B IB L IO T É K A

cM.' ;
T t c a d e m i a
öe

Mgrtcu&turá
t ,'M c a d é m i e d 'J t g p i c u l t u r e

C h i j , H o u m a n ie

p ár

P rof. D r. M . C H IR IJESC U-AR VA

D l r e c t e u r de l’ Académle

Tipográfia „ C A R T E A ROM ÁNEASCÁ“ S. A . Cluj

 Ckif i *<$
'M W h

ia de Agriculturá
í í'Académ ie d ’Agriculture

Cluj, R o u m a n ie

pár

P ro f. O r. M. CHIRIJESCU-ARVA
Directeur de l'A cadém ie

nV
-> J
! Uj íTt •
I :
>
v ív íM f e á ! 2 1
T i p o g r á f i a „ C A R T E A R O M Á N E A S C A " S. A .
1927 ^ í f 7P Q 'í-
 O m a g iu

Gorpului profesoml
Sludenlimei
§i
‘P ersonalului lechnic §i adminislraliv.

S e implinesc, in curánd, dói ani de cánd Consiliul

profesoral, punándu-si increderea in modestele m ele puteri,
mi-au a cordat cinstea si m i-a u dat sarcina de a con-
duce destinele Academiei de agricidturá.
M -am socotit in tót acest tim p un sim plu m andatar
al vointei corpului profesoral, iar interesele si destinele
institutiei le-am sprijinit, de la inceput, num ai pe spiritid
de je r tfá s i conlucrarea arm onicá a corpului profesoral,
si pe sim tim á n tu l de dem nitate si datorie a l studentimei.
Pe deasupra putinului, care s’a putut r e a liz a páná
astázi, d esig u r insá cd o intreagá cohortá de nevoi isi
asteaptá incá implinirea lo r legitimá, si cá infáptuirile
cele mai binefácátoare, pentru ci-si produce efectiil intreg,
au nevoe ca timpul sá le cimenteze, sá le im brace cu
prestigiul traditiei, si sá le dea perspectiva necesará.
Astept cu incredere acest verdict.
0 conlucrare armonicá a corpului p ro feso ra l pe
teremd didactic si stiintific, u n corp studentesc m u ltu n ú t
si cu sim timántul datoriei si demnitátei intreg si o
gospodárie ingrijitá, au fo st cele trei puncte cardinale
cári mi-au condus toate sfortárile, si sunt conditiile
primordiale pentru prestigiul si progresul institutiei
in viitor.
Din acest punct de privire, cím credinta cá mi-arn
implinit in intregime datoria, sciu, in orice c a z , am
constiinta clará, cá toate gándurile si názuintele mele,
au fost puse cu cáldurá si pasiune in serviciul insti-
tutiéi, a le cáréi destine mi-au f o s t incredintate. S fo rtá r ile
mele n’ar f i putut avea insá rezultatul dórit f á r a bine-
voitorul concurs al tuturor. D in acest punct de privire
n’am fo s t decát un cármaci modest, care si-a f á c u t o
datorie de a indruma si stim ula sfortárile altora.
In aceste sentimente, cu acest prilej, im i f a c o
plácere sá inchin aceastá lucrare tuturor acélóra, cári
au o parte din munca si via ta lor legatá de aceastá
institufie, sá aduc prinosul meu de recunostintá intregului
corp didactic, pentru consursul camaraderesc pe care mi
l-a dat, sá exprim caldele mele multumiri corpului studen­
tesc, pentru munca ordonatá si demná desfá su ra tá in
acest timp, sz sá multumesc, in mód cu tótul special,
personalului technic si adm inistrativ al Fermei si Aca-
demiet, pentru felül cum m 'aii secondat in toatá munca
aesjásuratá.
Cluj, i A p rilie i<)2"i .

Prof. Dr. M. C H IR IT E SC U -A R V A ,
D ire c to ru l Academiei Agricole C lu j
 INTRODUCERE

D upü rá sb o i reforma a g ra rá , p r in nenumáratele e i aspecte,

a constituit obiectul esential de prcocupare al tuturor, a f o s t pivo-
túl principal in ju ru l cáruia s-au grupatpunctele de p r o g r a m ale
tuturor p a r tid e lo r politice, si a f o s t in acelas timp p ia tr a de in-
ccrcare a g u v ern elo r in opera lo r d e realizare.
F iin d o tara care tráia ap ro a p e numai dm p tu g á r ie , éra
firesc ca a ten tia tuturor clasetor socia le sá fie indreptatá asupra
acestei problem e, iar pámántul, ca principal mijloc de productie
— intr-o agricu ltu rá extensiva m a i ales — fiind p a n a m a i é r i re-
partizat in m ó d cu tótul nepotrivit, éra natural ca p r o ce su l econo-
mico-social a l exproprierei s i im proprietárirei sá constitue o ope-
ratie d ureroasü pentru unii, sá rezum e toate n ázu in tele altora,
s i sá constitue punctul nevralgic a l tuturor.
Concentrándmteresele m a réi m ajoritáti a po p u la tiei, in luptá
spre o des!eg a re radicalá si o arm on izare indispensabilá, latura
tconomico-socialá, si chiar poltticá a problemei agrare, a acoperit
pe toate celelalte si in special p e cea technicá. M últa v rem e pro-
blemele de specialitate ale a g r icu ltu r e i noastre nici nu s-au putut
puné, sau, daca se puneau, nu p u tea u destepta in teresü l necesar.
A c u m , cánd latura economicá socialá a problem ei agrare se
apropie de defmitiva ei rezo lv ire, a inceput sá f i e cercetatá si
latura technicá a problemei, de la care agricultura, ca ram u rá de
productie a economiei nationale, agteaptá un impuls nou. C u acest
p rile j s-a p u s din nou problém a reorganizárei in vütám ántului
nostru a g r ico l.
H-
* *

In c a d r u l generál al p o litic e i agrare si a g n co le a unei tárt,

ín vá tám án tu l agricol, pentru sta t, reprezintá unul d in mijloacele
prin c á r i agricultura, ca r a m u r á de productie, este indrum atá si
 - 6 —

condusá pe cáile progresului. Un invátám ánt agricol bine orga­

nizál f i condus, este o conditie p rim o rd ia la a názuintei leg itin ie
spreprogres, siconstitue párghia indispensabilá, care poate sá ín-
drepte agricultura pe calea intensifi cáréi. De aci rezultá legátura
fireascáfi int im a , caretrebuesá fie h itre invátámánt si a g ricu ltu ra ,
$i, mai múlt chia r, o oare care legatura evolutivá h itre preja -
ccrilc prin c á ri trece agricultura s i evolutia structurei invatám án-
tului agricol.
De fa p t, chestiunea reorganizárei invátámántului agricol,
este astüzi o probléma deschisá, care isi asteaptá solutia.
*
* *

Invátám ántul agricol superior, in vechiul regat in tr Jo anu-

mitá másurá s i in Transilvania m a i múlt, a avut ro lu l sá j ő r ­
meze technicieni, cári sá conducá m a r ile exploatatii agricole. D in
acest fa p t s-ar putea trage concluzia simplistá — s i m u lti, cu
orizont de g á n d ire márginit sau incomplect orientati, sunt d ispusi
sá facá aceastá judecatá — cá odatá cu desmembrarea m arilor
gospodárii agricole si invátámántul agricol superior si-a pierdu t
rostul. O a s tfe l de judecatá este g r e s itá cél pulin din douá motive.
In p r im u l ránd, cu toate cá m ulte din domeniile in tin se de
páuá éri au fo st reduse in suprajata lor, in asa másurá incát nu
pót f i socotite decát ca proprietáti m ijlocii, totusi, ba poate chiar
tocmai din aceastá priciná, pentru a putea sá-si intensifice pro-
duc(ia, in scopul de a scoate un beneficiu mai maré, au mai
múlt nevoe de conducerea unui technician.
In a l doilea ránd indrumarea agricullurei, s i m a i ales a
celei táráne§ti, pe calea progresului, nu se poate fa c e f á r á con-
cursul ftU ntéi agricole, care nu se poate desvolta decát in institu-
tiile superioare de invátámánt a g rico l, bine injghebate s i susti-
nute, si indiferent de numele pe care il poartá. Cadrele "de cerce-
tátoru, cári p r in munca lor sá lu m in eze problemele a g ricu ltu rei
noastre, nu pót sá fie fó r mate decát in institutiile speciale de in-
cátámánt superior, si dm acest p u n ct de privire ro stu l A ca d e-
mm de agricultura, este cél p u fin tót asa de maré in v iito r ca
si in trecut.

Academ ia de agriculturá d in C Íuj, in timpul celor j 8 ani

' • Imutionare, a avul o inráurire fo a rte puternica s i binefácátoare
 — 7 —

asupra agricultureiprovinciei. A ce a s tá inráurire, care este dovada

cea mai eloquentá a necesitátei de existen tá a unei seö li p lu g á r e s ti, a
fost ajutatá, d esig u r, de increderea s i interesül pe care l-a a v u t din
partea p ro p rieta rilo r mari din aceasta provincie, cá ri, c ei m ai
multi, sau fo r m á t ca speciálisti p e báncile ei.
P r o fe s o r i renumiti, in tim p u l e r e i mag Mare, p rin activitatea
Jor stiintifteá s i dáscáliceascá, tim p de j o de ani — p á n á la uni-
reá T r a n silv a n ie i cu patria — a u clád it si consolidat p r e s tig int
acestei in stitu tii, fácánd din ea u n adevárat focar de lu m in á pen­
tru ag ricu ltu ra regiunei. Dupá u n ir e ,n o i daseálii a ctu a li, ne dánt
seama cá trebue sá ínodám f ir u l r u p t a l unei activUelti spornice,
sisuntem con stienti cá am p rim it, n u numai o avere, d a r u n patri-
moniu de m u ncá s i de prestigiu, p e care trebue sá-l p á strá m si
sá-l sporim. E ste tocmai ceia ce n e stráduim sá facem , s i eredem
cá am s i isb u tit in maré másura.
*
* *
In p r im a parte a acestei lu c r á r i am inregistrat datele cele
mai im portante, privitoare la orga nizarea si evolutia A ca d em iei,
din toate p u nctele de privire s i cu toate anexele ei.
In p a rtea doua, am arátat starea Academiei § i tu tu ro r in-
stitutiilor e i anexe, si a invatá m á ntu lu i in momentul treceri sub
noul rég im , schimbárile pe c á ri le-a primit prin reorganizarea
Jácutá, desvoltarea pe care a lu at-o, ca o urmare a n o u e i organi-
zári, s i m u n ca depusá páná in prezent.
In p a rte a a treia este cu p r in s personalul didactic a l Acade­
miei si p ro g ra m ele cursurilor, lu c r á r ilo r practice s i sem in a riilo r,
cári se f a c in cei trei ani de c u r s u r i teoretice, ia r in partea a
patra regulam entul, pe baza c á r u ia a functionat A c a d e m ia páná
astázi, s i anteproiectul de lege elaborat de consiliul p r o fe so r a l si
propus M in isteru lu i agriculturei, pentru functionarea in viitor
a acestei institutii.
A c a d e m ia agricolá d in C lu j, se gáseste la p r im a fazá a
unei női ep oci evolutive, pe care a inceput-o, s i aceastá brosúra are
scopul sá o facá cunoscutá in n o u a ei patrie, sá-i fix e z e structura
■in ca d ru l istoriei §i locul in c ercu l problemelor c á r i se desbat
astázi, s i sá -i afirme rostul in viitor.
C l u j , j o Martié 1927.
Autorul.
 Scurt is to ric
al

A c a d e m ie i de: A g ric u ltu rá din Cluj

I. A cadem ia agricolá in éra maghiará.1)

x. O r g a n i z a r e a scoalei, f e r m e i §i institutiilor a n e x e .
A c a d e m ia d e agricultura d in C luj, in acest an im p lin e s te
58 ani de fu n c tio n a re. A fost in fiin ta tá , sub forma d e „In stitu t
de a g ric u ltu ra ", ín urma s ta ru in te i depuse in acest s c o p de
catre A s o c ia tia agricolá a r d e le a n á , in anul 1869. A so c ia tia
ag ricu lto rilo r m ari din re g iu n e isi índreptase m a i ínainte
sfortárile in aceastá directiune, o greutate in tá m p in a tá insa
dela in c e p u t, a fost cá statu l n u poseda in im p re ju rim ile
orasului C lu j, suprafata de te re n n ec esará infiintárii u n e i astfel
de institutii.
P e n tru in látu rarea acestei p ied ici, tót A sociatiei ag ric u l­
torilor din r e g in e ii revine m e ritu l d e a fi angajat tr a ta tiv e cu
adm inistratia S tatusului R o m ano-C atolic, care poseda u n do m en iu
intins in m a r g in e a ora§ului C luj, p e n tru obtinerea te r e n u lu i ne-
cesar. A c e s te tratative au dús la rezultatul dórit, d e o a re c e in
ziua de 7 Iu n ie 1869 s’a iscalit, i n t r e Ministerul de A g ric u ltu ra ,
Industrie s i C o m ert §i S ta tu su l Rom ano-Catolic, u n co n tract
prin care M in iste ru l inchiria, p e tim p de 30 ani, 7 8 0 ju g á re
pentru in fiin ta re a acestei scoli.
G u v e rn á m a n tu l provinciái a l Transilvaniei, din a c é l tim p, a
■destinat d e a s e m e n e a suma de t r e i su té mii de c o ro a n e , pen tru
acord area d e b u rse si su stin erea la invátáturá a e le v ilo r sáraci.
O d a tá c u terenul, si in a c e la § scop, au fost in c h iria te Minis-
terului si c la d irile existente p e t e r e n , cládiri cári r á m á s e s e r á de la
o veche m a n á s tire de cálugári, c a r e fusese la m a rg in e a o ra su lu i.

') P e n t r u red actarea pártéi is to r ic e im i fac o plácutá d a t o r i e sá mul-

lumesc si p e a c e a stá cale D-lui P ro f. D r . B . Páter, pentru p r e t io a s e le rela-
^iuni — s t r a n s e d in lunga si ro d n ic a a c tiv ita te a D-sale la a c e a s t á insti-
tujie — p e c a r e m i Iea pus la in d e m á n á .
 - 10 —

in p rim ii ani muzeele, sálile d e curs §i locuintele p erso -

nalului au ío s t aranjate in aceste clád iri. Douá din a c e s te cla-
diri existá §i azi §i servesc ca lo c u in te pentru p ro fe so n sí per-
sonalul ad m inistrativ si de serv iciu , u n a a fost d á rá m a ta in anul
1913, cánd in locul ei s’a rid ic a t actuala cládire in ca re se
gSsesc S ta tiu n e a chimicá agro n o m icá si cea p en tru co n tro lu t
seminielor, ia r alta, care mai in ain te, in timpul fostei M an ástiri,
servea ca locuintá pentru p re o t si dascáli (clopotar), a fost

F ig . N o. 1. — Poarta de in t r a r e In curtea A ca d em ie i.
P o rté principale á l’entrée d a n s la cour de l’Académ ie.

dárámatá in anul 1904—1905, §i in locul ei s’au rid ic a t cele

douá lo cuinte de profesori din s tra d á .
L a in cep u t locul pe care s e gase§te Academia é r a in afara
razei o rasu lu i, intre oras si sa tu i M anastur, si tót aci, la un loc
cu §coala, s e gáseau, si cládirile Ferm ei.
ín anul 1895, satui M an á stu r a fost inglobat la o r a s incát
Institutul d e agriculturá, im p reu n á cu Ferma, se g a s e a u in raza
orasului. A c est fapt prezenta m u lte neajunsuri si d in aceastá
priciná s ’a organizat Ferma a c tu a lá , dincolo de satu i M anástur,
in d reap ta §ose!ei Cluj—Giláu, p e parcelanum itá „D ealu l T a b e re i" .
 — 11 —

Mutarea F e r m e i de la §coalá, la lo c u l unde se aflá azi, a in c e p u t

ín anul 1900, ca n d s’a zidit a c tu a lu l grajd al b o ilo r, rem iza
pentru v e c h ic u le §i una din c a z á rm ile pentru locuinta a rg a tilo r.
Celelalte c lá d ir i ale Ferm ei: a d o u a cazarmá pentru lo c u in te le
argajilor, g r a jd u l cailor, g rajdul v acilo r, al porcilor, h a la de
masini, a te lie r e le si magaziile, lo c u in ta adm inistratorului, cam inul
studenfilor d in anul I, etc., au f o s t cládite ín anul 1 9 0 4 — 1905.
In anii 1906— 1907 s’au fácut im p re jm u ire a fermei, p la n ta tiile ,
canalizarea, lu m in a electricá, si t ó t atunci s’au m utat d in cu rtea
^coalei la íe r m á , sura de fán §i h a m b a ru l pentru p o r u m b . ín
anul 1909 s 'a zidit casa din s p a te le cáminului p en tru b u c á tá rie ,
sufragerie si infirm erie pentru s tu d e n ti.
C lá d irile existente in c u rte a Academ iei, cári a p a rtin u s e ra
fostei ferm e a u fost transformate si a d a p ta te pentru női s c o p u ri. Ast-
fel grajdul b o ilo r de muncá a d e v e n it g ra jd pentru cai, a ra n ja n d u -s e
in unul din c a p e te o sala de d ise c tie pentru animale, a n e x á a cate-
drei de A n a to m ie si Fiziologie a n im a la , asa cum seafla s i azi. M aga-
zia de s e m in te a fost transform atá i n t r ’o uscátorie n a tu r a lá p en tru
hamei §i p la n te medicinale, v e c h e a capela a m an astire i a fost
tran sfo rm ata ín tr ’o uscátorie a rtific ia lá pentru plantele m ed icin ale.
C lá d ire a principalá a A c ad em iei, ín care azi s u n t sa lile de
cursuri, m u z e e le si laboratoriile, a fost ziditá in an u l 1873. La
inceput, p a n a m ai tárziu, numai p a r t e din incáperi e r a u folosite
pentru m u z e u si laboratorii, p a r te erau folosite p e n tr u cance-
larie si lo c u in te . T ót in aceastá c lá d ire au fost m ú lta v re m e si
dorm itoarele studentilor, p án á c á n d in anul 1901 s ’a c lá d it ac­
tualul cá m in din curtea A cad em iei, in care lo cu esc studentii
anilor II si III.
T e r e n u l F erm ei Academ iei e s te si acum c o m p u s d in mai
m ulte c o rp u ri, ráspándite pe d is ta n te mari, fára le g á t u r á intre
ele, fapt c a r e ingreueazá múlt g o sp o d ária .
L a in fiin ta re a Institutului, te r e n u l éra insá m ai fá rá m itit si
ráspándit, s itu a tie care a fost a m e lio ra tá prin c o m a s a re a care
a avut lo c in anii 1870—1880.
C o n tra c tu l incheiat p e n tru te r e n cu Statusul c a to lic in anul
1869, a e x p ir a t in anul 1899. L a a c e a s tá datá, de o arece In s titu tu l de
ag ric u ltu rá fá cu se investiri im p o rta n te in cládiri si a m élio rá n
de te re n u ri, si pentru a creia o b a z á sigurá de d e s v o lta re pentru
viitor, a in te rv e n it o intelegere in tr e Ministerul d e A g ric u ltu ra
si S ta tu su l cato lic, prin care a c e s ta din urm ácedeazá In stitu tu lu i de
 — 12 —

agricultura porfiunile de teren n u m ite : „Dealul C ra iu lu i" , p e

care se gS se§te asezatá A cadem ia, „Dealul T ab erei ^ co m p u s
din terenul p e care se gáseste a s e z a tá Ferma si p o r tiu n e a de
teren cultivabil dela rásárit de F e rm a , „Sub monument", p o rtiu n e a
de teren cultivabil dela apus de F e rm a , si „Berkul M a ré te re n
de pá§une situ at la Nord de F e rm a p e maiul drept al S o m e su lu i,
toate Im p reu n á formand o s u p ra fa ta de 240 jugáre, in schim -
bul unui te rito riu de 1228 de ju g a r e , primite din d o m e n iu l sta-
tului dela C ojocna. Pentru re stü l terenului, in ziua d e 16 Oct,
1899, s’a in c h e ia t un nou co n tract de arendá pe tim p d e 30
ani, contract care se aflá si azi in vigoare. T e r e n u rile , asa
cum au fo st prim ite dela S tatusul Romano-Catolic, d in pricina
situa^iei §i configuratiei lor, p re z e n ta u o variadé fo a rte po triv ita
pentru in jg h e b a re a unei gospodárii complexe, care, p e la n g á
scopul util cá ru ia ii éra destinata, s á satisfacá si c e rin te le de
ordin estetic.
D upá zidirea cládirei principale a Academiei s’a a ra n ja t parcul
din fatá in te ra s e , plantatcu esente d iferite de arbori, d in tre c á ri cas-
tanii din a le e a care stSjueste s c a ra d e urcare, pe o p a r te si alta
dealungul ei, au un port si o ta lie impozantá astázi. D u p á mu-
tarea F e rm e i, pe locul unde se g áse§ te, s'a organizat in in treg
ansamblul lui parcul, care se aflá in curtea Academiei p rin tre di-
feritele clád iri. In anii 1903— 1904 a fost aranjatá p e „D ealul
Craiului" actuala grádiná botanicá, langá ruinele u n e i m a ri ma-
gazii de c e re a le , ziditá de cátre calugárii lostei m a n á stiri, si ín
anul 1905 s ’a cládit stupina, ca re se aflá langá g rá d in a botanicá.
ín acela§ tim p, s'a facut si p la n ta tia de hamei, care s e g á se ste
pe coasta dealului din spatele cám inului studentilor.
Mai su s decat hameistea, p e o portiune de te re n m ai putin
inclinatS, c a re formeazá umárul „D ealu lu i Craiului," a fo s t campul
de ex p erien te al seoalei paná in an ii 1903—1904, cand a fo st trans-
format in tr'o grádiná de plante m edicinale, cári p a n á atu n ci fu-
seserá cu ltiv ate cu succes in c u ra ja to r in grádiná b o ta n ic á .
In an u l 1905, partea cea m ai inclinatá din „D ealul C raiu lu i"
la poalele cáruia se gáseste A cadem ia, a inceput s á fie plantat
cu diferi^i arb o ri, si mai ales cu co n ifere, consolindandu-se in acest
fel panta p re a repede, si dánd u n aspect cu tótul p ito re s c ace­
stei por^iuni de teren. P la n ta re a arborilor s’a fa cu t tre p ta t o
serie de ani, constituind in a c e la s timp si 0 lu c ra re practicá
pentru elev i la cursul de S ilviculturá.
 — 13 —

In tre s a t u i M anastur §i v e c h e a casa a fostei M á n a s tiri se

gásea lo c u in ta silvicultorului S ta tu s u lu i Romano-Catolic. In c u rte a
acestei lo c u in te s ’a aranjat, ín an ii 1903—1904, o g r a d in á §i 0

F ig . N o. 2. — Curtea A c a d e m ie i cu grádinile si p a r c u l.
L a cour de l'A ca d ém ie a v e c le s jardins et le parc.

