptul
Conceptul de de echitate
echitate fiscală
fiscală orizontală
orizontală concretizează,
concretizează, în în planul
planul impuneri;
impuneri; principiul
principiul
general
general al egalităţii în faţa legii. El admite raționamentul după care, dacă venitul realizat de
al egalității în fața legii. El admite raționamentul după care, dacă venitul realizat de
individ
individ esteeste utilizat
utilizat ca un indicator
ca un indicator sintetic
sintetic al al capacității
capacităţii (puterii)
(puterii) contributive,
contributive, atunci atunci impunerea
impunerea
veniturilor este
veniturilor este celcel mai
mai direct
direct mijloc
mijloc de de asigurare
asigurare aa echității
echităţii fiscale,
fiscale, iar iar contribuabilii
contribuabilii cu cu același
acelaşi
venit trebuie
venit trebuie să să plătească
plătească aceeașiaceeaşi sumă sumă ca ca impozit.
impozit.
Echitatea
Echitatea fiscală verticală pornește
fiscală verticală porneşte de de lala același
acelaşi principiu
principiu al al tratamentului
tratamentului egal, egal, dar dar are
are la
la
baza
baza premisa
premisa conform conform căreia căreia cetățeni
cetăţeni cu cu capacitate
capacitate contributivă
contributivă diferită diferită trebuie
trebuie să să plătească
plătească
impozite
impozite în în sume
sume diferite.
diferite.
Echitatea fiscală semnifică,
Echitatea fiscală semnifică, deci, deci, oo poziția
poziția egalăegală ce trebuie asigurată
ce trebuie asigurată cetățenilor
cetăţenilor față față de
de
sarcina
sarcina fiscală,
fiscală, dar dar nu nu ca ca oo egalitate
egalitate de de tiptip matematic,
matematic, ci ci una,
una, așa-zisă,
aşa-zisă, personală.
personală. Or, Or, egalitatea
egalitatea
personală
personală conduce
conduce la la o o mărime
mărime diferențiată
diferențiată aa impozitelor,
impozitelor, ținând ținând seama seama de situația socială
de situația socială și şi
familială
familială aa contribuabililor,
contribuabililor, ceea ceea ce ce atrage
atrage după după sinesine sarcini
sarcini fiscale
fiscale diferite,
diferite, în în raport
raport cu cu puterea
puterea
contributivă
contributivă aa acestora.
acestora.
Satisfacerea cerințelor
Satisfacerea cerinţelor de de echitate
echitate fiscală,fiscală, în în accepțiunea
accepțiunea prezentată, prezentată, presupunepresupune
respectarea cumulativă a
respectarea cumulativă a mai multor condiţii, cu valoare de principii, şi anume:
mai multor condiții, cu valoare de principii, și anume:
a.
a. mărimea
mărimea sarciniisarcinii fiscale
fiscale să să sese diferențieze
diferențieze pe pe baza puterii contributive
baza puterii contributive reale, reale, prin
prin luarea
luarea
în considerare
în considerare atât atât aa materiei
materiei impozabile
impozabile realizate realizate de de fiecare,
fiecare, cât cât și
şi aa situației sociale și
situației sociale şi familiale
familiale
aa contribuabilului.
contribuabilului. Deci, Deci, sarcina
sarcina fiscală
fiscală devine
devine inegală
inegală la la aceiași
aceiaşi mărime
mărime aa materieimateriei impozabile,
impozabile,
atunci
atunci când
când situația
situația contribuabilului,
contribuabilului, din din punct
punct de vedere social,
de vedere social, esteeste diferită
diferită (de (de exemplu,
exemplu, prin prin
prisma nivelului
prisma nivelului mediu mediu al al veniturilor
veniturilor pe pe membru
membru de de familie).
familie).
b.
b. impunerea
impunerea trebuie trebuie să să fie
fie generală,
generală, adică adică să să cuprindă
cuprindă toate toate categoriile
categoriile de de persoane
persoane care care
realizează
realizează materie impozabilă, fără discriminări determinate de criterii sociale sau economice. Pe
materie impozabilă, fără discriminări determinate de criterii sociale sau economice. Pe
baza
baza aplicării
aplicării acestui
acestui principiu,
principiu, ar urma să
ar urma să sese elimine
elimine acordarea
acordarea de de avantaje
avantaje privindprivind suportarea
suportarea
impozitelor,
impozitelor, unor unor categorii
categorii de de persoane
persoane sau sau indivizi
indivizi aflate aflate în în aceeași
aceeaşi situațiesituație materială
materială sau sau
socială.
socială.
c.
c. impunerea
impunerea trebuie trebuie să să permită
permită fiecărui fiecărui individ
individ un venit minim
un venit minim (neafectat
(neafectat de de impozit),
impozit),
numit și
numit şi "venit
"venit minim neimpozabil" considerat
minim neimpozabil" considerat strict strict necesar
necesar asigurării
asigurării existenței
existenţei sale.sale. Aceasta
Aceasta
înseamnă că
înseamnă că persoanele
persoanele care care ar ar realiza
realiza un venit total
un venit total sub sub plafonul
plafonul stabilit
stabilit ca ca minim
minim necesar necesar
existentei
existentei să să fie
fie scutite
scutite de de aa plăti
plăti de de impozit.
impozit. Recunoscut,
Recunoscut, cu cu rezultate
rezultate certe,certe, în în cazul
cazul impozitelor
impozitelor
directe
directe pe venituri, acest
pe venituri, acest principiu
principiu nu nu are
are aplicabilitate
aplicabilitate când când este vorba de
este vorba de impozitele
impozitele indirecte
indirecte pe pe
consum,
consum, suportate
suportate în în funcție
funcţie de de mărimea
mărimea consumului
consumului fiecărei fiecărei persoane
persoane și şi nu
nu dede nivelul
nivelul venitului
venitului
real
real al
al fiecărui
fiecărui consumator.
consumator. Prin Prin acest
acest tip tip dede impozite,
impozite, venitulvenitul minim minim neimpozabil
neimpozabil este este afectat
afectat la la

125
125
fel
fel ca
ca orice
orice alt venit folosit
alt venit folosit pentru
pentru satisfacerea
satisfacerea nevoilor
nevoilor de de consum,
consum, indiferent
indiferent de de nivelul
nivelul său
său șişi de
de
situaţia socială
situația socială aa contribuabilului
contribuabilului contravenind
contravenind cerințelor
cerinţelor dede echitate
echitate fiscală.
fiscală.
Aplicarea
Aplicarea în în practică
practică aa principiilor
principiilor dede echitate
echitate fiscală
fiscală sese află
află sub
sub incidența
incidența modalităților
modalităților
tehnice
tehnice de de impunere
impunere folosite
folosite înîn diverse țări, înîn diferite
diverse ţări, diferite etape
etape ale
ale evoluției
evoluţiei lor.
lor. Sub
Sub acest
acest aspect,
aspect,
gradul
gradul de de echitate
echitate ce ce sese realizează
realizează diferă, în bună
diferă, în bună măsură,
măsură, după
după cumcum s-as-a aplicat
aplicat sau
sau sese aplică
aplică
impunerea
impunerea în în sume
sume fixe
fixe sau în cote
sau în cote procentuale,
procentuale, fie în variante
fie în variante cotelor
cotelor procentuale
procentuale proporționale,
proporţionale,
fie aa celor
fie celor progresive
progresive sau sau regresive.
regresive.

9.2.3. Principii de
9.2.3. Principii politică financiară
de politică financiară (fiscală)
(fiscală)
Principiile
Principiile de de politică
politică financiară
financiară promovate
promovate de de către
către stat stat în în domeniul
domeniul impozitării
impozitării se se
circumscriu
circumscriu unor unor obiective
obiective specifice, urmărind corelarea
specifice, urmărind încasărilor din
corelarea încasărilor din impozite
impozite cu cu cheltuielile
cheltuielile
publice bugetare de
publice bugetare de acoperit,
acoperit, administrarea
administrarea impozitelor
impozitelor la la costuri
costuri cât cât maimai reduse
reduse etc.etc.
Între
Între principiile
principiile de de politică
politică financiară
financiară (fiscală)
(fiscală) se se disting
disting următoarele:
următoarele:
1.1. Asigurarea
Asigurarea unui unui randament
randament fiscal ridicat. Conform
fiscal ridicat. Conform acestui acestui principiu
principiu ar ar trebui
trebui să să sese
asigure un cuantum de resurse financiare, provenind din
asigure un cuantum de resurse financiare, provenind din impozite, de nivel satisfăcător în raportimpozite, de nivel satisfăcător în raport
cu cheltuielile
cu cheltuielile de finanţat, și
de finanțat, şi necesitând
necesitând eforturi eforturi minime
minime de de procurare
procurare aa acestora. acestora. Aplicarea
Aplicarea sa în
sa în
practică presupune respectarea unor
practică presupune respectarea unor condiţii, cum sunt: condiții, cum sunt:
-- impozitul
impozitul să să fie
fie aplicat
aplicat cu cu caracter universal, înîn sensul
caracter universal, sensul că că elel săsă fiefie suportat
suportat de de către toate
către toate
categoriile de persoane care întrunesc calitatea de contribuabil.
categoriile de persoane care întrunesc calitatea de contribuabil. În raport cu această condiţie, nu În raport cu această condiție, nu
se admite
se admite exceptarea
exceptarea unor persoane de
unor persoane de la obligația plății
la obligația plăţii impozitului,
impozitului, respectiv respectiv acordarea
acordarea de de
privilegii fiscale anumitor grupuri sau categorii sociale;
privilegii fiscale anumitor grupuri sau categorii sociale;
-- prin
prin modul
modul de aplicare și
de aplicare încasare aa impozitului
şi încasare impozitului să să nunu se se permită
permită sustragerea
sustragerea de de lala
impunere aa materiei
impunere impozabile și
materiei impozabile şi nici
nici evitarea
evitarea plății
plăţii impozitului.
impozitului. În În consecință,
consecință, trebuie trebuie să să sese
urmărească,
urmărească, atât atât cuprinderea
cuprinderea integrală integrală aa materiei
materiei impozabile
impozabile sub sub incidența
incidența impozitului,
impozitului, cât cât și şi
contracararea tendințelor
contracararea tendinţelor unor subiecţi de
unor subiecți de neîndeplinire
neîndeplinire aa obligației
obligaţiei de de aa plăti
plăti impozitele;
impozitele;
-- mobilizarea
mobilizarea resurselor
resurselor sub sub forma
forma impozitelor
impozitelor să să sese facă
facă cu cu cheltuieli
cheltuieli de de administrare
administrare cât cât
mai
mai mici.
mici. Această
Această condiție condiție presupune
presupune crearea crearea unuiunui cadru organizatoric și
cadru organizatoric şi de
de funcționare
funcționare aa
instituțiilor abilitate pentru așezarea și încasarea impozitelor,
instituţiilor abilitate pentru aşezarea şi încasarea impozitelor, cât mai rațional, bazat pe cât mai rațional, bazat pe sistem
sistem
informaţional și
informațional tehnici adecvate,
şi tehnici adecvate, evitareaevitarea supradimensionării
supradimensionării și şi lipsei
lipsei de de eficiență
eficiență în în activitatea
activitatea
aparatului fiscal
aparatului fiscal etc.
etc.
2. Asigurarea stabilității
2. Asigurarea încasărilor (sub
stabilității încasărilor (sub formă
formă de de impozite)
impozite) la la dispoziția
dispoziția statului.
statului. AcestAcest
principiu
principiu are în vedere ca mărimea încasărilor, realizate de stat sub forma impozitelor, să
are în vedere ca mărimea încasărilor, realizate de stat sub forma impozitelor, să nunu
depindă
depindă de de conjunctura
conjunctura economică economică și şi presupune
presupune un un nivel
nivel constant
constant al veniturilor încasate.
al veniturilor încasate. O O
este impusă de necesitatea finanțării
asemenea cerință este impusă de necesitatea finanțării acțiunilor publice în mod continuu şi la
asemenea cerință acțiunilor publice în mod continuu și la
dimensiunile
dimensiunile prevăzute, urmărindu-se evitarea
prevăzute, urmărindu-se evitarea necorelărilor
necorelărilor între între încasările
încasările realizate
realizate și şi plățile
plățile de de
efectuat
efectuat prin trezoreria statului.
prin trezoreria statului. Dar, Dar, înîn asigurarea
asigurarea stabilității încasărilor, oo premisă
stabilităţii încasărilor, premisă indispensabilă
indispensabilă
rezidă
rezidă înîn evoluția
evoluția reală reală aa bazei bazei de de calcul
calcul aa impozitului,
impozitului, respectivrespectiv în în dimensiunile
dimensiunile efective efective ale ale
materiei
materiei impozabile.
impozabile. În În acest
acest scop,scop, sistemele
sistemele de de impunere
impunere sunt sunt axate,
axate, de de regulă,
regulă, pe pe oo materie
materie
impozabilă
impozabilă mai mai sigură,
sigură, care care să să aibă
aibă o o evoluție
evoluţie previzibilă,
previzibilă, mai mai ușor
uşor de de cuantificat.
cuantificat. Se urmărește,
Se urmăreşte,
astfel,
astfel, aa asigura
asigura o o mai
mai mare mare certitudine
certitudine în în realizarea
realizarea materiei
materiei impozabile
impozabile și, şi, pe
pe această
această bază, bază, în în
încasarea impozitului ca resursă
încasarea impozitului ca resursă financiară a statului. financiară a statului.
3. Elasticitatea
3. impozitelor. Potrivit
Elasticitatea impozitelor. Potrivit acestui
acestui principiu,
principiu, impunereaimpunerea trebuie trebuie să să permită
permită o o
adaptare elastică a încasărilor din impozite față de necesitățile
adaptare elastică a încasărilor din impozite faţă de necesitățile de resurse financiare, pentru a se de resurse financiare, pentru a se
asigura
asigura corelarea
corelarea mărimii
mărimii lor lor cu cu nevoile
nevoile de de finanțare acţiunilor publice.
finanţare aa acțiunilor publice. În În modmod implicit,
implicit,
aplicarea sa presupune manevrarea sistemului de impozite prin modificări ale cotelor de
aplicarea sa presupune manevrarea sistemului de impozite prin modificări ale cotelor de
impozitare și
impozitare şi chiar
chiar ale ale structurii
structurii acestuia,
acestuia, pentru
pentru a-l a-l face
face mai mai adecvat cerințelor de
adecvat cerințelor încasare aa
de încasare
resurselor,
resurselor, în în raport
raport cu cu evoluția
evoluția mărimii mărimii cheltuielilor bugetare. El
cheltuielilor bugetare. El admite
admite că, că, maimai ales,ales, în în
eventualitatea
eventualitatea manifestării
manifestării unor unor fenomene
fenomene conjuncturale
conjuncturale (în (în anumite
anumite perioade) perioade) poate poate devenideveni

126
126
necesară
necesară cel cel mai
mai adesea
adesea o o sporire
sporire aa încasărilor
încasărilor (sau (sau chiar
chiar o o reducere
reducere aa lor),
lor), ceea
ceea ce ce înîn practică
practică esteeste
dificil de
dificil de realizat.
realizat.
Şansele
Şansele de de aplicare
aplicare aa acestui
acestui principiu
principiu suntsunt destul
destul de de reduse,
reduse, dacă
dacă avem
avem în în vedere
vedere că în
că în
lumea
lumea contemporană
contemporană este este caracteristică
caracteristică tendința
tendinţa de creştere continuă
de creștere continuă aa cheltuielilor
cheltuielilor publice,
publice, carecare
determină doar nevoia de majorare a încasărilor din impozite și
determină doar nevoia de majorare a încasărilor din impozite şi conduce, de regulă, la căutarea de conduce, de regulă, la căutarea de
soluţii, în
soluții, în acest
acest sens.
sens.
În
În legătură
legătură directă
directă cu cu principiul
principiul elasticității
elasticităţii impozitelor,
impozitelor, se se află
află opțiunea
opţiunea pentru pentru
structurarea sistemului
structurarea sistemului de de impozite
impozite adaptatadaptat de de oo țară
ţară sausau alta.
alta. Din
Din acest
acest punct
punct de vedere, există
de vedere, există
posibilități de impozite,
posibilități diferite de abordare a sistemului de impozite, care pot merge, fie în direcția
diferite de abordare a sistemului care pot merge, fie în direcția
multiplicării
multiplicării numărului
numărului acestora,
acestora, fie fie înîn cea
cea aa reducerii
reducerii lor, lor, ajungând
ajungând până până la la aa se se susține
susţine
practicarea
practicarea unui unui singur
singur impozit.
impozit. Independent
Independent de de aceste
aceste puncte
puncte de vedere, ca
de vedere, ca regulă
regulă generală,
generală, se se
constată
constată că că înîn întreaga
întreaga lumelume se se folosesc
folosesc sisteme
sisteme de de impozitare
impozitare cu un număr
cu un număr mai mai maremare sau sau mai
mai
mic de
mic de impozite, concepute și
impozite, concepute şi aplicate
aplicate în în condiții,
condiţii, uneori,
uneori, asemănătoare,
asemănătoare, iar, iar, alteori,
alteori, diferite.
diferite.
Soluţia unui
Soluția unui singur
singur impozit
impozit devinedevine dificilă
dificilă de de aplicat
aplicat în în practică,
practică, atât
atât prin
prin prisma
prisma respectării
respectării
principiilor
principiilor de de impunere,
impunere, cât cât șişi prin
prin cea
cea aa rolului
rolului atribuit
atribuit impozitelor
impozitelor în în societatea
societatea modernă,
modernă, după după
cum
cum un un număr
număr prea prea mare
mare de de impozite,
impozite, nejustificate
nejustificate prin prin rolul
rolul distinct
distinct ce ce revine
revine fiecăruia,
fiecăruia, se se
dovedeşte aa fi
dovedește fi contraproductivă.
contraproductivă.
La principule anterioare
La principiile anterioare s-ar s-ar putea
putea adăuga
adăuga și şi nediscriminarea
nediscriminarea fiscală. fiscală. Această
Această cerință
cerință areare
în vedere
în vedere aplicarea
aplicarea aceluiași
aceluiaşi mod mod de de impozitare
impozitare aa materieimateriei impozabile
impozabile dobândite
dobândite pe pe teritoriul
teritoriul
unei țări,
unei ţări, atât
atât dede rezidenții
rezidenții statului
statului respectiv,
respectiv, cât cât și
şi dede cei aparţinând acestor
cei aparținând acestor state.
state. Ea Ea tinde
tinde săsă se
se
generalizeze ca
generalizeze principiu și
ca principiu şi decurge
decurge din din dezvoltarea schimburilor și
dezvoltarea schimburilor şi cooperării
cooperării economice
economice
internaționale, în
internaționale, în condițiile
condițiile amplificării
amplificării circulației
circulației internaționale capitalului și
internaţionale aa capitalului şi aa forței
forţei de de
muncă,
muncă, respectiv
respectiv aa manifestării
manifestării fenomenului
fenomenului de de globalizare
globalizare aa economiei.
economiei.

9.2.4. Principii de
9.2.4. Principii politică economică
de politică economică şiși socială
socială
Asemenea
Asemenea principii vizează, în
principii vizează, în esență,
esență, anumite
anumite criterii
criterii de de ordin
ordin economic
economic și şi social,
social, ce
ce
stau la baza politicii fiscale promovate prin sistemul de impozite aplicat,
stau la baza politicii fiscale promovate prin sistemul de impozite aplicat, urmărind atingerea unor urmărind atingerea unor
obiective
obiective de de politică
politică generală.
generală. Ele Ele se se grefează
grefează pe pe rolul
rolul dede instrument
instrument de de influențare
influențare și şi reglare
reglare aa
activității și sociale, ce poate fi îndeplinit de către
activității economice şi sociale, ce poate fi îndeplinit de către impozit, concretizându-se, în
economice impozit, concretizându-se, în
general,
general, prinprin modalități tehnice și
modalităţi tehnice şi mecanisme
mecanisme folosite folosite în în așezarea
aşezarea și încasarea impozitelor,
și încasarea impozitelor,
orientate spre stimularea fenomenelor favorabile dezvoltării societății,
orientate spre stimularea fenomenelor favorabile dezvoltării societăţii, în ansamblu, şi inhibarea în ansamblu, și inhibarea
celor cu
celor cu impact
impact negativ.
negativ.
Astfel,
Astfel, un un principiu
principiu de de politică
politică economică
economică urmărit urmărit înîn impunere
impunere constă constă în în crearea
crearea de de
condiţii prielnice
condiții prielnice dezvoltării
dezvoltării și şi modernizării
modernizării economieieconomiei naționale.
naţionale. În În acest
acest sens,
sens, impunerea,
impunerea, în în
general, respectiv
general, respectiv anumite
anumite categorii
categorii de de impozite,
impozite, prin prin modul
modul concret
concret de concepere și
de concepere şi aplicare
aplicare
trebuie să favorizeze crearea unor ramuri sau subramuri economice,
trebuie să favorizeze crearea unor ramuri sau subramuri economice, modernizarea, restructurarea modernizarea, restructurarea
și
şi dezvoltarea
dezvoltarea economiei,
economiei, în în ansamblu.
ansamblu. În În acest
acest scop,
scop, este
este demonstrat
demonstrat teoretic teoretic șişi confirmat,
confirmat, în în
bună măsură, de practică faptul că atunci când se urmărește
bună măsură, de practică faptul că atunci când se urmăreşte dezvoltarea unor ramuri economice,
dezvoltarea unor ramuri economice,
relansarea sau
relansarea sau accelerarea
accelerarea ritmului
ritmului de creştere economică,
de creștere economică, sistemul
sistemul de de impozitare
impozitare poatepoate acționa
acționa
prin
prin efectul de stimulare pe care îl antrenează acordarea de facilități, începând cu scutiri sau
efectul de stimulare pe care îl antrenează acordarea de facilități, începând cu scutiri sau
reduceri ale
reduceri proporţiilor impozitelor.
ale proporțiilor impozitelor. Dimpotrivă,
Dimpotrivă, dacă dacă politica
politica economică
economică urmăreşte urmărește
restructurarea economiei,
restructurarea economiei, prin prin restrângerea
restrângerea sau sau renunțarea
renunţarea la la unele subramuri sau
unele subramuri sau ramuri
ramuri
economie necompetitive,
economie necompetitive, generatoare
generatoare de de pierderi,
pierderi, se se poate
poate promova
promova un un sistem
sistem dede impozitare
impozitare
inhibant, nefavorabil
inhibant, nefavorabil acestora.
acestora.
Un
Un alt alt principiu
principiu de de politică
politică economică
economică reflectat
reflectat în în impunere
impunere se se referă
referă la încurajarea și
la încurajarea şi
agenților economici
cointeresarea agenților
cointeresarea economici pentrupentru sporirea
sporirea exportului
exportului de de produse,
produse, în în primul
primul rând,
rând, aa celor
celor
cu
cu un
un grad
grad mai înalt de
mai înalt de prelucrare.
prelucrare. Un Un locloc important,
important, sub sub acest
acest aspect,
aspect, revine
revine regimului
regimului de de
impozitare aa profitului
impozitare profitului din export și,
din export şi, mai
mai ales,
ales, celui
celui dede aplicare
aplicare aa taxelor
taxelor vamale.
vamale. Prin intermediul
Prin intermediul
lor se exercită o influență majoră, atât asupra exporturilor, cât
lor se exercită o influență majoră, atât asupra exporturilor, cât şi a importurilor, cu efect și a importurilor, cu efect final
final