p lan tatie d e diferite soiuri d e v ite , si mai tárziu 0 s u r á . L ocuinta

fostului silv ic u lto r a devenit t ó t atunci locuinta p e n t r u grádi-
narul s é f si mai tárziu, in a n u l 1922, locuintá p e n tru profesor.
In a n u l 1908 a inceput s a fie organizatá g r á d in a d e pomi
 - 14 —

fructiferi §i d e legume de langá ca m in u l studentilor d e l a Aca-

demie. T e re n u l, fiind o pantá d estul d e repede, a n ec esitat m ú lta
muncá §i sacrificii bánesti, páná c a n d aranjam entul lui in te ra s e
descendente a fost terminat in a n u l 1914.
In o rg a n iz are a parcurilor si g r á d in ilo r Academiei, a d e s f á s u r a t
0 muncá stáru ito are, sustinutá de o in a ltá pricepere si d e x aste
cuno§tin{e d e specialitate, Dl. G. R itte r , íostgrádinar s é f a l A ca­
demiei timp d e 54 ani, dela infiintare (1869) páná in a n u l i 9 23 -
Atát din pricina faptului cá te re n u l cultivabil al fe rm e i este
foarte v aria t si compus din mai m u lte trupuri, cát si m a i ales
pentru a fi fo losit in mód rational si a constitui un m ediu e d u c a to i
pentru stu d en ti, s’au creat cu tim p u l, in diferite puncte, d iferite
gospodárii iz o la te destinate fie ca re u n u i anumit scop.
Astfel, p e n tru a se folosi te re n u l cu tótul n ereg u lat c a con-
figuratie, cu p an te repezi, cu p u te re productivá s la b á s i cu 0
expozitie n ep rielnicá spre nord, d e p e dealul Cordos, si c a r e este
mai potrivit p en tru pásuni si fánat, s ’a construit, incá in t r e anii
1878 páná la 1880, oeria dela C o rd o s. In acelas timp s ’a o rg a n iz a t
0 crescátorie de porci pe m aiul Some§ului, folosind in acest
scop 0 b u c a tá de teren impropriu p e n tru altá in treb u in tare.
D upá organizarea grádinii d e plán te m edicinale, in locul
pnmului c á m p de experiente, s ’a organizat un n o u c á m p de
experinte, p e o portiune de teren in suprafatá de 9 j u g á r e , pe
terasa dela A p u s de Fermá, care d o m in á parcela de teren d in cu ltu ra
maré a F e rm e i numitá „Sub m o n u m en t".
Acest cám p, care servea m ai m ú lt pentru experiente fitotech-
nice, dupá u n e le schimbári pe cári le-a suferit in ultim ii a n i, si de
cári se v a v o rb i mai departe, e x istá §i azi.
Intre cele douá portiuni de te r e n cultivabil ale F e r m e i: „Sub
monument", d e pe maiul dreptal S o m esu lu i, si „Dincolo d e a p a " , de
pe maiul s tá n g al Somesului, s ’a c o n stru it in anul 1907 u n pod
de legáturá, p en tru a inlesni cu ltiv a re a lor si circulatia. A c e s t pod
a existat p á n á in iarna anului 1925, cánd a fost r u p t d e apele
revársate si incárcate cu sloiuri d e g h iata ale Som esului.
Hcnti u folosirea scurgerilor d in haznale si din c a n a le , s ’a
construit in an u l i9o6,lángá F e rm á p e maiul drept al S o m e su lu i,
douá bazm e, unul pentru p re g átirea ingrásam ántului fla m a n d , al­
tul pentru pregátirea pudretei. T ó t in acél an, s’a in g r á d it cam-
pu de ex p e rien te §i s’a condus a p a p e drumul m ijlociu p e n tru a
putea fi io lo sita la experiente.
 — 15 —

Pe la n g á A cadem ie, functioneaza astazi trei S tatiuni, c á ri, d ta -

semenea, s i-a u lu a t nastere in tim p u l evolutiei acestei in stitu tii.
Astfel S ta tiu n e a de plante m ed icin ale, ínfiintata form ai in anul
1919, d a r c a r e íunc^iona de mai m u lti a n isu b forma u n u i la b o ra to r
pentru a n a liz a si prelucrarea p la n te lo r medicinale.
S ta tiu n e a p en tru controlul se m in te lo r, infiintatá in a n u l 1883,
a funcfionat la inceput ca S tatiune in d ep en d e n tá a M in iste ru lu i de
A gricultura, p a n á in anul 1923, c á n d a fost inglobatá in b u g e tu l
Academiei, p á strá n d u -si insá n e s c h im b a tá organizatia s i scopul
urmárit.
S ta tiu n e a chimica agro n o m icá, infiintatá in a n u l 1887, a
functionat in d e p e n d e n t páná in a n u l 1923, cand a fost a lip itá A ca­
demiei, in a c e le a s i conditiuni ca p re c e d e n ta .

2. I n v á tá m á n t u l.

C o n d itia principalá de a d m ite re in „Institutul d e a g ric u ltu ra

C lu j-M an ᧠tu r“, éra ca tinerii sá fie absolventi ai unei §coli medii
(gimnaziu d e p a tru clase). N e v o ia infiintárii unei a s tfe l d e scoli
in aceastá r e g iu n e éra asa de s im titá , incat in prím ül a n s ’au in-
scris 40 d e e le v i absolventi de lic e u .
P e la n g á elevii ordinari se p rim e a u si auditori lib e ri, cári se
inscriau si u r m a u anumite c u rsu ri, cu scopul de a - s is tra n g e cunos-
tinte n e c e s a r e d e specialitate.
C u r s u r ile scoalei tineau tr e i an i de zile. In p rím ü l an se
fáceau m ai m ú lt lucrari practice, s u b conducereaadm inistratorului
Fermei, c a r e é r a ráspunzátor d e e d u c a tia elevilor, si p e c á ri trebuia
sa-i p u n á ín contact cu toate lu c r a r ile cári se executá í n t r ’o gos­
podárie a g ric o lá . Cuno§tintele d e ordin teoretic, cá ri s e dau in
prímül a n , s e m árgineau la e x p lic a tii in legatura cu d ife rite lucrári
cári se e x e c u ta u de cátre elevi.
P e n t r u o pregátire mai te m e in ic á de ordin p ra ctic, elevii, pe
ránd d u p á alfabet, faceau s e rv ic iu la ferma. In a c e a s tá calitate
elévül, in fie c a re zi,primea c o n d u c e re a anumitor lu c rá ri, d e a c á ro r
e x e cu tare a é r a responsabil.
ín fie c a re Sámbátá se tin e a u elevilor in tru n iti, conferinte
explicative a su p ra lucrárilor e x e c u ta te in timpul s á p tá m á n e i.
A b s o lv e n tii acestei scoli c á p á ta u diploma de „A g r o n o m di­
plomát" .
In a n u l 1906 Institutul d e a g ric u ltu ra din C lu j-M á n á stu r, prin
 - 16 —

Decizia M inisterului de A gricultura U ngar No. 72445 I V A. I

din 3 A ugust, a fost ridicat la ra n g u l de Academie, prim indu-S c
mai departe ca studenti numai a b so lv eti ai liceului com plect,
cu diploma d e maturitate, iar d in tre absolventii sco alelo r c o m er
ciale, numai acei cári terminau s c o a la cu calificatiune f o a r te buna
Studentii ordinari treceauun e x a m e n d e intrare, se o b lig a u a
unna regulát cursurile si lucrárile p ractice, si luau parte o b lig a to riu
la examene §i coloquii. Pe lángá a c e stia se primeau ín fie c a re an la
Academie au d ito ri liberi, cári din d iferite motive, doriau s á a u d ie z t
numai anum ite cursuri. Studentii o rd in a ri plátiauo taxa d e ín sc rie re
de 10 Kor. § io taxá de frequentá d e 8 0 Kor. Auditorii lib e ri, afará
de taxa de ínscriere, plateau cate o ta x á de 8 cor. p e n tru íiecare
obiect pe care-1 audiau.
Invá^ám antul tinea trei ani d e zile, din cári ín p rim u l an se
fáceau mai m ú lt lácrári practice.
Anul sco lar íncepea la 1 O c t., tinea páná la sfa rsitu l
lunei Iulie, si éra impártitín douá sem estre: primul d e l a 1 Oct.
si páná la sfar§itul lunei Februarie, num it semestru d e ia rn á , si
al doilea de la 1 Martié páná la 1 Iu lie, numit sem estru d e vará.
E xam enele obligatorii e r a u :
Pentru anul I: Practica ag ric o lá, Chimia, B otanica ag ric o lá,
I' izica, A n ató m ia §i Fiziológia an im alá.
Pentru anu l al Il-lea: C u ltu ra plantelor agricole, C re s te r e a
animalelor, Ma§inile si instrum entele agricole.
Pentru anul al 111-lea: E c o n o m ia ruralá, E stim a tiu n ile a g ri­
cole, H igiena veterinará, Dreptul s i Contabilitatea a g ric o lá .
P entru a fi inscri§i in anul u rm áto r, studentii tr e b u ia u sá
treaca cu su cc es toate examenele si coloqiile anului p re c e d e n t.
D upá term inarea complectá a celor 3 ani, prin tr e c e r e a tu ­
tin or ex am en elor cerute, absolventii cápátau diploma d e „ A g r o ■
nőm diplomát'1.
De infiintare si páná la tre c e re a sub régimül ro m a n e sc ,
Academia d e agricultura a fost c o n d u s a de: A .K o d o lá n y i 1 8 6 9 -
1®74>Jó zsef Lakner 1874—1875, S á n d o r Vörös 1875—1898, Dr.
A. S zen tkirá ly i 1898-19x0, Dr. B é la Páter 1 9 1 0 -1 9 1 9 .
Ultimii protesoriai Academiei, s u b régimül m ag h iar, a u f o s t:
tolog' ^ ^ í !a ^ <
*ter‘ ^ ’rector p ro te s o r de Botanica s i F ito p a -

Dr. I e> cnc Baintner, profesor d e Chimie si T e c h n o lo g ie .

fnnos Göllner, profesor de T o p o g ra fie si^Geniu r u r a l.
 — 17 —

Á r p á d J u h á s z , profesor d e F itotechnie.
A n d r á s Jászberényi, p ro feso r d e Agricultura g e n e r a lá .
Á r p á d F a r k a s , protesor d e E conom ie ruralá.
Dr. B é la G róf, adiunct la c a te d r a de Botanicá.
Döm e S za b ó , profesor de Z ootechnie.
L á szló M olnár, asistent la F e rm á .
L á szló G á l, asistent la C h im ie.

II. A ca d em ia de agricultura sub régimül rom án.

i. P erioad a t r a n z i t o r i e 1919—1922.

In a n u l 1919, in urma unirii T ransilvaniei cu v e c h iu l R egat,

Academ ia d e agricultura din C lu j a trecut sub a u to rita te a romá-
neascá. In a n u l scolar 1919—1920 a fost un régim d e tra n z itie , in
care c u rs u rile s ’au tinutinm od p a r a le l in limba m ag h iara, d e catre
vechii p ro fe s o ri. si in limba ro m á n a de catre noii p ro fe s o ri nurniti
de catre C o n s iliu l Dirigent al p ro v in ciei. Incepand cu a n u l scolar
1920—1921, to a te materiile s’au p r é d á t in limba ro m á n a . D intre
fostii p ro fe s o ri unguri, au r á m a s m ai departe sub n o u l régim
D-nii D r. B e lá Páter, ca p ro fe s o r onorific si séf al S ta tiu n e i de
plante m e d icin ale, si Árpád F a r k a s , ca profesor d e Z o o tec h n ia
anim alelor m ici. Ceilalti m em bri ai corpului profesoral m aghiar,
nevoind s á d e p u n á jurám antul c o n fo rm legilor tárii, § i-au párásit
posturile p e c á ri le ocupau.
In p rim ii dói ani de zile d e fu n ctio n are la A cadem ie, s ’au pré­
dát, ca s i s u b főstül régim m a g h ia r, urm átoarele m a te rii:

A n u l /. A n u l II.
M in eralo g ia si Geologia agricolá. T opografia.
Chimia. Z o o lo g ia agricolá,
Fizica si M eteorologia. P ato ló g ia vegetalá.
Botanica. H o rticu ltu ra si V itic u ltu ra .
A natóm ia s i Fiziológia anim alá. Z ootechnia anim alelor mici.
Practica a g ric o lá . A g ricu ltu ra gen eralá s i speciala.
Practicá la Legum icultnJá. M ecanica agricolá.
Z ootechnia si láp taria .
P ra c tic a agricolá.

2
 - 18 —

Anul ILI.
Drept administrativ agricol.
Patológia si M edicina veterinará.
Technológia agricolá.
Constructii rurale.
Silvicultura.
Estimatiile agricole.
E c o n o m ia ru ra lá s i P o l i t i c a a g r a r á
Contabilitatea.
Practica agricdá.
L uarea in primire a A cadem iei, s ’a facut sub c o n d u c e r e a
D-lui Prof. C. Martinovici, d irecto r al invátámantului a g ric o l al
Transilvaniei in acél timp, si c á ru ia i-a revenit si ro lu i isto n c
de a lua p rim ele másuri de re c ru ta r e a noului corp p ro fe s o ra l
§i de re o rg an iza re a invátámantului.
La sc u rt timp dupá trecerea s u b régimül rom ánesc, sa rc in a
de Director al Academiei a fost incredintatá de M in iste r D-lui
Dr. M. §erb an , care a luat m ásuri tem einice pentru c o n s o lid a re a
Corpului p rofesoral si pentru in d ru m a re a institutiei p e cá i saná-
toase de p ro g re s.

2. S ta r e a actualá a A c a d e m i e i agricole.

a) Averea A c a d e m i e i .

D upá cum arátam in prim ul capitol privitor la is to ric , A ca-

deniiade ag riculturá din Cluj, din p u n ctu l de vedere al clád irilo r,
si a§ezSrei lo r pe teren, se co m p u n e din douá p á r ti prin-
cipale, §i a n u m e : Academia p ro p riu zisá, sau scoala, s i F erm a.
A cadem ia sau §coala p ro p riu zisá, care la o rg a n iz a re a ei
se gásea la marginea orasului C lu j, astázi, dupá in c o rp o r a re a
coniunei M áná§tur la oras, si in u rm a intinderei o r a s u lu i, se
gáseste situ a tá aproape in in te rio ru l orasului, fiin d inconju-
ratá din 3 párti, si anume dinspre E st, Vest si N o rd , c u cládi-
nle lo cu ito rilor din Cluj si M á n á stu r, si numai p rin p a r te a de
avánd legáturá cu cámpul d esch is. Scoala este a s e z a tá pe
un teren fo arte potrivit §i bine a les, pe „Dealul C r a iu lu i" .
D u p á cum se vede din s c h ita de plán din f ig u r a No. 2,
,‘ Acadcm iei sunt asezate p e partea de j ó s a coastei
•1 >1 ui, iái tercnul dintre ele e s te transformat i n t r ’u n parc
 — 19 —

ínam os, c a r e im bracá foarte a rm o n ic toate c lá d irile , for-

mand im p r e u n á un complex p ia c ú t §i artistic. S u p ra f a ta natu-
ralá a te re n u lu i, a fost m odificata p rin lucrári te c h n ic e p en tru
a inlesni o rg a n iz a re a parcului. A stfe l, intre poarta d e i n tr a r e si
cladirea p rin c ip a lá , au fost a m e n a ja te patru terase, cu s u p ra fa ta
orizontalá, l e g a te intre ele prin s c a r i si alee, avánd in d re a p ta
si in s ta n g a o foarte frum oasá p la n ta tie de castani g ig a n tic i.
C lá d irile cári constituesc co m p lex u l scoalei s u n t:
C la d irea principalá, din fig. N o. 3, in care se g a s e s c ase-
.zate m u zee le, laboratoriile si sálile d e cursuri, deci s c o a la p ro p riu

F ig . N o. 3. — C lad irea p rin c ip a lá a A cadem iei.

L'édifice p rin c ip a l d e l'A cadém ie.

zisá. E ste c o m p u sá d in tr’un su b so l, u n parter si un etaj, c u 55 deín-

cáperi in to tá l. Subsolul contine 18 incáperi, cári s u n t folosite de
cátre d ife rite le catedre ca m uzee s a u magazii pentru d ep o z ita rea
m aterialelo r d e rezervá. Astfel ín sub-sol, se gáseste o m a g a z ie cu
m ateriale d e re zerv á a cated rei d e Ameliorarea p la n te lo r, un
m uzeu d e so lu ri, compus din p ro f ilu ri de soluri s trá n s e ín ultimii
5 ani din d iferitele parcele a le m osiei í ermei si d in diferitele
regiuni a le tarii. Muzeul a fost o rg a n iz a t ca 0 an e x á a catedrei
de A g ro lo g ie , si ín scopul s tu d iu lu i diferitelor tipuri m orfologice
de so lu ri c á r i se gasesc ín ta ra . Mai departe, tót ín su b -so l, se
g áseste u n la b o ra to r pentru v in ificatie, anexá a cated rei d e Chimie
agricolá s i Technologie, p re v á z u t cu vasele si a p a ra te le necesare
2*
 — 20 —

pentru aplicatii cu studentii, si o c a m e rá pentru p re g á tit apa

destilatá, cáte o magazie de m a te ria le pentru catedrele d e Zoo-
technie, A n ató m ia §i Fiziológia a n im a lá si Fitotechme. In una
din camere e s te instalat atelierul d e litografie, care a fo s t orga-
nizat in anul 1923, si care se rv e ste la imprimarea c u r s u r ilo r
pentru stu d en ti. Restül camerilor s u n t íolosite p en tru 1 pozi
tarea diferitelor materiale de re z e rv á .
P arteru l cládirei Academiei, e s te com pus din 23 de in c á p e ri §i
0 salá m aré p e n tru prelegeri. Aci s e gásesc birourile D ire c tiu n e i,
laboratorul si m uzeul de Fizica si s e d iu l Statiunei m eteo ro lo g ice,
laboratoriul §i muzeul catedrei p e n tr u Ameliorarea p la n te lo r,
muzeul de M ineralogie, muzeul si lab o ra to ru l de láptárie, m u z e u l
de Zoologie si Entomologie, m u zeu l conferintei pen tru Z o o tech -
niea anim alelor mici, cabinetul si biblioteca catedrelor d e Eco-
nomie ru ra lá §i Economie nationalá, muzeul de S ilv icu ltu rá, ate­
lierul fotografic §i camera o b scu rá, laboratoriile §i c a b in e te le
catedrei de Chimie.
La etaj se gásesc 14 incáperi si o salá de c u rsu ri. A ci in
aripa d re a p tá , se gásesc cele d o u á laboratorii si m u z e e ale
catedrei d e Agrologie si cabinetul de lucru al p ro íe s o ru lu i,
mai d ep arte in incáperile din fa ta se gáseste m uzeul ca te d rei
de A natóm ia §i Fiziológia anim alá, muzeul catedrei d e Zoo-
technie, b iblioteca centralá si s a la d e consilii p ro feso rale , m u­
zeul F itotechnic, §i in fine in a r ip a stangá muzeele si la b o ra ­
torul cated rei de Botanicá sistem aticá si Fitopatologie.
C ám in ul Studentilor. P e n tru gázduirea stu d e n tilo r, in
curtea A cadem iei, se aflá un cámin, fig. No. 4, construit sp e c ia l p en tru
acest scop, co m pus dintr’un sub-sol cu 15 incáperi, un p a r t e r cu 13
incáperi §i o s a lá maré, unde se s e rv e s te masa studentilor, u n etaj cu
15 incáperi § io salá de cursuri. In su b -so l se gásesc c a m e re p en tru
depozitarea lem nelor, a z arz av atu n lo r si alimentelor de r e z e r v á ale
cantinei stud entilor, locuintá p e n tru portar si p e rs o n a lu l de
serviciu, o salá cu instalatii d e bae si bucátária cantinei
studentilor. L a parter, in aripa s tá n g a a cáminului, s e g á se s te
111 a p a rta m e n t compus din 4 c a m e re §i accesorii, c a r e este
locuintá p e n tru un profesor, ia r in restül parterului s e aflá o
s.ilá p en tru bibliotecá a societátei studentilor, care s e r v e s te si
drept cam erá de lecturá, 0 c a m e rá pentru portar, u n m u z e u si
sala .It- lu c ru ale catedrei de T o p o g ra iie si un cabinet p e n tr u p ro ­
li-sor, o c a m e rá pentru adm inistratia cantinei s tu d e n tilo r si in
 aripa d re a p tá o sa la maré de m ese, u n d e se serveste h r a n a s tu d e n ­
tilor. L a e ta j, ín aripa dreaptá, s e g á s e s te sala de c u r s u r i No. 3
si m uzeul c a te d r e i de masini a g ric o le , iar restül c a m e rilo r su n t
locuite d e c a tr e studenti.
C á m in u l Studcntelor. In í a t a cáminului stu d e n tilo r, in tr’o
eladire v e c h e , c a re inainte v re m e a servit pentru d e p o z ita re a
si u sca rea p la n te lo r din grad in a d e plante m edicinale, in anul
1923 s’a o r g a n iz a t un camin p e n t r u studente, c o m p u s din 3
incáperi si o sala.

F ig . N o . 4. — Cáminul s t u d e n ti lo r din curtea A c a d e m ie i.

L a m iis o n des étudiants d a n s la cour de l ’Académie.

U scá to ria de plante, cu p a r t e r si etaj, care e s te folositá

pentru u s c a r e a plantelor m ed icin ale.
M a g a z ia pentru cereale § i seminte agricole, si ín care
sunt a s e z a te m asinile de d e s c u s c u ta t sámánta de trifoi si lucerná,
ale S ta tiu n e i d e controlul se m in te lo r.
U scá to ria de fructe, cu m a i m ulte cuptoare p e n tr u usca-
tul p ru n e lo r.
In s p a t e l e cládirei p rin c ip a le a Academiei, §i a n u rn e din-
colo de p a r c u l care ocupá p a n ta re p e d e a dealului, lá n g á grá-
dina b o ta n ic á , se aflá 0 locuintá ocupatá de lab o ran tu l c a re in-
grijeste g r á d i n a botanicá. T ó t ac o lo , lánga ruinele u n e i vechi
magazii d e ce re a le a fostei m a n a stiri, se aflá §i s tu p in a Aca­
demiei.
 - 22 —

In strad a „C alea Mánásturului", pe care se g áseste s itu

Academia, se aflá o serie de cládiri, cári servesc m ai a le ? ca
locuinte p en tru personal. Prima este c e a de la No. i, din fig. N o . 5,
o cladire veche, de circa 400 ani, a fo s te i mánástiri, com pusá d in 20
incáperi, §i in c a re a functionat p e n tru prim a data „ In s titu tu l de
agriculturá din Cluj-Mánástur", in fiin ta t in anul 1869. In a c e a stá
cládire, in cele 10 camere dela p a r te r , se gasesc douá lo cu in te,

F ig . N o . 5. — Cládirea A c a d e m ie i din Str. M Snástur 1 .

Locuinte p e n tru p erso n al.
BJtimcnt de I A c» d tm ie situe «ur la Rue M a n a jt u r i. Logcments pour le p e r s o n n e l.

una pentru mecanicul Academiei §1 alta pentru un lab o ra n t,

i.ouS incápei i in cári sunt instalate douá motoare ale p rim áriei
orasului p e n tru pomparea apei, o cam erá pentru lo c u in ta por-
tarulu. §i u n a a fost data in fo lo sin ta báncei populare ^ sate-
n.lor din M áná^tur. In etajul ac estei cládiri, in cele 10 in cáp eri
se gasesc 3 locuinte, douá pentru profesori, §i una p e n tr u in-
tendentul Academ iei.
Mai d e p a rte , ?i pujin re tra sá in curtea Academiei, se gá-
 — 23 —

seste c lá d ire a ín care sunt a§ezate c e le douá Statiuni a le A c a­

demiei, S ta tiu n e a agronomicá d e c o n tro lu l sem intelor la p a r te r
si S tatiu n ea chim icá agronom icá la etaj. In sub-solul acestei
cládiri se g á s e s c 9 inc?peri, cári s u n t folosite, parte c a lo cu in te
pentru dói la b o ra n ti si un a siste n t al Statiunei, ia r p a r t e c a
depozite p e n t r u materiale. P a rte r u l este compus din 8 ca m e re
in care e s te a s e z a tá Statiunea d e controlul sem intelor, d e care
vorbim in a ltá parte, iar etajul, o cupat de Statiunea chim icá
agronom ica, con^ine 9 incáperi. M a i departe pe stra d a , la No.
5 si 7, se g á s e s c douá locuinte p e n tr u profesori, din fig. N o . 6, com-
puse in to tá l d in 12 camere si d o u á s á li. T ót aci se g á s e ste o cladire
separatá, p e n t r u ambele locuinte, in c a re se aflá m ag aziile p en tru
iemne si o sp áláto rie comunS. L a N o. 9 se aflá o c a s á v ec h er
de circa 4 0 0 a n i, care se v ed e in fig. No. 7, 8 si 9, c o m p u s a din
pivnitá, p a r t e r si etaj. A ceastá cla d ire este rám asá in c á din
timpul fo s te i m anástiri. In in te rio ru l ei, §i ráspunzánd in stradá,
se aílá o c a m e r á maré, in c a re a fost altarul fostei m anastiri,.
si care a c u ra se aflá tra n sfo rm a t intr’o uscátorie artificialá
pentru h a m e i si pentru p la n te le medicinale. R e stü l cam eri-
lor dela ’p a r t e r si etaj, sunt re p a rtiz a te in 5 a p a rta m e n te de
locuit, u n u l p e n tru un profesor, altul pentru c o n tab ilu l A ca­
demiei si 3 p e n tru laboranti. T ó t in curtea acestei clád iri se
gáseste s i tu r n u l care se v e d e ín fig. No. 11, si c a re servea
pentru e x e rc itiile societátei de p o m p ie ri a studentilor, c a re func-
tiona in v r e m e a vechiului ré g im .
T ó t a c i, se gáseste si o c la d ir e maré compusá d in 14 incá-
peri, r e p a r t i z a t e la 7 locuinte, ín c á ri se aflá parte d in lab o ran tii
Academiei. M a i departe la No. 11, p e Calea M ánásturului, se aflá
iarási o c lá d ir e veche, care a s e r v it inaintea in fiin tárei A cade­
miei ca lo c u in tá pentru silv ic u lto ru l Statusului rom ano-catolicr
mai p e u r m á , p a n á ín anul 1922, a servit ca locuintá p e n tr u grá-
dinar, ia r in ultim ul timp ca lo c u in tá pentru un p ro feso r.
In s p a t e l e acestor cládiri, c a r e formeazá un fro n t dealungul
cáii M á n á s tu ru lu i, ín interiorul c u rtii, §i anume intre c lá d ire a prin-
cipalá a A c a d e m ie i §i cáminul s tu d e n tilo r, se aflá a s e z a tá cládiiea
Statiunei d e p la n te medicinale, g r a jd u l (fig. No. 10) p e n tr u caii de
serviciu ai A cad em iei, im preuna c u sa la de disectii p e n tr u anim ale,
care se a flá in cápáiul drept al lu i, sirem iza pentru trá s u ri. Dupá
cum se p o a t e vedea din sc h ita d e plán din fig. N o . 2, toatá
coasta d e a lu lu i este transform atá ín tr’un parc, care d á u n aspect
—
V7.
—
Fig. No. 6 . — Douá locuinte pentru profesori.
Peux lo ^ rn ic n t pour les p r o f c s c u r s -
 — 25 —

cu tótul pitoresc in treg e i curti a A c a d e m ie i cu cládirile p e c a rí

le-ani amintit p a n á acuma. Langá c á m in u l studentilor, si c c b o -
ránd paná a p r o a p e d e Calea M á n á stu ru lu i, in dreptul lo c u in te i
dela No. n , se at'lá si grádiná mixtá a A cadem iei, asezatá in t e r a s e
artiticiale, si c a re e s te folositá p en tru c u ltu ra pomilor fru c tife ri,
pentru c u ltiv are a legum elor, iar p a r te p e n tru pepinierá, in c a r e
se fac si aplicatiile cu studentii la cu rsu l d e horticultura. In a c e a s tá

Fig. No. 7. — O vech e cladire a A c a d e m ie i care serveste ca lo c u in tá

pei.tru p e rs o n a l.
Ancien b a iir a e n l d e l ’Acsdém ie qui sert d e lo g e m c n t pour le p ersonnel.

grádiná se g á s e s te o locuintá cu d o u á cam ere, care este o c u p a tá

de un lab o ran t, c a r e are in acelas tim p si insárcinarea d e a p a z i
gradina, si o s e r a , in care sunt p á s tr a te si inmultite p la n te le cá ri
servesc la d e c o r a r e a pareurilor si g rádinilor A cadem iei. In
spatele cam in u lu i, d u p í cum se v e d e din schita de p lá n , s e
gáseste a s e z a tá h am eistea , fig. No. 12, c a r e esteo anexá a c a te d re i
de Fitotechnie, ia r m ai sus, pe platóul c a r e coboará incet s p re N o rd
vest, este a s e z a t cá m p u l de plante m edicinale. In aceiasi d ire c tie
si fatá in latá, s e g áse ste grádiná b o ta n ic á , iar d ea su p ra ei o
parceláde te re n cultivabil, asezatá in te ra s e , si in care s u n t m ai
 - 26

multe grádini, cáte una pentru fiecare din laborantii A c ad em iei,

$i cári sunt cu ltiv ate cu legume p e n tr u fölösül lor p ro p riu .
Sus, in sp a te le parcului §i p á d u re i cu diferite e s e n te coni-
fere, „Dealul C raiului" se terminá p r i n t r ’un platou cu o u s o a r á In-
clinajie spre N ó ra , si care este una d in parcelele cu ltiv ab ile ale
Fermei. Pe a c e st platou se aflá in s ta la tá Statiunea m eteo ro lo g icá,
§i mai sus se aflá o cládire cu d o u á Incáperi, in care lo c u e s te
laborantul d ela catedra de Fizicá, c a r e poartá si grija S ta tiu n e i
nieteorologice §i face si inregistrarea zilnicá a datelor-
T ót in ap ro p ie rea Academiei, pu^in m a ijo s,in S tra d a B e rá rie i
No. 8, se g á se § te incá o grádiná m ixtá d e pomi fructiferi si le g u m e
a Academiei, c a re se poate vedea d in schi^a generalá d e plán.
Tót aci se g á s e s te o locuinjá cu 8 incáperi pentru g r á d in a r , o
locuin^á p e n tru logofátul grádinei c u 3 incáperi, 0 m a g a z ie si
uscátorie p e n tru fructe si m uzeul grádinei, 0 m agazie p e n tru
zarzavaturi, o pivnitá pentru p á s tra tu l fructelor si le g u m e lo r
pentru iarná. A ceastá grádiná in suprafata de xo j u g á r e , se
gáse§te in tr’o situatie exceptional d e buná, deoarece in tre a g a
ei suprafa^á s e aflá la un metru s u b nivelul apei din b r a tu l arti-
ficial al Som e§ului.
A m bele aceste grádini, su n t inzestrate cu pomi fru ctiferi
din soiuri a le se §i foarte variate. L ásá m sá urmeze aci o lista
de variaetá^ile de meri, peri, p ru n i, cirese si visini, c á ri se
gasesc in grád in ile Academiei:

M eri: 17 R e in e tte d’Ananas.

1 Astrakan rouge.
2 Astrakan blanc.
3 Calvilié de Gravenstein.
4 Cal vilié de Dantzick.
5 Ponyik.
<5 Pomme curé.
7 Reine d es R einettes.
8 Batul.
9 Reinette de Canada.
10 Pippin d e Parker.
11 Reinette Baumann.
12 Pippin de Londre.
13 Cox’s O ran ge pippin.
14 Stettin rouge.
Iá Reinette d e Cassel.
Ifi Reinette musquée.
18 S ó v ári.
19 S c h w arze r T ellerapfel.
2G B an ffy apfel.
21 R o th e r Gyogyer.
22 K ro n p rin z Rudolphe.
23 R e in e tte blanche de c h a m p a g n e .
24 S erczika.
25 R ein ette d’Orléans.
26 R e in ette franche.
27 R e in ette de Breda.
28 A n a n a s de Belgique.
29 T affetas blanc d’hiver.
30 M aschanzker de S tirie .
31 „ B o rsd o rf.
32 R o sm arin blanc.
33 B elie fleur jaune.
34 R ein ette de L an d sb erg .

35 Caleville de B o is lunel.
36 Grosse R e in e tte d e Cassel
37 Caleville a n a n a s de Liége.
38 R einette M ú lt h a u p t’s.
39 P earm ain d o r é e .
40 Cellini.
41 Reinette b la n c h e du Canada.
42 Reinette d e B le n h e im .
43 Grand A le x a n d r e .
44 H oary M o rn in g .
45 R einette G a e s d ó n k .
46 P ark er’s P e p p in g .
47 R einette d e F o c k e .
48 M arguerite.
49 L uikenapfel.
50 P irilorm e.
51 R einette d’O s n a b ru c k .
52 Ribston p e p p in g .
53 R einette d u R o i.
54 G rosser B o h n a p fe l.
55 W agener a p f e l.
56 R ichard ja u n e .
57 Court p e n d u ro u g e .
58 K arpentin.
59 C oussinotte r o u g e .
60 D eutscher G u ld e r lin g
61 Citron d’h iv e r .
62 D itzer G o ld re in e tte .
63 Grise de M a d a .
64 R einette d e F r o m m .
<5 R einette d e S ch ö n b ru n n .
66 Ionathan.
67 Baldwin.
68 Semis de B e llis .
69 R oyale de J e r s e y .
70 S c h m id tb e rg e r.
71 M ontinesco.
72 Oignon de B o r s d o r f .
73 Reinette A m a n d e .
74 Reine S o p h ie .
P eri :
1 Citron d e s C a r m e s .
2 B on-C hrétien W illia m .
3 Beurré g r is .
4 Fondante d e s B ois.
5 Beurré b la n c .
27 —
6 C a le b a s s e Bosc.
7 D u c h e s s e d’Angouléme.
8 B e u r r é Clairgeau.
9 B e u r r é Diel.
10 B e u r r é d’H ardenpont.
11 J o s e p h in e de Malines.
12 D o y e n n é d’hiver.
13 B e u r r é Six.
14 S u p r é m e Coloma.
15 B o n -C h rétien Napoléon.
16 V irg o u leu se .
17 S t. G erm ain panachée.
18 P o i r e Forelle.
19 D r . Ju le s Guyot.
20 B e rg a m o tte Espéren.
21 B e rg a m o tte rouge.
22 A m a n li’s Butterbirn.
23 G re im k o w e i Butterbirn.
24 G aish irte u b irn , S tu ttg a rte r.
25 L u is e bonne d’A vranches.
26 G u te Graue.
27 C la p ’s favorité.
28 P a sto re n b irn .
29 P o ité a u nouvelle.
30 G r á f Canal.
31 G é n é ra l Tottleben.
32 B e u r r é Sterckmans.
33 M a ré c h a l de Cour.
34 S t. G erm ain.
35 T rio m p h e de Jodoigne.
36 T rio m p h e de Vienne.
37 D o y e n n é du Comice.
38 B e rg a m o tte d’automne.
39 O liv ie r de Serres.
P r u n i:
1 P r u n e Péche.
2 M ira b e lle jaune.
3 R ein e c la u d e d’A lthann.
4 G ro s s e Reineclaude.
5 R e in e Victoria.
6 P r u n e Kirke.
7 Q u e ts c h e d’Italie.
8 P r u n e d’Allemagne.
9 C o e ’s golden drop.
10 A n n a Spath.
11 T a r d iv e musquée.
12 Im p e ra tric e Violette.
 - 21 —

7 G rosse Prinzessin.
C ire s i :
8 H edelfinger reisen.
1 Bigáreau jau n e d e Dönis;en
2 BigAreau de G erm ersdorf. V isin i:
3 Glocker.
1 R ein e Ho tense.
4 Kórkovany.
2 C erise d’Espagne.
5 Grosse M ürk eb erg er.
3 C eri-e d’Ostheim.
<5 Gros bigarreau .

F ig . N o . 8. — Aceiasi cládire v e c h e a Academiei,

din fig. No. 7, vázuU d in spate.
Mérne b á tim e n t anc'en de l’Académ ie, fig . N o . 7, vu de derriére.

b) lnvá{5mántul la A i a J e m i e .

D ela tre c e re a sub régimül ro m a n e s c din anul 1919 si p á n á

in prezent, A cadem ia de agriculturá dm Cluj a trecut p r in tr 'o
adeváratá p refacere. Imediat dupá lu a r e a in primire a A c ad em iei,
de la főstül ré g im , Consiliul Dirigent, p rin direcda re sp e c tiv á a in-
vaumántului din resortul agriculturei, a numit ca p ro fe s o ri
pe D-nii:
Dr. M . §crban, la catedra de E conom ie politicá si P o litic á
agrará.
( . M arhnovici,\a catedra de E co n o m ie ruralá s iE s tim a tiu n i
agicole.
D i. 1. D obrcscu ,la catedra de C h im ie si Technologie a g ric o lá .
Dr. Gh. A icolau, la catedra d e A natom ie si F izio lo g ie ani-
mala §i Medicina veterinara.
 - 29 —

A . P etrescu , la catedra de M a te m a tic á si Mecanicá.

M. Ionescu, la catedra de G e o lo g ie , Mineralogie §i A g ro -
geologie.
/. P ro d a n , la catedra de B otanica sistem aticá si F ito p a to lo g ie .
1 O toiu, la c a te d ra de Z o o te c h n ia generalá si sp e c ia lá .
D r.I. C. D r á g á n , 1a catedra d e F ito tech n ie, Pásuni si F á n e te .
A . Popescu, la catedra de M asini a g r ic . si Constructiuni r u r a le .
Acestia a u fo st primii p ro fe so ri, cári au fácut c u r s u r ile
im ediat d u p á t r e c e r e a sub régim ül ro m án esc.
P entru in v e n ta rie re a §i lu area in prim ire a averei A c a d e ­
miei si d ife rite lo r institutii anexe, M in iste ru l a numit o c o m isiu n e
compusa din D -n ii C. Drutu, fost in s p e c to r generál in M in isteru l.
agriculturei §i I. Enescu, director al S tatiunei agronom ice d e la
Bucuresti, cári ím p reu n a au stab ilit in v en taru l A cadem iei si al
Institutii!or ei a n e x e .
Incepand c u anul scolar 1921 — 1922, Academia d e a g ri-
culturá, trece s u b régim ül re g u la m e n tu lu i alcatuit pentru S c o a la
superioará d e ag ric u ltu ra de la H e rá s tra u .
P otrivit p re v e d e rilo r acestui re g u la m e n t, invátám ántul du-
reazá 4 ani, d in cá ri trei sunt c u r s u ri teoretice, iar al p a tr u le a
este destinat p e n tr u stagiul de p ra c tic a , p e care studentii t r e b u e
sá-l facá la o fe rm a de stat, sau p a r tic u la ra . C ursurile s e ín c e p
in fiecare an s p r e sfársitul lunei O c to m b rie , si dureazá p á n a la
sfársitul lunei Iu n ie inclusiv, iar s e s iu n e a de examen d e fin e d e
an, are loc in u ltim a luná. C a u r m a r e a trecerei s u b n o u l
regulam ent, in v atam an tu l Academiei su fe rá mari sch im b ári. C a-
tedrele si c o n fe rin te le se inm ultesc in m ód apreciabil, a ju n g á n d
la numárul d e 2 2 si sunt re p a rtiz a te in modul urm átor p e cei
3 ani de stu d ii teo retice:
A n u l I. A nul II.

Botanica g e n e r a lá . B o ta n ic a sistematicá si F ito p a -

Anatomia si F iz io ló g ia animalá. to lo g iá .
Matematica. Z o o te c h n ia generalá si sp e c ia la .
Chimia g e n e ra lá . M e c a n ic a .
Fizica si M eteo ro lo g ia . C h im ia agricolá.
Geologia, M in e ro lo g ia si Agro- Z o o te c h n ia animalelor m ici.
geologia. H o rtic u ltu ra .
Agrologia. F ito te c h n ia .
V itic u ltu ra .
 - 3J -

Anul 111.
A m eliorarea plantelor agricole.
M asini agricole si Constructii rurale.
Econom ia politica si Politica ag rara .
E conom ia rurala si E stim atiunile agricole.

Fig. N o . 9. — Aceiasi cládire v e c h e a Academiei,

din fig. No. 7, vázutá d in stra d á.
Mérne b á tim e n t ancien de l ’Académie, fi». N o . 7 , vu cöté de la rue.

1 echnologia agricolá.
T o p o g rá fia si Inbunatátirile funciare.
S ilvicultura.
C ontabilitatea agricolá.
D rep tu l si Legislatia ag ric o lá.
Ca o consecinta a acestei ere n ő i pe care o incepe, A c a -
a libereaza diplom a de Inginer a g ric o l, iar noii p r o f e s o r i
 - 31 —

se numesc p e b a z a legei, dupa a c e le a s i noim e ca si p r o f e s o u i

din invátám antul universitar.
Noile c a te d r e si3
conferinte
a
Jn fiin ota te de la aceastá d a ta ,
su n t scoase r á n d p e ránd la concurs s i sunt ocupate d e c a tr e
urmátorii p r o fe s o r i titulari:
Dr. A . Teodosiu , la catedra d e T opografie si In b u n a tá tiri
funciare.
D r. A . M un teanu, la catedra d e A m eliorarea p la n te lo r.

Fig. No. 10. — G rajd u l de cai si s a la p e n tr u disectia a n im a le lo r.

1 / é c u r ie p o u r les chevaux et la s a le d e d is s e c tio n des anim aux.

Dr. C. P red escu , la catedra de F iz ic á si Meteorologie a g ric o la .

Dr. M . Chiritescii-Arva, la c a te d r a de Agrologie.
D r.I. G r in te s c u M catedra de A n a tó m ia si Fiziológia v e g e ta la .

Conferentiari:
Dr. E . lo n escu , la conferinta d e D r e p t si Legislatie a g ric o la .
Dr. G. A nionescu, la co n ferin ta d e Silviculturá.
D r. S . M ateescu, la conferinta d e Mineralogie, G e o lo g ie
si A grog eo lo g ie.
A . F a r k a s , la conferinta de Z o o te c h n ia anim alelor m ici.
 - 32 —

T. Popovici-Lupa, la conferinta d e V iticulturá §i O e n o lo g ie .

C. Popescu B áltcni, la conferinta d e Contabilitate a g ric o la
Tót pe a c e a stá cale au fost co n firm ati prin c o n c u rs la
catedrele lor, urm átorii profesori:

Fig. No. 11. Turnul fostei societáti stu d e n te sti de p o m p ieri.

1 a n cie n n e socii:té des étudiants, s e r v a n t le s exerciccs des p o m p iers.

Dr . .1/. S ci bán, la catedra de E conom ie nationalá si P o li­

tica agrara.
/. Prodan, la catedra de B o ta n ic á sistematicá si F ito -
patologie.
-/■ / opcscu, la catedra de M asini agricole si C o n stru ctii,
rurale.
 — 33 —

D intre c e le 14 catedre §i 8 co n ferin te astázi s u n t f á r a titu-

lari douá c o n fe rin te , cári sunt s u s t in u t e de catre u rm á to rii p ro ­
fesori s u p lin ito ri:
D r. I. S orib an , la conferinta d e Zoologie si E n to m o lo g ie
agricolá.
S. S o fo n e a , la conferinta d e H orticulturá.

* *

Fig. No. 12. — H a m e is te a .

H o u b lo n n ié r e .

Ca o u r m a r e a sporirei í o r t e l o r didactice, pe l a n g á cate-

drele si c o n fe rin te le create din n o u , s’au org an izat m uzee
si lab o rato rii női, spre a servi la cercetárile in tre p rin s e de
catre p ro fe so ri, §i pentru aplic&tiile si lucrárile p ractice, c á ri se
fac pe la n g á c e le mai multe din c u rsu ri.
A stfel c a te d r a de A g ric u ltu rá generala, avea u n la b o ra to r
numai de 6 lo cu ri, pentru lu c rá rile practice n e c e sa re . A c est
laborator fiin d cu tótul n ein cap áto r, s ’a creiat din n o u u n lab o ­
rator m aré p e n tr u studenti. fig. N o. 13 si 14, cu 24 de lo c u ri, in care
fiecare s tu d e n t p rim este un loc la m a s á si poate in acest fe l sá e x e -
3
I
— 34 —

cute s in g u r toate lucrarile p ra c tic e conform p ro g ra m ú in ;. In

ambele laboratorii astfel sunt 30 de locuri, cári p ó t s a fie ;o!n-
site p en tru studenti si cári p ó t s á fie suficiente s í p en tru o
serie, ca re a r fi compusá din 6 0 studenti, in acest c a z lu
practice facandu-se in douá se rii. O d a tá cu creiarea n o u lu i labora-
tor, s’a a d u s §i aparatele n e c e sa re conform p ro g ram ú im , care este
arátat in a ltá parte, in asa fel, ín c á t studentul sá e x e c u t e singur
principalele analize si exp erien te privitoare la fiz ic a són *
care su n t in legaturá cu lectiu n ile teoretice.
T ó t p e lángá catedra de A grologie, in anul 1 9 2 2 s a onna-
nizat un ad áp o st de vegetatie, p e n tr u experiente v e g e ta tív e in vasé,
din fig. N o. 15 §i 16. Din pricina lip se i de mijloace b á n e s ti suficiente,
adápostul vegetatív construit e s te prim itív fata de s e r e l e m oderne,
cu cári s u n t inzestrate Institutiile agronomice din a p u s , totnsi
constitue un pás inainte din p u n ctu l de v ed e re a l mijloace-
lor de cercetári de care d is p u n e Academia si a fo st folosit
in acest scop páná astazi cu rezultate m u ltu m ito are. P entru
facerea experientelor v eg etatív e s ’au construit 120 d e vasé,
parte d e zinc, parte de argilá a rs á , cári sunt fo lo site in fiecare
an p en tru aplicatii cu studentii si pentru cercetári p e rs o n a le aie
profesorului sau asistentilor d e la catedra re sp ectiv á.
T ó t pe lángá catedra d e A gricultura g e n e ra lá , in vechiul
cámp de experiente, care s ’a im p á rtit in ju m á ta te in tre douá
catedre, s ’a organizat un cám p d e experientá s p e c ia l al cate­
drei, u n d e sunt urmarite in fie c a re an problem e d in domeniui
A grologiei. Pe lángá scopul experim ental, acest c á m p mai are
si un sco p demonstratív p en tru studenti, deoarece ac i se orga-
mzeazá in fiecare an anum ite experiente mai im p o rta n te , ale
cároi efecte trebuesc sá fie cu n o scu te si verificate p e teren de
cátre studenti.
P e langa catedra de A m elio ra rea p lantelor, c a re dease-
m enea a fost din nou infiintatá in anul 1921, tr e p ta t, s’a or-
ganizat un laborator, care e s te inzestrat cu p rin c ip a le le apa-
rate, cári sunt necesare p en tru analiza m orfologicá a plantelor
agricole in scopul selectiunei. In acest laborator s tu d e n tii exe-
cutá s in g u n principalele analize necesare si p r e v á z u te in fie-
caic an in piogram. C atedra a fost deasem enea in z e s tra tá cu
un cám p de ixperientá,in c á ri su n t urmárite, s u b conducerea
pro eso ru lu i §i asistentilor, §i c u participarea s tu d e n tilo r, princi-
I p ro eme de selectiune a plan telo r noastre a g r ic o le cultivate.
 Pe l á n g a cated ra de Fizica s i M eteorologie s ’a o rg a n iz a t
aproape d in n o u un muzeu si la b o r a to r , inzestrat cu p rin c ip a le le
aparate n e c e s a r e pentru aplicatii s i in care studentii s in g u r i fac
aplicatii p r iv ito a re la principalele cunostinte de o rd in teo re tic ,
pe cári le p rim e s c la curs. T ó t p e lan g á catedra, s ’a o rg a n iz a t
o Statiune m eteo ro logica, in zestra ta c u principalele a p a r a te p e n tru
in reg istra rea elem entelor c lim a te ric é . Aceastá S ta tiu n e , pe
langá in d ic a tiile necesare, pe c á r i le da Ferm ei A c a d e m ie i, in

Fig. No. 13. — Vedere din la b o r a to r u l pentru studíul s o l u r il o r

al catedrei d e A g ro lo g ie .
V u e d u laboratoire pour l'é t u d e d e s s o ls . Chaire d 'A g r o lo g ie .

legáturá c u diferitele lucrári a g ric o le curente, este in le g a tu rá

cu In stitu tu l m eteorologie c e n tra l d in Bucuresti, c á ru ia íi comu-
nicá zilnic d a te le inregistrate, p riv ito a re la p rin c ip a le le ele-
mente c lim a te ric e .
C a te d ra d e Topografie si im b u n á tá tiri funciare, a fo s t in-
zestratá c u o m aré salá de lu c ru si toate aparatele n e c e sa re
pentru a p lic a tii cu studentii, la f a c e r e a de planuri si d e s e m n liniar
in g en erál. A fa rá de aceasta, c a te d r a a fost in z e stra ta c u princi­
palele a p a r a te p entru ridicarea d e p lanuri, aparate c á ri s u n t folo-
site la a p lic a tiile pe teren, cári s e fac sáptámanal cu stu d en tii.
 — 36 —

V ech iu l camp de experienta, care inainte s e r v e a o singurá

catedrá, fiind insuficient, dupá c u m arátam mai s u s , s a imj
in douá p árti, cáte una pentru c a te d r a de A grologie s í d e Ame*
liorarea plantelor. In anul s c o la r 1924/251 s a o rg a n iz a t dn
un camp d e experienta separat p e n tru catedra d e F ito tech n ie,
§i care s e rv e s te la facerea de e x p e rien te co m p arativ e, cu dífe-
rite v a rie tá ti din principalele p la n te cultivate.
C a te d ra de Chimie, a re o rg a n iz a t íundam ental lab o rato ru l

F ig. N o . 14. — Vedere din la b o r a to r u l pentru stu d iu l s o lu r ilo r

al catedrei d e A grologie.
V u e du laboratoire pour Tétude d e s s o ls de la chaire d 'A g r o l o g i e .

si a fost inzestrata cu un a d á p o st de vegetatie, in c a r e se poate

lucra cu 50 de vasé.

c) Populafia s t u d e n t e a s c á a Academi ei .