127
127
decisiv
decisiv asupra
asupra realizării
realizării unui unui obiectiv,
obiectiv, de de mare
mare interes,
interes, cel cel al al echilibrării
echilibrării balanței comerciale și
balanței comerciale şi aa
balanței de
balanței de plăți
plăţi externe.
externe. În În acest
acest fel,
fel, dezvoltarea
dezvoltarea relațiilor
relaţiilor economice internaţionale și
economice internaționale şi asigurarea
asigurarea
echilibrului
echilibrului valutar valutar devin devin principii
principii de de politică
politică economică
economică cu cu profundă
profundă rezonanță rezonanță asupra
asupra
impunerii.
impunerii.
Asemănător,
Asemănător, menținerea menţinerea puterii puterii de de cumpărare
cumpărare aa monedei monedei și, şi, implicit,
implicit, combaterea
combaterea inflației, inflaţiei,
ca
ca principiu
principiu de de politică
politică economică,
economică, se se reflectă
reflectă în în impunere
impunere prin prin luarea
luarea în în considerare
considerare și şi orientarea
orientarea
influenţei impozitelor
influenței impozitelor practicatepracticate asupraasupra prețurilor.
preţurilor. Așa, Aşa, de de pildă,
pildă, o o sporire
sporire aa impozitelor
impozitelor indirecte indirecte
determină, în
determină, în mod mod obișnuit,
obişnuit, creșterea inflaţionistă aa prețurilor
creşterea inflaționistă preţurilor și şi trebuie
trebuie evitată,
evitată, după după cum cum o o
majorare
majorare aa celor celor directe
directe se se consideră
consideră aa avea avea efectefect deflaționist.
deflaționist.
Pe
Pe un plan mai larg, al politicii economice, alături
un plan mai larg, al politicii economice, alături de de stimularea
stimularea exporturilor,
exporturilor, se se poate
poate
afirma, ca
afirma, ca principiu
principiu al al impunerii,
impunerii, protejarea
protejarea producției
producţiei indigene indigene și şi aa producătorilor
producătorilor autohtoni autohtoni în în
faţa unor politici vamale agresive promovate de alte ţări, în care scop se poate folosi, de
fața unor politici vamale agresive promovate de alte țări, în care scop se poate folosi, de
asemenea, un
asemenea, sistem adecvat
un sistem adecvat de de taxe
taxe vamale.
vamale.
Un
Un alt principiu de politică economică, având
alt principiu de politică economică, având și şi o o puternică
puternică tentă tentă socială,
socială, (reflectat
(reflectat în în
impunere)
impunere) vizează vizează preocuparea
preocuparea pentru pentru contracararea
contracararea consumului consumului abuziv abuziv de de produse
produse dăunătoare
dăunătoare
sănătății populaţiei. Întrucât
sănătăţii populației. Întrucât societatea
societatea este este interesată
interesată de de promovarea
promovarea unui unui climat
climat favorabil
favorabil vieții, vieții,
prin sistemul
prin sistemul de de impozitare
impozitare pot pot fi fi combătute
combătute consumurile
consumurile abuzive abuzive cu cu consecințe
consecințe nocive, nocive, care care
afectează,
afectează, nu nu numai
numai individul
individul consumator,
consumator, dar dar adesea
adesea și şi societatea,
societatea, în în ansamblu,
ansamblu, antrenând antrenând
cheltuieli și
cheltuieli şi pierderi
pierderi la la nivelul
nivelul acesteia.
acesteia. În În acest
acest sens, sens, sunt sunt cunoscute
cunoscute efectele efectele negative
negative ale ale
abuzului
abuzului în în consumul
consumul unor unor produse
produse (băuturi
(băuturi alcoolice,
alcoolice, tutun tutun etc.),
etc.), cu repercusiuni, atât
cu repercusiuni, atât asupra
asupra
stării de sănătate, a situației și a capacității
stării de sănătate, a situației materiale şi a capacităţii de muncă a individului, cât şi asupra
materiale de muncă a individului, cât și asupra
societății,
societăţii, confruntată
confruntată cu cu probleme
probleme sociale sociale specifice,
specifice, inclusiv inclusiv cu cu efectuarea
efectuarea de de cheltuieli
cheltuieli
suplimentare pentru refacerea sănătății și îngrijirea
suplimentare pentru refacerea sănătăţii şi îngrijirea celor afectaţi etc. celor afectați etc.
În
În cadrul
cadrul principiilor
principiilor de de politică
politică socială,
socială, în în modmod expres,
expres, impunerea
impunerea trebuie trebuie să urmărească
să urmărească
realizarea protecţiei sociale sub forme specifice impozitelor. Opțiunile cu privire la protecția
realizarea protecției sociale sub forme specifice impozitelor. Opțiunile cu privire la protecţia
socială
socială pot pot fi fi concretizate,
concretizate, în în bună
bună măsură,
măsură, prin prin folosirea
folosirea adecvatăadecvată aa sistemului
sistemului de de impozitare,
impozitare,
urmărind,
urmărind, în în primul
primul rând, rând, protejarea
protejarea categoriilor
categoriilor sociale sociale defavorizate.
defavorizate. În În acest
acest sens,
sens, suntsunt luateluate în în
considerare acele
considerare acele categorii
categorii de de persoane
persoane confruntate
confruntate cu cu dificultăți
dificultăţi materiale
materiale sau sau cucu deficiente
deficiente de de
fizic și
ordin fizic
ordin şi intelectual,
intelectual, (handicapate)
(handicapate) care care nu nu potpot suporta
suporta sarcinisarcini fiscale
fiscale în în condiții
condiţii normalenormale și şi
sunt tratate
sunt tratate mai mai avantajos,
avantajos, prin prin sistemul
sistemul de de impozitare
impozitare aplicat, aplicat, inclusiv
inclusiv prin prin scutirea
scutirea lor lor de de
obligația plății
obligația plăţii impozitului.
impozitului.
Un
Un asemenea
asemenea principiu,principiu, considerat
considerat complementar
complementar celor celor de de echitate
echitate socială,
socială, acționează
acţionează și şi
în sensul
în sensul atenuării
atenuării diferențelor
diferenţelor mari mari ce ce rezultă
rezultă din din punctul
punctul de vedere al
de vedere veniturilor (averilor)
al veniturilor (averilor)
de către membrii
realizate de către membrii societăţii.
realizate societății.
Se înscrie în
Se înscrie în contextul
contextul acestoracestor principii
principii și şi contracararea,
contracararea, prin prin regimul
regimul de de impozitare
impozitare
aplicat, a fenomenelor de îmbogățire fără muncă
aplicat, a fenomenelor de îmbogăţire fără muncă sau însuşirea de foloase necuvenite.sau însușirea de foloase necuvenite.
Un alt
Un alt aspect,
aspect, cu rezonanță pentru
cu rezonanță pentru reflectarea
reflectarea principiilor
principiilor de de politică
politică socială
socială în în planul
planul
impunerii,
impunerii, se concretizează în exercitarea unei influente adecvate politicii demografice aa țării
se concretizează în exercitarea unei influente adecvate politicii demografice ţării
respective. Așa,
respective. Aşa, de de exemplu,
exemplu, sunt sunt aplicate variante de
aplicate variante de impunere
impunere menite menite să să stimuleze
stimuleze natalitatea
natalitatea și şi
să îmbunătățească structura
să îmbunătăţească populației pe
structura populației pe categorii
categorii de vârstă, acordând,
de vârstă, acordând, de de regulă,
regulă, scutiriscutiri sau sau
reduceri
reduceri ale ale impozitului
impozitului de de plată
plată persoanelor
persoanelor care care au au înîn îngrijire
îngrijire copii,copii, bătrâni
bătrâni etc. etc. Pe Pe de de altă
altă
parte, se
parte, se potpot practica
practica impoziteimpozite majorate
majorate sau sau suntsunt special
special instituite
instituite anumite
anumite impozite,
impozite, zise zise "de"de
ordine",
ordine", de tipul taxelor
de tipul taxelor plătite
plătite de de celibatari,
celibatari, în în sarcina
sarcina persoanelor
persoanelor care care nu nu au au șişi nunu au au avut
avut în în
îngrijire copii.
îngrijire copil.
Un
Un principiu
principiu general general de de politică
politică economică
economică și şi socială,
socială, cu cu un un impact
impact asupraasupra impunerii,
impunerii,
constă
constă în în folosirea
folosirea impozitelor
impozitelor pentru corectarea și
pentru corectarea şi influențarea
influențarea tendințelor
tendinţelor perturbatoare
perturbatoare ale ale
mediului economico-social. Sub acest aspect, se constată că adaptarea modului de impozitare aa
mediului economico-social. Sub acest aspect, se constată că adaptarea modului de impozitare
veniturilor, înîn primul
veniturilor, primul rând, rând, aa profiturilor,
profiturilor, în în funcție
funcţie de de conjunctura
conjunctura economică, economică, urmărind urmărind
sau stimularea dezvoltării economice
stabilizarea economiei sau stimularea dezvoltării economice durabile şi asigurarea folosirii mai
stabilizarea economiei durabile și asigurarea folosirii mai
128
128
 forței de
complete aa forței
complete de muncă,
muncă, cucu efectele
efectele sociale
sociale benefice
benefice pe
pe care
care le
le antrenează,
antrenează, are
are o
o mare
mare
în societatea
rezonanță în
rezonanță societatea modernă.
modernă.

9.3. Clasificarea
9.3. Clasificarea impozitelor
impozitelor

Sistemul modern
Sistemul modern de de impunere
impunere promoveazăpromovează o o mare varietate de
mare varietate de impozite,
impozite, iar iar clasificarea
clasificarea
lor
lor poate
poate fi fi efectuată
efectuată după după mai mai multe
multe criterii.
criterii.
Un
Un prim prim criteriu
criteriu de de clasificare
clasificare este este celcel după
după natură natură sau sau forma
forma concretă
concretă de de prelevare
prelevare aa
resurselor la
resurselor dispoziţia autorităților
la dispoziția autorităţilor publice, publice, față față dede care
care impozitele
impozitele se se grupează
grupează în: în:
a) impozite
a) impozite în natură, care
în natură, care s-au s-au practicat
practicat în în fazele
fazele inițiale
inițiale ale ale raporturilor
raporturilor dintredintre stat stat și şi
contribuabili,
contribuabili, cunoscând cunoscând forma forma dărilordărilor de de produse
produse (în (în natură)
natură) sau sau aa prestărilor
prestărilor de de servicii
servicii (de (de
către
către contribuabili)
contribuabili) în în favoarea
favoarea statuluistatului fără fără aa fi fi de
de esență
esenţă financiară;
financiară,
b) impozite
b) impozite în bani, care
în bani, care presupun
presupun prelevareaprelevarea resurselor
resurselor în în formă
formă bănească
bănească constituind
constituind
forma
forma actuală
actuală practicată
practicată în în lumea
lumea civilizată,
civilizată, dar dar au reprezentat și
au reprezentat şi un prim element
un prim element al al finanțelor
finanţelor
publice.
publice.
După
După un un alal doilea criteriu, și
doilea criteriu, şi anume,
anume, după după modul
modul în în care
care se se reflectă
reflectă sarcina
sarcina fiscală
fiscală asupra
asupra
suportatorului, impozitele se împart
suportatorului, impozitele se împart în două mari categorii: în două mari categorii:
a) impozite
a) directe, care
impozite directe, care sunt sunt stabilite
stabilite nominal
nominal în în sarcina
sarcina fiecărui
fiecărui contribuabil
contribuabil și şi sese
încasează direct de la subiecții impozitului, diminuând
încasează direct de la subiecţii impozitului, diminuând veniturile nominale sau averile acestora. veniturile nominale sau averile acestora.
În
În mod
mod firesc,
firesc, în în cazul
cazul acestor
acestor categorii
categorii de de impozite,
impozite, subiectul
subiectul impozitului
impozitului este este și şi suportatorul
suportatorul
sarcinii fiscale.
sarcinii fiscale.
Impozitele
Impozitele directe directe cunoscute
cunoscute sunt sunt grupate,
grupate, la la rândul
rândul lor,lor, înîn alte
alte două
două categorii,
categorii, și şi anume:
anume:
-- impozite
impozite reale reale (obiective),
(obiective), care care au au caca element
element fundamental
fundamental obiectul obiectul impozitului,
impozitului, adică adică
formele concrete
formele concrete de existenţă aa materiei
de existență materiei impozabile
impozabile deținută deținută de de fiecare
fiecare contribuabil.
contribuabil.
-- impozite
impozite personalepersonale (subiective),
(subiective), care care sunt sunt concepute
concepute pornind pornind de de la la subiectul
subiectul
impozitului,
impozitului, cu cu starea
starea sa sa materială
materială și şi socială.
socială.
Dacă
Dacă impozitele
impozitele reale reale se se instituiau
instituiau și şi se
se suportau
suportau numai numai în în funcție
funcţie de de existența
existenţa obiectului
obiectului
impozitului (averi,
impozitului (averi, venituri), indiferent de
venituri), indiferent situația concretă
de situația concretă aa contribuabililor,
contribuabililor, cele cele subiective
subiective au au
în vedere,
în vedere, pe pe lângă
lângă existența
existenţa materiei impozabile, și
materiei impozabile, situația familială
şi situația familială ce ce grevează
grevează asupraasupra puterii
puterii
contributive a subiecților.
contributive a subiecților.
b) impozite
b) indirecte, presupun
impozite indirecte, presupun la la rândul
rândul lor lor reflectarea
reflectarea sarciniisarcinii fiscale
fiscale asupra asupra
suportatorului
suportatorului în mod indirect. Ele operează în mod obişnuit asupra consumatorilor de bunuri și
în mod indirect. Ele operează în mod obișnuit asupra consumatorilor de bunuri şi
servicii,
servicii, prin prin includerea
includerea impozitului
impozitului în în prețul
prețul de vânzare sau
de vânzare sau în în tariful
tariful perceput.
perceput. In In acest
acest caz, caz,
plătitorul
plătitorul direct direct către
către stat stat esteeste oo altă altă persoană
persoană decât decât suportatorul
suportatorul real, real, primul
primul fiindfiind doar doar un un
intermediar între
intermediar între stat
stat șişi cel
cel din urmă, el
din urmă, încasând impozitul
el încasând impozitul prin prin prețul
preţul de vânzare și
de vânzare virându-l la
şi virându-l la
dispoziția statului.
dispoziția statului. Impozitele
Impozitele indirecte indirecte afecteazăafectează (în (în sensul
sensul reducerii)
reducerii) numai numai mărimea
mărimea reală reală aa
veniturilor suportatorilor,
veniturilor suportatorilor, ele ele având
având ca ca efect
efect o o diminuare
diminuare aa puterii puterii de de cumpărare
cumpărare aa veniturilor
veniturilor
nominale realizate
nominale realizate de de consumatorii
consumatorii contribuabili.
contribuabili.
La
La rândul
rândul lor, lor, înîn funcție
funcție de de forma
forma pe pe care
care o îmbracă, impozitele
o îmbracă, impozitele indirecte
indirecte pot pot fi fi grupate
grupate
în:
-- taxe
taxe de de consumație
consumație
-- taxe
taxe vamale
vamale
-- monopoluri
monopoluri fiscale fiscale
-- alte
alte taxe (taxe de
taxe (taxe timbru și
de timbru şi de înregistrare etc.)
de înregistrare etc.)
Dacă
Dacă se are în vedere obiectul impozitelor, acestea se
se are în vedere obiectul impozitelor, acestea se clasifică
clasifică în: în:
a) impozite
a) impozite pe avere, la
pe avere, la care
care materia
materia impozabilă
impozabilă reprezentată
reprezentată de de diferitele
diferitele forme forme de de
concretizare aa averii
concretizare averii (bunuri
(bunuri mobilemobile și şi imobile);
imobile);
b) impozite
b) impozite pe venit, la
pe venit, care materia
la care materia impozabilă
impozabilă este este reprezentată
reprezentată de veniturile realizate
de veniturile realizate
din
din diverse
diverse activități,
activităţi, sub sub diferite
diferite formeforme (salarii,
(salarii, dividende,
dividende, chirii chirii etc.);
etc.);
129
129
 c) impozite
c) impozite pe cheltuieli, care
pe cheltuieli, care au au caca obiect
obiect cheltuielile
cheltuielile efectuate
efectuate pentrupentru achizițiile
achiziţiile de de
bunuri și
bunuri şi servicii,
servicii, caca expresie
expresie aa folosirii
folosirii veniturilor.
veniturilor.
După
După criteriul
criteriul scopului urmărit la
scopului urmărit la instituire,
instituire, se se pot
pot distinge:
distinge:
a) impozite
a) financiare, al
impozite financiare, al căror
căror rol rol principal
principal este este de de aa asigura
asigura procurarea
procurarea resurselor
resurselor
bănești
băneşti necesare
necesare statului.
statului. În În principiu
principiu toatetoate impozitele îndeplinesc acest
impozitele îndeplinesc acest rol,rol, deși
deşi unele
unele au au caca
obiectiv
obiectiv principal,
principal, nu nu atât
atât procurarea
procurarea de de resurse
resurse bănești,
băneşti, cât,cât, mai
mai ales,
ales, realizarea
realizarea unor unor obiective
obiective
de ordin
de ordin social-economic.
social-economic.
b) impozite
b) impozite de ordine sau
de ordine reglatoare aa căror
sau reglatoare căror instituire vizează expres
instituire vizează expres și şi realizarea
realizarea
anumitor obiective
anumitor urmărite de
obiective urmărite de către
către stat,
stat, cumcum ar ar fi,
fi, dede exemplu, îmbunătățirea structurii
exemplu, îmbunătățirea structurii
demografice,
demografice, contractarea manifestării unor fenomene perturbatoare în economia naţională etc.
contractarea manifestării unor fenomene perturbatoare în economia națională etc.
Din
Din acest
acest punct
punct de vedere, în
de vedere, în unele
unele țări,
ţări, mai
mai ales
ales înîn perioadele
perioadele de de supraîncălzire
supraîncălzire aa economiei,
economiei, s-a s-a
și la introducerea unui impozit special menit să atenueze
apelat şi la introducerea unui impozit special menit să atenueze ritmul prea accentuat de creştere
apelat ritmul prea accentuat de creștere
economică
economică prin prin reducerea venitului disponibil
reducerea venitului disponibil pentrupentru consum
consum și şi investiții.
investiţii.
In condiţiile actuale, sistemele fiscale ale diverselor ţări conțin
In condițiile actuale, sistemele fiscale ale diverselor țări impozite care
conţin impozite care au,au, atât
atât rol
rol
financiar
financiar cât cât și
şi rol
rol reglator.
reglator. De De fapt,
fapt, orice
orice impozit
impozit modern
modern cu cu caracter
caracter permanent
permanent include include ambele
ambele
scopuri,
scopuri, contribuind
contribuind atât atât la la mobilizarea veniturilor bugetare,
mobilizarea veniturilor bugetare, cât cât șişi lala reglarea
reglarea unorunor laturi
laturi ale
ale
activității
activităţii economice
economice sau sau sociale.
sociale.
În
În funcție
funcţie de de nivelul instituţional la
nivelul instituțional la care
care se se administrează
administrează impozitele,
impozitele, se se pot
pot distinge:
distinge:
a) impozite
a) impozite generale
generale sau sau federale,
federale, care care sunt instituite și
sunt instituite şi administrate
administrate de de către
către organele
organele
centrale (federale)
centrale (federale) de de stat
stat
b) impozite
b) impozite locale
locale carecare se instituie și
se instituie administrează de
şi administrează de către
către autoritățile
autorităţile publice
publice locale.
locale.
În
În fine,
fine, dacă
dacă se se ia în considerare,
ia în considerare, drept drept criteriu,
criteriu, frecvența
frecvenţa practicării
practicării impozitelor,
impozitelor, în în timp,
timp,
se diferenţiază:
se diferențiază:
-- impozitele permanente, reprezentate
impozitele permanente, reprezentate prin prin forme
forme carecare suntsunt practicate
practicate în în mod
mod continuu
continuu și şi
se regăsesc
se regăsesc cu venituri bugetare curente de-a lungul unor mari perioade de timp;
cu venituri bugetare curente de-a lungul unor mari perioade de timp;
-- impozite incidentale, care
impozite incidentale, care sunt
sunt practicate
practicate cu cu caracter
caracter incidental
incidental în în situații
situaţii conjuncturale,
conjuncturale,
pe
pe parcursul
parcursul unor unor perioade
perioade de timp limitate,
de timp limitate, sau sau înîn funcție
funcţie de de anumite
anumite obiective
obiective urmărite
urmărite de de stat
stat
în situații
în situaţii excepționale
excepționale (de (de exemplu,
exemplu, impozitul
impozitul pe pe averea
averea sau sau profiturile
profiturile obținute
obținute în în perioade
perioade de de
război).
război).

OO categorie
categorie relativ
relativ distinctă
distinctă aa sistemului
sistemului de de prelevări
prelevări obligatorii
obligatorii esteeste reprezentată
reprezentată de de așa-
aşa-
In această categorie se încadrează prelevările realizate
numitele alte taxe. In această categorie se încadrează prelevările realizate în situații specifice de
numitele alte taxe. în situații specifice de
la persoanele
la persoanele fizicefizice și juridice pentru
şi juridice pentru prestarea
prestarea anumitor
anumitor servicii
servicii în în favoarea
favoarea lor. Pentru acest
lor. Pentru acest tip
tip
de
de prelevări
prelevări este este caracteristică
caracteristică contraprestația,
contraprestația, fie fie șişi numai parțială, din
numai parțială, din partea
partea statului,
statului, față
față dede
suma
suma cece se încasează de
se încasează de la
la persoanele
persoanele respective.
respective.
Asemenea situații
Asemenea situaţii se înregistrează înîn sfera
se înregistrează sfera activităților
activităților prestate
prestate de de instituțiile
instituțiile publice
publice cu cu
activitate
activitate nematerială,
nematerială, și şi care încasează pentru
care încasează pentru serviciile
serviciile prestate
prestate anumite
anumite taxe.taxe. Aparent,
Aparent, suma suma
plătită
plătită ar
ar fi în corespondență
fi în corespondenţă cu cu costul
costul realreal al
al serviciilor
serviciilor prestate,
prestate, dardar de de fapt între cele
fapt între cele două
două
mărimi
mărimi nu nu există
există oo relație
relație de echivalență. Suma
de echivalență. Suma plătită
plătită ca taxă depășește
ca taxă depăşeşte cu cu mult
mult costul
costul
serviciilor
serviciilor prestate,
prestate, stabilirea
stabilirea nivelului
nivelului taxei taxei având
având la bază alte
la bază alte criterii
criterii decât
decât costul
costul sau sau
cheltuielile
cheltuielile făcute
făcute de de instituțiile
instituțiile ce ce prestează
prestează asemenea
asemenea servicii.
servicii. Datorită
Datorită acestei
acestei lipsă
lipsă de de
echivalentă
echivalentă intre intre suma
suma plătită
plătită ca ca taxă
taxă și şi costul
costul serviciilor
serviciilor prestate,
prestate, aceste
aceste taxetaxe sunt
sunt asimilate
asimilate
impozitelor,
impozitelor, cea cea mai
mai maremare parte
parte dindin suma
suma prelevată
prelevată avândavând caracterul
caracterul de de transfer
transfer fără
fără echivalență
echivalență
la dispoziția
la dispoziția statului.
statului.
In
In această categorie
această categorie de de taxe
taxe se se includ:
includ:
-- taxe judecătorești, care
taxe judecătoreşti, care se se instituie
instituie în în legătură
legătură directă
directă cu cu introducerea
introducerea de de acțiuni
acţiuni
judecătorești și
judecătoreşti şi judecarea acţiunilor respective la instanțele judecătoreşti, având ca subiecţi
judecarea acțiunilor respective la instanțele judecătorești, având ca subiecți
fizice și
persoanele fizice
persoanele juridice care
şi juridice care solicită
solicită aceste
aceste acțiuni.
acţiuni.

130
130
 -- taxe notariale, care
taxe notariale, care se
se plătesc
plătesc pentru
pentru eliberarea,
eliberarea, legalizarea
legalizarea sausau autentificarea
autentificarea de de diferite
diferite
copii și
acte, copii
acte, şi care
care sunt încasate prin
sunt încasate prin notariate.
notariate.
-- taxe
taxe consulare,
consulare, percepute
percepute pentru
pentru serviciile
serviciile pepe care
care persoanele fizice și
persoanele fizice juridice le
şi juridice le solicită
solicită
consulatelor (de
consulatelor (de exemplu
exemplu obținerea
obţinerea vizeivizei pentru
pentru deplasarea
deplasarea în în străinătate,
străinătate, acordarea
acordarea sau sau
retragerea cetățeniei
retragerea cetăţeniei etc.) etc.)
-- taxe administrative, care
taxe administrative, care auau o o sferă
sferă mai
mai largă
largă dede aplicare,
aplicare, fiind încasate de
fiind încasate de către
către
instituţiile administraţiei de stat pentru eliberarea unor avize, permise, licenţe, autorizaţii etc.
instituțiile administrației de stat pentru eliberarea unor avize, permise, licențe, autorizații etc.
În unele ţări,
În unele țări, pe
pe lângă
lângă impozite
impozite și şi taxe,
taxe, sese mai întâlnesc și
mai întâlnesc contribuțiile, ca
şi contribuțiile, ca prelevări
prelevări
obligatorii la bugetul public. Contribuțiile reprezintă sume încasate de la diferite persoane fizice
obligatorii la bugetul public. Contribuțiile reprezintă sume încasate de la diferite persoane fizice
sau juridice, pentru
sau juridice, pentru anumite
anumite avantaje
avantaje de de care
care acestea
acestea beneficiază
beneficiază din din partea
partea statului.
statului. De De cele
cele mai
mai
multe ori,
multe contribuția se
ori, contribuția se concretizează
concretizează prinprin participarea,
participarea, parțială,
parțială, aa persoanelor
persoanelor fizice
fizice sau
sau juridice
juridice
la acoperirea
la acoperirea cheltuielilor
cheltuielilor efectuate
efectuate de de stat
stat pentru
pentru oferirea
oferirea avantajului
avantajului respectiv
respectiv (de (de exemplu,
exemplu,
contribuţia proprietarilor
contribuția proprietarilor de de terenuri
terenuri lala construirea
construirea uneiunei șosele,
şosele, la
la lucrările
lucrările de de consolidare
consolidare etc.) etc.)

9.4. Elementele
9.4. Elementele tehnice
tehnice ale impozitului și
ale impozitului şi sisteme
sisteme de
de impozitare
impozitare

9.4.1. Elemente
9.4.1. tehnice ale
Elemente tehnice ale impozitului
impozitului
Procurarea resurselor
Procurarea resurselor financiare
financiare la la dispoziția
dispoziţia statului
statului sub sub forma
forma impozitelor
impozitelor presupune presupune un un
ansamblu de
ansamblu elemente și
de elemente şi reglementări
reglementări prin prin carecare se se creează
creează cadrul tehnico-organizatoric și
cadrul tehnico-organizatoric şi
operaţional pentru
operațional pentru instituirea, aşezarea și
instituirea, așezarea încasarea acestora.
şi încasarea acestora.
Principalele
Principalele elemente elemente tehnice tehnice folosite folosite în în practicarea
practicarea impozitelor
impozitelor sunt: sunt: subiectul;
subiectul;
suportatorul; obiectul;
suportatorul; obiectul; sursa;sursa; unitatea
unitatea de de impunere;
impunere; cota cota impozitului;
impozitului; asieta. asieta.
Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este
Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită,
stabilită, prin
prin lege,
lege,
obligaţia de
obligația de plată
plată aa impozitului.
impozitului. Din Din acest
acest motiv,
motiv, subiectul
subiectul se se mai
mai numește
numește și şi plătitor.
plătitor. Tot Tot pentru
pentru
a-l desemna
a-l desemna pe pe subiect,
subiect, este utilizat și
este utilizat şi termenul
termenul de de contribuabil,
contribuabil, semnificând
semnificând persoana persoana fizicăfizică și şi
juridică care,
juridică care, plătind
plătind impozitul,
impozitul, cedează cedează părți părți din veniturile sau
din veniturile sau averile
averile sale sale subsub formă
formă de de
impozite sau
impozite contribuţii obligatorii
sau contribuții obligatorii către către stat. Este, însă,
stat. Este, însă, posibil
posibil ca ca persoana
persoana reprezentând
reprezentând
subiectul
subiectul sau sau plătitorul
plătitorul să să difere
difere de de cea
cea aflatăaflată înîn ipostaza
ipostaza de de contribuabil
contribuabil și şi suportator
suportator efectivefectiv al al
impozitului, adică a sarcinii fiscale. Astfel, dacă acesta
impozitului, adică a sarcinii fiscale. Astfel, dacă acesta este suportat efectiv din venitul sau este suportat efectiv din venitul sau
averea
averea celui
celui care
care îlîl plătește,
plăteşte, subiectul
subiectul este este și contribuabil și
şi contribuabil şi sese confundă
confundă cu cu suportatorul
suportatorul sarciniisarcinii
fiscale.
fiscale. Dacă,
Dacă, însă,însă, impozitul
impozitul plătit plătit dede o o persoană
persoană se se suportă
suportă din venitul /averea
din venitul /averea altei altei persoane,
persoane,
atunci
atunci subiectul
subiectul diferădiferă de de suportator.
suportator.
Suportatorul impozitului
Suportatorul impozitului este este persoana
persoana fizică fizică sau juridică aflată
sau juridică aflată înîn postura
postura de de aa suporta
suporta
efectiv
efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părți din puterea sa de cumpărare, prin efectul de
impozitul plătit, în sensul cedării unei părți din puterea sa de cumpărare, prin efectul de
diminuare aa venitului
diminuare venitului sau sau averii
averii sale
sale (antrenat
(antrenat de de plata
plata impozitului).
impozitului). Acesta Acesta mai mai este cunoscut și
este cunoscut şi
sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia
sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată sarcina fiscală. îi este destinată sarcina fiscală.
suportatorului poate
Persoana suportatorului
Persoana poate fi, fi, deci,
deci, identică
identică sau sau nu nu cu cu cea
cea aa subiectului.
subiectului. În În măsura
măsura în în
care suportatorul este o altă persoană decât subiectul
care suportatorul este o altă persoană decât subiectul impozitului, acesta din urmă plăteşte impozitului, acesta din urmă plătește
impozitul
impozitul către către stat,
stat, dar
dar transferă
transferă sarcină
sarcină fiscală
fiscală asupra
asupra suportatorului
suportatorului de de lala care încasează suma
care încasează suma
plătită
plătită ca impozit. O asemenea situaţie este caracteristică impozitelor indirecte pe cheltuieli, de
ca impozit. O asemenea situație este caracteristică impozitelor indirecte pe cheltuieli, de
tipul taxelor
tipul taxelor de de consumație,
consumaţie, stabilitestabilite ca obligaţie de
ca obligație de plată
plată înîn sarcina
sarcina anumitor
anumitor persoane,
persoane, în în calitate
calitate
subiecţi, dar
de subiecți,
de dar având
având destinatari,
destinatari, și şi deci,
deci, suportatori
suportatori pe pe consumatorii
consumatorii finali. finali. În În acest
acest caz,caz,
încasează impozitul
subiecții încasează
subiecții impozitul de de la la consumatori,
consumatori, odată odată cu cu prețul bunurilor și
preţul bunurilor şi serviciilor vândute,
serviciilor vândute,
iar
iar apoi
apoi îlîl prelevă
prelevă la la dispoziția
dispoziția statului;
statului; consumatorii
consumatorii fiind, fiind, în în fapt,
fapt, suportatorii
suportatorii sarcinii sarcinii fiscale.
fiscale.
și
Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de materie impozabilă,
Obiectul impozitului este cunoscut sub denumirea de materie impozabilă,
reprezentând
reprezentând valori valori subsub diferite
diferite forme
forme ale veniturilor și
ale veniturilor şi averilor
averilor sau sau activități
activităţi aducătoare
aducătoare de valori
de valori
ce intră sub incidența impozitării. În sistemele moderne
ce intră sub incidenţa impozitării. În sistemele moderne de impunere (impozitare), obiectul de impunere (impozitare), obiectul
impozitului
impozitului îlîl constituie,
constituie, mai mai ales, veniturile realizate
ales, veniturile realizate sub sub diverse
diverse formeforme (salarii,
(salarii, profituri,
profituri, etc.),
etc.),
respectiv averile sub forma bunurilor de orice fel deţinute în proprietate sau supuse unor
respectiv averile sub forma bunurilor de orice fel deținute în proprietate sau supuse unor
tranzacții, inclusiv
tranzacții, inclusiv activul
activul net net al întreprinderilor etc.
al întreprinderilor etc.
131
131
 În
În funcție
funcţie de de tipul
tipul de de impozite
impozite practicat,
practicat, obiectele
obiectele acestora
acestora sunt sunt reprezentate
reprezentate prin prin formele
formele
concrete
concrete ale veniturilor sau
ale veniturilor sau averilor
averilor aflateaflate în în diferite
diferite ipostaze.
ipostaze. Între Între acestea:
acestea: la la impozitul
impozitul pe pe
salarii,
salarii, obiectul
obiectul îlîl constituie
constituie salariile brute; la
salariile brute; la impozitul
impozitul pe pe profit,
profit, obiectul
obiectul este este profitul
profitul
impozabil; la
impozabil; la impozitele
impozitele pe pe averea
averea deținută
deţinută în în proprietate,
proprietate, ca ca obiect
obiect clădirile,
clădirile, terenurile,
terenurile,
inventarul
inventarul agricol,
agricol, industrial
industrial etc.; etc.; la la cele
cele pe pe consum,
consum, ca ca obiect
obiect se se consideră
consideră aa fi fi produsele
produsele
(industriale, agricole
(industriale, agricole etc.)
etc.) sau
sau serviciilor
serviciilor destinate
destinate consumului
consumului etc. etc.
Sursa impozitului
Sursa impozitului desemnează
desemnează substanța substanța sau valoarea din
sau valoarea din care
care se se preia
preia sau sau se se suportă
suportă
impozitul, presupunând o diminuare a ei. Ea se confundă,
impozitul, presupunând o diminuare a ei. Ea se confundă, adesea, cu obiectul impozitului adesea, cu obiectul impozitului
(materia
(materia impozabilă),
impozabilă), iar iar formele
formele obișnuite
obişnuite sub sub carecare se se constituie
constituie sunt sunt celecele ale ale veniturilor
veniturilor
realizate şi, uneori, ale averilor deţinute. Alteori, aceasta diferă de obiect, cum este cazul
realizate și, uneori, ale averilor deținute. Alteori, aceasta diferă de obiect, cum este cazul la la
impozitele
impozitele pe pe diferite
diferite activități
activități (comerciale,
(comerciale, profesii profesii libere)
libere) sau sau pe pe unele
unele forme
forme ale ale averii
averii (clădiri
(clădiri
etc.), în care
etc.), în care sursa
sursa este venitul obținut
este venitul obținut din din acea
acea activitate
activitate sau sau dindin exploatarea
exploatarea averii.averii.
Unitatea de
Unitatea impunere este
de impunere este concretizată
concretizată prin unitatea de
prin unitatea de măsură
măsură în în baza
baza căreia căreia se se
dimensionează
dimensionează materia materia impozabilă.
impozabilă. Astfel, Astfel, în în cazul
cazul impozitelor
impozitelor pe venit, unitatea
pe venit, unitatea de de impunere
impunere se se
confundă
confundă cu cu unitatea
unitatea monetară
monetară aa statului
statului respectiv.
respectiv. În În alte
alte cazuri
cazuri (la terenuri, la
(la terenuri, la clădiri),
clădiri), unitatea
unitatea
de
de impunere
impunere este însăși unitatea
este însăşi unitatea de de măsură
măsură în în care
care se se exprimă
exprimă obiectulobiectul sau sau materia
materia impozabilă,
impozabilă,
(metri pătrați,
(metri pătraţi, hectare, tone, capacitatea cilindrică etc.).
hectare, tone, capacitatea cilindrică etc.).
impozitului, cunoscută
Cota impozitului,
Cota cunoscută și şi sub
sub denumirea
denumirea de de cotacota de de impozitare,
impozitare, exprimă exprimă mărimea mărimea
procentuală
procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă, respectiv suma stabilită ca
a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă, respectiv suma stabilită ca
impozit
impozit pe unitatea de
pe unitatea de măsură
măsură aa obiectului
obiectului respectiv.
respectiv.
Asieta desemnează
Asieta desemnează un un ansamblu
ansamblu de de modalități
modalităţi și şi procedee
procedee tehnice folosite de
tehnice folosite de organele
organele
fiscale la
fiscale aşezarea, calcularea,
la așezarea, urmărirea și
calcularea, urmărirea încasarea impozitelor,
şi încasarea impozitelor, respectiv respectiv reglementările
reglementările prin prin
care
care sese pune
pune în în aplicare
aplicare realizarea
realizarea impozitului
impozitului ca venit al
ca venit al statului.
statului. Uneori,
Uneori, asieta
asieta este
este definită
definită sau sau
interpretată
interpretată în în sensul
sensul de bază de
de bază de calcul
calcul aa impozitului,
impozitului, tinzându-se
tinzându-se aa fi fi confundată
confundată cu cu materia
materia
impozabilă
impozabilă sau sau obiectul
obiectul impozitului.
impozitului.
Tot ca
Tot ca termeni
termeni tehnici
tehnici se folosesc și
se folosesc şi noțiunile
noţiunile de de impunere,
impunere, impozitare
impozitare sau, sau, mai mai recent,
recent,
fiscalizare, semnificând
fiscalizare, semnificând un un complex
complex de de lucrări
lucrări care încep cu
care încep cu identificarea
identificarea și şi evaluarea
evaluarea materiei materiei
și se finalizează prin stabilirea
impozabile (obiectelor impozitului) şi se finalizează prin stabilirea sumei de plată ca impozit în
impozabile (obiectelor impozitului) sumei de plată ca impozit în
sarcina subiecților
sarcina subiecţilor acestuia.
acestuia.

9.4.2 Sisteme
9.4.2 de impozitare
Sisteme de impozitare
Teoria și
Teoria şi practica
practica fiscală
fiscală consemnează
consemnează diferite
diferite modalități
modalități tehnice de impozitare,
tehnice de impozitare, care
care se
se
delimitează,
delimitează, în în funcție
funcție de
de regimul
regimul distribuirii obligațiilor ce
distribuirii obligațiilor ce revin
revin contribuabililor, în două
contribuabililor, în două mari
mari
sisteme:
sisteme:
-- sistemul
sistemul impozitelor
impozitelor dede repartiție
repartiție
-- sistemul
sistemul impozitelor
impozitelor dede cotitate
cotitate

Sistemul impozitelor
Sistemul impozitelor de repartiție aa apărut
de repartiție încă din
apărut încă din perioada
perioada feudalismului,
feudalismului, și şi presupune
presupune
mai
mai întâi stabilirea a sumei globale a impozitelor de încasat la nivelul organelor centrale ale
întâi stabilirea a sumei globale a impozitelor de încasat la nivelul organelor centrale ale
statului, în funcție
statului, în funcție dede necesarul
necesarul de de venituri
venituri al statului. Această
al statului. Această sumă sumă eraera apoi
apoi repartizată
repartizată pe pe
unități din treaptă în treaptă, corespunzător organelor
unități administrativ-teritoriale, din treaptă în treaptă, corespunzător organelor administrative ale
administrativ-teritoriale, administrative ale
statului. De
statului. De lala unitatea administrativ-teritorială de
unitatea administrativ-teritorială bază (de
de bază (de exemplu
exemplu comuna)
comuna) avea avea loc
loc
defalcarea, pe
defalcarea, pe subiecte
subiecte sau
sau obiecte
obiecte impozabile,
impozabile, aa sumei sumei atribuite.
atribuite. La acest sistem
La acest sistem dede determinare
determinare
aa cuantumului
cuantumului impozitului
impozitului de de plătit
plătit s-a renunţat la
s-a renunțat începutul perioadei
la începutul perioadei capitaliste,
capitaliste, în în principal
principal
datorită
datorită nerespectării
nerespectării cerințelor
cerinţelor de de echitate
echitate fiscală.
fiscală. În În stabilirea
stabilirea sumei totale aa impozitelor
sumei totale impozitelor ce ce
trebuiau încasate la
trebuiau încasate la nivelul
nivelul statului,
statului, dar dar și în defalcarea
şi în defalcarea ei ei pe
pe fiecare
fiecare unitate
unitate administrativ-
administrativ-
teritorială,
teritorială, respectiv
respectiv pepe contribuabili,
contribuabili, nu nu era
era luată
luată în în considerare
considerare situația economico-socială aa
situaţia economico-socială
acestora.
acestora. Ca urmare, apăreau situaţii inechitabile în care sarcina fiscală prezenta diferențieri
Ca urmare, apăreau situații inechitabile în care sarcina fiscală prezenta diferențieri mari,
mari,
constatate
constatate prin
prin raportarea
raportarea sumei
sumei de de plată
plată lala materia
materia impozabilă
impozabilă reală.
reală.
132
132
 Sistemul impozitelor
Sistemul impozitelor de cotitate presupune
de cotitate presupune efectuareaefectuarea calculelor calculelor în în sens
sens invers:
invers: se se
porneşte de
pornește de la identificarea și
la identificarea şi evaluarea materiei impozabile,
evaluarea materiei impozabile, inclusiv inclusiv aa impozitului
impozitului aferent, aferent, în în
sarcina
sarcina fiecărui
fiecărui contribuabil, trecându-se apoi
contribuabil, trecându-se apoi la însumarea, înîn cascadă,
la însumarea, cascadă, aa impozitului
impozitului de de plată
plată la la
nivelul
nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale,
fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, până până la la nivelul
nivelul administrației
administraţiei centrale centrale de de stat.
stat.
sistem este practicat în prezent în toate țările, fiind
Acest sistem este practicat în prezent în toate țările, fiind mai adecvat cerinţelor de echitate în
Acest mai adecvat cerințelor de echitate în
plan
plan fiscal,
fiscal, inclusiv
inclusiv prin prin posibilitatea
posibilitatea aplicării aplicării unui unui tratament
tratament diferențiat
diferențiat contribuabililor,
contribuabililor, în în
funcţie de situația economico-socială a acestora.
funcție de situația economico-socială a acestora.
Prin prisma modalităților
Prin prisma modalităţilor tehnice tehnice de impozitare folosite
de impozitare folosite în în diverse
diverse țări,ţări, înîn diferite
diferite etapeetape
ale evoluţiei lor, se disting două mari sisteme, cu impact deosebit de pregnant asupra gradului de
ale evoluției lor, se disting două mari sisteme, cu impact deosebit de pregnant asupra gradului de
echitate
echitate fiscală
fiscală ::
1.
1. impunerea
impunerea în în sume
sume fixe;fixe;
2.
2. impunerea
impunerea în în cote
cote procentuale.
procentuale. Aceasta, Aceasta, la la rândul
rândul său, său, poate
poate fi fi concepută:
concepută: în în cote
cote
procentuale proporționale;
procentuale proporţionale; în în cote
cote procentuale
procentuale progresive;
progresive; în în cote
cote procentuale
procentuale regresive.
regresive.
Impunerea
Impunerea în în sume
sume fixe,fixe, presupune
presupune stabilirea
stabilirea prin prin act act normativ
normativ aa unor unor sume sume de de mărime
mărime
fixă,
fixă, caca impozit
impozit datorat,datorat, pe pe un un subiect
subiect sau sau pe unitate de
pe unitate de măsură
măsură aa materiei
materiei impozabile.
impozabile.
În feudalism și chiar la începuturile capitalismului
În feudalism şi chiar la începuturile capitalismului s-a practicat o variantă s-a practicat o variantă aa impunerii
impunerii în în
sumă
sumă fixă fixă stabilită
stabilită pe pe persoană
persoană și şi cunoscută
cunoscută sub sub denumirea
denumirea de de "capitație",
"capitaţie", care care eraera profund
profund
inechitabilă pentru că avea în vedere doar existenta în sine a individului. Aceasta nu ținea seamă
inechitabilă pentru că avea în vedere doar existenta în sine a individului. Aceasta nu ținea seamă
situația materială
de situația
de materială și şi cu
cu atât
atât mai
mai puțin
puţin de de cea
cea socială
socială aa subiectelor,
subiectelor, presupunând
presupunând oo sarcină sarcină egalăegală
în sens pur matematic, dar foarte greu de
pentru toţi, în sens pur matematic, dar foarte greu de suportat de cei fără venit sau cu venituri
pentru toți, suportat de cei fără venit sau cu venituri
(averi)
(averi) mici,
mici, comparativ
comparativ cu cu ceicei cu venituri (averi)
cu venituri (averi) mari mari sau sau foarte
foarte mari.mari. În variante mai
În variante mai moderne,
moderne,
impunerea
impunerea în sume fixe mai este aplicată numai asupra anumitor obiecte ale impozitului pe
în sume fixe mai este aplicată numai asupra anumitor obiecte ale impozitului pe avere
avere
(terenuri,
(terenuri, clădiri)
clădiri) și unor bunuri
şi aa unor bunuri de de consum,
consum, urmărindu-se
urmărindu-se și şi atingerea
atingerea altor altor obiective
obiective de de ordin
ordin
economic sau
economic sau social.
social.
Impunerea
Impunerea în în cote
cote procentuale
procentuale proporționale
proporționale presupune presupune stabilirea stabilirea impozitelor
impozitelor de de plată
plată
prin aplicarea
prin aplicarea unei unei cote cote procentuale
procentuale fixe fixe asupra
asupra materiei
materiei impozabile,
impozabile, care variază ca
care variază ca mărime.
mărime.
Această
Această metodă metodă de de impozitare
impozitare asigură asigură egalitatea
egalitatea contribuabililor
contribuabililor în în fața
faţa impozitului
impozitului prin prin prisma
prisma
cotei procentuale
cotei procentuale fixe fixe de de impozit,
impozit, dar dar și şi o diferenţiere aa mărimii
o diferențiere mărimii impozitului
impozitului suportat suportat prin prin
variația cuantumului
variaţia cuantumului mărimii mărimii materiei materiei impozabile.
impozabile. Aplicarea Aplicarea cotei cotei procentuale
procentuale fixe fixe asupra
asupra
cuantumului
cuantumului variabil variabil al al materiei
materiei impozabile,
impozabile, conduce conduce la la suportarea
suportarea unui unui impozit,
impozit, cu cu atâtatât mai
mai
mare,
mare, cu cât materia impozabilă realizată este mai mare şi invers. Această modalitate de
cu cât materia impozabilă realizată este mai mare și invers. Această modalitate de
impunere
impunere răspunde, răspunde, în în bună
bună măsură,
măsură, principiile
principiile de de echitate,
echitate, dar dar diferențierea
diferenţierea contribuției
contribuţiei care care
proporțional cu
creşte proporțional
crește cu mărimea
mărimea materiei materiei impozabile,
impozabile, reflectă reflectă numai numai parțialparțial diferența
diferenţa de de putere
putere
contributivă
contributivă dintre dintre subiecți.
subiecţi.
La
La rândul
rândul său, său, impunerea
impunerea în în cote
cote procentuale
procentuale progresive
progresive urmărește urmărește aplicareaaplicarea principiilor
principiilor
de echitate
de diferenţiind sarcina
echitate diferențiind sarcina fiscală,
fiscală, atâtatât prin
prin mărimea
mărimea diferită diferită aa cotei cotei procentuale
procentuale aplicate,
aplicate, cât cât
și
ŞI prin variația cuantumului
prin variaţia cuantumului materiei materiei impozabile
impozabile realizate realizate ca ca bază
bază de de calcul
calcul aa impozitului.
impozitului. Ea Ea
include
include o o anumită
anumită progresivitate
progresivitate aa nivelului nivelului cotei cotei de de impunere
impunere aflată aflată în în corespondență
corespondență cu cu
creşterea materiei
creșterea materiei impozabile.
impozabile. În În acest
acest caz,caz, ritmul
ritmul de de creștere
creştere aa impozitului
impozitului îlîl devansează
devansează pe pe cel
cel
al materiei
al impozabile și
materiei impozabile şi antrenează
antrenează creșterea creşterea mai mai accentuată
accentuată aa sarcinii sarcinii fiscale
fiscale pe pe măsură
măsură ce ce
sporeşte puterea
sporește puterea contributivă
contributivă aa subiecților,subiecţilor, distingându-se
distingându-se două variante de
două variante de aplicare,
aplicare, și şi anume:
anume:
progresivitatea simplă și progresivitatea
progresivitatea simplă şi progresivitatea compusă sau pe tranșe. compusă sau pe tranșe.
În varianta impunerii
În varianta impunerii în în cote
cote progresive
progresive simple, simple, cota cota de de impunere
impunere crește creşte progresiv,
progresiv, fie fie
într-un ritm constant, fie într-un
într-un ritm constant, fie într-un ritm variabil. Pot rezulta, astfel, diferențieri ale sarcinii fiscale,
ritm variabil. Pot rezulta, astfel, diferențieri ale sarcinii fiscale,
deoarece
deoarece în în ambele
ambele variantevariante ale ale progresivității
progresivităţii simple, simple, impozitul
impozitul crește, creşte, subsub impactul
impactul creșterii
creşterii
materiei impozabile, pe de o parte şi al cotei procentuale de impozit, pe de altă parte. Suma
materiei impozabile, pe de o parte și al cotei procentuale de impozit, pe de altă parte. Suma
impozitului
impozitului de de plată
plată va va rezulta,
rezulta, în în principiu,
principiu, ca ca produs
produs între între cuantumul
cuantumul materiei materiei impozabile
impozabile
dobândite
dobândite de de către
către un un contribuabil
contribuabil și şi cota
cota procentuală
procentuală progresivă progresivă corespunzătoare
corespunzătoare mărimii mărimii
acesteia.
acesteia.

133
133
 În varianta progresivității
În varianta progresivităţii compuse compuse (pe (pe tranșe)
tranşe) premisele
premisele impunerii
impunerii progresive
progresive se se mențin,
menţin,
iar
iar asupra
asupra gradului
gradului de de echitate
echitate fiscală
fiscală operează,
operează, atât atât creșterea
creşterea progresivă
progresivă aa cotelorcotelor de de impozit,
impozit, cât cât
și variația materiei
şi variația materiei impozabile.
impozabile. Dar, Dar, în în acest
acest caz,caz, impozitul
impozitul de de plată
plată se se determină
determină pornindpornind de de la la
divizarea
divizarea materiei
materiei impozabile
impozabile pe pe părți
părți sau tranşe, de
sau tranșe, de mărimi
mărimi predeterminate
predeterminate prin prin lege,
lege, cărora
cărora le le
corespund cote
corespund cote procentuale
procentuale progresive progresive de de impozit,
impozit, de de asemenea,
asemenea, prestabilite
prestabilite pentrupentru fiecarefiecare
tranșă. În
tranșă. În funcție
funcţie de de nivelul tranșei înîn care
nivelul tranşei care se încadrează mărimea
se încadrează mărimea materieimateriei impozabile
impozabile deținutedeţinute de de
contribuabil,
contribuabil, impozitul impozitul rezultă rezultă aplicând
aplicând cota cota procentuală
procentuală progresivăprogresivă corespunzătoare
corespunzătoare fiecărei fiecărei
anterioare și
tranşe anterioare
tranșe însumând, în
şi însumând, în final,
final, impozitul
impozitul calculat,calculat, parțial,
parţial, pe pe fiecare tranșă. La
fiecare tranșă. La același
același
rezultat,
rezultat, se se ajunge
ajunge dacă dacă în în stabilirea
stabilirea impozitului
impozitului de de plată
plată (în(în sarcina
sarcina uneiunei persoane)
persoane) se urmărește
se urmăreşte
încadrarea în tranșa corespunzătoare a materiei impozabile
încadrarea în tranşa corespunzătoare a materiei impozabile realizate de aceasta şi se calculează realizate de aceasta și se calculează
impozitul
impozitul în în două
două etape,
etape, astfel:
astfel:
-- se identifică,
se identifică, mai întâi,mai întâi, impozitul
impozitul prevăzutprevăzut în în lege
lege corespunzător
corespunzător tranșei tranşei anterioare
anterioare celei celei
la
la care
care se se situează
situează materiamateria impozabilă
impozabilă supusă supusă impozitării;
impozitării,;
-- se
se determină
determină separat separat impozitul
impozitul aferentaferent diferenței
diferenţei de de materie
materie impozabilă
impozabilă ce ce se încadrează
se încadrează
în tranșa
în tranşa următoare,
următoare, prin prin aplicarea
aplicarea asupra asupra acesteia
acesteia aa cotei cotei procentuale
procentuale progresive
progresive (superioare)
(superioare)
corespunzătoare
corespunzătoare ei, însumându-se, în
ei, însumându-se, în final,
final, cele
cele două două mărimi
mărimi ale ale impozitului
impozitului rezultat.
rezultat.
Este
Este de de admis
admis că, că, folosită judicios, impunerea
folosită judicios, impunerea în în cote
cote procentuale
procentuale progresive
progresive pe pe tranșe
tranşe ale ale
materiei
materiei impozabile,
impozabile, aplicată aplicată pe pe scară
scară largă
largă în în cazul
cazul când când obiectul
obiectul impozitului
impozitului îlîl constituie
constituie
venitul, asigură
venitul, asigură cel cel mai înalt grad
mai înalt grad de de echitate
echitate fiscală.
fiscală.
În
În fine,
fine, impunerea
impunerea în în cote
cote procentuale
procentuale regresiveregresive presupune
presupune ca, ca, înîn calcularea
calcularea impozitului,
impozitului,
cotele
cotele procentuale
procentuale să să scadă
scadă pe pe măsura
măsura creșterii
creşterii cuantumului
cuantumului materiei materiei impozabile
impozabile realizate
realizate de de unun
subiect.
subiect. Aceasta
Aceasta înseamnă înseamnă că că sarcina
sarcina fiscală
fiscală se se reduce
reduce mai mai accentuat
accentuat față faţă dede creșterea
creşterea puterii puterii
contributive a subiectului, ca urmare a cotei
contributive a subiectului, ca urmare a cotei procentuale regresive cu care se calculează procentuale regresive cu care se calculează
impozitul,
impozitul, ceea ceea ce ce se se află
află în în flagrantă
flagrantă contradicție
contradicţie cu cu principiile
principiile de de echitate.
echitate.
Deşi, sistemele actuale de impunere nu folosesc explicit cotele procentuale
Deși, sistemele actuale de impunere nu folosesc explicit cotele procentuale regresive,
regresive, în în
mod implicit,
mod implicit, se se ajunge
ajunge la la o situație de
o situație de acest
acest fel,fel, înîn condițiile
condiţiile specifice
specifice impozitelor
impozitelor indirecte,
indirecte, de de
tipul taxelor
tipul taxelor de consumaţie. Acestea
de consumație. Acestea antrenează
antrenează o o sarcină
sarcină fiscală
fiscală care
care se se modifică
modifică în în raport
raport invers
invers
cu
cu puterea
puterea contributivă
contributivă aa suportatorilor.
suportatorilor. Astfel, Astfel, se se constată
constată că, că, chiar
chiar în în condițiile
condiţiile unui unui venit total
venit total
egal,
egal, familiile
familiile cu cu un un număr
număr mare mare de de membri
membri și şi unun venit mediu mai
venit mediu mai mic mic realizează
realizează un un consum
consum
mai mare
mai mare de bunuri și
de bunuri şi servicii
servicii grevate
grevate de de taxe
taxe de consumaţie, suportând
de consumație, suportând deci deci unun impozit
impozit care care
creşte proporțional
crește proporţional cu cu consumul.
consumul. Or, Or, prinprin raportarea
raportarea impozitului
impozitului suportatsuportat la la venitul
venitul din din care
care se se
suportă,
suportă, sarcina sarcina fiscalăfiscală sporește
sporeşte chiar chiar mai mai multmult decât decât scade venitul, semnificând
scade venitul, semnificând o o evoluție
evoluție
inversă
inversă progresivității
progresivităţii impunerii impunerii și şi cerințelor
cerințelor de de echitate.
echitate.
Dimpotrivă,
Dimpotrivă, nivelul mai redus al consumului realizat
nivelul mai redus al consumului realizat de de familiile
familiile cu venituri mari,
cu venituri mari,
presupunând
presupunând contribuții contribuții sub sub formă
formă de de taxe
taxe de de consumație
consumaţie mai mai mici,
mici, conduce
conduce la la oo reducere
reducere aa
sumei impozitului
sumei impozitului suportat suportat din din venitul realizat și
venitul realizat şi implicit
implicit aa sarcinii
sarcinii fiscale
fiscale ce ce revine
revine procentual,
procentual,
ceea
ceea cece echivalează
echivalează cu cu o o impunere
impunere în în cote
cote procentuale
procentuale regresive. Regresivitatea și
regresive. Regresivitatea şi inechitatea
inechitatea
fiscală devin cu atât mai accentuate, cu cât diferențele
fiscală devin cu atât mai accentuate, cu cât diferenţele între veniturile mari şi cele mici, pe între veniturile mari și cele mici, pe de de oo
parte și
parte între consumurile
şi între consumurile realizate realizate de de familii,
familii, pe pe de de altă
altă parte,
parte, sunt
sunt maimai pronunțate.
pronunţate.