■ ^ 'n^’n»are>su^ fo rm a de „Institut d e in v átám án t

agricol num árul elevilor, cári au frecuentat c u rs u rile , a fost
estu ce maré. In primul an d e functionare, 1869—7 0, au fost
1 C e ev 1 numárul lor a s p o rit din ce in ce, c u unele
aiiinc<^ luni in m'nus bine in teles, panacand in a n u l 1903 —1904
ajunsese sá fie de i 5o. R edám m ai jós pe ani, n u m á ru l de
 elevi, pe cári i-a a v u t íostul „In stitu t d e Invátám ant a g r ic o l" , p á n á
in anul 1906, c á n d a fost rid icat l a rangul de A c a d e m ie de
agricultura, si s ’au primit studenti n u m a i cu b a c a la u re a tu l.

TABLO U DE P O P U L A T ÍA $COLARA

a Institutului d e Invátámant agricol, din C lu j, paná la ridicarea la rangul

de A c a d e m ie .

Anul Anul Anul Anul A nul Anul

Anul fc o la r T o tá l A n u l § co la r T o ta l
I. 11. III. I II. III.

1869— 1870 40 — — 40 18 8 9 — 1890 26 26 28 80

1870— 1871 32 31 - 63 18 9 0 — 1891 25 26 24 75
1871— 1872 24 29 20 73 1 8 9 1 — 1892 29 24 25 78
1872-1873 3° 25 24 79 18 9 2 — 1893 34 29 23 86
1873— 1874 30 25 18 73 1 8 9 3 — 1894 48 29 26 103
18 74-1875 25 22 20 67 18 9 4 — 1895 46 38 24 108
1875— 1876 33 20 19 72 1 8 9 5 — 1896 33 40 38 íii
1876— 1877 38 34 18 90 1 8 9 6 — 1897 18 37 38 93
1877-1878 31 36 23 90 1 8 9 7 — 1898 21 2£ 33 75
1878— 1879 26 24 3° 80 18 9 8 — 1899 33 20 17 70
1879— 1880 26 22 14 62 18 9 9 — 1900 25 23 19 67
1880— 18 8 1 28 22 18 68 1900 — 1901 38 33 22 93
1881— 1882 39 26 31 86 1 9 0 1 — 1902 54 35 22 1 ii
1882— 1883 3° 3+ 25 89 1902 — 1903 54 49 29 132
1 8 8 3 — 18 8 4 42 26 21 99 1 9 0 3 — 1904 53 53 41 150
188 (.— 1885 43 4i 23 107 19 0 4 -19 0 5 48 4i 47 136
1885— 1886 27 43 40 no 1905 — 1906 55 35 39 129
18 8 6 — 18 8 7 23 32 39 94- 19 0 6 — 1907 18 36 30 84
1887-1888 21 27 28 76 19 0 7 — 1908 — 14 37 5i
1888— 1889 25 29 27 81 19 0 8 — 1909 — — J3 13

Din a c e s te date se vede cá n u m á ru l elevilor, in tr’u n sin g u r

an de stu d ii, s e ridicá la peste 5 0 , fapt care d o v e d e § te , cát
é ra de c á u ta ta aceastá §coalá d e agricultura. A c easta o b ser-
vatie este si m a i im portantá d aca ad á o g am si faptul c a m a re a
m ajoritate a e le v ilo r erau feciori d e proprietari.
Prin s ta b ilir e a bacalaureatului c a 0 conditie o b lig a to n e la
adm iterea In A cadem ie, incepánd c u anul 1906, n u m áru l s tu d e n ­
tilo r nu a s c á z u t p re a múlt, din p ric in á cá si inainte, p a n a la
anul 1906, m a r e a m ajoritate a e le v ilo r cári urmau „ I n s titu tu l de
invátam ánt a g ric o l" , erau a b s o lv e n ti ai cursurilor lic e a le .
R ed ám m ai jó s íntr’un ta b lo u num árul stu d en tilo r p e ani
 — 38 —

de studii, incepánd cu anul 1906, cand scoala a fo s t ridicatá la

rangul d e Academie, §i p a n á in anul 1919, c a n d a trecu t sub>
régim ül romanesc.

Fig. No. 15. — A d a p o stu l p e n tru experiente In v a s é ,

al c a te d re i d e Agrologie.
A b ris pour les e x p é ri e n c e s e n v a s é , de la cha ire d ’A g r o l o g i e .

TABLOU DE P O P U L A T IA $COLARÁ
a Academiei de Agriculturá d in Cluj, sub rég im ü l m a g h ia r.

Anul Anul Anul

A nu l § c o l a r Anul Anul Anu!
I. 11. T o tá l A n u l §colar To t a
Hl. 1. II. 111.

1906—1907 31 29 - 60 I 9 I I — 19 12 39 26 26 91
1907—1908 33 21
1908—1909
25 79 19 12 -19 13
45 27 23 95
34 !7 76
I9C>9 1910 19 I 3 ~ i 9 i 4 25 24 24 73
30 28
77 1 9 1 8 — 19x9 81
1910 — 19 x1 25 19 125
37 28 15 80 3:919 — 1920 48 34 14 96

rrpsrni-1 m aCeste date se v e d e ca numárul totál a l stu d en tilo r a

anul in ,af" 0 -Pj m ^ecare a n > P an a la isbucnirea rázboiului, in
4 ani d e °a a(:tlv'.,:atea A cadem iei a fost s u s p e n d a tá . Dupá
1 6 Academ'a si-a re lu a t din nou a c tiv ita te a , in anul
 — 39 —

scolar 1918—19, cand a avut 125 d e studenti ín cei tr e i an i d e

studii, iar in a n u l 1919—20, cand a u functionat douá s e c tii p á r á ­
id é, una m a g h ia r a si una rom ána, a u fost 96 de stu d en ti.
In anul 1919, In urma im p re ju ra rilo r istorice c u n o s c u te , ca o
Incoronare a eforturilor gigantice fá cu te de poporul ro m á n e s c
din toate p a r tile , si ca un v e rd ic t al justitiei su p re m e d e múlt
asteptat, o d a tá cu alipirea T ra n silv a n ie i la Patria m am a, A c a d e m ia

Fig. N o. 16. — E xperiente de v e g e ta tie in vasé, la catedra de A g ro lo g ie .

Cántárirea si u d a tu l vaselor.
E x p é r i e n c e s s u r la v é g é ta ti o n e n v a s e s . P e s a g e , a r r o s a g e d e s v a s e s .

de a g ric u ltu ra din Cluj, a trecut s u b régim ül románesc. A ctiv itatea

§colará s ’a co n tin u at mai d e p a rte , fá ra nici 0 in tre ru p e re , in pri­
mul an 1 9 1 9 — 20 cu douá sectiuni p aralele, una m ag h iarS si alta
rom áná, ia r in anul 1920—21, p ro fe s o rii unguri ne v o in d a depune
ju rám á n tu l s i sá se supuná le g ilo r táréi, párásind A cad em ia,
studiile s ’a u continuat numai in lim b a romána, cu n o ii profesori
recrutati. D á m m aijos un tablou d e d ate, din care se v e d e num árul
stu d en tilo r in cei patru ani d e s tu d ii, si incepánd c u p rim u l an
 — 40 —

de functionare sub régimül ro m a n e sc , 1919—20, si p á n á la ült; múl

an, 1926— 27.
POPULATIA SCOLARA
anualá a Academiei, pe anii d e studii, sub régim ül r o m a n e s c .

A u d ito r i
A nul § co la r A n. I. An. II. A n . 111. A n. IV. T o tá l 1
lib e ri

I9 1 9 — 1 9 2 0 — - 8 2 i
57 25

19 2 0 — 1 9 2 1 3 3 25 1 8 17
- 93
I9 2 I — 1 9 2 2 2 9 18 2 6 — —
73
19 2 2 — 1 9 2 3 44 11 1 5 23 — 93 !
1 9 2 3 - 1 9 2 4 3 t 20 1 2 14 — 77
1 9 2 4 - 1 9 2 5 2 1 19 1 3 10 — 63 1
19 2 5 — 1 9 2 6 32 15 1 9 12 14 92 |
1 9 2 6 — 1 9 2 7
15 21 1 4 2 1 2 73 1

F ig. N o . 17. — Aplicatii cu s tu d e n tii la cursul de A g ro lo g ie .

M o ntarea plugului.
A p p l i c a t i o n s ave c les étu diant s a u c o u r s d ’A g r ol o gi e . M o n t a g e d e l a c h a r r u e .

D in aceste date, se v ed e c á sub régimül ro m a n e s c contin*

gentul d e studenti,care a fre c v e n ta t in fiecare an A cadem ia, a
fost a p ro a p e egál cu cél din v re m u rile de liniste si d e pros-
peritate econom icá dinaintea rázboiului.
D acS tinem seamá de fa p tu l amintit mai inainte, ca populatia
studen^eascá a Academiei in v re m u rile normálé, d in a in te a ráz-
boiului, é r a constituitá de fii m a rilo r proprietari, si cá acesti
mari p io p rie ta ii din T ransilvania, in marea lor m a jo rita te , sunt
d( n atio n alitate maghiará, si c á In fine prin a p lic a re a reformei
agrare m ai toate gospodariile m a ri au fost d e so rg a n iz a te , atunci
ci rele ele m ai sus, cári re p re z in tá contigentul p o p u la tie i studen-
$e.?ti la A cadem ie dupá rázboi, su b régimül ro m a n e sc , trebue
 - 41 —

s á fie so cotite d e stu l de m u ltu m ito are. Populatia s tu d e n te a s c a

a Academiei ín s á , dupa cum se p o a te vedea din ta b ló u l c a re
urm eaza, n ’a f o s t constituitá num ai d in tineri din T ra n s ilv a n ia .

Fig. N o . 18. — A plicatii cu s tu d e n tii la cursul de A g ro lo g ie .

S e m án atu l.
A p p l i c a t i o n s a v e c l e s ét u d ia n t s au- c o u r s d ’A g r c l o g i e . E n s e m e n c e m e n t f

N o. STUDENTILOR ÍNSCRI?!
la Academie su b rég im ü l románesc (1 9 1 9 — 1926), repartizatii pe p ro v in cif.

0 Cl co
<N\ C 10
N 'C
<N i-'
01n t—
C
CM
N Cl
CN
Cl
01 C Cl\ a* C CM
o\
Provincii 1 1 1 1 1 l 1 1
CT\ 001 Cl co 10 vCO C\
CT\ C
Cll (CsM C-lN
C N
C\
Cl
C\
'l
ON
§1 J á r ii o\ OS
M
6 %
0
2 % 0
2 % 26 % 55 0/
/ü
O*
Z % 26 % ó
% 2
Ő
%

Ar di al 43 53 15 46 9 3 i 12 2 7 7 23 8 38 10 3 ' 5 33 I O 9 37*9
V .-R egat 15 18 2 3 10 2 5 9 2 9 5 24 7 22 1
61 7 44 i 5 ‘3
Basarabia 19 23) 1 3 39 17 59 28 63 15 48 8 38 12 38 7 47 119 41 5
Bucovina 6 3 2 5 — 1 0 3 ‘5
5 9 - -
Bul^aria — i — — - — — — — — - 3 9i 2 1 3 5 r8
1
Totál 82 iooj 33 IOO 29 100 44 roo 3i LOO 2 1 100 32 IOC^ 15 100 2 8 7 IOC

Din a c e s t ta b lo u de date, in c a r e populatia s tu d e n te a s c á

anualá a A c a d e m ie i este re p artizatá p e provincii, se v e d e cá
numai in a n u l s c o la r 1919—20 si 1 9 2 0 —21, studentii a rd e le n i
au fost in m a jo rita te relativá fa ta d e studentii o r ig in a ri din
celelalte p ro v in c ii in parte. Mai d e p a r te , in ceilalti ani d e studii,.
 — 42 —

studentii b asarabeni au fost In m ajo ritate fata de c o le g n lor dm

celelalte provincii. Din datele din ultim a coloana, d e a se m e n e a ,
se vede cá din numárul totál d e studenti inscrisi la Aca<
sub régim ül romanesc, (1919—2 0 ), si paná in ultim ul a n
1926—27, num árul cél mai m a ré 1-au reprezentat tó t studentii
din B asarab ia, in al doilea ra n d v en in d cei din A r d e a l, m al
treilea ra n d cei din Vechiul R e g a t, si in ultimul r a n d studentii.
din B ulgaria. A r fi fost firesc, c a contigentul cél m a i m a ré sa-1

Fig. No. 19. — V ed e re d in laboratorul c a te d re i

de A m e lio ra re a plantelor.
V u e d u la borafoire de la c h a i r e p o u r l ’Amé lior ation d es p l a n t e s .

constitue studentii din A rdeal, §i in al doilea ránd, c a numSr, sá

fie cei din \ echiul Regat. D e fa p t insá, irarii p ro p r ie ta rii din
I'ran silv an ia, ai cáror copii frecv e n ta u cursurile A c ad em iei de
agrícultm á inaintea rázboiului, n u -si mai in d rea p tá copii catre
astfel d e studii, gospodáriile lo r fiind sd ru n c in a te in urma
reform ei ag rare, sau, din m o tiv e de ordin national, isi trimet
copii p e n tru astfel de studii in Ungaria. In ce p r iv e s te faptul,
<.1 tin e re tu l din Vechiul R e g a t se indreaptá in n u m á r atat de
n s t r á n s s p re Academia de ag ric u ltu ra, este un fe n o m e n , de§i
re g retab il, insá cunoscut de m u ltá vreme. Faptul in s a cá tinerii
din B a sa ra b ia se indreaptá, i n t r ’un numár re la tív m a ré , cátre
 - 43 —

Academ ia de a g ric u ltu ra , constitue d e s i g u r o dovadá, a t á t p ri-

v itoare la b u n u l re n u m e de care s e b u c u r á institutia n o a s t r a ,
cát si p riv ito are l a stare a de spirit s a n á to a s a care j!n su fle te § te
p e acesti tin eri, ch e m a ti sa se a d a p e la isvoarele de lu m in a ale
culturei n atio n ale, d u p á atatea v e a c u ri d e intuneric.
Timp d e a p r o a p e 60 ani de z ile d e functionare, A c a d e m ia
d e agricultura a d a t un num ar a p re c ia b il de absolventi. D in
tablóul care u rm e a z a , se vede n u m á ru l absolventilor e§ iti in
fiecare an ín tim p u l regimului m a g h ia r.
Nr.-ul A BSO L V E N JIL O R
A cadem iei d e agricultura din C lu j, su b régimül maghiar.

A n ul de No. A n u l de No. Anul de No. A n u l de No.

absol­ absol- absol­ ab so l­
absolvire v en tilo r absolvire venjjilor abso lv ire ventilor absolvire v en tilo r

1871 20 1884 22 1897 33 1910 23

co

2l I 9 II
co

1872 1898
'O

37 15 17
1873 18 1886 38 1899 14 1912 24
1874 39 1887 26 1500 16 1913 21
187 5 18 1888 24 1901 19 1914 27
CO
Q\

1839 1902 20 ---

-J

17 27 1915
1877 22 1890 21 1503 23 1916 —
1878 30 1891 24 1904 29 1917 —
1879 12 1892 23 ’ 9°5 25 a918 —
1880 15 1893 !5 190 6 24 1919 3°
188 1 17 1894 24 190 7 21 1920 9
1882 22 18 9 5 35 190 8 22 —
1883 28 1896 35 190 9 17 —
“

In timp d e 52 ani de fu n ctio n are a u esit 46 serii, n u m á -

ránd in totál 1047 de absolventi.
Sub r é g im ü l rom ánesc, in tim p d e 7 ani de fu n c tio n a re ,
au esit sasé s e r ii de absolventi, d u p á cum se vede din ta b ló u l
care urm eazá.
Nr.-ul A BSO LV ENTILO R
Academiei de a g ricu ltu ra din Cluj, sub r é g im ü l románesc (1 9 2 1 — 1926),
repartiza(i pe p r o v in c ii.
N oem b rie lu n i e Ocr. O ct. Oct. Oc t.
1921 -19 2 6
P r o v in c i i 1921 1923 1923 19 2 I 19 25 I926 !
No. % No. % No. % N o. % No % No. %! No. %

A rd e a l
5 2 9 4' 8 5 7 '4 I t i 1’ 5 3 5 71 I 10 2 22! 22 3°'
V .- R eg at 6 — — I 7 .5 I 10 I 12 10 5
,5 3 3 3 33” 1r
Basarabia 6 4285 8 80 5 56
5 29" 4 28” 5 55- 3 3 45'
B uc ov in a 1 -88 2 14’ 9 - — 2 I 4 39 - — 1 11 6 8’
Totál 100
17 10 0 14 100 9 10 0 14 100 10 100 9 10 0 73

Au fost d e c i in totál, paná a c u m , saptezeci si t r e i de

absolventi. A f a r á d e anul 1921, c a n d p rin tre absolventi a u fost
 — 44 —

in m ajoritate cei din Vechiul R e g a t, si de anul 1 9 2 3 , cánd in

majoritate au fost cei din A rd e a l, in ultimele p a t r u s e rii de
absolventi, majoritatea au av u t-o cei din B asarabia.
L ásám sa urmeze aci u n tab lo u cu n u m e le In g in eriío r
agronomi, absolventi ai A c ad em iei de A gricultura d in Cluj si
cu ocupatia pe care 0 are fie c a re in prezent.
TABLOU
cu re n t|

L o c a li'a te a
N u m e l e §i p r o n u m e le Locul nagterii O c u p a j i a pe care o a r e u n d e se aflá

1 B áicoianti C-tin Bráila In Minist, de ag ric. B ucuresti

2 B esenschi Anton Lápu§ul-Ung-. A gronom . régiónál LBpti§ul-U nfr.

B ráescu Ion Chisináu C onsilier A gricol C ahul

3
C hiciudeanu Ion Cojocna la R. M. S. T im iso a ra
4
5 C orbutiu Ion Bihor S é f pivni^a S ta tu lu i D ioság
6 C som os Stefan Brasov S é f can. Cons. A g r. Déva
7 G ojbilá V ladim ír Orheiu Fost p rim ar O rheiu
8 G ubenco Mihaiu Chisináu S é f can. Cons. A g ric o l B alti
9 K om arovschi V. Orheiu A g r. jud. al Z e m stv e i O rheiu
10 L eontescu Harai. Mánástirea D ir. Cam. A g r. V lasca
11 M áleanu C-tin Costesti D ir. Cam. A g rico lá P itesti
12 P araschiv escu N. Buzáu D ir. Cam. A g r. B uzáu
13 P iescu A ndrei Ismail A s is t. Acad. A g ric o lá Cluj
'4 Schobel losif Cojocna R e u n . sás. pt. A g ric u lt. Sibiu
15 Scolobiuc Pavel Suceava Decedat D ecedat
16 S tro escu C-tin Buzáu S é f de can. Cons. A g r. B uzáu
17 V odá Gheorghe Bucuresti D ir. Camaerii A g ric o le O lt

A BSO LV E N T II
din sesiunea e x tra o r d . din lunie 1923.

N u m e l e §i p ro num el e L o c a li! atca

Locul n a § t e r i i O c u p a j i u n e a pe c o r e o a r e u n d e se aflá

B ogd án Corneliu T orontal S é f can. Cons. A g ric o l T im iso a ra

D im itriu Atanasie Ismail S é f circ. RMS. S fán ta A n a A rad
G recu Sim ion Cahul Cahul
C ontrolor A g ro n o m
D o lg a Iu lian Bichis V iziru
D ir. Scoala de A g ric u lt.
L ario n escu Stefan Ráda.iti R á d á u ti
Deputat
M icn A lexandra F agaras Satu-M are
S é f can. Cons. A g ric o l
Nandrisb Vasile
Bucovina Decedat D ecedat
öl N utov Moise
T ig h in a
9I P e ria n L azár
Huned a ra S é f can. Cons. A g ric o l A rad
10 P a p u c Secelea V.
Brasov Consilier A gricol lalo m ita
n i P ie sc u Alexandra Ismail S éf depozit RM S. Isaccea
12 P o p G heorghe
F ágáras Ing. topom etru C luj
13 : P rin tz lo sif
T im is Séf circ. RM S. Iohanisfeld
14I S a fta Ion
H unedoara D ir. Se. Agr. T u r d a T u rd a
 — 45 —

Sesiunea O cto m b rie 1923.

1
jcurent

L o c alitate a
Numele §i P r o n u m e l e L o c u l nagterii O c u p a j i a p e ca re o are
u n d e s e aflá

D-na S u le r O lg a
i Chisináu In st. S c o a la inf. de Agr. C o c io c
2Esanu V la d im ír Bálti S é f d e p o z it R. M. S. A ra d
3 H artia A ie x a n d r u Cahul Ju d e c áto r C ahul
4 Ludu B a rto lo m e u Fágáras A g ro n o m F a b r. d e za h á r B őd
5 Lozanovschi P a v e l Ismail S é f c irc . R. M. S. R e z in a - O r h .
6 Meghii A ie x a n d r u Chisináu S é f c irc . R. M. S. S a tu - M a r e
7 D-ra P á rv e s c u E . Constanta V itic u lto a re Ia si
8 „ P o p a E m í li a Constanta B ib lio t. Acad. Agr. C lu j
9 Suler D u m it r u Dorohoiu D ir. S e . inf. de Ágricult. C o c io o

Sesiunea O cto m b rie 1924.

0• dc) L o c alitate a
z !: Nu me le §i p r o n u m e l e L o c ul na ft er ii O c u p a ^ i a p e ca re o are
u n d e s e aflá

I C am peanu T r a i a n
Stánija S e c r e t a r Cam. Agricolá A lb a - I u lia
2 C h e rd iv aren co A. Cuciuzgáu C e n tra la Cooperativelor C h is i n á u
3 Colibaba E u g e n Rádáuti D ir . C am . Agricolá R á d á u ti
4 Gáluscá I .e o n id Orheiu
5 G hinculov T e o d o r Chisináu A s i s t . A cad . Agricolá C lu j
6 Gobjilá V a le r i u Orheiu
7 L em enyi A u r é l Básesti S é f circ. R. M. S. M a rg h ita -B .
8 Luscalov V a s ile Bál^i A g ro n o m régiónál S o ro c a
9 M ázgáreanu C .-tin Brasov S é f c a n . Cons. Agricol T u rd a
10 Mitrofan O n is im Dorna Cand. A s is t. A cad. A gricolá C lu j
ii R eichard C a r o l MicolinJ S tu d i i stráinátate
12 Sárbu G r ig o r e Turda A g ro n o m régiónál T u rd a
13 Sestacov I o n Tighina S é f . circ. R. M. S. O lte n i ta
>4 S tánescu G h e o rg h e Buzáu A g r o n o m régiónál jud. B uzáu

Sesiunea O c to m b r ie 1925.

0S L o c a lita t e a
s = Numele §i P r o n u m e le Locul r.a§terii O c u p a £ ia pe care o are
u n d e s e aflá
u

I Meghii A n d r e i Chisináu C o n tro lo r Agronom S a tu - M a re

2 Cosciug E f tim ie Soroca A g r o n . reg. Ialoveni L ápusna
3 T ocan G h e o r g h e Orheiu A gricultor O rh e i
4 Miron G h o o rg h e Bucure?ti A s i s t . A cad. A gricolá C lu j
5 V rabie G r ig o r e Chisináu P r o f . S e . Nat. Viticulturá C h is in á u
6 Ostoici E r n e s t T im isoara S u b a d -to r „Sám ánta“ C enad
7 D -n aM ih ailo v ici A. Tim onovici A s i s t . S tat. Agronom. C lu j
8 L ev itch i P a v e l Soroca S ta g iu l m ilitar B o lg r a d
9 M ihailovici Io n Orheiu A s i s t . A cad. Agricolá C lu j
10 S erbov N ic o la e Ismail
 — 46 —

Sesiunea O c to m b rie 1926.

cu ren t 1
I

L o c a lita te a
No.'

N u m el e §i P r o n ü m e l e Locul na§terii O c u p a t i a pe care o a r e

unde se aflá

i A lexandrov Ion Cetatea A l. A s is t. Acad. A gricolá C luj

2 C hirilov P e tra Cairaclia A gricultor Is m a il
C rusevan Boris Chisináu in stagiu m ilitar T im is o a ra
4 Cisar A lex an d ra Sigh.-Marm. A s is t. Acad. A grcolá C luj
5 Dimov A natolie Enichioi A s is t. Acad. A gricolá C luj
6 Kühl O ttó Vicov.de jós A s is t. Acad. A gricolá Cluj
7 Sárbu lo an Chisináu A gricultor C h isin áu
8 T óth M ihail Tormac S u b ad -to r Ferm a A cad . Cluj
9 Velea Gheorghe P.-Neam^ D ir. Cam. A gricolá P itra-N .

g No. 20. Vedere din c a b in e tu l profesorului, de la c a te d ra

de c h im ie .
■Vue du cabinet du p r o fe s s e u r d e l a chaire de ch im ie.

mai 2 S t(?tal ^ cel° r inscrisi in primul an de studii,

diploma D i n J’ Í T ? tImP’ Pu ^ini terminá com plect si-si eau
aíes In uítirni ani grafic d in N o ' . 2 I - s e v e d e cum, mai
cári term ina ' ProPorjiia celo r retrasi prevaleaza fatá de cei
de organizare’ rato6aSta’ in m are Parte’ din Pricina ü p sei ,e£ ei
Un fant h! 86 a?teaPtá de atata timp.
pa^ia pe cáré r, deosebitá, este d e a se m e n e a ocu-
rezumat ín tahU,iaU a“s°lvent>i Academiei, care s e vede ín
m tablóul care urm eazá.
 _ 47 —

REPARTIZAREA
dupá ocupa^ie a a b so lv e n tilo r Academiei de agricu ltu ra, din anii 1921— 1926.
S e r i a

FELÜL O C U P A T IE I 1931 1923 j i 924 | J925 1926 1921—26

Nr. °/o Nr. °/o N r 7., Nr. N. % ]Nr. %

A dm inistra^ia a g r i c o lá . . . 12 7o! 12 52 IO 7 i ,4 2 20 333.3 39 52,2

Ferme, pép. e tc . d e s ta t . . I 6 - — I 7.^ 1 1 1 ,' 3 4 ,1
Invátáraant a g r i c o l ................. I 3 13 2 14,2 5 50 3 33,4 J4 19 ,2
Mosii p a r t i c u l a r e ..................... I 1 4,4 — - I 10 — - 3 4 ,i
A gricultori pe c o n t p ro p riu . — - 1 4,4 — - I IO 1 i t , i ; 3 4,1
Ocupatii s trá in e ..................... — — 3 *3 1 3 4 ,i
Ocupatii n e c u n o s c u te . . . . I 6 2 8,8 1 7,2 I 10 1 n ,i 6 9, 5
D e c e d a ti....................................... 1 6 1 4,4 ! 2 2,7

T o tá l . . . 17 100 23 100 .4 IOO 10 100 100 73 IOO

9

dj M i j l o a c e l e b u g e t a r e ale
Academiei.

C om parativ cu timpurile din

epoca m a g h ia rá , personalul di-
dactic al A c ad em iei a fost spo-
rit in mód s im tito r, avánd astazi
14 catedre si 8 conferinte. Ca o
consecinta f ire a s c á si bugetul
Academiei a fo s t sporit. Bugetul
global, c u p rin z a n d cheltuelile
pentru p e rs o n a l si pentru mate-
riale, din c a u z a deprecierei leu-
lui, s’a rid ica t la sum e destul de •1923-1934-1323-1
insemnate. R e d á m mai jós un Légárak
tablou de fe lu i cum au variat 8M I übsolvmji
mijloacele b a n e § ti, puse la dizpo-
Fig. No. 21.
zitia A cadem iei §i Fermei, prin R a p o r tu l intre nu m áru l s tu d e n tilo r
diferitele a r tic o le bugetare intre in sc risi in anul I si a b s o lv e n ti.
L e r a p o r t ént e le n o m b r e d e s é t u d i a n t s
i n s c r i t s dan s le 1 a n n é e t d e c t u s e q u i
anii 1924—1926. ont fin it .
 - 48 —

TABLOU
de fondurile bugetare aIo:ate pentru A cad em ia Agricolá C lu j í n u u g etele
exercifiilo.': 1924, 1925 ?i 1926.

Ex er eit iu l 1924 E x e r e i t i u l 1925 E xe reitiu l 1926

Suma Suma

A rtic o lu l
£ N a t u r a s e r v i c i i l )r Suma *- alocatá

bugetar
alocatá 0 w a l oc at á
3 ’§i a c h e l t u e l i l o r Z '6
.2 a
0 t,
£ Lei B. < -O Lei B. Lei | B.S

Alocatii b ugetare p e n tr u materiale.

t| Repar. la S c o alá 6 1 1 190.003!— 1 69 100.000; ■|
7S 250.000
2 C heltueli p. Scoalá 62 1,180.000, — 70 1,200.000 - 3
77 1,190.030
3I M aterial p . L*abor. 76 330.000 — 63 330.000 — 71 25O.OOO - 1
4I Expl. g rá d in e i 78 120.000 — 64 120.000 — 72 1 00.000
ij Repar. la fe rm á 7Q 200.000 — 65 200.000 — 73 I5 0 OOO - |
0 Expl. fe rm e i 80-81 1,400.000 — 66 1,400.000 — 74 I ,200.000
” 1
7I Stat. de S e m in te 8B3 70.000 — 67 90.000 — 75 80.000
8 Sta(L C h im ic á 84-85 70.000 — 63 80.000 — 76 70.000 -
d S ta t.p la n te m e d ic in 86 30.000 — 69 40.000 — 77 4C.OOO
|
T o tá l 3,660.000 3,630.000 3,190.000
~
Alocatiile b u g e ta re p e n tr u salarii.

1 Salarii [,500.000 I _ t , 5=;i .6oo| — 1, 591.200 —

2 Chirii 292.OOO 186.300 - 190 .OOO —
3) Scum pete 84O.OOO 720 000 2 , 18 r. oco
4! Ajut. fa m ilia r 86.000 — 37.800 37.000
S Spor s c u m p e te I 232. 50O 413.400 — 1 .400.000 —
0 Sporul d e i 5 3/„ I 5 4 .50 0 '|-- 7 1 5 .3 2 c 1—■

T o tál 13,000.50c) — • 3,093.60C i - 4, 7 1 5 .320! - j

C h e ltu e lile necesare pentru p la ta personalului d id a c tic si

adm inistrativ, au crescut trep tat c u sporirea salariilor, aju n g án d
in ultimul an 1927 la suma de le i 7.494.000.
L a artico lele bugetului p e n tr u materiale, din p o triv a , se
observá c á in tim p de patru ani de z ile , sumele prevazute, n u numai
ca nu au sp o rit, dar au fost m ic so ra te din ce in c e , si numai
la unele a rtic o le au ramas s ta tio n a re . Acest fapt o g lin d este
starea p re c a r a in care se g á se ste gospodária A cad em iei si insti-
tutiilor ei an e x e , din punct de v e d e r e financiar. In tim p ce pre-
turile, la to a te produsele din c o m e rt, in ultimii"4 ani d e zile s’au
sporit in m ó d considerabil, m ijlo ac ele bugetare d e sc re sc a n d ,
Academia a trebuit sá-si im p u n á restrictiuni d u re ro a s e . Din
aceastá p ric in a nici vorbá n’ar fi p u tu t sá fie de c re a tiu n i női
in stíl m a ré , pentru nevoile d e o rd in stiintific sau d id a c tic . Ast-
tel cládirile n-au putut sá fie r e p a r a te la timp, si d in aceastá
 - 49 —

pricina buna lo r in tre tin e re sufere, m u z e e le n-au putut s a fie

imbogatite cu m a te r ia le női si la b o ra to riile au trebuit sá-si re -
stran g á in m aré p a r t e activitatea d e o r d in didactic si stiin tific,
d in pricina in s u n c ie n te i mijloacelor. D ife rite le exploatajiuni a le
Academiei, cári n u num ai cá ar treb u i s á producá v en itu ri im -
portante, dar a r tr e b u i sá serveasca c a m odel agricultorilor d in
imprejurimi, se re s im t, deasemenea, in m a ré m asurá din p ri-
-cina insuficientei b u g e ta re .

Fig. N o. 2 2. — V edere din m u zeu l c a te d r e i de Zootechnie.

V u e d u mu sé e de la c h a i r e d e Z o o t e c h n i e .

Aceastá s itu a tie grea, a fost s e m n a la tá la M inisterul d e

«griculturá ín to a m n a anului 1925, in a in te de votarea b u g e tu lu i
pentru anul 1926, si in cursul acestui a n de mai multe ő ri, fa rá
ánsá a se p u te a cáp áta női m ijloace b u g etare. T ót p e n tr u a
ámbunatá£i in p a r te aceastá situatie dificilá, s’a fácut a p e lu r i
■cátre C am erile d e agriculturá din ta ra , p en tru a veni in a ju to ru l
Academiei p rin su b v en tii bánesti. A p e lu l nostru, desi a d e s te p ta t
m últ interes d in p a rte a acestor in stitu tiu n i női ale a g r ic u ltu re i
táréi, totusi n u n e -a putut aduce d e c a t a ju to are reduse din p a r te a
cátor-va din e le.
4
 — 50 —

Ne facem
INe la cern totusi
luiusi o
u d eo seb— plácere sá s e m n a la m a c i sí
itá r--------
sá exprimam si pe aceasta cale m ultum irile n o a s tre calduroas'e
Camerilor de agricultura ale J u d e te lo r : Turda, L u g o j, Sibiu,
Cluj, A rad , Zaláu, Olt, V lasca, Covurlui, C o n s ta n ta , pentru
sumele p e cári le-au acordat ca a ju to a re la b o ra to riilo r si mu-
zeelor Academ iei si Societátilor stu d e n tilo r nostri p e n t r u excursii,
avánd nádejdea cá exemplul lo r, d e inaltá in te le g e re a nevoilor
agriculturei, va íi imitat in v iito r.
P en tru anul 1927 bugetul A cadem iei a fo st in to c m it si
propus M inisterului dupá cum u rm e a z á :

Proect de b u g e t p e e x e rcitiu l 1927.

1
3 C r e d i t e c e ru t e
p e 3927
|o Na tur a cheltuelilor
U Lei B.
<
I. Sjcoala.
1 R e p a ra tia si intretinerea c l á d i r i l o r ........................ 700.000 —
2 M obilier pe’ntru birou, m u zeu , la b o rato rii, etc. . 387.625
llu m in a tu l cu electricitate, a p á e tc ........................... őco.ooo
3
4 A lo catia pentru 80 Studenti b u r s ie r i etc................ 1 .815.375
E x cu rsiu n i cu studentii S c o a l e i ................................. 60.000
S
6 B iblio teca: cumpárári de c á rti, re v iste etc. . . . 100,000
E x p lo a tare a grádinei, viei, p la n ta tiilo r etc. . . . 450.000
7
ti M ateriale pentru studii si l a b o r a t o r i i .................... 710.000
9 E x p lo a ta re a á 3 cárnpuri e x p . sí ham eistei etc. . 400.000
10 E x p lo a tarea si intretinerea g r á d in e i botánice . . 40.000
11 C linica v e te r in a r á .......................................................... 300.000

11. Ferm a.
12 E lectricá, apeduct,dif. cu ráten ii, re p a ra tia edificilor,
im prejm . conacului fe rm e i s i In tret. cládirilor 830.000
1 . 150.000 —
13 F a c e re a a douá poduri din n o u p este Somes . .
H R efacerea canalurilor de ir ig a t ie etc. . . . . . . 200.000
C u m p á rá ri de animale, s e m in te e tc ........................ 248.000
16 M ateriale pt. ateliere, m asin i e tc ............................... 650.000
17 A re n z i, impozite, apá, ilu m in a t e tc ......................... 542.000
18 P la ta argatilor, servitorilor s i h r a n a lor . . . . 890.100
iy j H ra n a stagiarilor si p ra c tic a n tilo r etc.................... 201.350
20
21 ru V munc*tor’> ch elt. c u e x p l. fermei. . .
L heltu eli de cancelarie, im p r im a te etc...................
í 71.500
175000
22 o co a la de ucenici agricoli . . . . . 500 .oco -

III. Stafiunea pt. c o n tr o lu l semintelor.

23 P ro c u rá ri aparate, instrum ., c h e lt. cancelarie etc. 381.000

IV. Stajiunea chim icá agronom icá.

24 A p a ra te , instrumente, ch elt. can ce la rie , cárji etc. 160.000
V. Statiunea de p la n te medicinale.
25 A p a ra te , instrum. chelt. c a n c e la rie , ilum inat etc. 160.000 —
II
1 1 2 .212.950
 — 51 —

Fara a u rm á ri c re ia re a de női in s titu tii si ridicarea d e n ő i

edificii prin acest n o u buget, s’a cáutat s a se asigure o fu n c tio -
n a r e mai m u ltu m ito are Academiei, cu d ife rite le ei institutii com -
ponente §i anexe.
Maré p arte d in propunerile n o a stre n ’au fost insá a d o p -
ta te de Minister si p e n tru anul 1927 fo n d u rile bugetare p e n tr u
m ateriale, alocate A cadem iei si S ta tiu n ilo r ei anexe, sunt u rm á -
to a re le :
Buget pe anul 1927.

No. C re d ite
A rtic . N a t u r a s e rv ic iilo r a c h e ltu e lilo r a c o rd a te
bug-etai Lei B.

§coala

74 C onstructii, r e p a r a tii si am enájari d e im o b ile . . 4OO.OOO

75 Alocatii d e h r a n á , ajutoare pt. s tu d e n ti, mobilier
obiecte d e m e n a j si dormitoare, c h e lt/C a n c e la rie ,
lu m im a t, in c á lz it, anim ale, v e c h ic u le etc. . . . 1,900.000
76 M aterial p e n t r u studii si la b o r a to a r e ..................... 350.000 —
77 E x p lo atarea g rá d in e i, viei si p la t a ti il o r scoalei . 200.000 —
7» Excursii c u s tu d e n tii s c o a le i....................................... 40.000 —

Ferma

79 C onstructii, r e p a r a tii si am enájári d e im obile si

ecarete . . . . \ . ................................................... 25O.OOO
80 Cheltueli c u e x p lo ata re a fermei, h r a n a oam enilor
de se rv ic iu , tran sp o arte, anim ale s i vechicule . 1,000.000 -

S ta tiu n e a pt. controlul s e m in te lo r

81 P ro cu rári d e ap a ra te in stru m en te, ch eltu e li de
c a n c e la rie , tran sp o arte, lum inat s i in cálzit, in-
tre tin e re a clá d irilo r etc............................................... 100.000

S tatiu n ea chim ico-agronom icá

82 P ro c u rá ri d e aparate, in s tru m e n te , ch eltueli de
c a n c e la rie , tran sp o arte, lum inat s i in cálzit, In-
tr e tin e re a c lád irilo r etc............................................... 8 0.000

S ta tiu n ea de plante m ed icin a le

83 P ro c u rá ri d e ap arate, in stru m e n te c h eltu eli de

c a n a liz a re , transpoarte, lu m in a t si incálzit,
in t r e t in e r e a si cultura cám p u lu i d e * experientá 50 .0 0 0 —

T o tá l . . . 4 ,9 7 0 .0 0 0 —

4*
 — 52 —

S ’a acordat deci prin b u g e t aproape num ai o tr. Íme dira

sumele, cári au fost cerute la íie c a re articol. T o tu s i ciacá com-
párám cifrele din acest ultim tab lo u , cu cele din tablóul dela.
pag. No. 48, pentru anii 1924, 1925 si 1926, v e d e m cá aloca-
tiile p en tru anul 1927 p rezin tá sp o ru ri de 3 o % — 1 0 0 % fatá de-
alocatiile anului 1926. Tót din com pararea a c e sto r d o u á tabiouri
vedem, cá de unde in cursul c e lo r trei ani 1924— 1926, alocatiile
bugetare de la diferite articole a u scázut treptat, c e le din bugetul
anului 1927, pentru aceleasi artic o le , sunt s u p e rio a re celor din
anul 1924. Afará de ac easta prin bugetul a n u lu i curent s’a
creiat art. 78, pentru e x c u rsii cu studentii, cu o aiocatie de
40000 Lei.

B ugetul pe 1927 al p e rso n a lu lu i Academ iei s i institutiilor

anexe, este urmátorul:
BUG ETUL
personalului Academiei agrico le pe exereitiul 1927.

L etn b u tiu n i

Lunare Anuale Tu'al

funciiunile Gra-
Le fi
dajii D iu r n e

Lei Lei Lei Lei Lei

a) P erso n a lu l adm inistraliv

D irecto r ................................... 20G0; 24000!
S u b d ire cto r (Agr, insp. cl. 11) 1650 _ 50ü 25800
Medic u m a n ........................... 750 — — 9000
Medic v e te rin a r....................... 750 - — 9000;
A dm . ag r. séf cl. I . . ! 1 350 — 40ü! 21000
S u b ád . a g r. ‘cl. II . . . . 1050 15('j 14400
S e c re ta r cl. II . . . . " ' 750 __ — 1 9 0 l0
S e c re ta r cl. III . . . . . . ’ 600 _ — 1 7200
S é f d e c u l t u r á cl. I .................. 750 9000
—
—
Sefi_ d e c u l t u r á cl. III ! ! ! 1 500 _ — ] 2000,
C a s i e r c o n t . prin. cl. II . 950 —
__ l 1 14 00|
I m p i e g a t cl. I I ................. ' ‘ 550 — — 6600
B i b l i o t e c a r ............... 1600 — — 1920M
M aestri cl. II . . . . , 6u0 14400^
M aestru c'. III , , | ] 6000
500 __ - !
E conom mag. pr. cl. III ! '. 750 __ 9000
E conom mag. cl. I , 7200
600 — _
In te n d e n t . . . . . . 7200
M ecanic cl. III 600 __

750 ...... __ 9000

C a m erist cl II ! ! ! ! ' ' 4200 234.600
350 _ __

b) Personal didactic.

P ro f ^ 7 ' del CrÍp-?' F*fopat. 2600 2600 62400

d r i K z ootehnie . . 2600 1950 _ f 4600
P ro f H r u ^ ' r.ur,?iEstim. agr. 2600 1300 — 46800
~ 5>e Chimie gen a ^r si
T echnolcgie D ? 62400
2600 2600 —
 - 53 —

Ketribujiuni
L un a re Anuaie T otál
FUNCyiUNE A Gra-
Lffi d a l i i Diurne
Lei Lei Lei Lei Lei

1 Prof. de A g ric. g e n n e ra lá . . 26J(j 6£0 — 39000

1 Prof. de F iz ic á s i M eteorolog. 260U 1950 — 5400U
I Prof.deA nat. a n i m .s i Med.vet. ifiuu 1950 54000
1 Prof. de Eoon. n a t. s i’Polit. agr 2G(X 1300 46800
1 Prof. de i M asini s asfr.
ö si «> Constr. G5C
ruralá ....................................... 260U 39000
1 Prof. de M atem . g é n . si Mecan 2600 — 31200
1 Prof. de T o p o g r. si ínb. func. 26UO 2600 — 62400
1 Prof. de A n a t. s i F iz . veget 2000 — 31200
1 Prof. de A g ric . s p e c ia lá . . . 2600 1300 — 46800
1 Prof. de A m el. p lá n t. agr. . . 2600 650 — 39001 >
1 Conf.de M iner. G c o l. si Agroge. 2000 500 — 30000
] Conf. de V itic u lt. s i ’Oenolog. 2000 — — 24000
1 Conf d e H o rt., P o n í §i Legum. 2000 — — 24000
1 Conf. de Z o o l. s i E n to m . . . . 2000 — - 24000
1 Conf. de C o n ta b ilita te . . . . 2000 500 — 30000
1 Conf. de S ilv ic u ltu r á . . . . 2000 — — 24000
] Conf. de P is c ic . s i A picult. . 2000 1500 — 42000;
1 Conf. de D re p t c iv . cons. si aHm. 2000 500 — 30000
'.4 A s is te n ^ i........................... ... . . 1800 — — 302400
fi L a b o r a n ^ i ................................... 250 — — 18000|
’i Observator m e te o ro lo g . . . 300 3600! 1.222.800
i'~)\ c) S ta tiu n ea p t . controhil
s e m in te lo r .
lj Séf al S t a t i u n i i ......................... 1800 __ — 21600
1! Agronom s é f c la s a I ................ 1350 -- 400 21000
1 Agronom s é f c la s a II . . . . 1300 --- 300 19000
1 Adm. agric c la s a I ................ 800 __ — 9600|
1 A sistent láb . c la s a 11. . . . j 750 __ — 9000'
i; A sistent láb . c la s a IV . . . . j íO'j __ — 60001
i Im piegat a u x i l i a r .................... ! 400 4800 91.200
7 d) S ta tiu n ea chim ico-agro-
n o m ic á .
l| Séf al s t a t i u n i i ......................... 1800 __ — 21 fiOO
2 Chimisti c la s a I .................... 1600 --- — 384001
1 C h i m i s t ....................................... 1100 --- — 132001
1| Agronom c la s a I .................... ! 1100 --- 200 15600
1 Im piegat a u x i l i a r .................... 400 4800; 93.600
6 e) S ta tiu n e a de plante
m e d ic in a le .
1 Séf. al stat. c u g ra d . de prof. 2600 2000 62400
1 A sistent lá b . c l. I I ................ 75U1 — — j 9000
1 Séf de lu c rö ri ......................... 1800 21600 93.000
;í T o tá l salai ii 1.735 200
Indemn. de c h i r i e .................... j 220000
Indemn de s c u m p e te . . . . j 5500000,
.Ajutor de f a m i l i e ....................j 38800 5.758.800
81 T otál; 7.494.000
 - 54 —

e) Viata studenteascá la Academie.

Incá d e la primile inceputuri ale functionárei A cadem iei,

s'a plám ádit o viatá studenteascá fo arte activá cam arad ereascá
si vioae, c a r e treptat cu trecerea anilor, s’a intárit tót m ai múlt,
cápatand fo rm a unei adevárate trad itii.
In v re m u rile maghiare v ia t a studenteascá, in a f a r a obliga-
tiilor d idactice, se manifesta m ai a le s sub forma a t r e i socie-
tati diferite. C e a mai veche s o c ie ta te a fost aceia a pom pierilor,

F ig . N o . 2 3 . — Aplicatii cu s tu d e n tii la cursul de Z o o te c h n ie .