9.5.
9.5. Trăsăturile
Trăsăturile distinctive
distinctive și
şi formele
formele impozitelor
impozitelor directe
directe

Evoluţia impozitelor
Evoluția impozitelor directe
directe este
este strâns
strâns legată
legată dede dezvoltarea
dezvoltarea economiei,
economiei, deoarece
deoarece aceste
aceste
impozite
impozite sese stabilesc
stabilesc pe
pe anumite
anumite obiecte
obiecte materiale,
materiale, genuri
genuri dede activități
activităţi sau
sau pe
pe venituri.
venituri.
Impozitele
Impozitele directe, fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de
directe, fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele
impunere. Ele
s-au practicat și
s-au practicat în orânduirile
şi în orânduirile precapitaliste, însă oo extindere
precapitaliste, însă extindere și şi o
o diversificare
diversificare mai pronunţată au
mai pronunțată au
cunoscut abia în capitalism. Cu deosebire în primele decenii
cunoscut abia în capitalism. Cu deosebire în primele decenii ale secolului XX, în loculale secolului XX, în locul
aşezate pe
impozitelor așezate
impozitelor pe obiecte
obiecte materiale
materiale sausau diferite
diferite activități,
activităţi, cum
cum sunt
sunt cele comerciale și
cele comerciale şi
industriale, (impozite reale) au fost introduse impozitele stabilite pe diferite venituri sau averi
industriale, (impozite reale) au fost introduse impozitele stabilite pe diferite venituri sau averi

134
134
(impozite
(impozite personale),
personale), care care au au dusdus la la extinderea
extinderea bazei bazei de de impunere
impunere prin prin includerea
includerea în în categoria
categoria
plătitorilor
plătitorilor dede impozite
impozite și şi aa marii
marii mase muncitorilor și
mase aa muncitorilor şi funcționarilor.
funcţionarilor.
În
În sfera
sfera impozitelor
impozitelor directe directe se se includ
includ numeroase
numeroase forme forme de de prelevări
prelevări obligatorii,
obligatorii, ce ce sunt
sunt
caracterizate
caracterizate prinprin faptul
faptul că că sunt
sunt stabilite
stabilite nominal
nominal în în sarcina
sarcina fiecărui
fiecărui contribuabil
contribuabil și şi se încasează
se încasează
impozitului, diminuând veniturile nominale
direct de la subiecţii impozitului, diminuând veniturile nominale sau, în anumite situații, chiar
direct de la subiecții sau, în anumite situații, chiar
averile acestora.
averile acestora. La impozitele directe,
La impozitele subiectul și
directe, subiectul şi destinatarul
destinatarul legal legal sunt
sunt reprezentate
reprezentate de de aceeași
aceeaşi
persoană.
persoană.
Dincolo
Dincolo de trăsăturile generale
de trăsăturile generale specifice
specifice impozitelor,
impozitelor, impozitelor
impozitelor directe directe le le sunt
sunt
anumite trăsături, ce le diferențiază de
caracteristice anumite trăsături, ce le diferențiază de celelalte prelevări obligatorii şi care
caracteristice celelalte prelevări obligatorii și care
delimitează
delimitează rolul
rolul lorlor economic
economic și şi social.
social.
trăsătură importantă
Astfel, oo trăsătură
Astfel, importantă aa impozitelor
impozitelor directe directe este este reprezentată
reprezentată de de faptul
faptul că că înîn sfera
sfera
lor pot
lor pot fifi respectate principiile de
respectate principiile de echitate
echitate fiscală.
fiscală. Deoarece
Deoarece echitatea
echitatea fiscalăfiscală presupune
presupune
diferențierea sarcinii
diferențierea sarcinii fiscale
fiscale în în raport
raport cu cu puterea
puterea contributivă,
contributivă, dar dar și şi cu situația socială
cu situația socială aa
contribuabililor, o
contribuabililor, o asemenea
asemenea cerință cerință nu nu poate
poate fi fi respectată
respectată decât decât în în cazul
cazul impozitelor
impozitelor directe,directe, care care
au caracter
au caracter nominativ.
nominativ.
O altă trăsătură distinctivă
O altă trăsătură distinctivă aa impozitelor
impozitelor directe directe o o reprezintă
reprezintă caracterul
caracterul deflaționist
deflaţionist al al
acestora. Impozitele
acestora. Impozitele directe,directe, fiind fiind suportate
suportate directdirect din din veniturile nominale ale
veniturile nominale ale contribuabililor,
contribuabililor,
condiţionează mărimea
condiționează mărimea venituluivenitului disponibil,
disponibil, și şi astfel
astfel posibilitățile
posibilitățile de consum și
de consum și investiții,
investiţii,
respectiv
respectiv cererea
cererea agregată.
agregată. În În acest
acest context,
context, se se constată
constată că că o o creștere
creştere aa impozitelor
impozitelor directe directe poate poate
acționa și
acționa şi ca o cale de combatere a inflației.
ca o cale de combatere a inflației.
Tot
Tot caca o trăsătură aa impozitelor
o trăsătură impozitelor directe directe poatepoate fi fi menționată transparenţa acestora,
menţionată transparența acestora, în în
sensul că fiecare contribuabil poate cunoaște sarcina fiscală
sensul că fiecare contribuabil poate cunoaşte sarcina fiscală reală pe care o suportă, modul de reală pe care o suportă, modul de
determinare acesteia și
determinare aa acesteia şi alte
alte elemente
elemente tehnice specifice. Majoritatea
tehnice specifice. Majoritatea impozitelor
impozitelor directe directe au au lala
bază
bază sistemul
sistemul declarațiilor
declaraţiilor de de impunere,
impunere, fie fie pepe propria
propria răspundere,
răspundere, fie fie declarația
declaraţia unei unei terţeterțe
persoane,
persoane, în în care trebuiesc precizate
care trebuiesc precizate toate toate elementele
elementele necesare necesare pentrupentru determinarea
determinarea materiei materiei
impozabile și
impozabile şi chiar
chiar aa sumei sumei de de plată.
plată. Din Din acest
acest motiv,motiv, sarcinasarcina fiscală
fiscală este este percepută
percepută la la
dimensiunile sale
dimensiunile sale reale,
reale, la la fel
fel caca șişi orice
orice modificare
modificare ce ce survine
survine în în mărimea
mărimea acesteia.
acesteia.
Transparenţa impozitelor
Transparența impozitelor directe directe reprezintă
reprezintă însă, însă, dintr-un
dintr-un anumit
anumit punct punct de de vedere,
vedere, un un
motiv pentru care flexibilitatea acestora ca instrumente
motiv pentru care flexibilitatea acestora ca instrumente de politică fiscală este mai redusă. de politică fiscală este mai redusă.
Reacţia contribuabililor
Reacția contribuabililor la la majorarea
majorarea sarcinii sarcinii fiscale
fiscale directedirecte este este de de multe
multe ori ori considerabilă,
considerabilă,
afectând
afectând posibilitatea utilizării impozitelor directe ca instrumente de politică fiscală
posibilitatea utilizării impozitelor directe ca instrumente de politică fiscală în în
combaterea
combaterea supraîncălzirii
supraîncălzirii economiei.
economiei. Prin Prin comparație,
comparaţie, așa aşa cumcum se se va
va vedea
vedea ulterior, impozitele
ulterior, impozitele
indirecte au caracter voalat, ascuns, sarcina fiscală reală și
indirecte au caracter voalat, ascuns, sarcina fiscală reală şi variațiile acesteia fiind mult mai variațiile acesteia fiind mult mai greugreu
de perceput.
de perceput.

9.5.1. Impozitele
9.5.1. Impozitele pe
pe venituri
venituri
O
O primă
primă formă
formă aa impozitelor
impozitelor pe venituri este
pe venituri este reprezentată
reprezentată de de impozitul
impozitul pe pe veniturile
veniturile
fizice, ai
persoanelor fizice,
persoanelor ai cărui
cărui subiecți
subiecţi sunt
sunt reprezentați,
reprezentaţi, în în principiu,
principiu, de toate persoanele
de toate persoanele fizice
fizice cu
cu
domiciliu în statul respectiv și și alte persoane care realizează
domiciliu în statul respectiv şi chiar şi alte persoane care realizează venituri pe teritoriul țării
chiar venituri pe teritoriul țării
respective. Anumite
respective. Anumite categorii
categorii de de persoane
persoane sunt sunt considerate,
considerate, prinprin lege,
lege, caca fiind
fiind scutite
scutite de de obligația
obligaţia
de
de aa plăti
plăti impozit
impozit pe venit, si
pe venit, si anume:
anume: pensionari,
pensionari, elevi,
elevi, studenți,
studenţi, pentru
pentru veniturile realizate sub
veniturile realizate sub
formă
formă de de pensii, burse. In
pensii, burse. In condiții
condiții de de reciprocitate
reciprocitate convenite
convenite întreîntre ţări,
țări, pot
pot fi
fi scutiți
scutiți dede obligația
obligaţia
de
de aa plăti
plăti impozit
impozit pe venit și
pe venit diplomaţii străini.
şi diplomații străini.
Obiectul
Obiectul impozitului
impozitului îlîl reprezintă veniturile realizate
reprezintă veniturile realizate de de persoanele
persoanele fizice
fizice dindin diferitele
diferitele
surse
surse :salarii
:salarii pentru
pentru munca
munca prestată,
prestată, dividende, venituri din
dividende, venituri închirieri, veniturile
din închirieri, veniturile realizate
realizate din
din
exercitarea unei profesii libere etc.
exercitarea unei profesii libere etc.
Baza
Baza impozabilă
impozabilă este este stabilită, în principiu,
stabilită, în principiu, prin
prin diferența
diferenţa dintre
dintre veniturile brute obținute
veniturile brute obținute
și unele cheltuieli aferente realizării
şi unele cheltuieli aferente realizării lor. lor.

135
135
 Impozitul pe
Impozitul pe venit
venit se se poate aşeza fie
poate așeza fie individual,
individual, pentru pentru fiecarefiecare persoană
persoană care care realizează
realizează
venituri,
venituri, fie fie colectiv,
colectiv, pentru pentru ansamblul
ansamblul veniturilor
veniturilor realizate realizate de de membrii
membrii unei unei familii
familii sau sau
gospodării
gospodării etc. etc. Impunerea
Impunerea globală globală aa veniturilor
veniturilor realizate realizate la la nivelul
nivelul unei unei familii
familii esteeste considerată
considerată
mai
mai echitabilă
echitabilă prin prin prisma
prisma corespondenței
corespondenţei cu cu puterea
puterea contributivă
contributivă pe pe membru
membru de de familie,
familie, dar dar este
este
dezavantajoasă
dezavantajoasă pentru pentru familiile
familiile în în care
care ambiiambii soți soți realizează venituri, impactul
realizează venituri, impactul progresivității
progresivităţii
cotelor de
cotelor de impozit
impozit fiind fiind mai mai puternic.
puternic.
Din
Din punct punct de vedere al
de vedere al modalităților
modalităţilor de de impunere
impunere se se pot întâlni sisteme
pot întâlni sisteme diferite,
diferite, mai mai ales
ales
în cazul
în veniturilor realizate
cazul veniturilor realizate din din maimai multe multe surse.surse. In In acest
acest sens sens se se potpot distinge
distinge următoarele
următoarele
sisteme:
sisteme:
-- impunerea
impunerea separată separată pe pe fiecare
fiecare sursă sursă de de proveniență
proveniență aa veniturilor. veniturilor. Ca Ca modalități
modalităţi
practice
practice se se pot pot utiliza
utiliza fie fie mai
mai multemulte impozite
impozite diferite, diferite, corespunzătoare
corespunzătoare unei unei anumite
anumite surse surse de de
(sau categorie de activitate), fie un impozit
proveniență (sau categorie de activitate), fie un impozit unic, dar cu cote procentuale diferențiate
proveniență unic, dar cu cote procentuale diferențiate
pe sursele
pe sursele de provenienţă aa veniturilor.
de proveniență veniturilor.
-- impunerea globală,
impunerea globală, care care presupune
presupune cumularea cumularea tuturor tuturor veniturilor realizate de
veniturilor realizate de persoana
persoana
respectivă, din
respectivă, din toate
toate sursele
sursele de venituri, și
de venituri, şi apoi
apoi aplicarea
aplicarea unui unui singur
singur impozit,
impozit, cu cu oo cotă cotă
proporțională sau
proporțională sau progresivă.
progresivă.
Impunerea
Impunerea separată separată pe pe fiecare
fiecare sursă sursă de venit este
de venit este maimai avantajoasă
avantajoasă pentru pentru cei cei ce ce obțin
obţin
venituri
venituri din din mai mai multe
multe surse, surse, deoarece
deoarece cotele progresive afectează
cotele progresive afectează în în maimai micămică măsură
măsură venitul venitul
supus
supus impozitării.
impozitării. In In cazul
cazul impunerii
impunerii globale, globale, impactul impactul progresivității
progresivității cotelor cotelor de de impozitare
impozitare
asupra veniturilor
asupra veniturilor cumulate cumulate din din diferite
diferite sursesurse este este maimai accentuat.
accentuat.
Pentru determinarea obligației de
Pentru determinarea obligaţiei de plată pot fi utilizate cote plată pot fi utilizate cote proporționale
proporționale sau sau progresive.
progresive.
În unele ţări,
În unele țări, venitul
venitul impozabil
impozabil este este supus
supus mai întâi impunerii
mai întâi impunerii în în cote
cote proporționale,
proporţionale, pe pe fiecare
fiecare
sursă de venit în parte, și apoi, după cumularea veniturilor
sursă de venit în parte, şi apoi, după cumularea veniturilor şi determinarea venitului global, și determinarea venitului global,
progresive. Cea
impunerii progresive.
impunerii Cea mai mai des utilizată este
des utilizată este impunerea
impunerea în în cote
cote progresive
progresive compuse. compuse.
Sistemele de impunere a veniturilor persoanelor fizice din multe ţări includ
Sistemele de impunere a veniturilor persoanelor fizice din multe țări includ și şi o o serie
serie de de
elemente
elemente ce vizează realizarea
ce vizează realizarea unor unor obiective
obiective ale ale politicii
politicii economico-sociale,
economico-sociale, cu cu diferențieri
diferențieri
semnificative de
semnificative de lala oo țară
ţară la la alta.
alta. De De exemplu,
exemplu, în în unele
unele ţărițări nu nu sunt
sunt luate
luate în în calculul
calculul impozitului
impozitului
alocaţiile și
alocațiile indemnizaţiile cu
şi indemnizațiile cu caracter
caracter social, social, dobânzile
dobânzile primite primite la împrumuturile acordate
la împrumuturile acordate
statului,
statului, sporurile
sporurile de venit realizate
de venit realizate în în condiții
condiţii excepționale.
excepționale.
Din punct
Din punct de de vedere
vedere al al cheltuielilor
cheltuielilor care care se se pot
pot deduce
deduce din din venitul
venitul brut pentru calcularea
brut pentru calcularea
venitului impozabil,
venitului impozabil, în în majoritatea
majoritatea ţărilor țărilor sunt sunt admise:
admise: cheltuielile
cheltuielile legate legate de de realizarea veniturilor
realizarea veniturilor
(pentru veniturile
(pentru realizate din
veniturile realizate din exercitarea
exercitarea unei unei profesii
profesii libere);
libere), cheltuieli
cheltuieli profesionale
profesionale (cheltuieli
(cheltuieli
cu
cu formarea
formarea profesională);
profesională); primele primele de de asigurare;
asigurare; cheltuielicheltuieli medicale,
medicale, pierderi înregistrate înîn anii
pierderi înregistrate anii
anteriori ( în cazul societăților la
anteriori ( în cazul societăților de persoane), contribuțiile la asigurările sociale. De obicei, pentru
de persoane), contribuțiile asigurările sociale. De obicei, pentru
categorii de
anumite categorii
anumite de cheltuieli
cheltuieli deductibile
deductibile se se stabilesc
stabilesc anumiteanumite limite limite legale
legale ce ce nunu pot
pot fi fi depășite.
depăşite.
În
În afara acestor cheltuieli, în majoritatea ţărilor care practică impunerea globală aa
afara acestor cheltuieli, în majoritatea țărilor care practică impunerea globală
veniturilor persoanelor
veniturilor persoanelor fizice fizice se se mai
mai acordă
acordă subiecților impozabili și
subiecților impozabili şi deduceri
deduceri personale,
personale, cu cu
semnificația unor sume fixe ce se scad, necondiționat, din venitul brut pentru determinarea
semnificația unor sume fixe ce se scad, necondiționat, din venitul brut pentru determinarea
venitului impozabil.
venitului impozabil.
tendință pe
Ca tendinţă
Ca pe planplan mondial
mondial se se remarcă
remarcă faptul faptul că încasările provenite
că încasările provenite din din impozitele
impozitele
aşezate asupra
așezate asupra veniturilor persoanelor fizice
veniturilor persoanelor fizice cunosc
cunosc oo creșterecreştere continuă,
continuă, deținânddeținând o o pondere
pondere tot tot
mai
mai mare
mare în în totalul
totalul sumelor
sumelor înscrise înscrise înîn buget, buget, comparativ
comparativ cu cu cele
cele provenite
provenite din din impozitele
impozitele
percepute
percepute pe veniturile persoanelor
pe veniturile persoanelor juridice juridice (societățile
(societăţile de de capital).
capital).
OO aa douadoua maremare formă formă aa impozitelor
impozitelor pe venit este
pe venit este reprezentată
reprezentată de de impozitul
impozitul pe pe veniturile
veniturile
persoanelor juridice, ce are ca subiecți întreprinderile,
persoanelor juridice, ce are ca subiecţi întreprinderile, organizaţiile, asociaţiile de persoane, organizațiile, asociațiile de persoane,
societățile
societăţile de persoane și
de persoane şi societățile
societățile de de capital.
capital.
Pentru stabilirea
Pentru stabilirea impozitului
impozitului pe pe profitul
profitul realizat
realizat de de persoanele
persoanele juridice, juridice, în în unele
unele țări ţări sese
acelaşi sistem
foloseşte același
folosește sistem de de impunere
impunere ca ca în în cazul veniturilor realizate
cazul veniturilor realizate de de persoanele
persoanele fizice, fizice, iar iar înîn
altele
altele se
se practică
practică un un sistem
sistem distinct.
distinct. În În general,
general, modul modul în în care
care se se realizează
realizează impunerea
impunerea profituluiprofitului
136
136
 realizat de
realizat de persoanele
persoanele juridicejuridice este este determinat
determinat de de organizarea
organizarea acestora,acestora, ca ca societăți
societăţi de de persoane
persoane
sau
sau ca
ca societăți
societăţi de de capital.
capital.
În
În cazul
cazul societăților
societăţilor de de persoane
persoane impunerea
impunerea veniturilor
veniturilor se se face
face frecvent
frecvent pe pe baza sistemului
baza sistemului
aplicat veniturilor
aplicat realizate de
veniturilor realizate de persoanele
persoanele fizice, fizice, deoarece
deoarece este este dificil
dificil de de realizat
realizat o o distincție
distincţie între între
averea fiecăreia dintre persoanele asociate și patrimoniul
averea fiecăreia dintre persoanele asociate şi patrimoniul societăţii respective. societății respective.
În
În schimb,
schimb, la la societățile
societăţile de de capital
capital poate
poate fi fi făcută
făcută oo demarcație
demarcaţie netă între averea
netă între averea personală
personală
aa acționarilor și
acţionarilor şi patrimoniul societăţii, deoarece acționarii răspund pentru actele şi faptele
patrimoniul societății, deoarece acționarii răspund pentru actele și faptele
societății
societății numai
numai în în limitele
limitele părții
părții de de capital
capital pe pe care
care oo dețin.
dețin.
Profitul impozabil
Profitul impozabil este este un un profit
profit real,
real, stabilit
stabilit pe pe baza
baza datelor
datelor contabile
contabile ce ce pot
pot fi
fi controlate
controlate
de
de organele
organele fiscale,
fiscale, care care îlîl pot
pot corecta. Determinarea profitului
corecta. Determinarea profitului brut brut se se face
face luând
luând în în considerare
considerare
trei
trei elemente:
elemente: profitulprofitul brut brut al al activității
activităţii de de bază,
bază, profitul
profitul din din activități auxiliare și
activități auxiliare şi anumite
anumite
câștiguri
câştiguri de de capital
capital (financiare).
(financiare).
Profitul
Profitul impozabil
impozabil se se determină
determină pe baza relației
pe baza relației ::
PI=
PI = PB PB -D – D++ CN; CN; undeunde
PB —– profitul
PB profitul brutbrut
D –
D — deduceri (contribuţii pentru
deduceri (contribuții pentru constituirea
constituirea unor unor fonduri
fonduri speciale,
speciale, unele
unele venituri
venituri etc.) etc.)
CN –
CN -— cheltuieli
cheltuieli nedeductibile
nedeductibile (de (de regulă
regulă cheltuieli
cheltuieli care care nu nu suntsunt aferente
aferente realizării
realizării
veniturilor și
veniturilor şi cheltuieli
cheltuieli ce ce depășesc
depăşesc anumite anumite limite limite legale)
legale)
În
În raport
raport cu cu destinațiile
destinațiile date date profitului,
profitului, în în practică
practică se întâlnesc mai
se întâlnesc mai multe variante de
multe variante de
impunere:
impunere:
a)
a) sese aplică
aplică impozitul
impozitul la întregul profit
la întregul profit impozabil,
impozabil, înainte înainte de de a a se
se fi
fi stabilit
stabilit și şi repartizat
repartizat
dividendele,
dividendele, iar apoi se aplică separat un impozit pe dividende. Această variantă este criticată
iar apoi se aplică separat un impozit pe dividende. Această variantă este criticată
pentru
pentru caracterul
caracterul dublu dublu al al impozitării
impozitării părții părţii dindin profit
profit repartizată
repartizată pentru pentru plata
plata dividendelor.
dividendelor.
b) se
b) se supune
supune impozitului
impozitului numai numai parteapartea din din profit
profit care
care ia ia forma
forma dividendelor,
dividendelor, scutindu-se
scutindu-se
de impozit
de impozit partea
partea din din profit
profit rămasă
rămasă la la dispoziția
dispoziţia societății
societăţii de de capital
capital pentru
pentru reinvestire.
reinvestire. Această Această
variantă este
variantă este considerată
considerată ca ca fiind
fiind stimulatorie
stimulatorie pentru pentru că că oferă
oferă avantaje
avantaje pentrupentru profitul
profitul reinvestit,
reinvestit,
societățile
societățile fiindfiind cointeresate
cointeresate în în repartizarea
repartizarea profitului
profitului într-o într-o măsură măsură în în care
care să să favorizeze
favorizeze
producției și
creşterea producției
creșterea şi modernizarea
modernizarea activității.activităţii.
c)
c) se supune impozitării numai partea
se supune impozitării numai partea din din profit
profit care
care rămâne
rămâne la la dispoziția
dispoziţia societății
societăţii de de
scutindu-se de
capital, scutindu-se
capital, de impozit
impozit partea partea acordată
acordată ca ca dividende.
dividende. Această variantă este
Această variantă este criticată
criticată
pentru că
pentru că este
este inechitabilă
inechitabilă și şi nestimulativă
nestimulativă din din punct
punct de vedere al
de vedere al interesului
interesului societății
societății de de capital
capital
în reinvestirea
în reinvestirea profitului.
profitului.
d)
d) sese impun
impun separat
separat profitul
profitul rămas rămas la la dispoziția
dispoziţia societății
societăţii de capital și
de capital şi separat
separat dividendele
dividendele
plătite
plătite acționarilor.
acţionarilor. Această Această ultimă variantă este
ultimă variantă este mai mai larglarg acceptată,
acceptată, prin prin prisma
prisma cerințelor
cerinţelor de de
echitate fiscală.
echitate fiscală.

9.5.2. Impozitele
9.5.2. Impozitele pe avere.
pe avere.
Obiectul impozitelor
Obiectul impozitelor pe pe avere
avere este
este reprezentat
reprezentat de de bunurile mobile și
bunurile mobile şi mobile
mobile deținute
deţinute în în
proprietate de
proprietate de persoanele fizice și
persoanele fizice şi juridice.
juridice.
Chiar
Chiar dacă impozitele pe avere
dacă impozitele pe avere ocupă
ocupă un un loc
loc mai
mai puțin
puţin important
important decâtdecât impozitele
impozitele
moderne asupra
moderne veniturilor și
asupra veniturilor şi cheltuielilor,
cheltuielilor, nu nu trebuie neglijat aportul
trebuie neglijat aportul lor lor lala constituirea
constituirea
resurselor financiare
resurselor financiare publice, precum și
publice, precum şi rolul
rolul lor
lor de
de instrumente
instrumente de de politică
politică fiscală,
fiscală, utilizate
utilizate
creşterea echității
pentru creșterea
pentru echităţii înîn societate.
societate. Argumentele
Argumentele în în favoarea
favoarea impozitului
impozitului pe pe avere
avere sese bazează
bazează
pe concepte
pe concepte morale, etice și
morale, etice şi politice
politice folosite
folosite de de stat
stat înîn susținerea
susținerea necesității
necesităţii aplatizării
aplatizării
inegalităților
inegalităților sociale.
sociale.
Argumentele împotriva impozitării
Argumentele împotriva impozitării averii
averii sunt
sunt în în principal
principal de de natură
natură economică
economică și și
practică. Pentru mulți
practică. Pentru economişti, impozitarea
mulţi economiști, impozitarea averii
averii reprezintă
reprezintă o o atingere
atingere inadmisibilă
inadmisibilă aa
dreptului
dreptului dede proprietate,
proprietate, pentru
pentru că că ea
ea se
se manifestă
manifestă printr-o
printr-o suprapunere
suprapunere de de cheltuieli,
cheltuieli, pepe dede o o
parte,
parte, iar,
iar, pe
pe dede altă
altă parte,
parte, impozitul vizează oo avere
impozitul vizează avere formată
formată prin prin economisirea veniturilor
economisirea veniturilor

137
137
impozitate anterior.
impozitate anterior. De aici, slaba
De aici, slaba consimțire contribuabililor și
consimţire aa contribuabililor şi marea
marea nepopularitate
nepopularitate aa
impozitelor
impozitelor pe pe avere.
avere. Chiar
Chiar dacădacă efectele
efectele economice
economice negative
negative ale ale acestui
acestui impozit
impozit nu nu pot
pot fifi
măsurate
măsurate cu cu exactitate,
exactitate, în în opinia
opinia celor
celor mai
mai mulți economişti un
mulți economiști un astfel
astfel de de impozit
impozit descurajează
descurajează
economisirea și
economisirea şi reduce
reduce oferta
oferta dede capital
capital înîn economie.
economie.
Impozitele pe
Impozitele pe avere
avere se diferențiază pe
se diferențiază trei mari
pe trei mari categorii:
categorii:
-- impozite
impozite propriu-zise
propriu-zise pe avere, care
pe avere, care au au ca
ca obiect,
obiect, înîn principiu,
principiu, bunurile imobile și
bunurile imobile şi chiar
chiar
mobile
mobile în în care
care sese concretizează
concretizează averea
averea deținută
deţinută de de diferitele
diferitele persoane
persoane fizice fizice șişi juridice.
juridice. Ca Ca forme
forme
se disting mai ales impozitul pe
ale impozitelor pe averea propriu-zisă se disting mai ales impozitul pe activul net şi impozitul pe
ale impozitelor pe averea propriu-zisă activul net și impozitul pe
proprietăți
proprietăți imobiliare.
imobiliare.
-- impozite
impozite pe averii, care
circulaţia averii,
pe circulația care sese practică
practică înîn situațiile
situaţiile în în care
care averea
averea se se transmite,
transmite, ca ca
drept
drept dede proprietate,
proprietate, întreîntre persoane.
persoane. Variantele
Variantele sub sub care
care sese practică
practică asemenea
asemenea impozite
impozite sunt sunt
delimitate
delimitate în în raport
raport cucu modul
modul de transmitere aa averii:
de transmitere averii: impozitul
impozitul pe pe succesiuni,
succesiuni, impozitul
impozitul pe pe
donațiuni sau
donațiuni sau impozitul
impozitul pe pe actele
actele de vânzare-cumpărare.
de vânzare-cumpărare.
-- impozite
impozite pe creşterea sau
pe creșterea sau pe sporul de
pe sporul avere, care
de avere, care auau înîn vedere
vedere situații
situaţii înîn care
care averea
averea
deţinută de
deținută de o o persoană
persoană sporește
sporeşte fără
fără aa presupune
presupune eforturi
eforturi din
din partea
partea proprietarului,
proprietarului, ci ci caca urmare
urmare aa
influenţei unor
influenței factori exogeni.
unor factori exogeni. Ca Ca forme
forme ale ale impozitelor
impozitelor pe creşterea averii
pe creșterea averii se întâlnesc
se întâlnesc
impozitul
impozitul pe pe plusul
plusul de valoare imobiliară
de valoare imobiliară și şi impozitul
impozitul pe pe sporul
sporul de de avere
avere dobândit
dobândit în în perioadele
perioadele
de
de război.
război.

9.6.
9.6. Trăsăturile
Trăsăturile distinctive
distinctive și
şi formele
formele impozitelor
impozitelor indirecte
indirecte

Impozitele indirecte
Impozitele indirecte se se definesc
definesc prin incidenţa indirectă
prin incidența indirectă pe pe care
care o o au
au asupra veniturilor și
asupra veniturilor şi
persoanelor care suportă sarcina fiscală. In acest sens, este
persoanelor care suportă sarcina fiscală. In acest sens, este de remarcat faptul că subiectul sau de remarcat faptul că subiectul sau
plătitorul
plătitorul unuiunui impozit
impozit indirect
indirect diferădiferă de de suportatorul
suportatorul efectiv efectiv al al sarcinii
sarcinii fiscale.
fiscale. Astfel,
Astfel, sumelesumele
plătite ca impozite indirecte de către agenții
plătite ca impozite indirecte de către agenţii economici sunt recuperate, prin preţurile de vânzare
economici sunt recuperate, prin prețurile de vânzare
ale
ale bunurilor
bunurilor sau sau serviciilor vândute de
serviciilor vândute de la la cumpărătorii
cumpărătorii și şi utilizatorii
utilizatorii lor, lor, care
care suntsunt în în fapt
fapt
suportatorii din
suportatorii din propriile
propriile venituri
venituri ale ale acestor
acestor impozite.
impozite.
În
În apariția
apariţia și şi evoluția
evoluţia impozitelor
impozitelor indirecte
indirecte s-au s-au manifestat
manifestat anumite
anumite tendințe
tendinţe legate,
legate, fie fie de
de
satisfacerea
satisfacerea nevoilor
nevoilor de de resurse
resurse financiare
financiare ale ale statului,
statului, fie fie dede preocupările
preocupările pentru pentru asigurarea
asigurarea unei unei
echități
echităţi fiscale
fiscale sporite.
sporite. În În acest
acest context,
context, raporturile
raporturile de de mărime
mărime dintredintre impozitele
impozitele directe directe și şi cele
cele
indirecte
indirecte în în cadrul
cadrul resurselor
resurselor fiscalefiscale au au suferit
suferit modificări
modificări evidente
evidente prin prin prisma
prisma ponderilor
ponderilor
de fiecare în totalul acestor resurse, înregistrându-se
deţinute de fiecare în totalul acestor resurse, înregistrându-se mutații care exprimă şi opțiuni
deținute mutații care exprimă și opțiuni de de
politică
politică fiscală
fiscală diferite,
diferite, pornind
pornind și şi de
de la
la avantajele
avantajele sau sau dezavantajele
dezavantajele fiecăruia,
fiecăruia, inclusiv
inclusiv de de lala
de împotrivire a suportatorilor, mult mai atenuată
reacția de împotrivire a suportatorilor, mult mai atenuată în cazul impozitelor indirecte.
reacția în cazul impozitelor indirecte.
În
În aceste
aceste condiții,
condiţii, la finele secolului
la finele secolului trecut trecut ponderea
ponderea impozitelor
impozitelor indirecteindirecte în în totalul
totalul
resurselor fiscale ale diferitelor state lua valori cel mai adesea
resurselor fiscale ale diferitelor state lua valori cel mai adesea cuprinse între 20% şi 35%, cu cuprinse între 20% și 35%, cu
variații importante de
variații importante de la țară la
la oo ţară la alta,
alta, respectiv
respectiv de de lala oo perioadă
perioadă la la alta.
alta.
Ca tehnici
Ca financiare, impozitele
tehnici financiare, impozitele indirecteindirecte au au fost
fost considerate
considerate mai mai puținpuţin evoluate,
evoluate,
comparativ
comparativ cu cu impozitele
impozitele directe,
directe, satisfăcând
satisfăcând în în mai
mai mică
mică măsură
măsură criteriile
criteriile de de echitate
echitate fiscală
fiscală și şi
pe cele
pe cele de de instrumente
instrumente de de influențare
influențare aa vieţii economico-sociale. În
vieții economico-sociale. În acest
acest sens,
sens, Victor
Victor Slăvescu
Slăvescu
aprecia
aprecia că că înîn România
România interbelică,
interbelică, ponderea
ponderea prea prea mare mare aa impozitelor
impozitelor indirecte
indirecte față faţă dede cele
cele directe
directe
în resursele
în resursele bugetare
bugetare exprimăexprimă un un nivel
nivel maimai redus
redus de de educațiune
educaţiune fiscală.
fiscală.
acelaşi aspect,
Sub același
Sub aspect, se se poate
poate aprecia
aprecia că că după
după ce ce înîn fazele
fazele inițiale
inițiale ale ale capitalismului
capitalismului
impozitele
impozitele indirecte
indirecte reprezentau
reprezentau o o resursă
resursă financiară
financiară majoră majoră pentru
pentru stat,stat, odată
odată cu cu trecerea
trecerea la la
redus sensibil,
sistemul impozitelor personale ponderea lor s-a redus sensibil, mai ales, după cel de-al doilea
sistemul impozitelor personale ponderea lor s-a mai ales, după cel de-al doilea
război
război mondial,
mondial, deși deşi în în ultima
ultima perioadă
perioadă se se constată
constată oo revenire
revenire aa importanței
importanţei lor lor șişi o o creștere
creştere aa
încasărilor sub această formă la
încasărilor sub această formă la bugetele publice. bugetele publice.
Impozitele indirecte
Impozitele indirecte se se diferențiază
diferențiază în în sistemul
sistemul resurselor
resurselor financiare
financiare publicepublice prin prin mai mai
multe trăsături.
multe trăsături.

138
138
 O trăsătură aa impozitelor
O trăsătură impozitelor indirecte indirecte constă constă în în caracterul
caracterul regresiv regresiv al sarcinii fiscale.
al sarcinii fiscale.
Deoarece cotele
Deoarece cotele utilizate
utilizate pentru pentru calculul
calculul acestor acestor impoziteimpozite nu nu suntsunt diferențiate
diferenţiate în în funcție
funcție de de
venitul, averea sau
venitul, averea situaţia personală
sau situația personală aa celor celor ce ce cumpără
cumpără mărfurilemărfurile sau sau apelează
apelează la la serviciile
serviciile ce ce
fac
fac obiectul
obiectul impozitelor,
impozitelor, ele ele lasă
lasă impresia
impresia că că ar ar afecta veniturile consumatorilor
afecta veniturile consumatorilor în în aceeași
aceeaşi
măsură.
măsură. În realitate, ele afectează în mod deosebit veniturile mici, deoarece se percep, de regulă,
În realitate, ele afectează în mod deosebit veniturile mici, deoarece se percep, de regulă,
la bunurile
la bunurile de de larg
larg consum,
consum, care deţin o
care dețin o pondere
pondere însemnatăînsemnată înîn consumul consumul personal. personal. Dacă Dacă raportăm
raportăm
impozitele indirecte
impozitele indirecte plătite plătite la veniturile diferitelor
la veniturile diferitelor categoriicategorii socialesociale sau sau persoane
persoane observăm observăm că că
ponderea
ponderea acestora
acestora (în venituri) este
(în venituri) este cu cu atâtatât maimai mare mare cu cu cât venitul este
cât venitul este mai mai mic, mic, ceea ceea ce ce
echivalează cu o impunere regresivă a veniturilor.
echivalează cu o impunere regresivă a veniturilor. Mai mult, relația specifică dintre aceste Mai mult, relația specifică dintre aceste
impozite și
impozite şi consumul
consumul de bunuri și
de bunuri şi servicii
servicii duce duce la la creșterea
creşterea sarcinii
sarcinii fiscale
fiscale direct
direct proporțional
proporțional cu cu
creşterea consumului
creșterea consumului acestora acestora care, care, la la rândul
rândul său, său, se se distribuie
distribuie neuniform
neuniform pe pe indivizi,
indivizi, fiind fiind maimai
ridicat pentru
ridicat pentru familiile
familiile cu cu unun numărnumăr mai mai maremare de de membri
membri și şi mai
mai mic mic în în situația
situaţia inversă.
inversă. În În
consecință, admițând
consecință, admițând determinarea
determinarea sub sub formă
formă de de cotă cotă procentuală,
procentuală, acestea acestea apar apar cu cu atât
atât maimai mici
mici
cu
cu cât venitul pe
cât venitul pe oo persoană
persoană este este maimai mare,mare, la la un un consum
consum de de mărime
mărime egală, egală, ceea ceea ce ce semnifică
semnifică
regresivitatea impunerii.
regresivitatea impunerii. Din aceeaşi perspectivă,
Din aceeași perspectivă, impozitele impozitele indirecte
indirecte sunt inechitabile, în
sunt inechitabile, în sfera
sfera
lor
lor neputând
neputând fi fi aplicate
aplicate principiile
principiile de de echitate
echitate aa impunerii. impunerii. Datorită Datorită modului modului specific specific de de
transmitere
transmitere aa sarcinii sarcinii fiscale,
fiscale, în în cazul
cazul acestor
acestor impozite
impozite nu nu operează
operează nici nici criteriul
criteriul venitului
venitului minim minim
neimpozabil.
neimpozabil. Persoanele care realizează venituri sub nivelul minim considerat prin lege ca
Persoanele care realizează venituri sub nivelul minim considerat prin lege ca
neimpozabil
neimpozabil nu nu suntsunt scutite
scutite de de impozitele
impozitele indirecte indirecte ci, ci, dimpotrivă,
dimpotrivă, suportă suportă oo cotă cotă procentuală
procentuală de de
impozit ce
impozit ce revine
revine mai mai mare mare la la venitul realizat. În
venitul realizat. În aceste
aceste condiții,
condiţii, familiile
familiile cu cu mulți
mulţi copii copii suntsunt
supuse
supuse unei
unei sarcinisarcini fiscale
fiscale deosebit
deosebit de de mari,
mari, datorită
datorită consumului
consumului lor lor de bunuri strict
de bunuri strict necesare
necesare
traiului, inevitabil
traiului, inevitabil mai mai mare.mare.
O
O altă trăsătură, atribuită
altă trăsătură, atribuită dintr-un
dintr-un anumit anumit unghi unghi de de abordare,
abordare, rezidă rezidă în în caracterul
caracterul benevol benevol
(facultativ)
(facultativ) al al impozitelor
impozitelor indirecte,indirecte, ceea ceea ce ce presupune
presupune că că suportatorii
suportatorii acestora acestora apar apar în în situația
situația de de
contribuabili
contribuabili numai numai în în măsura
măsura în în care
care achiziționează
achiziționează și şi consumă
consumă bunuri bunuri și şi servicii
servicii în în alal căror
căror preț
preţ
sunt incluse
sunt incluse impozitele
impozitele indirecte.indirecte. De fapt, caracterul
De fapt, caracterul benevol benevol este formal și
este formal şi nereal,
nereal, pentru
pentru că, că, dede
regulă,
regulă, impozitele
impozitele indirecte indirecte se se așează
aşează asupra vânzărilor de
asupra vânzărilor de bunuri
bunuri și şi servicii
servicii de de strictă
strictă necesitate.
necesitate.
În
În acest
acest sens,
sens, Maurice
Maurice Duverger Duverger este este de de părere
părere că că "în "în cazul
cazul impozitelor
impozitelor indirecte indirecte nu nu este
este vorba
vorba de de
oo constrângere politică, cum se întâmplă la impozitele
constrângere politică, aşa cum se întâmplă la impozitele directe, ci una de ordin economic."
așa directe, ci una de ordin economic."
consumului și
Evitarea consumului
Evitarea şi suportării
suportării impozitelor
impozitelor indirecte indirecte prin prin abstinență
abstinenţă este este imposibilă
imposibilă pentru pentru că că
necesitățile
necesităţile fiziologice de consum au un efect de constrângere mai puternic chiar decât
fiziologice de consum au un efect de constrângere mai puternic chiar decât
constrângerile
constrângerile administrative.
administrative.
Tot
Tot o caracteristică aa impozitelor
o caracteristică impozitelor indirecte indirecte se se consideră
consideră aa fi fi randamentul
randamentul fiscal fiscal ridicat
ridicat ce ce
se
se poate
poate realiza,
realiza, atât atât prin prin prisma
prisma cheltuielilor
cheltuielilor mai mai reduse
reduse de de colectare
colectare aa acestora acestora ca ca venit
venit al al
statului, cât și și
statului, cât şi prin cea a ariei largi de aplicare şi volumului mare al încasărilor la bugetele
prin cea a ariei largi de aplicare volumului mare al încasărilor la bugetele
publice.
publice.
Caracteristic pentru
Caracteristic pentru impozitele
impozitele indirecte indirecte este este și şi modul
modul cum cum acestea
acestea afectează
afectează formarea
formarea și şi
utilizarea veniturilor
utilizarea suportatorilor. Sub
veniturilor suportatorilor. Sub acestacest aspectaspect este este specific
specific faptulfaptul că că eleele nu nu afectează
afectează
nominale, ci
veniturile nominale,
veniturile ci numai
numai pe pe cele
cele reale.
reale. Această
Această caracteristică
caracteristică decurge decurge din din raportul
raportul lor lor direct
direct
cu
cu cheltuirea veniturilor, majorând
cheltuirea veniturilor, majorând prețul bunurilor și
preţul bunurilor şi serviciilor
serviciilor cumpărate.
cumpărate. Ele Ele determină
determină astfel astfel
scăderea
scăderea puterii
puterii de de cumpărare
cumpărare aa veniturilor veniturilor nominale,
nominale, ceea ceea ce înseamnă că
ce înseamnă venitul real
că venitul real devine
devine
inferior celui
inferior celui nominal
nominal care care se se menține
menţine constant.
constant.
Efectul de
Efectul de creștere
creştere aa prețurilor
preţurilor generat generat de de practicarea
practicarea impozitelor
impozitelor indirecte indirecte se se poate
poate
reflecta asupra procesului de depreciere monetară, ceea ce le caracterizează şi ca factor cu
reflecta asupra procesului de depreciere monetară, ceea ce le caracterizează și ca factor cu
potențial de
potențial de amplificare
amplificare aa inflației.inflației.
Impozitele
Impozitele indirecte indirecte se se caracterizează
caracterizează și prin sensibilitate
şi prin sensibilitate sporită sporită față față de de conjunctura
conjunctura
economică, deoarece
economică, deoarece ele ele operează
operează asupra volumului vânzărilor,
asupra volumului vânzărilor, care care crește
creşte în în fazele
fazele de de “boom”
“boom”
economic și
economic şi se se reduce
reduce în în fazele
fazele de de declin,
declin, ceea ceea ce ce determină
determină fluctuații
fluctuații corespunzătoare
corespunzătoare ale ale
încasărilor bugetare.
încasărilor bugetare.

139
139
 În
În fine,
fine, impozitele
impozitele indirecte
indirecte și
și sarcina
sarcina fiscală
fiscală aferentă
aferentă lor
lor au
au un
un caracter
caracter voalat,
voalat, ascuns,
ascuns,
deoarece ele
deoarece ele nunu se se instituie nominal și
instituie nominal şi se
se manifestă
manifestă înîn contextul
contextul cheltuielilor
cheltuielilor de de consum
consum care
care
vizează bunuri
vizează bunuri și şi servicii
servicii cucu regim
regim diferit
diferit dede impozitare
impozitare prin
prin preț. De aceea,
preţ. De aceea, este
este de
de admis
admis căcă
puţini oameni
puțini oameni îşi își daudau seama
seama ce ce mare
mare parte
parte aa veniturilor
veniturilor lor
lor este
este absorbită
absorbită de de impozitele
impozitele pe pe
consum, ceea
consum, ceea ce justifică și
ce justifică reacțiile de
şi reacțiile împotrivire mai
de împotrivire mai slabe
slabe din
din partea
partea acestora.
acestora.
Principalele forme
Principalele forme aleale impozitelor
impozitelor indirecte
indirecte sunt
sunt taxele
taxele de de consumație,
consumaţie, monopolurile
monopolurile
fiscale și
fiscale şi taxele
taxele vamale.
vamale.