A p p lic a tio n s avec les é t u d i a n t s au cours de Z ootechnie.

care a fo s t organ izata incá din an u l 18 7 2 , de catre e le v ii „Institutu-

lui“ de a g ric u ltu rá §i care a fu n c tio n a t paná in anul 1 9 1 4 . Aceastá
societate, a construit chiar ín a c é l an un turn pentru exercitii, in
curtea A c a d e m ie i (fig. No. 1 1 .) s i ca re existá si a sta z i. Aceastá
asociatie a v e a scopul ca sá e x e r s e z e pe elevi si sá -i deprindá
cu m ijlo a cele cele mai e x p e d itiv e si mai eficace p en tru stin-
g e rea in cen d iilo r, cári deseori p ó t lua nastere si p ro d u c e pagube
mari in g o sp o d á ria unui a g ric u lto r. Aceastá aso ciatie si-a ex-
tins m últ activitatea, intrucát lu a parte la stin g erea incendiilor
din ora§ si a servit chiar ca m od el pentru o rg a n iz a re a unei
asociatii v o lu n tare de pom pieri a orasului Cluj.
In an u l 1906, studentii A c a d e m ie i au organ izat o societate
 — 55 —

d e ajutor, care a v e a scopul ca sá a ju te p e studentii s a r a c L

A ceasta societate, c a r e funcjiona pe b a z a unui statut a p ro b a t
d e cátreconsiliul p ro fe so ra l, a adus reale serviciistu den tilor s á r a c iL
In fine o a lt á societate, care a e x is t a t inainte, a fost s o c ie -
tatea de lecturá, c a r e avea scopul sá stim u le ze pe studenti in
scopul fonnárei u n ei educatii serioase §i desvoltárei gustului d e
citit. Aceasta so c ie ta te i§i exercita a c tiu n e a ei, prin con ferin te

Fig. N o . 2 4 . — V edere din m uzeul s i labo rato ru l catedrei

d e A natóm ia si F iz io io g ia an im aiá.
V ue du m usée e t d u la b o ra to ire de la chaire d 'A n a to m ie e t Physiologie a n im a le s .

tinute de cátre m em b rii societatei, §i p rin premii, cári se a c o r d a u

lucrarilor m erito ase.
Indatá d u pa trecerea Academ iei su b régimül ro m á n e sc ,
viata studenteascá, intrerupta un m o m en t din pricina rá z b o iu lu i,
s ’a infiripat din non, vechea traditie s ’ a redesteptat tót m ai
múlt, incát se p o a te spune ca se in d reap tá pe o cale s e r io a s á
si fecunda.
A sociatia pom pierilor, desfiintata incá dinaintea rá z b o iu lu i,
nu s’a mai p u tu t reinfiinta, si in v en ta riu l ei a trecut in p a i t e
in stápánirea so cietátei studentilor s i in parte a fost tre c u t in
inventarul A c a d e m ie i. In schimb in s á , chiar in cursul a n u lu i
 — 56 —

1919, prim ul manunchi de stu d en ti, recrutat sub ré g im ü l roma­

nesc, dornici de culturá agricolá temeinicá, de a d e s v o lta spi-
ritul de camaraderie intre ei, d e a-si injgheba o b ib lioteca si
de £s-3Í procura obiectele n ecesa re pentru cu ltivarea sporturilor,
au pus bazele unei societáti stu d en testi in ziua de 2 0 Februarie
1920. D u pá statutul adoptat cu a c e s t prilej, scopul a c e s te i socie-
tati, care functioneaza si astazi, e s te : stiintific, lite r a r , muzical
§i sportiv, de a desvolta sentim entul de solidaritate In tre membri,

^ Vedere din m u z e u l catedrei de F it o t e c h n ie .

Vue du musée de la c h a i r e d> phitotechnie.

* StU(! Ía c^ter‘te probleme c u caracter agricol, d e a intretine

n ,;a : : s i a n s e cu celelalte aso ciatii studentesti, d e a orga-
memhrii^T511-^1 ,agr'co*e in í a r a §> stráinatate, d e a aju tora pe
societat iPSIt‘ 1 • m'jloace’ de a participa in m ód e fe c tiv si ca
dentimpí COnstltuil;a toate manifestatiile c u ltu r a le ale stu-
tecá etc r ° m §tl de Pretutindeni, de a o rg a n iz a o biblio-

m unele rT ^Cest“ sc°Puri, au fo st urmárite de c a tr e societate

interes s ’ -i10/ 6 ?n mare p a r t e realizate. A stfe l u n d e o s e b it
intr’o mis.? jf* muz'c'‘’ orSan izan d u -se coruri cári a u contribuit
•'u>a simtitoare la d e sv o lta re a gustului p e n tru muzicá
 — 57 -

s i la ráspandirea s i intretinerea unui c ic lu d e cantece c a ra c te -

ristice vietei de stu d en t.
0 deosebitá aten tie, de asem enea, s ’ a dat sporturilor, s i
societatea si-a p ro c u ra t obiectele n e c e s a r e pentru p ra c tic a -
r e a lor.
Din punctul d e ved ere al d esvoltárei sentimentului de s o li-
daritate si al lu p te i pen tru ideia n ation alá, intreprinsa de c a t r e
studentimea rom án a, Societatea studentilor Academ iei, ca m e m b r a

Fig. N o. 26. — A p lic a tii cu studentii la c u r s u l de Zootechnie.

A p p lic a tio n s avec les étudiants au c o u rs d e Zootechnie.

activá, incá din a n u l 19 2 1 a centrului studentesc „Petra M a io r"'

din Cluj, a d e s v o lta t o activitate d em n a d e remarcat.
Din punctul d e privire al in te re se lo r specifice de b r e a s la ,
§i in special p r iv ito r la probléma invátam ántului superior a g ric o l,
care la női in ta r a ’ si asteaptá de a ta tia ani rezolyarea, s o c ie ­
tatea studentilor a desvoltat 0 activitate stáruitoare. A stfe l in
anul 1923 s ’a r e d a c ta t un memoriu a s u p r a reorganizárei a c e s tu i
invátamant, care a fost tiparit §i ra s p á n d it diferitelor p e rso n a -
litati de seam á, c á r i erau in m ásu rá s á ajute la r e z o lv ir e a
acestei problem e. In anul 1925 s ’a re d a c ta t din nou un m em oriu ,
tót in aceiasi c h e stie , si ín anul 19 26 o delegatie din stu d e n tii
Academiei, au p u s in discutia co n g resu lu i generál studentesc d e
la Iasi chestia invátam ántului agricol su p e rio r printr’un m e m o -
 — 58 —

riu, care ín urm a a fost inaintat s i M inisterului de .\griculturá.

In fiecare an, Societatea studentilor, dá cáte o s - r a t á artis-
tistica dansanta, care este foarte a p re c ia tá de pub! ul din Cluj
.si care aduce venituri ap reciab ile societatei. Dii castigurile
realizate, societatea intretine b ib lio teca , face cheltu ’ le necesare
pentru sectia sportiva si contribue in fiecare an < o anumitá
suma la excursiile cári se o rg a n iz e a z á de cátre A< dem ie.
D upá sa sé ani de functionare, aceasta societ;úe poseda o

F ig. N o . 27. - Vedere din m u z e u l catedrei de F ito te c h n ie .

V ue du musée de l a c h a i r e d e p h ito te c h n ie .

biblioteca cu 1887 de carti „ •

1‘terare si stiintifice ' i ’.Prime§te in abonament 20 de reviste
a societatei estp ma* mu^te z 'are zilnice. A v erea báneascá
banca Agronomiloi-0^ 11^ dm 33540 Lei §' 3 ° ° ° actiuni la

túra, c a r e existase ? Ut° r a stu d en tilo r Academ iei de agricul-

in to a m n a a n u lu i iq" tlmpUl 6reÍ Ina&hiare, a fo st r e i n f i i n t a t a
c o m p le c ta te si anroh21/ a^ an<^ c a b a z a vechile sta tu te revázute,
P r e v e d e r ilo r acestor V & c a tre consiliul p ro feso ra l. Conform
nea z á si a s t á z i , m em h a-tUte’ b a z a carora s o c ie ta te a functio-
inscri§i l a Academip ^ SUnt in m o ^ °bligatoriu toti studentii
a d e m ‘e, ia r taxa d e m em bru de 5 0 L e i s e varsa
 — 59 —

la inceputul anului la cassa Academiei o d a tá cu plátirea c e lo r -

la lte taxe si cu d e s á v á r s ir e a formelor d e inscriere. C o n fo rm
prevederilor statu tu lu i, capitalul bánesc a l societátei, in p a r t e
e ste folosit pentru acordarea de im prum utu ri, parte p e n tr u
acordarea de aju to a re , ia r parte este co n stitu it capital in atacabil.
Societatea e s te condusá de catre u n comitet, care se a l e g e
la inceputul fiecáru i an §colar, dupá te rm in a re a inscrierei. A d u -
n a re a generalá p e n tru constituirea s o c ie tá te i si alegerea m ern -
b rilo r comitetului, a r e loc sub p rezid e n tia directorului si e s t e

Fig. N o. 28. — A p lic a tii cu studentii la c a te d ra dé Topografie.

A pplications p r a t i q u e s avec les étudiants á la c h a ir e de topographie.

compüsá din toti studentii Academ iei. Conform p re v e d e rilo r

statutului, p re se d in te le societátei este a le s dinire profesorii A c a ­
demiei, iar d irecto ru l este presedintele e i de onoare.
Im prum uturile se acordá m em brilor societátei pe b a z e d e
simple cereri inain tate comitetului §i pe b a z a referintelor m e m b rilo r
comitetului, asu p ra temeiniciei nevoei a r á ta tá si garantiei m u tu a le
privitoare la re stitu ire a la termen a imprumutului. P e n tru a
aduce servicii r e a le atat studentilor s á r a c i, cat §i acélóra c á r i
momentán sunt lip siti de báni, §i p en tru a-i féri de a fi e x p u s i
cametei, se a c o rd á s i imprumuturi p e term en lung.
Studentilor s á r a c i li-se acordá d e asem enea, diferite s u m e
sub forma de a ju to a re , cu obligatia d e a le restitui mai tárziu .
 - 60 —

in cáriéra, fie pen tru a-§i implini n e v o ile de trai, őri p en ti u

face fátá celora de ordin scolar. A f a r á de aceasta, so cieU u
de ajutor acord á in fiecare an aju to a re, atát pentru e x c u r s iih
mici, cári se fac la diferite catedre, c at si pentru e x c u r s iile
mai mari, c á ri s e fac la sfársitul an u lu i.
Comitetul societátei tine sedinte c é l putin odatá p e lu n a,
pentru a rezolvi la timp cererile de imprumuturi si a ju to a r e ,
care ii vin. L a sfársitul anului sc o la r, cand studentii, m e m b n
•societátei, se ráspandesc si comitetul d eci se descom pune, se
tine o adunare generalá de fine d e an, ín care se v e r ific a
lucrárile com itetului, se inchee g e stiu n e a anului si tót n u m e ­
rám], intreaga av e re sí toate sc rip te le , se predau d ire ctiu n e i
Academiei, c a re le pástreazá pan á toamna, cand s o c ie ta te a
■urmeazá sá-si a le a g á din nou com itetul de conducere.
Pentru p rím a datá, societatea d e ajutor a studentilor, s ’ a
constituit la 20 Decem brie 19 21, p re se d in te de onoare al ei fiincl
Dl. Prof. Dr. M. Serban, directorul de atu n ci al Academiei, i a r p r e ­
sedinte activ fiind ales Dl. Prof. Dr. M. Chiritescu-Arva. S o c ie t a t e a
•constituitá a m ostenit de la fosta so c ie ta te ungureascá s u m a de
791,31 Lei, p án á la sfársitul anului in s á din taxele m e m b rilo r
ordinari §i c e le vársa te de membrii onorifici si donatori, cum
§i din donatiuni si alté venituri s’a rid ic a t la suma de 2 7 .3 4 1,3 1 L e i.
Incá din p rim ul an de functionare, societatea a putut aju ta
pe studentii s á ra c i cu suma de L e i 6 3 3 0 si a im prum utat pe
43 de membri cu suma de 1148 0 L e i . Societatea a co n tin u a t
astfel activitatea ei 3 ani de zile in s ir , paná in toamna an u lu i
1924, aducánd re a le servicii m em brilor ei. In toamna an u lu i
1924, in urma dispozitiunei directorului de atunci al A c a d e m ie i,
societatea a fo s t contopitá cu so c ie ta te a studentilor, d e v e n in d
astfel 0 sectie d e ajutor a acesteia. A ^ e re a pe care o stran-
sese in curs de trei ani de functionare, si care prin ultim ul
bilant, la 27 Iu n ie 1924, se rid ic a se la suma de 4 0 2 4 3 ,3 1
Lei, a fost in g lo b a tá in averea so cietátei studentilor s i in-
trebuintatá si in alté scopuri decát c e le de ajutor. D u p á un
an de zile d e functionare, dovedindu-se, cá sub aceasta forrn á
scopul pe c a re il avea societatea d e ajutor, sub forma d e se c tie
in societatea studentilor este in m aré parte abandonat, s a u *in
once caz nu p o ate sá fie atins in a c e ia s i másurS, noul d ire c to r
al Academiei, p e baza hotárárei consiliului profesoral, in O ctom brie
1925, reconstitue societatea de aju to r a studentilor sub fo n n á
 — 61 -

indenpendentá si pe b a z a vechilor statute, a v a n d ca presedinte

d e on oare pe Dl. P r o f. D r. M. Chiritescu-Arva, directorul A c a ­
d e m ie i, iar ca p re se d in te activ pe Dl. P ro f. D r . A. Munteanu.
R econ stitu ita societatea i§i reia activitatea e i, si cu toate pierde-
r il e suferite in anul d e fuzionare, izbuteste, in urma unei acti-
’vitati staruitoare, ca in c u rsu l anului 19 2 5 — 2 6 s á acorde imprumu-
t u r i in suma de L e i 2 4 0 10 , ajutoare in s u m a de 8 317 L e i
stu d en tilo r lipsiti de m ijlo a c e , si 0 sum á d e 10000 Lei pentru
e x c u r s ia de fine de an .
Bilantul celor 4 a n i de activitate a s o c ie tá te i s’ a incheiat
c u sum ele prevázute ín tablóul care u rm e a z á :

i
Anul Incasári A ju to a re , cheltueli diverse
1- -

19 21—1922 27341,31 10479,75

1922—1923 9928,00 796,00
19 23-1924 14250,00 9370,00
1924—1925 — 9580,24
1925—1926 42450,00 18317,00

93969,31 48542,99
A verea S o c ie tá te i la Iunie 1926 45426,32

93969,31 93969,31

C u exceptia a n u lu i 19 2 4 —25, a v e r e a societatei a sp o rit

tr e p t a t , putand astfel s á faca fatá, intr’o m á s u r á tót mai m aré,
n e v o ilo r membrilor ei.
Pentru a ne d a se a m á de másura in c a r e aceastá so cie­
t a t e a putut sá íacá fa t á scopurilor pentru c a r e a fost creiatá,
lá s á m sá urmeze a ic i u n tablou, cu date p rivito are la sum ele
a c o r d a te ca ajutoare s i imprumuturi in tim p de 5 ani de zile.

A n ii Subvenjii IMPRUMUTURI AJUTOAKE

pentru
d e s tu d ii excursii No. stud. ímpr. Sumele ímpr. N o. stud. a ut. Sumele date

19 2 1/2 2 3-500 53 11.330 15 4-530

19 2 2 /2 3 - 95 2 5-I75 3 75 °
19 2 3 / 2 4 5-400 38 16.600 10 3.200
19 2 4 / 2 5 10.000 34 13.900 13 3 '5 ° °
19 2 5 / 2 6 10.000 69 33.600 10 8-317
19 2 6 / 2 7 10.000 37 25.800 1 3-000

38.900 326 126.405 52 23.297

 - 62 —

Se vede u so r din aceste date, cá s e rv ic iile aduse de s o c ie ­

tate membrilor ei su b form ádé im prum uturi, au fost ap recia b ile.
S ’au acordat astfel la 326 membri ai so cietátei, imprumuturi in
suma de 126.405 L e i, s ’au acordat aju to a re la 52 m em bri ai
so cietátei in suma de 2 3 .2 9 7
L ei, s i s ’ au subventionat 4 e x -
cursii de íme de an, cu s u m a
de 3 8 .9 0 0 Lei.
C ontin uán d sá lucreze a s tfe l
mai d e p a rte cu stáruintá, s o ­
c ietatea de ajutor a stu d e n ti­
lor v ’ a deveni 0 institutie pu-
térn ieá, la fel cu bo gatele so-
cietáti studentesti din a p u s ,
si v ’ a putea contribui in t r ’o
m á su rá s i mai maré la im p li-
n irea diferitelor nevoi ale stu -
dentim ei.
In p rim ávara anului c u r e n t,
in u r m a propuneri fácu tá d e
Fig. No. 29. — U n stu d e n t cu bereta d irectiun e, consiliul p ro fe so ra l
si semnul d istin c tiv al Academiei. a h o tá rá t ca semnul d istin c tiv
Un etudiant portant le b é r é t au signe distinctif
de l’A c a d é m ie . al studentilor A cadem iei s á
fie b e re ta din postav d e cu-
loare verde, cu un spic de gráu si c o m p a s, cum se v e d e in
fig. No. 29.

f) Biblioteca Academiei de a g ric u ltu rá din Cluj, a lu a t

fiinjá sub régim ül trecut, in primii an i de functionare a A c a ­
demiei. Ea éra fo lo sitá atát de c o rp u l profesoral, cat s i d e
studentii Academ iei si continea cárti din tara si stráinátate.
Avánd in v e d e re caracterul in stitutiei, la procurarea c a r tilo r
si revistelor s e tinea seamá, in p rim u l ránd, de lu c rá r ile
stiintifice cu c a ra c te r pur agricol, ap ó i de cele in le g á tu rá cu
Agricultura §i num ai in urmá de c e le din alté ramuri stiin ti­
fice sau chiar d e literaturá.
Profesorii p u teau lua őri cand cár£i sau reviste d e la
biblioteca, in tim p ce pentru studen^i é r a fixatá 0 singurá ő r á p e
sáptámáná, p en tru luarea sau restitu irea cárk o r sau r e v is te lo r .
 — 63 —

C ártile se procu rau in cea mai maré p a r t e p rin cum parare,

d a r in tr’ o másurá a p r e c ia b ilá si prin donatii. A s t f e l multi a b s o l­
v e n ti ai Academiei la te rm in a re a studiilor, o f e r e a u sume destul
de ín sem n ate pentru s p o r ir e a fondului de c u rn p á ra re al cártilor,
a lte o r i donatia se fá c e a d ire c t sub form a d e cárti Sau reviste.
D easem eni nu r a r e o r i se intámpla ca p r o fe s o rii sá renunte
la s u m e le ce li se c u v e n ia din taxele p e n t r u exam ene, in
a c e la s scop.

Fig. N o . 3 0 . — V ed ere din b ib lio te c a c e n tra lá .

V ue d e l a s a ll e de la b ib lio th é q u e c e n t r a l e .

In acest fel s ’ a a ju n s cá la 19 19, c a n d s ’ a luat in p rim ire,

b ib lio te c a continea 5 4 7 5 op ere, din care 4 7 8 reviste, sau u n
to tá l de 8581 volum e.
Odatá cu tre c e re a A cadem iei sub r é g im ü l románesc, b ib lio ­
t e c a fiind consideratá c a o institutie ce a r p re z e n ta interes s i
p en tru lumea din a fa r a , s ’ a ingáduit sá p o a t á fi cercetatá §i d e
p erso a n e din afara A c a d e m ie i, dar n u m a i su b garantia u n u i
p ro fe s o r, sau a d irecto ru lu i.
A stázi biblioteca e condusá de o c o m is ie din 4 m em b ri
a le s i de catre consiliul profesoral, dintre p ro feso rii A cad em iei.
P e lan gá aceastá c o m is ie paná in anul 1 9 2 7 a functionat u n
 — 64 -

bibliotecar desemnat d e catre acelas co n siliu profesoral, d in tie

asistentii institutiei. C u inceperea anului 19 2 7 s a prevázut in
buget un post special d e bibliotecar.
In ultimii ani s ’ a lucrat la reo rg a n iz a re a bibliotecii, in tro -
ducándu-se registre cu text romanesc.
Azi biblioteca p o se d a peste 8000 o p e re cu circa 1 4 - 1 5 0 0 0
volume. Dintre aceste opere, circa 1800 s u n t románesti, 3 5 00
nemte§ti, 2000 u n g u resti, iar restül franceze, engleze, italiene, etc.
Numárul m aré d e volume, cu care a crescu t avutul biblio-
tecei sub régimül rom an esc, se explicá p rin aceia cá fie c a re
catedrá isi cumpárá din bugetul respectiv cartile de sp ecialitate
de care are nevoie.
In legáturá cu a ce st fapt trebue in sá s á amintim d o n atia
importantá de cárj.i fácu tá de cátre Dl. P r o f. Dr. M. Ser bán*
cum si stáruinta d e p u sá de Dsa ín timpul cát a fost director,.
pentru inzestrarea bibliotcei.
Apói s-au m ai prim it donatii din p a r t e a Ministerului A g r i-
culturi, Academiei R om án é, Administratia C a s e i Scoalelor, A d -
ministratia D om eniilor Coroanei, C en trala Báncilor Populare^
Statiunea agronom ica, etc.
*
* *

g) Programa cursurilor la Academie.

In conformitate cu hotárarile con siliu lu i profesoral, cele 2 2
de materii, cuprinse in catedre §i con ferinte, sunt repartizate p e
cei trei ani de stu d i dupá cum urm eazá, s u b forma de p re le g e ri
si aplicatii:
Nu. de őrt |No. d e ő r t

A N U L I. U) A N U L II.
3
V. U <
1 Fiziológia a n im a lá . . 3 3 lj F ito te c h n ia , pás. si fán 4 2
2 M atem atica....................... 2 1 2j Z o o te c h n ia generalá . 4 2
3 Fizica si M eteo ro lo g ia
4 2 3j B o ta n ic a si Fitopatologia ö 2
4 Botanica g en eralá . . . 3 3 4 Z o o te c h n ia anim. mici . 2 2
&j Chimia generalá . . . 2 2
5| H o r t i c u l t u r a ............... 2 2
6j E c o n o m ia nationalá . . 3 2
A g r o lo g i a ...................... 3 3 7 M e ca n ic a . . ’ ............... 2 1
í G eo lo g ia.......................... 2 8,| V i t i c u l t u r a ................... 2 2
s Zool. si E n to m o lo g ia .
3 9ii C h im ia agricolá . . . . 2 2
2 1
83 17 25 17
T o tá l . . T otál . .
40 42
 — 65 —

No. de őre

ANUL III.
c 3
U
’H, cT
<°
55

1 D reptul . . . • . . • 2 1
2 S ilv ic u ltu r a ................... 2
3 C o n tab ilitatea . . . • 1 2
4 A m e lio ra re a plantelor ó 3
5 T o p o g r á f i a ................... 4 4
íi E conom ia ru ra lá • > • | 4
7 T ec h n o ló g ia agricolá . 1 2
8 Masini ag ricole . . . • 3 2
2 2
9 M eáicina veterinará . .
22 s
Totál . •
41

Z iln ic , In timpul sap tam án ei, cursurile p e n tru fiecare an

de stu d ii, in anul scolar 1 9 2 6 —1927, s'au d e sfá su ra t dupá pro
gra m u l oral care u rm eaza.

PROGRAM A S A P T A M A N A L A A C U R S U R IL O R .

A NUL HL
A N U L I. ANUL Jl.