9.6.1. Taxele
9.6.1. Taxele de
de consumație.
consumație.
Taxele de
Taxele consumaţie operează
de consumație operează ca ca impozite
impozite indirecte
indirecte în în strânsă
strânsă legătură
legătură cu cu satisfacerea
satisfacerea
nevoilor de
nevoilor de consum
consum ale populaţiei, fiind
ale populației, fiind incluse
incluse în în prețurile
preţurile de vânzare ale
de vânzare ale bunurilor
bunurilor și şi
serviciilor.
serviciilor. Sunt Sunt avuteavute în în vedere
vedere numeroase
numeroase bunuri bunuri de de consum,
consum, între între care
care celecele alimentare,
alimentare, textile,
textile,
bunuri industriale(
bunuri industriale( în în măsura
măsura în în care
care acestea
acestea din urmă sunt
din urmă sunt destinate
destinate utilizatorilor
utilizatorilor finali).finali).
Impozitele sub
Impozitele sub forma
forma taxelor
taxelor de de consumație
consumaţie au au fost
fost instituite
instituite inițial
inițial asupra
asupra anumitor
anumitor
și servicii, pentru ca ulterior să se înregistreze
categorii de bunuri şi servicii, pentru ca ulterior să se înregistreze o extindere a sferei de aplicare,
categorii de bunuri o extindere a sferei de aplicare,
ajungându-se
ajungându-se în în final
final la la aa sese lua
lua ca bază de
ca bază de impunere
impunere volumul volumul total total al vânzărilor, indiferent
al vânzărilor, indiferent de de
structura internă a vânzărilor
structura internă a vânzărilor respective. respective.
Taxele de
Taxele consumaţie pot
de consumație pot fifi delimitate
delimitate în în următoarele
următoarele categorii:
categorii:
-- taxe
taxe speciale de consumaţie, care vizează anumite bunuri
speciale de consumație, care vizează anumite bunuri sau sau servicii
servicii care,care, de de regulă,
regulă,
sunt de
sunt de larg
larg consum.
consum.
taxe generale
-- taxe generale pe vânzări, care
pe vânzări, care se se percep
percep la vânzarea tuturor
la vânzarea bunurilor și
tuturor bunurilor şi serviciilor,
serviciilor,
indiferent de
indiferent de destinația
destinația lor. lor.
Taxele speciale
Taxele speciale de de consumație,
consumaţie, cunoscutecunoscute și şi sub
sub denumirea
denumirea de de accize,
accize, sunt sunt așezate
aşezate asupra
asupra
unor
unor produse
produse care care se se consumă
consumă în în cantități
cantităţi mari mari și şi care
care nu nu pot
pot fifi substituite
substituite în în consum,
consum, cum cum sunt:
sunt:
alcoolul, tutunul,
alcoolul, cafeaua, produsele
tutunul, cafeaua, produsele petroliere
petroliere etc. etc.
Accizele
Accizele sunt sunt stabilite
stabilite fie fie caca sumă
sumă fixă fixă pe pe unitatea
unitatea de de produs,
produs, fie fie caca o o cotă
cotă procentuală
procentuală
aplicată
aplicată la la prețul
preţul de vânzare. Sumele
de vânzare. Sumele fixe fixe sausau cotele
cotele de de impozitare
impozitare diferă diferă de de la la un
un produs
produs la la altul,
altul,
în funcție de scopul urmărit de stat în instituirea lor, care
în funcție de scopul urmărit de stat în instituirea lor, care este, de cele mai multe ori, nu numai este, de cele mai multe ori, nu numai
financiar, ci
financiar, ci șişi dede influențare
influențare aa consumului
consumului pentru pentru anumite
anumite categorii
categorii de de bunuri.
bunuri. Astfel,
Astfel, accizele
accizele
prezintă în numeroase situații cote ridicate de impozitare,
prezintă în numeroase situaţii cote ridicate de impozitare, urmărindu-se şi limitarea consumului urmărindu-se și limitarea consumului
abuziv
abuziv al unor produse
al unor produse considerate
considerate dăunătoare
dăunătoare (alcool,(alcool, tutuntutun etc.)
etc.)
Taxele generale pe vânzări
Taxele generale pe vânzări au cunoscut în timp mai au cunoscut în timp mai multemulte variante,
variante, cea cea mai mai
reprezentativă
reprezentativă fiind fiind impozitul
impozitul pe cifra de
pe cifra de afaceri.
afaceri.
Impozitul
Impozitul pe pe cifra
cifra de de afaceri
afaceri aa fost fost introdus
introdus pentru pentru primaprima dată dată după după cel cel de-al
de-al doilea
doilea
Război
Război Mondial,
Mondial, și şi se se aplica
aplica în în cote
cote procentuale
procentuale asupra asupra cifreicifrei de de afaceri
afaceri realizată
realizată de de
întreprinderile industriale,
întreprinderile industriale, comerciale,
comerciale, aa prestatorilor
prestatorilor de de servicii
servicii etc.
etc.
Din
Din punct punct de vedere al
de vedere al modalității
modalităţii de de aplicare
aplicare aa impozitului
impozitului pe pe cifra
cifra de de afaceri
afaceri sunt sunt
cunoscute
cunoscute două variante:
două variante:
-- impozitul
impozitul cumulativ,cumulativ, multifazic
multifazic (sau (sau în piramidă, bulgăre
în piramidă, bulgăre de zăpadă). In
de zăpadă). In acest
acest caz,caz,
impozitul
impozitul se se aplică
aplică la la nivelul
nivelul fiecărei verigi aa circuitului
fiecărei verigi circuitului economic
economic prin prin carecare circulă
circulă produsul
produsul
până
până la consumatorul final. Caracterul cumulativ decurge din aceea că în baza impozabilă la
la consumatorul final. Caracterul cumulativ decurge din aceea că în baza impozabilă la
nivelul
nivelul fiecărei
fiecărei verigi verigi din din circuit
circuit este este inclus
inclus și şi impozitul
impozitul pe pe cifra
cifra dede afaceri
afaceri plătit
plătit în în stadiul
stadiul
anterior și
anterior şi regăsit
regăsit în în prețul
preţul de achiziționare aa intrărilor
de achiziționare intrărilor în în veriga
veriga respectivă.
respectivă.
Cu
Cu cât cât numărul
numărul verigilor verigilor prinprin carecare circulă
circulă un un produs
produs până până ajunge
ajunge la la consumatorul
consumatorul final final
este
este mai mare, cu atât sarcina fiscală se amplifică. Principala critică adusă acestui impozit este
mai mare, cu atât sarcina fiscală se amplifică. Principala critică adusă acestui impozit este
tocmai
tocmai faptul
faptul că că în în baza
baza de de impozitare
impozitare este este inclus
inclus și şi impozitul
impozitul plătit plătit anterior,
anterior, ceea ceea ce ce vava
în cascadă și de aceea în majoritatea
determina o impozitare în cascadă şi de aceea în majoritatea ţărilor lumii s-a renunţat la aplicarea
determina o impozitare țărilor lumii s-a renunțat la aplicarea
impozitului
impozitului pe pe cifra
cifra de de afaceri
afaceri în în această
această formă.formă.

140
140
 -- impozitul
impozitul unic, unic, sau monofazic. Acest
sau monofazic. Acest impozit
impozit se se calculează
calculează și şi sese plătește
plăteşte la la nivelul
nivelul uneiunei
singure
singure verigi verigi din din circuitul
circuitul economic
economic al unui produs,
al unui produs, problemaproblema principală principală fiind fiind alegerea
alegerea
plătitorului
plătitorului impozitului
impozitului dintre dintre diferitele verigi ale
diferitele verigi ale circuitului
circuitului economic,
economic, adică între producător
adică între producător și şi
comerciant
comerciant
Din
Din punct punct de de vedere
vedere al al randamentului
randamentului fiscal fiscal și şi comodității
comodităţii încasării încasării acestoracestor impozite
impozite ca ca
venit al
venit al statului,
statului, se se poate
poate spunespune că că practicarea
practicarea impozitelorimpozitelor având având ca ca plătitori întreprinderile
plătitori întreprinderile
comerciale (taxa
comerciale (taxa pe circulație) antrenează
pe circulație) antrenează un volum mai
un volum mai maremare de de lucrări
lucrări și şi operațiuni,
operaţiuni, cu cu
cheltuieli
cheltuieli de de administrare
administrare mai mai mari.
mari. Atunci
Atunci când când plătitorul
plătitorul este este producătorul
producătorul (taxa (taxa pe pe producție),
producţie),
recuperarea impozitului
recuperarea impozitului de de lala consumatorul
consumatorul final final necesită
necesită oo perioadăperioadă mai îndelungată de
mai îndelungată de timp,
timp,
dar randamentul
dar randamentul fiscal fiscal esteeste maimai ridicat.
ridicat.
Din
Din punct punct de vedere al
de vedere al bazei
bazei de de calcul
calcul se se disting
disting două variante ale
două variante ale acestui
acestui impozit:
impozit:
-- impozitul
impozitul pe pe cifra
cifra de de afaceri
afaceri brută,brută, caz caz în în care
care baza baza de de calcul
calcul este este reprezentată
reprezentată de de suma
suma
totală
totală aa încasărilor
încasărilor realizate realizate la la nivelul verigii respective,
nivelul verigii respective, incluzând incluzând atât atât consumurile
consumurile intermediare
intermediare
cât
cât și valoarea adăugată.
şi valoarea adăugată.
-- impozitul
impozitul pe pe cifra
cifra de de afaceri
afaceri netă, netă, caz caz în în care
care bazabaza de de calcul
calcul o o constituie
constituie numai numai partea
partea
ce corespunde valorii adăugate
ce corespunde valorii adăugate la nivelul verigii respective. Baza de impozitare se obţine scăzând
la nivelul verigii respective. Baza de impozitare se obține scăzând
plățile
plățile efectuate
efectuate pentru pentru diferitele achiziții de
diferitele achiziții de la la nivelul
nivelul verigiiverigii respective
respective din încasările totale
din încasările totale
realizate la acest nivel.
realizate la acest nivel.
O variantă larg
O variantă larg aplicată
aplicată aa impozitului
impozitului pe pe cifra
cifra de de afaceri
afaceri netă,
netă, în în special
special în în țările
ţările europene,
europene,
oo reprezintă taxa pe valoarea
reprezintă taxa pe valoarea adăugată (TVA). adăugată (TVA).
Ca impozit
Ca impozit generalgeneral pe pe consum,
consum, care care se se stabilește
stabileşte cu cu ocazia
ocazia operațiunilor
operațiunilor privind privind transferul
transferul
bunurilor și
bunurilor şi serviciilor
serviciilor prestate
prestate cu cu plată
plată sau sau asimilate
asimilate acestora,
acestora, taxa taxa pe valoarea adăugată
pe valoarea adăugată se se
caracterizează
caracterizează prin: prin:
a)
a) caracter universal, deoarece
caracter universal, deoarece se se aplică
aplică tuturor
tuturor bunurilor
bunurilor și şi serviciilor
serviciilor din din economie;
economie;
transparență (permite
b) transparență
b) (permite cunoașterea
cunoaşterea exactă exactă aa mărimii mărimii obligației
obligaţiei de de plată
plată ce ce revine
revine c) c)
fiecărui
fiecărui subiect);
subiect);
c) randament
c) randament fiscal ridicat (are
fiscal ridicat (are oo bază
bază largălargă de de aplicare);
aplicare);
d)
d) neutralitate,
neutralitate, deoarece deoarece mărimea mărimea sa sa rămâne
rămâne independentă
independentă de de numărul verigilor din
numărul verigilor din
circuitul economic al unui produs;
circuitul economic al unui produs;
Principalul
Principalul dezavantaj dezavantaj al al TVA
TVA îlîl constituie
constituie volumul volumul mare mare de de lucrări
lucrări ce trebuie efectuate
ce trebuie efectuate și şi
numărului de evidente presupuse
multiplicarea numărului de evidente presupuse de urmărirea şi încasarea acestui impozit ca
multiplicarea de urmărirea și încasarea acestui impozit ca
resursă
resursă financiară
financiară la la nivelul
nivelul statului.
statului.
care
Operațiunile care intră în
Operațiunile intră în sfera
sfera de de aplicare
aplicare aa taxei taxei pe valoarea adăugată
pe valoarea adăugată sunt, sunt, în în principal,
principal,
livrările
livrările de bunuri, prestările
de bunuri, prestările de de servicii,
servicii, executările
executările de de lucrări, transferul dreptului
lucrări, transferul dreptului de de proprietate
proprietate
aa bunurilor imobiliare, importul
bunurilor imobiliare, importul de bunuri și
de bunuri şi servicii.
servicii.
Taxa
Taxa pe valoarea adăugată
pe valoarea adăugată datoratădatorată bugetului
bugetului de de stat
stat sese poate
poate determina
determina în în două variante:
două variante:
a) aplicarea
a) aplicarea cotei cotei de de impozit
impozit asupra valorii adăugate
asupra valorii adăugate în în fiecare
fiecare stadiu stadiu pe pe care
care îlîl parcurge
parcurge
produsul
produsul de de la la producător
producător la la consumatorul
consumatorul final, valoare adăugată
final, valoare adăugată care care se se poate
poate calcula
calcula fie fie prin
prin
însumarea elementelor
însumarea elementelor constitutive
constitutive (salarii,(salarii, amortismente,
amortismente, profit), profit), fie fie ca ca diferență
diferenţă între între valoarea
valoarea
ieşirilor de
ieșirilor de la la acel stadiu și
acel stadiu şi valoarea achiziţiilor (cumpărărilor);
valoarea achizițiilor (cumpărărilor);
b) ca
b) ca diferență
diferenţă între între sumasuma obținută
obținută prin prin aplicarea
aplicarea cotei cotei de de impozit
impozit asupra volumului
asupra volumului
valoric al vânzărilor din stadiul respectiv (taxa pe valoarea
valoric al vânzărilor din stadiul respectiv (taxa pe valoarea adăugată colectată) şi suma obținută adăugată colectată) și suma obţinută
prin aplicarea
prin aplicarea cotei cotei de de impozit
impozit asupra asupra volumului
volumului valoric valoric al al achizițiilor
achizițiilor din din stadiul
stadiul anterior
anterior (taxa
(taxa
pe
pe valoarea adăugată deductibilă). Această variantă este utilizată cu precădere, deoarece taxa pe
valoarea adăugată deductibilă). Această variantă este utilizată cu precădere, deoarece taxa pe
valoarea adăugată
valoarea adăugată se se plătește
plăteşte pentru întreaga activitate
pentru întreaga activitate aa unui unui subiect
subiect impozabil
impozabil dintr-o dintr-o perioadă
perioadă
(de
(de regulă,
regulă, baza baza de de calcul
calcul este este lunară)
lunară) și şi nunu pentru
pentru fiecarefiecare produsprodus livrat, livrat, ceea ceea ce ce arar presupune
presupune
operaţiuni complicate
operațiuni complicate de de identificare
identificare exactă exactă aa valorii
valorii adăugate
adăugate și şi aa taxei
taxei aferente
aferente fiecărui
fiecărui produs
produs
realizat.
realizat.
In ceea
In ceea ce ce privește
priveşte cotele cotele procentuale
procentuale de de calcul
calcul aa TVA TVA se se constată
constată practicipractici relativ
relativ diferite
diferite
în diferitele
în diferitele țări. țări. InIn deceniul
deceniul anterior
anterior s-a s-a manifestat
manifestat o tendință de
o tendință de reducere
reducere aa număruluinumărului de de cote
cote
141
141
practicate
practicate înîn ţările
țările Uniunii
Uniunii Europene
Europene la la două
două cote:
cote: oo cotă
cotă redusă
redusă de de 4-9%
4-9% pentru bunurile și
pentru bunurile şi
serviciile
serviciile de
de strictă
strictă necesitate
necesitate și şi o
o cotă
cotă normală
normală de de 9-19%.
9-19%. In In plus
plus sese constată
constată o tendință de
o tendință de
reducere aa nivelului
reducere nivelului cotelor
cotelor procentuale
procentuale ale ale TVA.
TVA.
Taxa
Taxa pe valoarea adăugată
pe valoarea adăugată aa fost
fost introdusă
introdusă în în România începând cu
România începând cu anul
anul 1993,
1993, inițial
iniţial cu
cu oo
cotă
cotă unică
unică de
de 18%.
18%. Ulterior
Ulterior regimul
regimul TVA
TVA aa cunoscut
cunoscut multiple reaşezări, atât
multiple reașezări, în sensul
atât în sensul operațiilor
operaţiilor
impozabile și
impozabile subiecților impozitului,
şi subiecților impozitului, câtcât și şi al
al cotelor
cotelor (introducerea
(introducerea sistemului
sistemului cu cu două
două cote,
cote, 18%
18%
și
şI 9%,
9%, apoi
apoi majorarea
majorarea acestora
acestora la 22% și
la 22% 11%, și
şi 11%, şi revenirea ulterioară la
revenirea ulterioară la o
o cotă
cotă unică
unică de de 19%)
19%)

9.6.2. Monopolurile
9.6.2. Monopolurile fiscale.
fiscale.
Monopolurile
Monopolurile fiscale fiscale suntsunt oo formă
formă aa impozitelor
impozitelor indirecte,
indirecte, asemănătoare
asemănătoare cu taxele de
cu taxele de
consumaţie, dar
consumație, dar aplicabile
aplicabile în în condiții
condiţii diferite. Noțiunea de
diferite. Noţiunea de “monopol
“monopol fiscal”
fiscal” decurge
decurge din din
existența monopolului
existența monopolului de de stat
stat asupra producerii și/sau
asupra producerii şi/sau comercializării
comercializării unor bunuri. Instituirea
unor bunuri. Instituirea
monopolului
monopolului dă dă statului
statului dreptul
dreptul exclusiv
exclusiv de de aa produce
produce și şi comercializa
comercializa anumite
anumite produse.
produse.
Monopolul fiscal
Monopolul fiscal are
are caracter
caracter dede impozit
impozit indirect,
indirect, similar
similar taxei de consumație,
taxei de consumaţie, dar dar care
care sese
adaugă numai și serviciilor declarate monopol de
adaugă numai la preţurile produselor şi serviciilor declarate monopol de stat. Prelevările realizate
la prețurile produselor stat. Prelevările realizate
de
de către
către stat
stat subsub forma
forma monopolurilor
monopolurilor fiscale fiscale semnifică
semnifică redistribuirea veniturilor private
redistribuirea veniturilor private prin
prin
includerea
includerea în impozitului în prețul de monopol al acestor produse , care se încasează de la
în impozitului în prețul de monopol al acestor produse , care se încasează de la
consumatorii produselor
consumatorii produselor respective.
respective. Practicarea
Practicarea monopolului
monopolului fiscal fiscal nu
nu exclude obţinerea de
exclude obținerea de către
către
întreprinderile de
întreprinderile de stat
stat aa profitului
profitului normal
normal din din activitatea
activitatea desfășurată,
desfăşurată, cu cu atât
atât mai
mai mult
mult cucu cât
cât
aceste produse și
aceste produse şi servicii
servicii se se desfac fără concurență.
desfac fără concurenţă.
Monopolurile fiscale
Monopolurile fiscale s-aus-au practicat
practicat pe pe scară
scară largă
largă până
până lala cel
cel de-al
de-al doilea
doilea Război
Război
Mondial,
Mondial, iar în ultimele
iar în ultimele decenii
decenii se se manifestă
manifestă oo tendinţă
tendință de de diminuare
diminuare aa sferei
sferei de de practicare
practicare aa lor,
lor,
concomitent cu
concomitent cu reducerea
reducerea proporțiilor
proporţiilor sectorului
sectorului de de stat în economie.
stat în economie.

9.6.3. Taxele
9.6.3. Taxele vamale.
vamale.

Taxele vamale, ca
Taxele vamale, ca impozite
impozite indirecte,
indirecte, sunt sunt integrate
integrate în în sistemele
sistemele fiscale
fiscale în în contextul
contextul
dezvoltării
dezvoltării schimburilor
schimburilor economice
economice internaționale,
internaționale, pentru pentru că în societatea
că în societatea modernă
modernă ele ele operează
operează
numai
numai asupra mărfurilor care tranzitează graniţele tării. In perioadele anterioare se practicau taxe
asupra mărfurilor care tranzitează granițele tării. In perioadele anterioare se practicau taxe
vamale și
vamale în interiorul
şi în țării, ca
interiorul ţării, ca de
de exemplu
exemplu la la intrarea
intrarea în în orașe,
oraşe, pe pe poduri
poduri etc.
etc.
In plan
In plan general,
general, taxele
taxele vamale
vamale dețin deţin o o pondere
pondere importantă
importantă în în ansamblul
ansamblul impozitelor
impozitelor
indirecte, mai
indirecte, mai ales
ales ca urmare aa amplificării
ca urmare volumului comerțului
amplificării volumului comerțului exterior.
exterior.
Obiectul taxelor vamale
Obiectul taxelor vamale îlîl reprezintă
reprezintă bunurile
bunurile care care se se schimbă
schimbă pe pe plan
plan internațional,
internaţional, atât atât
în cazul
în cazul operațiunilor
operaţiunilor de import-export, cât
de import-export, cât șişi aa tranzitului
tranzitului de de mărfuri
mărfuri pe pe teritoriul
teritoriul național.
național.
concordanţă cu
In concordanță
In cu structura
structura operațiunilor
operaţiunilor de comerţ exterior
de comerț exterior se se disting
disting următoarele
următoarele tipuritipuri
de taxe
de taxe vamale:
vamale:
-- taxe
taxe vamale
vamale de import, care
de import, care sunt
sunt celecele mai mai larg
larg practicate,
practicate, fiind
fiind aplicate
aplicate la la mărfurile
mărfurile
importate;
importate;
-- taxe
taxe vamale
vamale de export, care
de export, care se se aplică
aplică asupra
asupra mărfurilor
mărfurilor exportate.
exportate. In In prezent
prezent se se
înregistrează o tendință de reducere a nivelului sau chiar de eliminare
înregistrează o tendință de reducere a nivelului sau chiar de eliminare a lor, ele aplicându-se pe a lor, ele aplicându-se pe
scară
scară mai
mai largă
largă numai
numai la la materii
materii prime,
prime, produse
produse semifabricate,
semifabricate, în în scopul
scopul stimulării
stimulării producătorilor
producătorilor
autohtoni în prelucrarea materiilor prime într-un
autohtoni în prelucrarea materiilor prime într-un grad cât mai ridicat; grad cât mai ridicat;
-- taxe
taxe vamale
vamale de tranzit, care
de tranzit, care sese aplică
aplică la la mărfurile
mărfurile ce ce fac
fac obiectul
obiectul schimbului
schimbului între între terţe
terțe
țări
ţări şi care tranzitează teritoriul naţional. De asemenea, în prezent se manifestă o tendință de
și care tranzitează teritoriul național. De asemenea, în prezent se manifestă o tendință de
renunțare la
renunțare la aceste
aceste taxe,
taxe, multe state preferând
multe state preferând prestarea
prestarea de de servicii
servicii pentru
pentru mărfurile
mărfurile ce tranzitează
ce tranzitează
naţional și
teritoriul național
teritoriul încasarea de
şi încasarea venituri din
de venituri din această
această activitate.
activitate.
Ansamblul
Ansamblul taxelor vamale practicate
taxelor vamale practicate de de către
către unun stat
stat sese reflectă
reflectă în în tariful
fariful vamal,
vamal, care
care
cuprinde toate
cuprinde toate produsele, grupate după
produsele, grupate după anumite
anumite criterii,
criterii, șişi taxele
taxele vamale aferente lor.
vamale aferente lor.

142
142
 Pe
Pe lângă
lângă rolul
rolul financiar,
financiar, taxele vamale au
taxele vamale au și
şi un
un rol rol protecționist
protecționist prin prin egalizarea
egalizarea ce ce oo
realizează între prețurile
realizează între preţurile produselor importate și
produselor importate şi prețurile
preţurile produselor
produselor indigene
indigene similare.
similare. Aplicarea
Aplicarea
lor provoacă oo creștere
lor provoacă creştere aa preturilor
preturilor produselor
produselor importate,
importate, iar iar manevrarea
manevrarea nivelului
nivelului procentual
procentual al al
taxelor vamale
taxelor vamale poatepoate favoriza
favoriza sau sau inhiba
inhiba activitatea
activitatea agenților
agenţilor economici
economici cu cu activitate
activitate de de import.
import.
Creșterea prețului ca urmare a unor taxe vamale ridicate limitează
Creşterea preţului ca urmare a unor taxe vamale ridicate limitează posibilitățile importatorilor de posibilitățile importatorilor de
aa obține
obţine profit,
profit, care
care fie
fie vor
vor vinde
vinde mai puţine produse,
mai puține produse, fie vor trebui
fie vor trebui să să reducă
reducă prețul
preţul la la nivele
nivele
apropiate de
apropiate de celecele ale concurenţilor autohtoni.
ale concurenților autohtoni. Reducerea
Reducerea posibilităților
posibilităților de de câștig
câştig ale ale
importatorilor va
importatorilor efecte și
avea efecte
va avea în planul
şi în planul diminuării volumului importurilor,
diminuării volumului importurilor, ceea ceea ce ce poate
poate
constitui
constitui un un obiectiv
obiectiv al al politicii
politicii economice
economice aa statului în sensul
statului în sensul echilibrării balanței comerciale.
echilibrării balanței comerciale.
Din punct
Din punct de de vedere
vedere al conţinutului economic,
al conținutului economic, taxele vamale de
taxele vamale de import
import operează
operează ca ca șişi
taxele de
taxele consumaţie, determinând
de consumație, determinând oo redistribuire
redistribuire aa veniturilor
veniturilor consumatorilor
consumatorilor către către statstat înîn
măsura
măsura în în care
care aceștia achiziționează și
aceştia achiziționează şi consumă bunuri provenite
consumă bunuri provenite din din import.
import.
Deşi taxele
Deși vamale, și
taxele vamale, în primul
şi în primul rând taxele vamale
rând taxele vamale de de import,
import, reprezintă
reprezintă unul unul dintre
dintre celecele
mai importante
mai importante instrumente
instrumente de de echilibrare
echilibrare aa balanței comerciale și
balanței comerciale balanței de
şi balanței de plăți,
plăți, rolul
rolul lorlor
trebuie
trebuie analizat
analizat în în contextul
contextul evoluțiilor
evoluţiilor din din economia
economia mondială.
mondială. Avem Avem aici aici înîn vedere
vedere atât atât
numeroasele acorduri internaționale și
numeroasele acorduri internaţionale şi organizaţii comerciale internaţionale ce reglementează
organizații comerciale internaționale ce reglementează
regimul taxelor
regimul taxelor vamale,
vamale, dar dar și tendințele de
şi tendinţele de integrare
integrare în în uniuni
uniuni economice,
economice, comerciale
comerciale și şi vamale.
vamale.
În acest context, rolul taxelor vamale ca instrument de reglare și
În acest context, rolul taxelor vamale ca instrument de reglare şi stimulare a agenţilor economicistimulare a agenților economici
dispoziția autorităților
la dispoziția
la autorităților naționale
naționale este considerabil diminuat,
este considerabil diminuat, preocuparea
preocuparea principală
principală fiind fiind
armonizarea tarifelor vamale între țările membre în asemenea
armonizarea tarifelor vamale între țările membre în asemenea asociaţii şi uniuni. asociații și uniuni.