C u isu l
Z iu a

C u rsu l Cursul

8 -9 E c o n o m . R u ra lá
8 —9 I M a te m a tic a 8—9 C h im ia ag n c o lS
L a b o ra to r 9 -1 0 H ig ie n a V eterin .
9 -1 0
A g ro lo g ia
C o n tab . S ilvic.
10 -11 B o ta n ic a s stem . 110— 11
sau D reptul m
c u rs §i lucrári
11-12 F ito te c h n ia 111—12
de la b o ra to r
1 2 -1 3
12-13 14—15!
1 4 -1 5 Z o o te c h . g en e ra lá
1 5 -1 6 C o n tab . Silvi-
A p lio a jii
16
1 6 -1 7 c u ltu ra sau in
la Ferm á F. F ito te c h n ia D reptul
16— 1' 1 7 -1 8
1 7 -1 8
118-19
1 8 -1 9
8 -9 E c o n o m . R u ra lá
G e olo g ia 8 -9 M ecanica
S e m in a r 9-10
9 -1 0
[10 — 11
1 1 -1 2
A g r o lo g ia
A natom . §i
F iz io l. animalá
10 -11
11 —12
F ito te c h n ia
B o ta n ic a sistem .
110-11
11-12
114— 15
T C o n ta b ., S ilv ic.
sau D rep tu l
III

1 4 -1 5 1 4 - 1 5 Zooteclr.anim .m ici III

[15—16 M asini agricole
115—16 A g ro lo g ia 1 5 - Ifi
1 6 - 1 7 cu rs §i aplicajii
m
F iz ic a
1 6 -1 7
Í1 7 -1 S
ni
c u rs. §i lucrári -1 8
J e lab o rato r

5
 - 66 —

ANUL I. ANUL 11. ANUL I I I .

ej ct cd Jü'
= C u rsu l ci
C ursul "c5 U C u rsu l *
N Ő cn ő cn O CÍ2

8 -9 B otanica g én . I >
8 -9 B otanica s is te m . 11 8 -9 T ech n o lo g . a g r ic . I
9 -1 0 curs {fi ap i. j u 9 -1 0 11 9 - 1 0 M edicina v e t e r i n a r á L.
u 10-11 Fiziolog. a n im a lá 11 10—11 Z ootechnia g é n . I 10-11 Econom. r u r a l á III
3 1 1 —12 I
11-12 Fizica 1 11-12 III
u 1 2-13 1 1 2 -1 3 1 2 -1 3
14-15 1 4 -1 5 B otanica s is te m . II 1 4 - 1 5 M edecina v e t e r i n . L.
> 1 5 -1 6 cu rs §i a p lic a jii L.
s 15-16 B otanica g én . 1 5 -1 6 L.
16-17 curs §i api. 1 6 -1 7
1 6 -1 7 Magini a g r ic o le III
1 7-18 M atem atica 1 1 7 -1 8 1 1 7 -1 8 111
8 -9 M atem atica 111 8 -9 Chim ia g e n e ra lá L. 8 -9
9 -1 0 Chimia g e n e ra lá I 9 -1 0 M ecanica III 9 - 1 0 A m elio rarea p l á n t . L.
10-11 A nat. §i F iz io l. a n . 11 10-11 F ito tech n ia I 10—11 T ech n o lo g . a g r i c . L.
11-12 G eologia 1 11-12 II 11-12 L.
12-13 I 1 2 -1 3 Zootech. g en e r. II 1 2 -1 3
—>
14-15 B otanica g én . 1 4 -1 5 V iticu ltu ra I 1 4 -1 5 T o p o g rá fia L.
15-16 curs. §i api. L c 1 5 -1 6 I 1 2 - 1 6 cu rs §i a p lic a jii L.
16-17 J 1 6 -1 7 1G -17 L.
17—18| 1 7 -1 8 1 7 -1 8 L.
8 -9 M e te o r o lo ja I 8 -9 Chim ia a g ric o lá L. 8 -9 T o p o g rá fia L.
- 9 -1 0 Chimia g e n e r a ’á I 9 - 1 0 Zootechnia g é n . II 9 -1 0 curs §i a p l ic a t ii L.
10-11 curs §1 a p l ic a j ii
u
11-12
L. 10-11 Econom ie n a p io n , 11 1 0 - 1 1 L.
V L. 11-12 curs §i s e m in a r Ti
11-12 L.
c 12-13 A nat. §i F iz io l. a n . II 12 13 1 2 -1 3
_ 14-15 “ P*ic. iá t e r m á F.
1 4 -1 5
1 4 - ló
15-16 G eologia
V iticu ltu ra 1
II 1 5 -1 6 A m elio rarea p l á n t . L.
>
16-17 curs §i a p l ic a j ii
15 -1 6 1
L.
1 6 -1 7 H o rtic u ltu rá I
17-18 L.
16-17 H o rtic u ltu ra 1
17-18 1 7 - IS I
I
8 -9 B otanica g é n . ' 8 -9 Zootech. an im . m ic i I 8 - 9 A m elio rarea p l á n t , L.
9 -1 0 ... •
— 9 -1 0 Zootech. g e n e ra lá 11 9—10 curs. §i a p l i c j i i L.
Z oolog. §i É n t . 10-11 Econom. n a j io n . 11 10-11 L.
.0 1 1 - 1 2 curs. §i a p i.
11-12 curs §i s e m in a r 11 11-12 L.
c 12 13
12-13 1 2 -1 3
Jj
14-15
14-15 Horticultura 1 4 - 15 Horticultura I
15-16 I
15 —16 curs gi ap li c aj ii 15 —Ifi curs §i a p li c a t i i I
I

h) Directorii Academ iei de agriculturá sub régimül romanesc.

C. Martinovici, 13 Nov. 1 9 1 9 - 1 S e p t. 1920.

Dr. M. $erban, 1 Sept. 1 9 2 0 - 1 S e p t. 1922.
A. Pctrescu, 1 Sept. 1 9 2 2 - 1 5 O ct. 1925.
Dr. M. Cfiirtfescu-Ana, 15 Oct. 19 2 5 t„ continuare.
 - 67 -

TABLOU
d e Tntreg p erso n a lu l d id a c tic §i adm inistrativ a l A cad em iei A gricole
?i in stitu tiilor ei a n e x e .
curent

NUMELE §1 PRONUMELE F u n c j i u ne a
Nr.

I. A cadem ia : Personalul D id a ctic.

l Dr. M. C h irite s c u -A rv a . . . Director P r o f . la Cat. de A grologie
a Dr. Mihail S e r b a n ...................... Prof. la C a te d r a d e Economie-Nation.
3 Dr. Ioan D o b r e s c u ................. » ti „ „ Chim ie-Agricolá
4 D r. A nastase M u n te a n u . . tf tt „ „ A m eliorarea-Plan.
5 Dr. Ioan G r i n t e s c u ................. tf » „ „ A natom ia-V eget.
6 Dr. Avram T e o d o s iu . . . . i) n » » Topográfig
7 Dr. Cristache P r e d e s c u . . . tt f> „ Fizicá si M eteor.
8 Dr. Gheorghe N ic o la u . . . . ff ff „ „ A natóm ia-A nim .
9 Dr. Iordache D r á g á n . . . . ff ff „ „ Fitotechnie
10 C onstantin M a rtin o v ic i . . . „ „ Econom ie-Ruralá
11 Ioan O t o i u ............................... .... „ „ Zootechnie
12 luliu P r o d a n ............................... „ „ Botanicá-Sistem .
13 Ing. A gripa P o p e s c u . . . . f) ff
„ „ Masini-Agricole
14 Dr. Stefan M a t e e s c u ................. C on feren tiar d e Geologie
15 D r. Gheorghe A n to n e s c u . . ff „ Silviculturá
16 Dr. Eftimie l o n e s c u ................. tt „ D rept
17 Dr. Ioan S c r i b a n ...................... ff „ Zoologie si E ntom .
18 Ing. Agr. T itu s P o p o v ic i-L u p a ff „ V iticulturá
19 Ing. Agr. A rp a d F a r k a s . . „ Pisciculturá
20 Ing. Agr. S o lo m o n S o fo n ea . » H orticulturá
21 C. Popescu, B á l t e n i ................. „ C om ptabilitate A g r.
22 Ing. Agr. R ic h a rd F ro n iu s . A sistent la C a t. de Zootechnie
23 Ing. Niculae G eo rg escu . . . . ff „ „ „ Masini agricole
24 Ing. Agr. A n d rei P ie s c u . . . „ „ „ A m eliorarea pl.
25 Maria A l e x a ............................... n „ „ Fizicá si M eteor.
26 Ing. Agr. O n isim M itro fa n . „ „ Topografie
27 Ing. Agr. Ioan M ih a ilo v ic i . tf „ Agrologie
28 Ing. Agr. G h e o rg h e M iron . ff „ „ „ Econom. ru ra la
29 Teodor P o ru c ic ........................... „ Agrologie
30 Ing. Agr. A n a to lie D im o v . . ff
„ „ „ Fitotechnie
31 Ing. Agr. T e o d o r G h in cu lo v ff „ „ „ Anatomie V eg et.
32 Ing. A gr. O ttó K ü h l . . . . „ „ „ Botanicá sist.
33 Ing. Agr. Ioan A le x a n d ro v . 11 „ C o n f. „ Zoologie si É n t.
34 Ing. Agr. A ie x a n d ru C siz a r . „ C a t. „ A natom .anim alá
35 Ing. Agr. Ioan R a d u . . . . ff
„ „ „ Chimie agricolá.
II. A c a d e m ia : Personalul A d m in istra tiv .
36 Ioan H ulea ............................... S ub-D irector
37 Dr. A lexandra L u p á n . . . . Medic U m a n
38 Dr. Gheorghe N ic o la u . . . . Medic V e te r in a r
39 V ictoria M a s ta c a n ...................... Secretaré c l. Il-a
40 Badea V a s i l e s c u ...................... j C o n ta b il-P rin c ip a l cl. 11-a
41 Ing. Agr. E m ília P o p a . . . B ibliotecar
42 T ereza K r a u s s ........................... Im piegatá c l. Il-a
43 Em il O s v a d á ............................... Econom. m a g a z io n e r-P rc . cl. II
44 Stefan O s la c i............................... Séf de c u ltu r á cl. I-a
45 V asile B u d a ............................... á e f de c u ltu r á c l. Ill-a
Iosif A n t o n i ............................... íntendant
| 47 A ndrei V e s e r le ........................... Maestru cl. I I
5*
 - 68 —

Funcjiunea
N U M E I.E § 1 P R O N U M E L E

Partenie F le s e ru O bserv ato r-M eteo ro l og

48
49 losif H o rv á th . . C a m e r is t c l. Il-a
50 Iosif Szocaci . . L a b o ra n t
51 Gheorghe B u ia .
52 Andrei F e h e r . .
53 Ioan Söcs . . .
54 Vasile B a la s . .
55 Lazar G h io lta n .
I I I . Statiunea de C o n tro lu l Semintelor.
56 Dr. M. C h irite sc u -A rv a S efu l S ta tiu n e i
57 Gheorghe T o r d a i . . . A g ro n o m -S e f cl. I
58 Andrei S z o p o s . . . . A g ro n o m -S e f cl. Il-a
59 C onstantin V e le a . . . A d m in istrato r-A g ro n o m cl. Tl-a
fiO Gabriela S c h m id t . . . A s is te n tá de laborator cl. Il-a
61 Aurora H i l d ................. A s is te n tá de laborator cl. IV -a
62 Florica C h irite s c u . . lm p ie g a tá -a u x ilia rá cl. Il-a.
I V . Statiunea de Chimica-Agronomicá.
63 Ladislau G á l i ........................... S éf d e Sta^iune
64 Béla R u z i c s k a ....................... t h i m i s t cl. I-a
65 Artúr T o m p a ............................ C h im is t cl. I-a
66 Ghizella K i s s ........................ C h im is t
67 Ing.Agr. A n a s ta s ia Mihailovic A g ro n o m cl. 1-a
68 N. P a u l V a s i l i u ....................... Im p ie g a t cl. Ill-a.
V. Statiunea de Plante-Medicinale.
69 Prof. D r. B ^ la P á te r . . . , S é f d e S ta tiu n e cu grad de P r o f e s o r
70 Ing. A g r. S o lo m o n Sotbnea á e f d e lu crári.
71 Dr. E le m e r K o p p . . . . . A s is te n t d e laborator cl. Il-a .
VI. F erm a .
72 Ing. A gr. A le x . Brjosniovschi A d m in istrato r-A g ro n o m -S e f c l. I - a
73 Ing. A g r. M ih a il Tóth . . . S u b-A d m in istrato r-A g ro n o m cl. Il-a
74 Gheorghe C o s m a ................... S e c re ta r cl. 111-a
75 A iexandru K a l a p i s ............... S é f d e C u ltu rá cl. Ill-a
76 luliu S z ö l ö s y ........................... M a e s tru cl. II-a
77 Iosif H o r v á t h ........................... M a e s tru cl. Ill-a
78 Ioan F atu E conom -M agaziner cl. 1-a
70 Ignat C o v a c i ...........................M e ca n ic cl. Ill-a,
II

TABLO U
D e S tu d e n ti Academiei A g r ic o le din Cluj.
Anul I.
u :
u L o c u l de o r ii iná
^ |j N um ele §i p r o n u m e le
.5 c
>
Z C om una Ju d eju l 3 o
2Q
1 Boghiu Io s if Bucuresti
2 jí Deminter S ru l
Ilfov l
Chisináu Lápusna 1
3 i| Dimov V a sile Enichioi
4 Hartig Ioan
Ismail 1
Teaca Mures 1
 — 69 -

I z L o c u l d e o r ig - in á 4J a
fi ° >
I o N um ele §i p r o n u m e le u
1 55 | C om una JudeJul o
CŰ rr,
1 Ho^iu A iexandru
5 Cluj C lu j í
1 Olteanu Ioan Poiana-Sáratá T rei-Scaune 1
i 7 Petrenco V asi le Ism ail I s m a il 1
1
1 8 Piescu Mihail Slobozia O rh e i
3 9 Pop Emil Visinela C lu j 1
1 30 Popescu Ioan Bughea de jós M u sc e l 1
§ 1 1 Telechi M ihail Gornesti M u re s í
1 12 T erzieff Ianachi Varna° B u lg a ria í
1 1 3 V aleant Lev Chisináu L ápusna í
14 Zaporojan Ioan A rdasei
i O r h e i' 1
Anul 11.
15 Alzne'r Alfréd Odorhei O d o rh e i í
Ifi Balogh Stefan Salonta-Mare B ih o r 1
17 Bobletec G rigore Nasna M u res-T u rd a 1
38 Bogoliubov V asile Galilesti I s m a il 1
19 B usnitá T eodor Cocorozeni O rh e i í
20 Cicanci Stefanida Copaclia C ahul i
21 Diaconitá T eodor Poiana T ecuci 1
22 Fitov Petre Bolgrad I s m a il í
23 Georgescu L eonte G him pati V la s c a 1
24 G hercef Stefan Osm an-Pazar B u lg a ria í
25 lonescu D um itru Dulceanca T e le o rm a n 1
26 L azarof D um itru Marcova B u lg a ria í
27 M ajar Petre Curnbechioi C e ta te a -A lb á 1
28 M udra Alois Guilatelec C lu j í
29 P o p a Nicolae Oradea-Mare B ih o r 1
30 Poida Grigore • Ism ail I s m a il 1
Rogojanu V ictor T u rb ati G ó rj 1
32| Sorescu D um itru Bordeni P rah o v a í
33 Trofim ov Nicolae Enichioi I s m a il 1
3 4 V álutá Gheorghe Stángáceni B a lti 1
Anul III.
3ö C onstantinescu E m a n . S treh aia M e h e d in ti 1
36 D alacova E caterin a Sichirlichitai I s m a il 1
37 Dumitrescu E ugen Ploesti P raH o v a í
381 G átan Marin Filiasi D ő lj 1
39 lancev Stefan Duilimeni I s m a il 1
40 L azár Mihail Mercina C a ra s-S e v e rin 1
41 P etrova Evdochia Sichirlichitai I s m a il 1
4 -A R ádulescu Eugen Éordusani I a lo m ita 1
43 R etezan Ioan Ciclova-Montaná C a r a s Severin 1
4-1 R u sev Teodor Banovca I s m a il 1
45 S u iag a Octavian Lápusnic H u n e d o ra 1
46; V elican Vasile H erm án B ra so v 1
f V ischi Ioan C luj C lu j” í
48 Z ubritcaia Lidia Ism ail Is m a il 1
Anul IV.
49! A lexandrov V era C retinghenT elsen L itu a n ia
öd B uhátel A iexandru Cluj Cl uj
51 C alniceanu C o n star,tin Tg.-Jiu G ro j
52 C ateli Stefan Z gárdesti B a lt i
P etresti-V ársáturi G ó rj
£3I D rágoescu C o n stan tin
54 G anev Simion B olgrád I s m a il
 - 70 —

B u rs je iJ
L o c u l d e originá. 1 I
u
0 Numele §i p ro n u m e le
Z Comuna JudeJul ~
(S) 11
55 Gavrilov E u g e n Cim isila T h ig h in a 1
I
56! Glusco B o ris Sturzovca B álti i
571 Gusar P e tre L om acineti H o tin i
58 N em irovschi N ic o la e Niscani O rh ei i
5!) N em irovschi B o r is Niscani O rhei i 1
60 Nedelcu M a r iu s O ra v ita -M o n tan á C aras-S everin 1
61 F araginá G h e o r g h e Crucea de s u s P u tn á i
6ü Potlog A le x a n d r u Z gardesti B alti 1 1
(i.'i Radu Ioan hálcoiu R o m an ati
64
1
Statov Ioan T atar-C opciac C etatea-A lbá
65 T oedoriu M ih a il R ádaseni F álticeni 1 i
66 V álceanu L u c iá n D rágőtesti M ehedinti 1
67 V asiliu A m i lc a r Craiova Dőlj * i
6H V ernichescu A u r é l V ráciorova M ehedinti 1 1
T otál . . . 38 30!
"1
Auditori lib e ri
1 j Blendea S ig i s m u n d H átágel H unedoara | |
2 D um itrean V i o r e l Cricáu Á lb a
3 I Palco Iuliu Voivodeni T u rd a !

*
* *
 D in jalea noastrá.

D. I. Stefánescu. í n scurtul timp de la trecerea sub noul

r é g i m Academ ia A g r ic o la din Cluj, a tia a v a n t a t á in noua ei
fa z á evolutivá, a avu t s á inregistreze p ie r d e r i dureroase prin-
t r e slu jitorii ei, p rin tre m em brii familiei ei.
ín vara anului 1 9 2 5 Academ ia de A g r ic u ltu r a din Cluj se
in p o d o b e a cu 0 n ou a f o r t á didacticá, §i c o r p u l profesoral al ei
•se in veselea cá p rim este in randurile s a le p e un fruntas al
ag ro n o m iei románesti, Dumitru 1. Stefánescu, Directorul Horti-
•culturei din M inisterul d e Agriculturá, num it titularul conferin-
tei d e Horticultura. S i - a inceput in mód m a g is tra l cursul in
to a m n a anului scolar 1 9 2 5 , si nu l’a putut c o n tin u a decát putin
tim p , cSci fatalitatea a fá c u t ca dupá 0 lu n g á si grea suferintá
In clin icele din Cluj, s á p le c e dintre női.
E le v stralucit al sc o a le i centrale d e agricultu rá de la
H e r e s tr á u , Dumitru Stefánescu si-a castigat tem eiul pregátirei
s a l e d e specialitate la v e c h e a scoalá de H orticultura de la
V e r s a ille , unde prin c a lita tile lui a lásat am intiri frumoase.
In d a tá dupá inapoierea in tará, cu modestia s i stáruinta care il
ca ra c te riz a , si-a pus cunostin^ele de sp e c ia lita te in serviciul
H o rticu ltu rei nationale, c a r e páná la el é r a ap ro a p re in intre-
g im e parásitá in seam a stráin ilor. Prin m u n ca lui si cu mijloa-
c e le m odeste cári i-au fo s t puse la dispozitie, e l a creiet príma
s c o a lá de Horticulturá d e la Dragom iresti din V ale, langá
B u c u re s ti, care este o d o v a d á a puterei de in fá p tu ire a geniului
ro m a n e sc intr’o ram u ra d e specialitate a g r ic o lá páráginatá si
prin c a re Economia n a tio n a lá ar putea se a ib á castigu ri imense.
ín a doua p erioad a a rásboiului, si a n u m e in perioada
de re fa c e re , Dumitru Stefánescu, cu b o gatele lu i cunostinte si
cu sp iritu l lui practic s i organizator n ein trecu t, organizeazá
ín tin se grádini de leg u m e la Ia§i, cári au a lim e n ta t maré parte
din tru p e le concentrate in acél jpunct, si a in d u lcit in acelas
timp suferintele pop ulatiei refugiatá constransá d e lipsuri. Dupá
 - 72 —

terminarea rásb oiului, ín toarana a n u lu i 19 18 , Dumitru S te fá -

nescu este ch em at in Basarabia, u n d e i-se incredinteazá co n -
ducerea §coalei secundare de V itic u ltu ra , cea mai fr u m o a s á
institu^ie de a c e s t fel in tót Sud -estul european. ín p e r io a d a
de tranzitie p rin care a trecut aceastá institutie, Dumitru Stefá-
nescu a fost p ivotu l principal in ju r u l cáruia s ’au g r u p a t
mánunchiul d e dascáli cári si-au lu a t sarcina de a d u ce m ai
departe destinele ei, si tót lui i-se d atore§te in maré p a r te re-
organizarea acestei s c o li
sub forma de „ S c o a la
nationala de v itic u ltu ra
si horticulturá", p e n tru
a imbrátisa am á n d o u á
ramurile principale d e
productie ale ace stei p r o ­
vincii. A ceastá s c o a la
in sá n’a putut s á se
bucure prea m ú lt d e
munca créatoare a lu i
Dumitru Stefánescu, din
pricina ca p re g á tire a lui
de speciálist, si in susi-
rile lui alese, il d esem -
nau jpentru r e z o lv ir e a
un o rpro blem e d e ordin
mai inait, cári p r iv e a u
propásirea in v iit o r a
D u m itru I. Stefánescu. Horticulturei in In tr e a g a
tará. A fost numit la in c e ­
put inspector g e n e rá l horticol in M in isteru l de A g ricu ltu rá, —
pastrándu-§i m ai departe legátura, p rin catedra lui, cu s c o a la de
la Chisináu si mai pe urmá este avan sat director al H o rti-
cultuiei. ín a c e a s tá calitate el d e sv o ltá o activitate feb rilá ca re
imbrátisa toate problemele horticulturei nationale. In stitu tiile
statüui sub conducerea lui capáta u n suflu nou de v ia t á ° si
tót din initiativa lui horticultorii p articu lari isi strang ra n d u r ile
intro societate d e horticulturá, cu sc o p u l pe a-si sustin e inte-
1 csele, si mai a le s de a-§i uni si co o rd o n a sfortárile in sc o p u l
propás.re. horticulturei. ín scurtul tim p cat a stat in c a p u l
acestui serviciu multe din institutiile horticole ale tá ré i si-au
 — 73 -

s c h im b a t com plectam ente infátisarea st a lt e le női au fost

c r e ia t e . Dintre cele n ő i infiintate* trebue s á amintim Si co a la
m e d ie de Horticulturá, c a r e a luat fíintá la Bucure§ti in urm a
stá ru in te i lui.
D aca activitatea lu i in domeniul p ra c tic a fost atát de
fr u c tu o a s á , in dom eniul stiintific si al p u b lic istice i agricole a
d e s fá s u r a t de asem en ea o munca fára p r e g e t. Inzestrat cu un
d a r bin e cuvántat d e a-§i exprima g á n d irea, pentru a impár-
ta si si altora, prin g r a i si scris, comóara lu i d e experienta si
c u n o stin te , el a d e s fá s u r a t o bogatá a c tiv ita te in domeniul
pu b licisticei agricole. M a i toate revistele de specialitate, cári au
a p a r u t in ultimi 20 de an i, s ’au bucurat de p re tio su l lui sprijin,
si publicistica ag rico lá a noastra a fost in b o g a titá cu multe
lu c r á ri de specialitate e s it e din pana lui isc u sita .
A cázut in flo area v á r s te i si in pliná e n e r g ie creatoare ca
un o s ta s la locul d a to rie i. Academ ia de A g ric u ltu ra , profesorii
-si stun den ti §i-au im p re u n a t durerea cu ja l e a intregei tári si-i
p a r te a z a 0 vecinica a m in tire pentru toatá tru d a lui. El este
p rim a noastra jertfá t o ta lá in batalia cu ltu ralá pe care 0 pur-
tám c u totii la aceastá in stitu tie si in acest c o lt de tara!
V asile Nandri§. U n a lt camarad mai ta n á r, un ostas care
p o r n e a cu avant si p a s iu n e in carierá, p en tru c a sa facá folo-
s ito a r e si altora in v a tá tu ra pe care 0 s tr a n s e s e cu atáta sete,
ne-a p arásit in anul tre c u t. C opii al Bucovinei e l ’ si-a facut stu-
d iile la Academia n o a s trá , fiind unul dintre ab so lv e n tii ei meri-
tosi. D u p a obtinerea d ip lo m e i de Ing. A g r o n o m a ocupat locul
de s é f de lucrári la c a t e d r a de Botanicá s is te m a tic á si Fitopa-
t o lo g ie , unde a d esfásu rat o activitate dem ná d e remarcat.
T ó t in acest sc u rt tim p Academia de A g ric u ltu rá a mai
a v u t du rerea sá piardá p e dói copii sufletesti ai ei Ivanenco I.
s tu d e n t in anul al IV -a, ín stagiul de practica, s i Hablovschi C.
stu d e n t in anul al d o ilea . Sfársitul lor, p re a tim puriu, a fost
r e g r e t a t de 0 potrivá d e co rp u l profesoral s i studentesc.
 III. Institutiile anexe a le Academiei.

i . S ta tiu n e a de p lan te m edicin ale.