143
143
 CAPITOLUL 10
CAPITOLUL 10
POLITICA
POLITICA FINANCIARĂ
FINANCIARĂ
10.1. Conținutul
10.1. Conţinutul politicii
politicii financiare
financiare

Politica
Politica financiară
financiară este este o o componentă
componentă aa politicii politicii generale,
generale, în în care
care se se integrează,
integrează, deși deşi
dispune
dispune de de o o relativă
relativă independență,
independenţă, indiferentindiferent de de nivelul
nivelul de de organizare
organizare sau sau structura
structura funcțională
funcțională aa
societății,
societăţii, la la care
care esteeste abordată
abordată ea. ea. DeDe aceea,
aceea, se se impune
impune caracterizarea
caracterizarea politicii politicii financiare
financiare în în
contextul politicii
contextul generale, care,
politicii generale, care, la la rândul
rândul său, său, privită
privită la la nivel
nivel de de colectivitate
colectivitate umană umană organizată
organizată
în stat,
în stat, poate
poate fi fi definită
definită generic
generic ca ca unun ansamblu
ansamblu de de activități
activităţi orientate
orientate spre spre dobândirea
dobândirea și şi păstrarea
păstrarea
puterii
puterii în în societate
societate de de către
către formațiuni
formațiuni politice,
politice, subordonându-se
subordonându-se realizării realizării anumitor
anumitor scopuriscopuri sau sau
obiective
obiective ale ale acestora.
acestora. În În mod
mod implicit,
implicit, este este de de admis
admis că că politica,
politica, în în general,
general, promovează
promovează anumite anumite
interese,
interese, care,
care, de de regulă,
regulă, corespund
corespund obiectivelor
obiectivelor urmărite urmărite de de societate
societate sau sau de de anumite
anumite segmentesegmente
ale
ale societății,
societăţii, de de maimai mare
mare sau sau mai
mai mică întindere, reprezentate
mică întindere, reprezentate prin prin grupări
grupări (partide)
(partide) politice.
politice. Pe Pe
această bază, există tendințe și orientări diferite ale politicii
această bază, există tendinţe şi orientări diferite ale politicii generale (promovate de către diverse generale (promovate de către diverse
formaţiuni politice),
formațiuni politice), incluzând,
incluzând, între între altele,
altele, componente
componente financiare financiare specifice.
specifice.
Totodată,
Totodată, politica mai este definită, în mod mai pragmatic, ca
politica mai este definită, în mod mai pragmatic, ca formă
formă de de organizare
organizare și şi
conducere
conducere aa unei unei comunități
comunități umane, umane, pentru pentru satisfacerea
satisfacerea intereselor
intereselor sale, sale, sau sau ca ca ansamblu
ansamblu al al
deciziilor (opţiunilor) luate
deciziilor (opțiunilor) luate de de către
către autorități
autorități pentru organizarea și
pentru organizarea şi conducerea
conducerea activitățiiactivităţii
economice și
economice şi sociale.
sociale. În În această
această accepțiune,
accepţiune, ea ea se se manifestă
manifestă la la toate
toate nivelurile
nivelurile și şi structurile
structurile
organizatorice
organizatorice ale ale societății.
societăţii.
Indiferent
Indiferent de de modul
modul de de abordare
abordare aa conceptului
conceptului de de politică,
politică, concretizarea
concretizarea sa sa implică
implică
obiective și
obiective şi mijloace
mijloace sau instrumente de
sau instrumente înfăptuire aa acestora,
de înfăptuire acestora, în în acord
acord cu cu interesele
interesele grupării
grupării sau sau
comunității
comunităţii umane umane respective.
respective. Ea Ea presupune,
presupune, în în modmod direct,
direct, metodemetode și şi modalități
modalităţi de de acțiune
acţiune
specifice
specifice diferitelor
diferitelor domenii domenii de de activitate
activitate umană, umană, pentru pentru realizarea
realizarea diferitelor
diferitelor obiective
obiective
economi co-sociale.
economico-sociale.
Considerată
Considerată distinct, distinct, politica
politica financiară
financiară exprimă exprimă opțiunile
opţiunile privind
privind metodele, mijloacele și
metodele, mijloacele şi
cu caracter financiar, antrenate în procurarea, alocarea
instituţiile cu caracter financiar, antrenate în procurarea, alocarea şi utilizarea resurselor băneşti,
instituțiile și utilizarea resurselor bănești,
inclusiv
inclusiv modalitățile
modalitățile de de folosire instrumentelor și
folosire aa instrumentelor şi tehnicilor
tehnicilor financiare
financiare pentru pentru influențarea
influențarea
activităților
activităților economico-sociale în sensul dorit. Domeniul său de manifestare îl constituie
economico-sociale în sensul dorit. Domeniul său de manifestare îl constituie
activitatea
activitatea financiară,
financiară, în în general,
general, dar dar prin
prin conținut,
conţinut, ea ea repercutează
repercutează asupra întregii activități
asupra întregii activități aa
entităților
entităților de de la care emană,
la care îmbrăcând forme
emană, îmbrăcând forme ale ale deciziilor
deciziilor financiare.
financiare.
Într-o accepţiune limitativă,
Într-o accepțiune limitativă, conceptul
conceptul de de politică
politică financiară
financiară este este folosit
folosit în în sensul
sensul de de
politica finanţelor publice, pentru a desemna fenomenele care dau naştere unei sarcini publice, la
politica finanțelor publice, pentru a desemna fenomenele care dau naștere unei sarcini publice, la
baza
baza căreia
căreia se se aflăaflă factorul
factorul financiar.
financiar. În În acest
acest sens, sens, existența
existenţa sarciniisarcinii financiare
financiare antrenează
antrenează
punerea
punerea în în aplicare
aplicare aa unor unor tehnici
tehnici politico-juridice
politico-juridice și şi aa unor
unor mecanisme
mecanisme de de acțiune
acțiune specifice
specifice
domeniului finanțelor
domeniului finanţelor publice.publice.
conţinutul său,
Prin conținutul
Prin său, politica
politica financiară
financiară este este indisolubil
indisolubil legată legată de de celelalte
celelalte componente
componente ale ale
politicii economice. Astfel, dacă politica economică
politicii economice. Astfel, dacă politica economică a statului îşi propune, ca obiective, a statului își propune, ca obiective,
dezvoltarea, retehnologizarea și
dezvoltarea, retehnologizarea şi modernizarea
modernizarea ramurilor ramurilor economiei
economiei naționale, naționale, relansarea
relansarea
economică,
economică, participarea mai largă a ţării la schimburile internaționale şi, pe această bază,
participarea mai largă a țării la schimburile internaționale și, pe această bază,
creşterea economică
creșterea economică durabilă, durabilă, distribuirea
distribuirea mai mai echitabilă
echitabilă aa veniturilor
veniturilor etc., etc., politica
politica financiară
financiară
trebuie
trebuie să să se înscrie pe
se înscrie pe aceleași
aceleaşi coordonate.
coordonate.
În
În modmod obișnuit,
obişnuit, obiectivele
obiectivele politicii
politicii financiare
financiare sunt sunt pusepuse în în legătură
legătură directă
directă cu cu scopul
scopul
declarat al dezvoltării economico-sociale țări,
declarat al dezvoltării economico-sociale a unei ţări, respectiv cu obiectivele ce şi le propune
a unei respectiv cu obiectivele ce și le propune
fiecare
fiecare entitate
entitate economică
economică sau sau socială.
socială. Astfel,
Astfel, asigurarea
asigurarea creșterii economice și
creşterii economice şi contracararea
contracararea
stagnării
stagnării sau sau recesiunii
recesiunii economice,
economice, declaratedeclarate ca ca obiective
obiective ale ale politicii
politicii generale,
generale, trebuietrebuie să să aibă
aibă

144
144
corespondent
corespondent într-o într-o politică
politică financiară
financiară de de stimulare
stimulare aa investițiilor
investițiilor și şi aa consumului
consumului etc. etc.
Asemănător,
Asemănător, includerea
includerea în în programul
programul de de guvernare
guvernare (al unei grupări
(al unei grupări sau sau alteia)
alteia) aa creșterii
creşterii
capacităţii de
capacității de apărare
apărare națională
națională trebuie
trebuie să-și să-şi găsească
găsească un un corespondent
corespondent în în deciziile
deciziile privind
privind
finanţarea acestui
finanțarea acestui obiectiv.
obiectiv.
În
În opinia unor autori,
opinia unor autori, cum cum esteeste francezul
francezul A/ainAlain Barrere,
Barrère, obiectivele
obiectivele politicii
politicii financiare
financiare (a (a
statului)
statului) ar ar putea
putea fi fi sintetizate
sintetizate astfel:astfel: să să favorizeze
favorizeze progresul
progresul economic;
economic; să să regularizeze
regularizeze
conjunctura
conjunctura economică;
economică, să să realizeze justiția socială,
realizeze justiţia socială, sub
sub aspect
aspect financiar.
financiar.
Instrumentele și
Instrumentele şi tehnicile
tehnicile de de realizare
realizare aa obiectivelor
obiectivelor politicii
politicii financiare
financiare reprezintă,
reprezintă, la la
rândul
rândul lor, componente ale acesteia, prin care se conturează modul concret de înfăptuire aa
lor, componente ale acesteia, prin care se conturează modul concret de înfăptuire
fluxurilor bănești, înîn corespondență
fluxurilor băneşti, corespondență cu cu scopurile
scopurile cărora
cărora le le sunt
sunt subordonate
subordonate activitățile
activitățile
financiare.
financiare. În În același
acelaşi sens, sens, la la nivelul întreprinderilor, politica
nivelul întreprinderilor, politica financiară
financiară se se integrează
integrează
programelor
programelor vizândvizând funcționarea
funcționarea și şi dezvoltarea
dezvoltarea acestora,
acestora, inclusiv
inclusiv adaptarea
adaptarea activității
activităţii lorlor la la
cerinţele pieței
cerințele interne și
pieţei interne şi externe.
externe.
Totodată,
Totodată, pornind
pornind de de lala accepțiunea
accepțiunea largă largă dată
dată finanțelor,
finanţelor, se se conturează
conturează și şi un conţinut
un conținut
mai
mai cuprinzător
cuprinzător al al politicii
politicii financiare,
financiare, incluzând
incluzând politica
politica financiar-monetară
financiar-monetară -- în în care
care sunt
sunt
implicate
implicate autorităţi publice - şi politicile financiare ale entităţilor economico-sociale private. În
autorități publice - și politicile financiare ale entităților economico-sociale private. În
această
această accepțiune,
accepţiune, se se pot
pot distinge
distinge mai mai multe
multe componente
componente ale ale politicii
politicii financiar-monetare,
financiar-monetare, între între
care, politica
care, fiscală, politica
politica fiscală, bugetară, politica
politica bugetară, politica monetară
monetară și valutară etc.,
şi valutară etc., promovate
promovate de de către
către
autoritățile publice și
autoritățile publice şi politica
politica financiară
financiară aa întreprinderii,
întreprinderii, promovată
promovată de de firme,
firme, organizații,
organizaţii,
instituţii autonome
instituții autonome etc. etc.

10.2 Politica
10.2 financiar-monetară a
Politica financiar-monetară a autorităților
autorităţilor publice
publice

financiar-monetară aa autorităților
Politica financiar-monetară
Politica autorităţilor publice publice se se structurează
structurează pe pe mai mai multe multe
componente,
componente, distingându-se:
distingându-se: politica politica fiscală,
fiscală, politica bugetară, politica
politica bugetară, politica monetară
monetară și şi politica
politica
valutară. Fiecare
valutară. Fiecare componentă
componentă poate poate fi fi concepută
concepută ca ca având
având propria
propria identitate,
identitate, ce ce decurge
decurge din din
natura
natura fenomenelor
fenomenelor pe pe care
care le vizează direct,
le vizează direct, dar dar sese integrează
integrează prin prin conținut
conţinut și şi instrumente
instrumente de de
lucru
lucru înîn ansamblul
ansamblul politiciipoliticii financiar-monetare.
financiar-monetare. În În acest
acest context
context este este de de subliniat
subliniat faptul faptul că că
interdependențele specifice opțiunilor și deciziilor autorităților
interdependenţele specifice opţiunilor şi deciziilor autorităţilor publice cu privire la constituirea,
publice cu privire la constituirea,
distribuirea și
distribuirea şi utilizarea
utilizarea fondurilor
fondurilor bănești justifică tratarea
băneşti justifică tratarea componentelor
componentelor politicii politicii financiar-
financiar-
monetare (a autorităților perspectivă
monetare (a autorităţilor publice) dintr-o perspectivă integratoare.
publice) dintr-o integratoare.
Conceptul de
Conceptul politică fiscală
de politică fiscală esteeste prezentat
prezentat adesea adesea cu nuanţe diferite,
cu nuanțe diferite, accentuându-se,
accentuându-se, de de
regulă, asupra laturii sale referitoare la sistemul de impozite
regulă, asupra laturii sale referitoare la sistemul de impozite promovat de un stat sau altul. De promovat de un stat sau altul. De
fapt,
fapt, politica
politica fiscală
fiscală nu nu poate
poate fi fi concepută
concepută decât decât ca ca un
un mixaj între modalitățile
mixaj între modalitățile de de procurare
procurare aa
resurselor la dispoziţia statului şi cele privind destinațiile ce se dau acestor resurse,
resurselor la dispoziția statului și cele privind destinațiile ce se dau acestor resurse, în în
îndeplinirea funcțiilor
îndeplinirea funcțiilor și şi sarcinilor
sarcinilor ce-ice-i revin.
revin.
Politica
Politica fiscală
fiscală este,
este, deci,
deci, oo componentă
componentă aa politicii politicii financiare
financiare aa statului,
statului, carecare cuprinde,
cuprinde,
atât
atât ansamblul
ansamblul reglementărilor
reglementărilor privind stabilirea și
privind stabilirea şi perceperea impozitelor și
perceperea impozitelor şi taxelor,
taxelor,
concretizând
concretizând opțiunile
opţiunile statului
statului în în materie
materie de de impozit
impozit și taxe, cât
şi taxe, cât și şi deciziile
deciziile privind
privind cheltuielile
cheltuielile
publice ce se finanţează. Dar, componentele sale trebuie concertate cu cele de politică bugetară
publice ce se finanțează. Dar, componentele sale trebuie concertate cu cele de politică bugetară
sau
sau monetară,
monetară, respectiv
respectiv cu cu politica
politica prețurilor
preţurilor și şi cu
cu cea
cea aa ocupării
ocupării forței
forţei de de muncă
muncă etc.,etc., pentru
pentru aa se se
integra în politica generală.
integra în politica generală.
În
În același
acelaşi timp,timp, politica
politica fiscală
fiscală are are și şi scopuri
scopuri specifice,
specifice, întreîntre care,
care, în în opinia
opinia lui Paul
lui Paul
Samuelson, sunt de avut în vedere și
Samuelson, sunt de avut în vedere şi acelea de a contribui la atenuarea oscilaţiilor caracteristice
acelea de a contribui la atenuarea oscilațiilor caracteristice
ciclurilor economice
ciclurilor economice sau sau dede aa favoriza menţinerea unei
favoriza menținerea unei economii
economii progresive,
progresive, care care să să asigure
asigure un un
grad ridicat de ocupare a forţei de muncă.
grad ridicat de ocupare a forței de muncă.
În viziune modernă,
În viziune modernă, se se consideră
consideră că că politica
politica fiscală
fiscală presupune
presupune folosirea folosirea conștientă
conştientă aa
veniturilor și
veniturilor şi cheltuielilor
cheltuielilor bugetului
bugetului de de stat
stat pentru
pentru a a influența
influenţa viaţaviața economică
economică și şi socială.
socială. În În mod
mod
conţinutul său
deosebit, conținutul
deosebit, său face
face imperativă
imperativă utilizarea
utilizarea ansamblului
ansamblului de de instrumente
instrumente și şi procedee
procedee cu cu
caracter fiscal
caracter fiscal pentru
pentru aa stabili nivelul și
stabili nivelul şi structura
structura prelevărilor
prelevărilor obligatorii;
obligatorii, operațiunile
operațiunile , >

145
145
activitățile
activitățile și veniturile impozabile;
şi veniturile impozabile; regimul regimul exonerărilor
exonerărilor și şi reducerilor
reducerilor de de impozite
impozite sau sau cel cel al al
subvenţionărilor, conturând
subvenționărilor, conturând modul modul de de aa realiza
realiza redistribuirea
redistribuirea produsului produsului creat între sfere
creat între sfere de de
activitate,
activitate, ramuri
ramuri economice,
economice, entități entități administrativ-teritoriale,
administrativ-teritoriale, persoane persoane fizice fizice și şi juridice.
juridice.
Politica
Politica fiscală fiscală îşi își poate
poate pune pune amprenta, influențând asupra
amprenta, influențând asupra derulării
derulării proceselor
proceselor
economico-financiare și
economico-financiare şi implicit
implicit asupra asupra evoluției
evoluţiei întregiiîntregii societăți.
societăţi. Dar, Dar, la la rândul
rândul său, său, ea ea este
este
condiționată de
condiționată de mediul
mediul economic,economic, printr-o printr-o serie serie de de factori,
factori, dintredintre care care se se remarcă:
remarcă: starea starea
economiei, raporturile
economiei, raporturile dintre dintre sectorul
sectorul public public și şi cel
cel privat,
privat, nivelul veniturilor cetățenilor
nivelul veniturilor cetăţenilor etc. etc.
În
În sinteză, politica fiscală se reprezintă prin totalitatea metodelor, mijloacelor, formelor,
sinteză, politica fiscală se reprezintă prin totalitatea metodelor, mijloacelor, formelor,
instrumentelor și
instrumentelor şi instituțiilor
instituțiilor folosite folosite de de stat
stat pentru
pentru procurarea
procurarea resurselorresurselor financiare
financiare fiscale fiscale și şi
utilizarea lor în finanțarea
utilizarea lor în finanțarea de acțiuni publice, inclusiv pentru influențarea vieţii economice și
de acțiuni publice, inclusiv pentru influențarea vieții economice și
sociale. Ea
sociale. Ea abordează,
abordează, în în modmod firesc,
firesc, atât atât problematica
problematica impozitelorimpozitelor (prelevărilor
(prelevărilor fiscale), fiscale), cât cât și şi pe
pe
cea
cea a cheltuielilor publice, care adesea joacă rolul determinant în cadrul politicii financiare aa
a cheltuielilor publice, care adesea joacă rolul determinant în cadrul politicii financiare
statului.
statului.
Politica bugetară
Politica bugetară se se concretizează
concretizează prin prin deciziile
deciziile privitoare
privitoare la la formarea, repartizarea și
formarea, repartizarea şi
utilizarea resurselor
utilizarea resurselor fonduluifondului bugetar bugetar sub sub forme
forme ale veniturilor și
ale veniturilor şi cheltuielilor
cheltuielilor bugetare,bugetare, inclusivinclusiv
finanțarea deficitului
finanțarea deficitului bugetar, bugetar, folosind folosind ca ca instrument
instrument principal principal bugetul bugetul public, public, atât atât pentru
pentru
redistribuirea PIB,
redistribuirea PIB, cât cât și şi înîn scopul
scopul influențării
influenţării asupra asupra dezvoltării
dezvoltării durabile
durabile aa societății.
societăţii.
Politica monetară
Politica monetară înglobează înglobează deciziile deciziile și şi acțiunile
acțiunile vizândvizând oferta oferta de de monedă
monedă și şi derularea
derularea
circulației monetare
circulației monetare în în economia
economia națională, națională, asigurarea
asigurarea echilibrului
echilibrului monetar monetar și şi menținerea
menţinerea puterii puterii
de
de cumpărare
cumpărare aa monedei, monedei, inclusiv inclusiv folosirea
folosirea instrumentelor
instrumentelor monetare monetare în în scopul
scopul realizării
realizării unor unor
obiective ale
obiective ale politicii
politicii generale.
generale.
Politica valutară se
Politica valutară se referă,
referă, în în esență,
esenţă, la la modalitățile
modalitățile de procurare și
de procurare şi utilizarea
utilizarea aa resurselor
resurselor
și de plăți externe, crearea
valutare şi echilibrarea balanței de plăţi externe, crearea rezervelor de valută, evoluția cursului
valutare echilibrarea balanței rezervelor de valută, evoluția cursului
valutar și
valutar şi efectuarea
efectuarea de de tranzacții
tranzacții pe pe piețele
pieţele financiar-valutare
financiar-valutare etc. etc.
Politica financiară
Politica financiară aa întreprinderii
întreprinderii (firmei) (firmei) se se constituie,
constituie, la la rândul
rândul său, său, ca ca oo componentă
componentă
aa politicii
politicii economice
economice proprii proprii și vizează, înîn general,
şi vizează, general, procurarea
procurarea și utilizarea resurselor
şi utilizarea resurselor băneşti,bănești,
corespunzător
corespunzător cerințelorcerinţelor impuse impuse de îndeplinirea propriilor
de îndeplinirea propriilor obiective.
obiective. Ea Ea este
este concepută
concepută și şi aplicată
aplicată
în acord
în acord cu cu nevoile
nevoile de de funcționare
funcţionare ale ale fiecărei întreprinderi, dar
fiecărei întreprinderi, dar în în același
acelaşi timp, timp, se se află
află în în
corespondență cu
corespondență cu politica
politica financiară
financiară aa statului, statului, interferând
interferând cu cu deciziile
deciziile adoptate
adoptate de de organele
organele de de
stat,
stat, care
care au au impact
impact în în planplan financiar.
financiar. Din Din această
această perspectivă,
perspectivă, politicapolitica financiară
financiară aa statului,statului, și în
şi în
primul
primul rândrând politica
politica fiscală,
fiscală, care vizează direct,
care vizează direct, pe pe de de oo parte,
parte, sistemul
sistemul impozitelor
impozitelor practicate practicate de de
stat,
stat, iar
iar pepe de de altă
altă parte,
parte, cheltuielile
cheltuielile publice publice efectuate,
efectuate, poate poate influența,
influenţa, în în bună
bună măsură,
măsură, asupra asupra
deciziilor
deciziilor luateluate de întreprindere în
de întreprindere în plan
plan economic
economic și şi financiar.
financiar. În În modmod obișnuit,
obişnuit, toate toate măsurile
măsurile de de
orientare a dezvoltării și ajustare macroeconomică
orientare a dezvoltării şi ajustare macroeconomică bazate pe instrumente financiar-monetare se bazate pe instrumente financiar-monetare se
reflectă
reflectă și în politica
şi în politica financiară
financiară a a întreprinderilor.
întreprinderilor.
Între
Între elementele
elementele de de politică
politică financiară,
financiară, indiferent
indiferent de de nivelul
nivelul la la care
care se se manifestă
manifestă aceasta aceasta și şi
componentele bazei
componentele economice se
bazei economice se stabilesc
stabilesc raporturi
raporturi de de interdependență,
interdependenţă, în în sensul
sensul că că politica
politica
financiară
financiară apare, apare, pe pe de de o o parte,
parte, ca ca emanație
emanaţie aa unui unui sistem social-economic dat,
sistem social-economic dat, iariar pe pe de de altă
altă
parte,
parte, ea ea poate
poate determina
determina modificări modificări în în structura
structura sistemului,
sistemului, respectiv
respectiv în în baza
baza economică
economică aa
societății.
societății.
Politica,
Politica, în în general,
general, și şi implicit
implicit cea cea financiară
financiară poate poate conține
conţine elemente
elemente specifice,specifice, atât atât
acțiunilor cu
acțiunilor cu caracter
caracter strategic,
strategic, cât cât și tactic. Primele
şi tactic. Primele se se concretizează
concretizează prin prin decizii
decizii de de politică
politică
financiară
financiară privind
privind realizarea
realizarea unor unor obiective
obiective pe termen mai
pe termen îndelungat și
mai îndelungat şi dede maimai mare mare amploare,
amploare,
reflectate
reflectate în în planul
planul activității
activităţii financiare.
financiare. Prin comparaţie, elementele
Prin comparație, elementele de de tactică
tactică financiară
financiară
vizează, în mod direct, aspectele de ordinul tehnicilor
vizează, în mod direct, aspectele de ordinul tehnicilor folosite pentru efectuarea operaţiilor folosite pentru efectuarea operațiilor
bănești-financiare
băneşti-financiare curente, curente, oferind oferind și şi cadrul
cadrul organizatoric
organizatoric adecvat adecvat atingeriiatingerii obiectivelor
obiectivelor
strategice.
strategice.
În
În principiu,
principiu, se se admite
admite că că deciziile
deciziile (opțiunile)
(opţiunile) care care stabilesc
stabilesc coordonatele
coordonatele politicii politicii
financiare pentru o anumită etapă a evoluției societății
financiare pentru o anumită etapă a evoluţiei societăţii sau unei entităţi economico-sociale, sau unei entități economico-sociale,
146
146
reflectate
reflectate în în programele
programele financiarefinanciare de de perspectivă
perspectivă mai îndelungată alcătuiesc
mai îndelungată alcătuiesc strategia
strategia financiară,
financiară,
în timp
în timp ce ce actele
actele administrative
administrative de de planificare
planificare și şi programare
programare aa operațiunilor bănești, pe
operaţiunilor băneşti, pe perioade
perioade
scurte, ca
scurte, ca și şi măsurile
măsurile sau sau deciziile
deciziile luate luate pentru
pentru executarea
executarea obiectivelor
obiectivelor specifice
specifice unei unei perioade
perioade
sau alteia,
sau alteia, constituie
constituie componente
componente ale ale tacticii
tacticii financiare.
financiare.
Structurarea politicii financiare, pe elemente strategice
Structurarea politicii financiare, pe elemente strategice și şi tactice,
tactice, este
este prezentă
prezentă la la diferite
diferite
niveluri la
niveluri la care
care se se iau
iau deciziile
deciziile financiare,
financiare, iar implicaţiile lor
iar implicațiile lor se
se regăsesc
regăsesc în în rezultatele înregistrate
rezultatele înregistrate
de
de fiecare
fiecare componentă
componentă funcțională,funcţională, cu cu activitate
activitate financiară.
financiară.
O
O abordare
abordare aa politicii
politicii financiare,
financiare, prin prin prisma
prisma problematicii
problematicii la la care
care se se referă,
referă, evidențiază
evidențiază
structurarea sa pe mai multe domenii mari, dintre care se pot distinge:
structurarea sa pe mai multe domenii mari, dintre care se pot distinge:
a)
a) mobilizarea,
mobilizarea, respectiv respectiv procurarea
procurarea resurselor bănești la
resurselor băneşti la fondurile
fondurile financiare
financiare ce ce se
se
constituie,
constituie, fie fie înîn sectorul
sectorul public,
public, fiefie înîn cel
cel privat;
privat;
b) repartizarea,
b) repartizarea, sau sau alocarea
alocarea pe destinaţii și
pe destinații utilizarea fondurilor
şi utilizarea fondurilor bănești
bănești constituite;
constituite;
c) îndatorarea, respectiv
c) îndatorarea, respectiv activitatea
activitatea de de creditare,
creditare, incluzând
incluzând regimul
regimul de de practicare
practicare aa
împrumuturilor și
împrumuturilor şi dobânzilor;
dobânzilor;
d) organizarea și
d) organizarea şi funcționarea
funcţionarea piețelorpieţelor financiare;
financiare;
e) organizarea şi realizarea activității privind
e) organizarea și realizarea activității privind asigurările,
asigurările, care, care, la la rândul
rândul lor, lor, sese
diferențiază în
diferențiază în asigurări
asigurări sociale
sociale și şi asigurări
asigurări de de bunuri,
bunuri, persoane
persoane și şi răspundere
răspundere civilă;
civilă;
f) organizarea și
f) organizarea şi funcționarea
funcţionarea aparatului
aparatului financiar-bancar;
financiar-bancar;
g) organizarea și
8) organizarea şi exercitarea
exercitarea controlului
controlului financiar;
financiar;
h)
h) folosirea
folosirea pârghiilor
pârghiilor financiare
financiare pentru pentru influențarea
influențarea activității
activităţii social-economice;
social-economice;
i) asigurarea
i) asigurarea premiselor premiselor necesare necesare menținerii
menţinerii echilibrului financiar și
echilibrului financiar şi monetar
monetar în în
economie.
economie.
Tuturor acestor
Tuturor acestor domenii
domenii le le corespund competenţe decizionale
corespund competențe decizionale de de politică
politică financiară,
financiară,
menite
menite să să asigure
asigure derularea
derularea proceselor
proceselor economiceeconomice și şi fluxurilor
fluxurilor bănești
băneşti în în concordanță
concordanță cu cu
obiectivele
obiectivele politicii
politicii fiecărei
fiecărei entități
entități economico-sociale,
economico-sociale, respectiv respectiv cu cu cele
cele aleale politicii
politicii generale
generale aa
statului. Deşi
statului. Deși cu diferențieri sensibile,
cu diferențieri sensibile, politica
politica financiară
financiară aa oricărei
oricărei entități,
entități, inclusiv
inclusiv aa statului,
statului,
cuprinde anumite
cuprinde anumite categoriicategorii de de opțiuni,
opțiuni, distincte
distincte prin prin conținutul
conţinutul proceselor
proceselor vizate,
vizate, dar dar care
care sese
întrepătrund și
întrepătrund şi se condiționează reciproc,
se condiționează reciproc, cum cum sunt sunt celecele asupra
asupra cheltuielilor
cheltuielilor de de efectuat;
efectuat;
resurselor (veniturilor) utilizabile etc.
resurselor (veniturilor) utilizabile etc.

10.3.
10.3. Politica
Politica financiară
financiară aa întreprinderii
întreprinderii (firmei)
(firmei) și
şi coordonatele
coordonatele sale
sale

Într-o viziune sintetizatoare,

Într-o viziune sintetizatoare, politica
politica financiară
financiară aa întreprinderii
întreprinderii reprezintă
reprezintă un un "ansamblu
"ansamblu
de decizii, de opţiuni fundamentale pentru cea mai eficientă alocare a capitalului"25. . Această
de decizii, de opțiuni fundamentale pentru cea mai eficientă alocare a capitalului" 25 Această
definiţie evidențiază
definiție evidențiază pregnant
pregnant scopul esenţial al
scopul esențial al unei
unei politici
politici financiare judicioase, promovată
financiare judicioase, promovată de de
oo firmă pe baza cunoașterii concrete ale mediului în care
firmă pe baza cunoaşterii condiţiilor concrete ale mediului în care funcționează. Dar, în mod
condițiilor funcționează. Dar, în mod
firesc,
firesc, ea
ea se
se raportează
raportează la la obiectivele
obiectivele economice
economice pe pe care întreprinderea le
care întreprinderea le are
are de îndeplinit, luând
de îndeplinit, luând
în considerare riscurile posibile asumate și
în considerare riscurile posibile asumate şi impactul acțiunii diverșilor factori implicaţi asupra
impactul acțiunii diverșilor factori implicați asupra
valorii firmei,
valorii firmei, aa cărei
cărei creștere
creştere constituie
constituie obiectivul
obiectivul principal
principal urmărit.
urmărit.
Totodată,
Totodată, politica financiară a întreprinderii reprezintă o
politica financiară a întreprinderii reprezintă o parte
parte integrantă
integrantă aa politicii
politicii
economice
economice aa acesteia.
acesteia. În În condițiile
condiţiile economiei
economiei de piaţă moderne,
de piață moderne, elaborarea
elaborarea și şi aplicarea
aplicarea deciziilor
deciziilor
de
de politică
politică economică
economică integrează
integrează organic
organic componentele
componentele financiare,financiare, fără fără de de care
care crearea
crearea și şi
întreprinderii nu
funcţionarea întreprinderii
funcționarea nu ar
ar fi
fi posibilă.
posibilă. În În consecință,
consecinţă, pot pot fi
fi avute în vedere
avute în vedere anumite
anumite direcții
direcţii
de
de manifestare
manifestare ale ale politicii
politicii financiare
financiare aa firmei,
firmei, în în raport
raport cu cu problematica
problematica financiară
financiară specifică
specifică
înființării, efectuării
înfunțării, efectuării de de investiții,
investiţii, exploatării
exploatării și, în final,
şi, în final, distribuirii
distribuirii profitului
profitului și şi acordării
acordării de de
dividende
dividende către
către acționari.
acţionari. În În acest
acest sens,
sens, sese pot
pot distinge:
distinge:
a) selectarea proiectelor de investiţii, ca
a) selectarea proiectelor de investiții, ca suport
suport al al alocării
alocării resurselor
resurselor financiare
financiare pentru
pentru
finanţarea proiectului
finanțarea proiectului ales;
ales;

25
25 I.
I. Stancu, Finanţe, Ed.
Stancu, Finanţe, Economică, Bucureşti,
Ed. Economică, Bucureşti, 1997, pag.283
1997, pag.283
147
147
 b)
b) identificarea
identificarea modalităților
modalităţilor de de finanțare,
finanţare, respectiv
respectiv aa surselor
surselor de de capital
capital utilizabile;
utilizabile;
c)
c) fundamentarea
fundamentarea structurii structurii financiare
financiare aa întreprinderii,
întreprinderii, cu cu asigurarea
asigurarea unui unui raport
raport optim optim
între capitalul
între capitalul propriu propriu și şi capitalul împrumutat;
capitalul împrumutat;
d) alegerea
d) alegerea variantei
variantei de de distribuire
distribuire aa dividendelor,
dividendelor, respectiv respectiv aa profitului
profitului net; net;
e)
e) modificarea
modificarea mărimii mărimii capitalului
capitalului propriu propriu și şi alegerea soluţiilor de
alegerea soluțiilor de aplicat
aplicat în în acest
acest scop;
scop;
f) îndatorarea (sau
f) îndatorarea (sau dezdatorarea) întreprinderii, pornind
dezdatorarea) întreprinderii, pornind de de le le nevoia
nevoia de de lichidități
lichidităţi și şi
evoluţia ratei
evoluția ratei dobânzii
dobânzii pe pe piața
piaţa financiară,
financiară, etc. etc.
Fiecare dintre coordonatele enumerate comportă
Fiecare dintre coordonatele enumerate comportă elemente elemente caracteristice
caracteristice supuse supuse analizei
analizei
factorilor
factorilor de de decizie
decizie în în vederea
vederea fundamentării
fundamentării opțiunilor, opțiunilor, luând luând în în considerare
considerare impactul impactul celor celor dindin
urmă asupra activității firmei. Din acest unghi de abordare,
urmă asupra activităţii firmei. Din acest unghi de abordare, politica financiară a întreprinderii politica financiară a întreprinderii
poate fi
poate definită și
fi definită şi caca ansamblu
ansamblu al al deciziilor
deciziilor privitoare
privitoare la la activitatea
activitatea sa sa financiară,
financiară, incluzândincluzând
obiective proprii, fie pe termen lung, de ordin strategic (investiţii, modificări ale mărimii
obiective proprii, fie pe termen lung, de ordin strategic (investiții, modificări ale mărimii
capitalului, etc.),
capitalului, etc.), fie fie pe pe termen
termen scurt, scurt, de de ordin
ordin tactic (organizarea fluxurilor
tactic (organizarea fluxurilor de de trezorerie,
trezorerie,
contractarea împrumuturilor pe
contractarea împrumuturilor pe termen
termen scurt, scurt, etc.).
etc.).
În
În raport
raport cu cu particularitățile
particularităţile activității
activităţii financiare
financiare aa întreprinderii,
întreprinderii, politica politica sa sa financiară
financiară se se
structurează
structurează pe pe treitrei componente
componente mari, mari, și şi anume:
anume: politica politica de de investiții,
investiţii, politica
politica de de finanțare;
finanţare;
politica de
politica de dividend.
dividend.
Politica
Politica de investiţii, ca
de investiții, ca parteparte aa politiciipoliticii financiare
financiare aa întreprinderii,
întreprinderii, abordează abordează
problematica
problematica alocării alocării capitalului
capitalului pentru pentru active active fizice
fizice sau sau active
active financiare,
financiare, iar între acestea
iar între acestea locul locul
central revine
central revine activelor
activelor imobilizate,
imobilizate, dobândite dobândite ca ca rezultat
rezultat al al investițiilor
investiţiilor de de capital.
capital. Aceasta
Aceasta
și decizii privind alocarea resurselor
presupune opţiuni şi decizii privind alocarea resurselor băneşti de care dispune întreprinderea
presupune opțiuni bănești de care dispune întreprinderea
pentru achiziționarea,
pentru achiziționarea, construirea, construirea, modernizarea
modernizarea activelor activelor fixe, fixe, acumularea
acumularea de de stocuri
stocuri materiale,
materiale,
etc. în și structura adecvată funcționării
etc. în volumul şi structura adecvată funcționării ei la parametri cât mai înalți, cu eficiență
volumul ei la parametri cât mai înalți, cu eficiență
maximă,
maximă, sau sau plasarea
plasarea eventualului
eventualului capital capital bănescbănesc disponibil
disponibil în în active
active financiare.
financiare. Ea trebuie să
Fa trebuie să sese
subordoneze, principial, îndeplinirii obiectivelor pe termen
subordoneze, principial, îndeplinirii obiectivelor pe termen mediu şi lung stabilite prin politica mediu și lung stabilite prin politica
generală
generală a a întreprinderii.
întreprinderii.
Politica
Politica de finanțare cuprinde,
de finanțare cuprinde, la la rândul
rândul său, său, deciziile
deciziile referitoare
referitoare la la constituirea
constituirea
capitalurilor,
capitalurilor, inclusivinclusiv aa fondurilor
fondurilor financiare
financiare ale întreprinderii. Ea
ale întreprinderii. Ea vizează
vizează directdirect opțiunile
opțiunile asupra asupra
folosirii diferitelor
folosirii diferitelor surse surse de de formare capitalurilor și
formare aa capitalurilor şi aa structurii
structurii financiare
financiare a a întreprinderii.
întreprinderii. În În
cadrul
cadrul său său se se optează
optează asupra asupra proporțiilor
proporțiilor ce ce revin
revin capitalului
capitalului propriu,
propriu, constituit
constituit din din aportul
aportul
acţionarilor sau
acționarilor sau prinprin autofinanțare
autofinanţare din din profit,
profit, respectiv
respectiv capitalului împrumutat, sub
capitalului împrumutat, sub diverse
diverse forme forme
ale
ale creditului,
creditului, luând luând în în considerare
considerare și şi atragerea temporară aa unor
atragerea temporară unor resurse bănești ce
resurse băneşti ce aparțin
aparțin altor altor
persoane
persoane (fizice, juridice, stat),
(fizice, juridice, stat), cu cu care întreprinderea întreţine
care întreprinderea întreține relații
relaţii financiare.
financiare. În În acest
acest context,
context,
se optează asupra limitelor emisiunii de acțiuni și
se optează asupra limitelor emisiunii de acţiuni şi ale distribuirii profitului pentru autofinanţare,
ale distribuirii profitului pentru autofinanțare,
pe de
pe parte, și
de oo parte, şi aa celor
celor ale îndatorării întreprinderii,
ale îndatorării întreprinderii, pe pe dede altă
altă parte.
parte.
Asupra politicilor de finanţare promovate în timp şi spațiu
Asupra politicilor de finanțare promovate în timp și spaţiu este este de de semnalat
semnalat evoluția evoluția
înregistrată, cu
contradictorie înregistrată,
contradictorie cu deosebire,
deosebire, în în ultimele
ultimele decenii.
decenii. Astfel,
Astfel, în în ţările
țările cu cu economie
economie de de piață
piaţă
dezvoltată s-a manifestat, până în 1985, o preferință
dezvoltată s-a manifestat, până în 1985, o preferinţă netă pentru îndatorare, însoţită de reculul netă pentru îndatorare, însoțită de reculul
procurării
procurării capitalului
capitalului prin vânzări de
prin vânzări titluri pe
de titluri pe piețele financiare. În
pieţele financiare. În intervalul
intervalul 1985-1987
1985-1987 aa apărut apărut
fenomenul de
fenomenul de revigorare
revigorare aa finanțăriifinanţării firmelor
firmelor pe pe seama
seama emiterii
emiterii și tranzacționării de
şi tranzacționării titluri ale
de titluri ale
pieţei financiare,
pieței financiare, iar tendința de
iar tendința de reducere
reducere aa îndatorării
îndatorării la la intermediarii
intermediarii financiarifinanciari (bănci) (bănci) s-a s-a
accentuat
accentuat mult mult în în perioada următoare. În
perioada următoare. În ultimii
ultimii ani, ani, politica
politica financiară
financiară aa firmei firmei s-a s-a orientat
orientat spre spre
acoperirea
acoperirea nevoilor nevoilor de de resurse
resurse financiare,
financiare, într-o într-o măsurămăsură tot tot maimai mare,mare, pe pe seama
seama capitalului
capitalului
propriu, respectiv
propriu, respectiv prin prin autofinanțare.
autofinanţare.
Politica
Politica de dividend (distribuire
de dividend profitului) se
(distribuire aa profitului) se concretizează,
concretizează, sintetic, sintetic, prin prin opțiunile
opţiunile
întreprinderii între
întreprinderii între reinvestirea
reinvestirea parțială parțială sau sau integrală
integrală aa profitului
profitului net, net, inclusiv
inclusiv constituirea
constituirea altor altor
și/sau distribuirea acestui
fonduri ori rezerve la dispoziția sa şi/sau distribuirea acestui profit sub formă de dividende către
fonduri ori rezerve la dispoziția sa profit sub formă de dividende către
acționari. Aceste
acționari. Aceste opțiuni opţiuni se se află,
află, în în mod mod obișnuit,
obişnuit, sub sub impactul
impactul fiscalității,
fiscalităţii, nivelului
nivelului ratei ratei
dobânzii, cursului (prețului)
dobânzii, cursului (preţului) acțiunilor emise, etc.acțiunilor emise, etc.
148
148
 Sunt cunoscute
Sunt cunoscute mai mai multe
multe tipuri
tipuri de de politici
politici de dividend, și
de dividend, şi anume:
anume:
c)
c) politica
politica de de participare
participare directă,directă, care care presupune
presupune oo rată rată relativ
relativ constantă
constantă de de acordare
acordare aa
dividendului din
dividendului din profitul
profitul obținut;
obținut;
b) politica
b) politica de de stabilizare
stabilizare sau prudenţă, care
sau prudență, care asigură
asigură un un dividend
dividend constant
constant sau sau oo rată
rată
constantă
constantă de creştere anuală a dividendului, indiferent de variaţia mărimii profitului obţinut. În
de creștere anuală a dividendului, indiferent de variația mărimii profitului obținut. În
acest
acest caz,
caz, dividendul
dividendul din din anulanul tt sese modifică
modifică în în funcție
funcţie de de mărimea
mărimea sa înregistrată în
sa înregistrată în anul
anul t-1,
t-l, rata
rata
creştere rămânând
de creștere
de rămânând constantă;
constantă;
c)
c) politica
politica reziduală
reziduală sau sau oportunistă,
oportunistă, în în care
care mărimea
mărimea dividendului
dividendului depindedepinde de de deciziile
deciziile de de
investiții şi de finanțare a întreprinderii. Dacă sunt oportunități de investiție rentabilă și
investiții și de finanțare a întreprinderii. Dacă sunt oportunități de investiție rentabilă şi
dezvoltare
dezvoltare aa activității,
activităţii, se se preferă
preferă distribuirea
distribuirea profitului
profitului cu cu prioritate
prioritate pentru
pentru autofinanțare,
autofinanţare,
acordându-se
acordându-se dividendedividende mai mai mici.
mici. În În conjunctura
conjunctura inversă,inversă, se se poate
poate prefera
prefera distribuirea
distribuirea profitului
profitului
pentru acordarea
pentru acordarea de de dividende
dividende mai mai mari
mari acționarilor.
acţionarilor.
În
În fine,
fine, politica
politica financiară
financiară aa firmei firmei poatepoate fi fi definită
definită și şi caca ansamblu
ansamblu al obiectivelor și
al obiectivelor şi
mijloacelor
mijloacelor (instrumentelor)
(instrumentelor) specifice specifice acestui
acestui domeniu
domeniu de de activitate.
activitate. În În această
această optică,
optică, ea ea include
include
opțiunile referitoare
opțiunile referitoare la: la: determinarea
determinarea nevoilor nevoilor de de resurse
resurse financiare;
financiare; alegerea
alegerea tipurilor
tipurilor de de
finanțare și a surselor de procurare a capitalului în funcție
finanţare şi a surselor de procurare a capitalului în funcție de costul acestora; stabilirea raportului
de costul acestora; stabilirea raportului
dintre finanțarea
dintre finanțarea pe pe termen
termen lung lung și şi cea
cea pe pe termen
termen scurt;scurt; distribuirea
distribuirea resurselor
resurselor financiare
financiare pe pe
imobilizate și
active imobilizate şi active circulante, inclusiv pe elemente ale acestora, etc.
active active circulante, inclusiv pe elemente ale acestora, etc.
Corespunzător
Corespunzător conținutuluiconţinutului politicii
politicii financiare
financiare aa întreprinderii,
întreprinderii, obiectivele
obiectivele sale vizează, înîn
sale vizează,
principiu: constituirea şi modificarea mărimii capitalului (în concordanţă cu deciziile privind
principiu: constituirea și modificarea mărimii capitalului (în concordanță cu deciziile privind
dezvoltarea ei);
dezvoltarea ei), crearea
crearea unei unei structuri
structuri financiare
financiare optime;optime; reducerea
reducerea costului capitalului și
costului capitalului şi
rentabilității financiare; folosirea facilităților
creşterea rentabilităţii financiare; folosirea facilităților fiscale acordate de stat, etc., toate
creșterea fiscale acordate de stat, etc., toate
urmărind,
urmărind, în în final,
final, creșterea
creşterea valorii firmei.
valorii firmei.
La
La rândul
rândul lor, lor, mijloacele
mijloacele (instrumentele)
(instrumentele) de de realizare
realizare aa obiectivelor
obiectivelor acestei
acestei politici
politici potpot fi
fi
grupate
grupate în: în: a)a) instrumente
instrumente operaționale
operaționale și şi b) instrumente funcționale.
b) instrumente funcţionale. Primele Primele suntsunt reprezentate
reprezentate
prin
prin elemente
elemente de tehnică financiară
de tehnică financiară caracteristice,
caracteristice, ca ca de de exemplu, titlurile financiare
exemplu, titlurile financiare (acțiuni,
(acţiuni,
obligaţiuni), profitul,
obligațiuni), împrumutul, respectiv
profitul, împrumutul, respectiv metodemetode și tehnici de
şi tehnici de derulare
derulare aa activității
activităţii financiare
financiare
(autofinanţare, creditare)
(autofinanțare, creditare) etc. etc. Secundele
Secundele se se concretizează,
concretizează, mai mai ales,ales, prin
prin diferite
diferite documente
documente de de
previziune și
previziune şi conducere
conducere aa activitățiiactivităţii financiare,
financiare, analizăanaliză financiară,
financiară, etc., etc., cum
cum sunt:
sunt: bugetele
bugetele
întreprinderii (general,
întreprinderii (general, de de investiții
investiţii sau sau capital,
capital, de de exploatare
exploatare sau sau trezorerie),
trezorerie), bilanţul contabil,
bilanțul contabil,
contul de profit și
contul de profit şi pierderi, tabloul fluxurilor financiare, etc.
pierderi, tabloul fluxurilor financiare, etc.

149
149
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Anghelache,
Anghelache, G. Bursa şiși piața
G. ,, Bursa extrabursieră, Editura
piața extrabursieră, Editura Economică,
Economică, București,
Bucureşti, 2000
2000
===

2. Anghelache,
Anghelache, G. G. ,, Piaţa
Piața de de capital:
capital: caracteristici,
caracteristici, evoluții,
evoluții, tranzacții „Editura Economică,
tranzacții ,Editura Economică,
Bucureşti 2004
București 2004
3. Gh. ș.a.,
Bistriceanu, Gh.,
Bistriceanu, ș.a., Finanțele
Finanțele agenților economici, Editura
agenților economici, Editura Didactică
Didactică și şi Pedagogică,
Pedagogică, București,
București,
VW

2004
2004
4. Bran, P.,
Bran, P., Relaţii financiare şiși monetare
Relații financiare internaționale, Editura
monetare internaționale, Editura Economică,
Economică, București,
București, 1995
1995
5. Bodie Zvi, , Merton Robert, Cleeton David, Financial Economics, Pearson Education,
Bodie Zvi, , Merton Robert, Cleeton David, Financial Economics, Pearson Education,
International, New
International, New York, USA, 2008
York, USA, 2008
6. Brigham, E.,
Brigham, E. Financial
Financial Management.
Management. Theory Theory andand Practice,
Practice, 66*th Edition,
Edition, Fort
Fort Worth, Dryden Press,
Worth, Dryden Press,
1991
1991
7. Conso, P.,
Conso, La gestion
P., La gestion financiere
financiere de de l’entreprise,
Ll'entreprise, Editura
Editura Dumond,
Dumond, Paris,
Paris, 1989
1989
8. Filip, Gh.,
Filip, Gh., Finanțe
Finanţe publice, Editura Junimea,
publice, Editura Junimea, Iași,
lași, 2010
2010
9. Filip, Gh.;
Filip, Gh.; Onofrei,
Onofrei, M.,M., Politici
Politici financiare, Editura Sedcom
financiare, Editura Sedcom Libris,
Libris, Iași,
laşi, 2001
2001
10.
10. Filip, Gh. (coord), Finanţe , Editura Junimea, lași, 2002
Filip, Gh. (coord), Finanțe , Editura Junimea, Iași, 2002
Il.
11. Gallois, D.,
Gallois, D., Bursa. Origine și
Bursa. Origine și evoluție,
evoluţie, Editura Teora, Bucureşti,
Editura Teora, București, 1997 1997
I2.
12. Giurgiu, A.].,
Giurgiu, Mecanismul financiar
A.I., Mecanismul financiar al al întreprinderii,
întreprinderii, Editura
Editura Dacia,
Dacia, Cluj
Cluj Napoca, 1995
Napoca, 1995
13.
13. Hoanţă,
Hoanță, N. N. ,, Economie
Economie şiși finante
finante publice
publice ,„ Editura
Editura Polirom,
Polirom, Iași,
lași, 2000
2000
14.
14. Hubbard.,
Hubbard, Glenn, Glenn, Money,
Money, the fhe Financial
Financial System,
System, and and the the Economy, Pearson Education,
Economy, Pearson Education,
International New
International New York, USA, 2008
York, USA, 2008
15.
15. Krugman, P,
Krugman, P, Wells,
Wells, R,R, Olney,
Olney, M, M, Essentials
Essentials of of Economics,
Economics, Worth, Worth, NewNew York, 2006
York, 2006
16.
16. Musgrave, R.
Musgrave, R. A.;
A.; Musgrave,
Musgrave, P. P. B.B., ,Public
Public finance
finance in in theory
theory and and practice
practice ,„ Mc-Graw
Mc-Graw Hill Inc,
Hill Inc,
1989
1989
17.
17. Moşteanu, T,
Moșteanu, T, Finante
Finante publice,
publice, Ed. Ed. Universitara,
Universitara, București,
Bucureşti. 20082008
18.
18. Onofrei, M.,
Onofrei, Finanțele întreprinderii,
M., Finanțele întreprinderii, EdituraEditura Universității
Universităţii „Al.I.Cuza”,
„Al.I.Cuza”, Iași,
lași, 2004
2004
19.
19. Orsoni, G.,
Orsoni, G., Finances
Finances publiques, Paris, Publisud,
publiques, Paris, Publisud, 1989
1989
20.
20. Stancu, I.,
Stancu, Finanțe, Ed.IV,
I., Finanțe, Ed.IV, Editura
Editura Economică,
Economică, București,
Bucureşti, 20072007
21.
21. Toma, M.;
Toma, M.; Alexandru.F., Finanțe şiși gestiune
Alexandru,F., Finanțe financiară de
gestiune financiară întreprindere, Editura
de întreprindere, Editura Economică,
Economică,
Bucureşti, 2003
București, 2003
22.
22. Turliuc, V.,
Turliuc, Cocriș, V.,
V., Cocriș, Monedă și
V., Monedă şi credit,
credit, Editura
Editura Ankarom,
Ankarom, Iași, laşi, 1997
1997
23.
23. Văcărel, I,
Văcărel, |, Bercea,
Bercea, F., Asigurări şiși reasigurări,
F., Asigurări reasigurări, Editura
Editura Expert,
Expert, 19991999
24.
24. Văcărel, I.
Văcărel, I. (coord)
(coord) ,, Finanțe
Finanțe publice Editura Didactică
publice ,, Editura Didactică și şi Pedagogică,
Pedagogică, București,
Bucureşti, 2008
2008
25.
25. Voinea,
Voinea, Gh., Mecanisme și
Gh., Mecanisme şi tehnici valutare şiși financiare
tehnici valutare internaționale, Ed.Sedcom
financiare internaționale, Ed.Sedcom Libris,
Libris, Iași,
laşi,
2003
2003
26.
26. Zugravu,
Zugravu, B.G., B.G., Politici
Politici financiare
financiare publice, Editura tritonic,
publice, Editura Bucureşti, 2013
tritonic, București, 2013
27.
27. Studii și
Studii şi articole,
articole, privind tematica din
privind tematica din programă, publicate înîn revistele
programă, publicate revistele dede specialitate
specialitate

150
150