Sub form a d e astázi si cu titulatura p e care o are, S t a t iu n e a

de plante m edicinale dateazá din anul 19 19 , cánd A cad em ia
agriculturá a tre c u t sub régimül ro m an esc. Din punctul d e
privire al activitátei desfásuratá, e x iste n ta Statiunei su b alt;;
forrná, incepe in s á din anul 1904.
Statiunea d e plante medicinale a luat na§tere, s ’ a d es-
voltat §i a aju n s la stadiul in care se gáseste azi, prin activi-
tatea experim entalá aj Dlui prof. D r. Belá Páter, ac tu a lu l e i
conducátor.
Primele c e rc e tá ri asupra culturei plantelor m edicinale, au
fostincepute de cátre Dl prof. Dr. B elá Páter in anul 19 0 4 , in
grádiná botanicá a Scoalei de ag ricu ltu rá, cu concursul M in iste -
rului de ag ricu ltu rá ungar, care-i p u s e la dispozitie in a c e s t
scop 0 suma de 300 coroane. S co p u l urm árit, éra sá s e cu l-
tive pe suprafete mai mari unele p la n te medicinale, cu ltiv a te p e
suprafete mici in grádiná botanica, §i s á se studieze felül c é l m a i
potrivit de a fi cultivate, rentabilitatea, valo area lor farm aceutica,.
§i in generál continutul plantelor m ed icin ale cultivate in re g iu n e .
In acest sco p , in curánd, de la cercetárile o rg an izate in
mic in grádiná botanicá, s'a pásit m ai departe, organ izan d u s e
un cámp de experien te separat pen tru plantele medicinale, dea-
supra grádinei botanice, pe portiun ea de teren care a z i se r*
ve§te ca grá d in á de legume pentru servito rii Academiei.
Mai tárziu, pe lángá problem ele enuntate mai su s, a in-
ceput sá se stu d ieze felül de d e sv o lta re si cultivare a d iferi-
telor plante m edicinale. in diferite teren u ri. In acest s c o p s ’ a
organizat un n ou cámp de experiente p e o bucatá de teren u m e d
de luncá din v a le a Somesului, pen tru comparatie cu r e z u lta te le
cári se cápátau in primul cámp de experien ta situat in te re n
uscat pe deal. U n eori unele plante e r a u cultivate pe s u p r a fe t e
mai intinse in cu lturá maré pe m o sia Ferm ei.
 — 75 -

In anul 1909 s ’ a instalat un la b o r a to r special, pentru

a n a liz a §i distilarea p la n te lo r medicinale, in t r ’o cládire veche.
c a r e servise ínainte p e n tru cancelaria fo ste i F erm e a A c a d e ­
m iei, fig. No. 31, si in c a r e se gáseste §i azi S ta tiu n e a de plante m e­
d icin ale. Laboratorul e s t e inzestrat cu cele m a i női aparate si
s e com pune dintr’o s a la unde se gáseste c a z a n u l de distilat, un
la b o ra to r maré pen tru an alize chimice, o c a m e rá de lucru,
•o ca m e ra pentru la b o ra n t si 0 magazie p e n tr u materiale.

Fig. No. 31. — S ta tiu n e a de plante m e d ic in a le .

La s ta tio n d e s p la n te s m é d ic in a le s .

C a accesorii ale S ta tiu n e i, sunt si in sta la tiile pentru uscat.

P e n tr u uscarea p lantelor p e cale naturalá, s ’ a u fácut in podul
■cládirei principale a A c a d e m ie i, instalatiile n e c e s a r e si 0 veche
m a g a z ie de cereale a fo s t transformatá in u sc á to rie . Afara de
a c e a s t a o uscátoare sis te m a tic á cu cáldurá a rtifjc ia lá , a fost aran-
j a t á in altarul unei v e c h i cládiri mánastiresti, c a r e existá si azi,
s i in c a r e se uscá atat p la n te le medicinale, c a t si háméiul. In
anul 1 9 1 4 , campul de p la n te medicinale a fo s t m utat in locul
u n d e s e gáseste azi, d e a s u p r a gradinii cu h a m e i, pe 0 portiune
de t e r e n in suprafatá d e 2 1 0 4 8 m. p. si a c tiv ita te a Statiunei a
fost m ú lt extinsá. S e fac d e pildá, experiente c u ingrásáminte
a p lic a te diferitelor p la n te medicinale cu ltivate s i incercári de
a c lim a ta re de plante női in troduse.
 - 76 —

0 problém a, care a fost in s a r c in a Statiunei, a fost si p r o ­

paganda pentru cultivarea plantelor m edicinale. In acest sco[,>
s’au recoltat si raspandit seminte de d iferite plante, s a u fa c u t
observatii am ánuntite asupra d esv o ltS rei diferitelor p la n te s i
lucrárilor de intretinere pe cári le c e r s i pe baza lor s a u dac
sfaturile necesare cultivatorilor.
0 altá p rop agan d a, sustinutá cu deosebitá atentie d e S t a ­
tiune, a fost p rivito are la strángerea, uscarea si p re lu c ra re a .
plantelor m edicinale, cári erese in m ód spantan si re p re z in tá o
valoare maré nefolositá. ín acest s c o p s ’ au organizat c u r s u r i
speciale pentru p reotii si mvátátorii d e la tara, cári la r á n d u l
lor sá intretiná p ropagan da printre tá ra n i.
Pe lángá c e le de mai sus, in c a m p u l experiental, S ta tiu n e a
de plante m edicinale urmareste:
a) Culturá diferitelor plante m ed icin ale si aromatice, p e n tru
producerea de d ro g u ri sau de sem in te, destinate c a m p u rilo r
experimentale de plante medicinale, in fiin tate de catre M in isteru l
de Agriculturá §i Domenii, pe la d iferitele seoale de ag ricu ltu ra,.
de pe tót cu p rin su l tárii.
b) G ásirea a lto r női spécii de p la n te medicinale (re e ru ta te
din flóra spon tanee a Romáméi), cári a r putea inlocui, m ú ltú ­
mkor — din p u n c t de vedere m ed icin ái — drogurile e x o tic e ,
sau in generál c e le importate, sau in lo cu ire a plantelor im p o r-
taté §i aclim atizate deja prin alté p la n te medicinale, tót d e o ri-
giná streiná, d a r a cáror culturá e m ai usoará, mai eco n o m icá.
c) R e a liz a re a , fixarea — prin selectionári sistem atice si
incruciseri — a c e lo r mai rentabile tip u ri de plante m e d ic in a le
(din speciile sa u varietátile cunoscute in Románia). A s e m e n e a
tipuri, rase, c á ri p ár demne de cu ltiv at, din punct de v e d e r e
morfologic-botanic, sunt analizate in lab o rato r, pentru co n stata -
rea continutului lo r in principii active-m edicinale (uleiuri, alca-
loizi, glucozizi etc.). Dacá speciile, varietátile, tipurile, o b tin u te
in cámpul experim en tal, in urma a n a liz e lo r din laborator, p á r
a fi \rednice d e incercat in maré, S ta tiu n e a experim entalá le
cukivá in cám p u rile sale, pentru o b tin erea de droguri, le trim ite
spre cultivare cám purilor experim entale, intemeiate pe l a n g á
diferite 5coale d e agriculturá, precum §i diferitilor p a rtic u la ri,
cultivatori de p la n te medicinale.
ín laboratorul Statiunei, pe lá n g á analizarea plantelor m e­
dicinale, provem te din campul sáu experim ental sau din c a m -

f
 — 77 —

p u r ile experimentale a le §coalelor de a g ric u ltu ra , se mai anali-

z e a z á tót felül de p la n te medicinale, trim ise d e particularii ^ a ri
c u lt iv á asemenea p la n te .
Statiunea ex p e rim en talá din Cluj, m a i contribuie la pro-
p a g a r e a culturii p la n te lo r medicinale si p r i n : conferinte, bro§uri
s a u articole de ju rn ái, rev iste etc.
Ea, punándu-se in legáturá cu p o p u latia]; sáracá din ju ru l
C lu ju lu i, ii dá s ía tu rile necesare, referitoare la recoltarea, us-

F i g . N o. 32. — V ed ere d in laboratorul S tatiu n ei d e p la n te medicinale.

V ue du l a b o r a t o i r e d e l a S ta tio n des p la n te s m é d i c i n a l e s .

c a r e a si com ercializarea plantelor medicinale salbatice, in a caror

v a lo rific a re aceastá p o p u la tie gáseste un fr u m o s izvor de ca§tig.
M ai departe, S ta tiu n e a experimentalá s e íngrijeste, ca cul-
tiv a to rii de plante m ed icin ale sá-si poatá d e sfa c e produsele
lo r, prin indicarea de a d r e s e , de debuseuri, a ta t In tara cat si
in streinátate.
Dám aci lista p la n te lo r medicinale si aro in atice cultivate
in a n u l 1927.
7 O riganum m a jo ra n a .
a) Plante anuaie : g C oriandrum s a tiv u m .
1 C n ic u s Benedictus. 9 Calendula o ffic in a lis .
2 P im p in e lla anisum . 10 Linum u s ita tis s im u m .
 78 —

3 Sinapis alba. 11 P a p a v e r som niferum .

4 Brassica nigra. 12 D a tu ra stram o n iu m .
5 Trigonella foenum g raecu m . 13 D a tu ra T a tu la .
6 Chenopodium a m b ro sio id e s. 14 D a tu ra L aevis.
15 Ricinus com m unis. 8 C arum C a rv i.
16 Carthamus tin c to riu s. 9 A rc h a n g e lic a officinalis
17 Galeopsis o chro leu cu m . 10 V e rb a s c u m phloraoides.
18 Stachis annua 11 V e rb a sc u m speciosum.

Fig. No. 33. — Laboratorul Statiunei d e p la n te medicinale,

Le la b o r a to ir e de la S tatio n des p l a n t e s m é d ic in a le s .

19 Satureja horten sis. 12 S alv ia s c la re a .

20 Anthriscus cerefo liu m . 13 V io la tric o lo r.
21 Hesperis m a tro n a lis. 14 G rin d e lia squarosa.
22 Matricaria discoidea. 15 C o n iu m m aculatum .
23 Artemisia annua. 16 D ip sa c u s silvester.
24 Borrago officinalis. 17 P a s tin a c a sativa.
25 Silybum M arianum .
2fi Phaceüa tanacctifo lia. c) Plante vivace:
27 Dracocephalum M oldavicura. 1 M en th a p ip e rita.
28 Madia sativa. 2 M en th a c risp a .
29 Matricaria c h a m o m illa . 3 M elissa officinalis.
30 I rigonella co eru lea. 4 G ly c y r r h iz a glabra.
5 A rte m is ia absynthium .
b) Plante bisantiale :
6 H y s s o p u s officinalis.
1 Hyoscyamus n ig e r. 7 T h y m u s vulgáris.
2 Hyoscyamus a lb u s. 8 R u ta g ra v eo len s.
 79 -

3 Foeniculum officinale. 9 L av a n d u la s p ic a .
4 A lthaea rosea var. n ig r a . 10 V a le ria n a o ffic in a lis.
5 D ig itá lis purpurea. 11 P y re th ru m cinerarifolium .
6 E u p h o rb ia L ath y ris. 12 G y p so p h ila p a n ic u la ta .
7 M elitotus officinalis. 13 S a p o n a ria o fficin a lis.
14 K n a u tia arvensis. 29 Salvia o ffic is ia lis.
15 A nacyclus officinarum . 30 Inula H e le n iu m .
16 p ig ita lis am bigua. 31 R heum p a lm a tu m .
17 D igitális lanata. 32 Rheum u n d u la tu m .
18 T ariaceutm vulgare. 33 R heum rh a p o n tic u m .

Fig. No. 34. — V e d e r e din grádiná de p l a n t e medicinale.

Vue d u c h a m p e x p é rim e n ta l des p la n te s m é d i c i n a l e s .

19 P la n ta g o lanceolata. 34 A rtem isia d ra c u n c u lu s.

*0 S a tu re ja montana. 35 A lthaea o ffic in a lis .
21 P y re th ru m roseum. 36 P rim ula o ffic in a lis .
22 A sc le p ia s syriaca. 37 P rim ula v e r is .
23 N e p e ta cataria. 38 Scabiosa o c h ro le u c a .
^4 A tr o p a Belladonna. 39 C ichorium I n ty b u s .
25 A tr o p a Belladonna v a r. fla v a . 40 Galega o ffic in a lis .
26 R o s a rugósa. 41 P hysalis A lk e k e n g i.
27 L ev isticu m officinale. 42 G eránium p r a te n s e .
28 M arru b iu m vulgare. 43 S corsonera h is p a n ic a .
Personalul Statiunei.
Sefu l Statiuni: P r o f. D r. Béla Páter.
S é f de lu crári: In g . ag r. Solomon Sofonea.
A sisten t: Dr. E lem ér Kopp, ing. chim ist.
L ab o ran t: Mihai Rcty.
 2. St ati une a Chimicá A g r o n o m ic a .

Aceastá S ta tiu n e se gáseste situ atá tót In curtea A c a d e ­

miei, ocupand e ta ju l cládirei in care s e gáseste si S ta tiu ­
nea pentru con trolu l semintelor. A fo s t infiintatá in a n u l
1887, in urma in terven tiei Camerei de C o m e rt §i Industrie, cu
scopul de a con trola produsele falsificate, cári constituesc o b iect
de comert, si de a fa c e analizele diferitelor preparate cerute d e
comercianti, sau d e a face expertizele c e ru te de justitie. A fo s t,
la inceput 0 institutie depinzátoare de M inisterul de In d u strie
§i comert si a íu n ction at pe langá U n iv ersita te, condusá fiind
de un profesor. S ta tiu n e a in acest stad iu se intretinea s in g u rá
din taxele de an a lize pe cári le incasa si cá ri se foloseau: 3 0 %
pentru plata chim istilor, 20% pentru m a te ria le si 50% re v e n e a
Directorului. D upá dói ani, in 1889, S ta tiu n e a este reorganizatá
§i trece la M in isteru l Agriculturei, In d u striei si Com ertului,
continuánd insá, c a si paná atunci, sá s e intretiná singura din
venituri, si sá fun ction eze pe lángá In stitutul de Chimie al U ni-
versitatei, sub con d u cerea profesorului d e Chimie.
Incepánd cu an u l 1891, Statiunea C h im icá primeste de la
Ministerul de A g ricu ltu rá, 0 subventie p en tru plata unui chi-
mist, iar restül cheltuelilor, cu person alul si cu materialele, le
suporta insá din veniturile proprii. ín an u l 1914, zidindu-se
actuala cládire a c e lo r doua Statiuni, s e m uta si Statiunea C h i­
micá in curtea A cad em iei.
La aceastá d a ta Statiunea se re o rg a n iz e a z a din nou, ia r
Ministerul de A g ric u ltu rá suportá mai d ep atre, toate cheltuelile
necesare pentru m ateriale si personal. P r in diferite légi si de-
cizii ministeriale i s e dá capacitatea l e g a lá de a controla ali-
mentele §i báuturile, produsele agricole, fraudele in vin ificatie
§i comer^ul cu v in u ri in intreg Ardealul.
Activitatea S tatiu n ei páná la rázboi a fost foarte intensá si
eficace. Dupá rá sb o i sub régimül ro m á n e sc si incepánd cu a n u l
19 21, Statiunea ch im icá agronomicá a re u n personal c o m p u s
 — 81 —

d i n : un §ef de S ta tiu n e , trei chimisti, un ch im ist asistent, u n

d a c tilo g ra f si un la b o ra n t.
ín ultimul tim p, creindu-se női la b o r a to a re pentru contro-
h il s i analiza p ro d u se lo r comerciale, a c tiv ita te a Statiunei in
a c e a s tá directie s ’a re s tra n s , avjtnd tendita s á desvolte tót m ai
m ú lt o activitate experim en tala, pentru r e z o lv ire a diferitelor
problem e de chimie a g ric o lá , sá evolueze c á t r e organizarea s i
activitatea unei S ta tiu n i agronomice ex p erim en tale. Statiunea
ch im icá agronom icá a fo s t condusá in p rim e le ei ínceputuri d e
p ro f. Fabinyi, apói 1 9 1 2 — 19 17 Lossonczy, 1 9 1 7 — 19 19 Dr. Széli
László, Sept. 19 19 — N oem b rie 19 19 prof. E . Severin , N oem brie
1 9 1 9 — August 1920 D r . Baintner, 1920 — 1 9 2 3 prof. Dr. I. Dob-
rescu, 1923 páná azi conduce prin d elegatie D l. Ing. chimist c l.
I. Ladislaus Gall.
Personalul Statiunei:

Ladislaus Gall, §efu l Statiunei.

Béla Ruzicska, ch im ist cl. I.
Artúr Tompa, ch im ist cl. I.
Ghizella Kiss, c h im ist cl. I.
Auastasia Miahailovici, agronom cl. I.
Paul Vasiliu, im p ie g a t cl. III.
*
* *

6
 3. S ta tiu n e a agronomica p e n tr u controlul
sem intelor.

Statiunea ag ro n o m icá pentru con trolu l semintelor s ’a in-

fiintat pe baza ord in u lu i Ministerului de A gricultu rá No. 30 .5 57
din 1883. Activitatea a inceput’o la 1 O cto m brie 1884, in la b o ­
ratorul catedrei de B o tan icá a Institutului d e Invátámánt A g r ic o l,
sub conducerea D r. Albert Szaniszló, p ro feso ru l acestei c a te d re
si profesor U n iv ersita r.
Aceastá Státiu n e s ’ a infiintat cu sc o p u l sá serveascá c a
organ de specialitate al Ministerului de A gricultura, si sá fie o
institutie de sp ecialitate, care sá poatá d a agricultorilor, com er-
ciantilor §i autoritátilor respective, sfaturi si indrumári ín to ate
ramurile din com petinta ei si sa le facá exam inarile cerute d e
légi, regulamente §i ordine Ministeriale.
Cad in sarcin a Statiunei:
a) a tace atenti pe agricultori si com ercian ti asupra fa ls i-
ficárilor si contraventiilor cári se ivesc la vanzarea si cum pa-
rarea semintelor;
b) a studia insu§irile produselor p lan telo r agricole: d es-
voltarea, coacerea, pástrarea, curátirea, in co ltirea semintelor e t c .;
c) a urmári cu atentie in culturile tárii propásirea si r a s -
pándirea buruenilor §i insectelor v átám á to a re si a p lan telor
parazitare si a experim enta modalitátile combaterei si distru-
gerei lor;
d) a studia m asin ile si aparatele cári servesc p en tru
curá^itul §i sortatul semintelor, si ob servatiu n ile castigate s á s e
aducá la cuno§tinta publicului interesat;
c) a face exam in árile si analizele probelor trimise de
agricultori, com ercianti si alti interesati d in urmátoarele p u n cte
de privire: con^inut d e cuscutá (cantitativ sau numai calitativ),
puritatea, germ inajiunea (procentual, e n e rg ia , culoarea etc.) idén*
titate, provenieniá, greutatea absolutá, greutatea hectolitrica.
analiza cantitativá s a u numai calitativa, um iditatea, fáinozitatea,
 - 83 -

sticlo zitatea, determ in ári d e plante si de s e m in te , analiza bota­

n ic a a fánurilor si n u tre te lo r etc.;
f ) a intocmi r e te te de amestecuri d e sem in te de ierbu ri
p e n tru fanete, p asun i s i parcuri;
g ) a descuscuta (in limitele p o sib ilita tii) semintele de
lu c e rn a §i trifoi p e n tru semánat ale a g ric u lto rilo r, cu m asinile
d e descuscutat din in stalatiunea p rop rie;
h) a scoate p r o b e oficiale la fata l o c u lu i;

Fig. No. 3 5 . — C ládirea S tatiu n ilo r A c ad em iei.

L e b á t i m e n t d e s S ta tio n s de l ’A c a d é m i e .

i) a plomba se m in te in mód oficial, d a ca rezultatele d e

« x a m in a re corespund cerin telor regu lam en tare.
Rezultatele d e exam inare, se aduc la cunostinta celo r
in te re sa ti prin „ B u le t in " , „Certificat", „E x p e rtiz a sp e cia la ",
e tic h e te oficiale, sau , d a c a se cere, prin te le fo n .
Pentru exam in ari si alté lucrári co m ercian tii sunt obligati
pláti taxele re g u la m e n ta re , agricultorii (a tá t proprietarii m ici
c á t si proprietarii m ari) sunt scutiti de t a x e le de exam inare,
a f a r a daca se cere s i exam inare de germ inatiu ne.
Afara de lu c r á r ile insirate, Statiunea m a i are in sarcina ei,
(d a c a are fonduri la dispozitie), sá co n tro le z e pe cámp distru-
g e r e a buruenilor v a tá m a to a re si a p la n te lo r parazitare, s á
■controleze com ertul sem in telor de sem án a t In seminterii, prá-
v a lii si pe piete.
6*
 - 84 -

Datele controlului si observatiunile, s e raporteazá M in is­

terului de A griculturá, impreuna cu p ro p u n erile necesare, p r i­
vitoare la m ásurile cári trebuesc lu ate conform legilor s i
regulamentelor.
Statiunea isi a r e sediul in Cluj si e s te asezatá in clád irea
ziditáde Ministerul d e Agriculturá, fig. N r . 3 5 , a n u m e pentru S t a ­
tiune ín Calea M ána§tur No. 3, in curtea A c a d e m ie i de A gricultu ra.
L a inceput, 2 3 ani (dela 1884 p an á la 1907) Statiunea a
fost asezatá in lab o rato ru l catedrei de B o ta n ic a, a Institutului
de invá|ámant ag rico l. ín anul 1907 s ’ a m utat intr’o locuintá
veche, care apartinea tót Academiei. A c i a ocupat inainte 3 c a ­
m ere, dupá 3 ani in s á toatá cládirea (6 cam ere).
Aceastá cládire in 19 13 , din ord. M in isterului de A g ric u l­
tura, s’a dárámat, p e n tru ca sá se zid eascá o cládire noua p e n ­
tru Statiune. ín tim pul zidirei (dela 1 Iu n ie 1 9 1 3 paná la 1 A p -
rilie 1915) Statiunea s ’ a mutat provizoriu in altá casá.
L a 1 Aprilie 1 9 1 5 , c&nd cládirea a fo s t gata, Statiunea s ’ a
mutat definitiv in actu alu l local.
Instalatiunea d e descuscutat (infiintatá in anul 1919) a S t a ­
tiunei, este asezatá in tr’o magazie, care m a i inainte a servit c a
magazie de cereale.
Organizatia Statiunei. Statiunea agronom icá pen tru
controlul sem intelor din Cluj, este o in stitu tie publica de s ta t,
depinzand, prin A c a d e m ia Agricolá, de M inisterul Agriculturii.
De la ín fű n k re (1884), sefii Statiu n ei au fost p rofesorii
catedrelor de B o tan icá sau Agriculturá a le Institutului de in vá-
támánt agricol, apar^inand din punct de p r iv ir e administrativ, c a t
si al corespondenjei de directiunea Institutului, avand in s á
sigiliu oficial separat.
Dupá publicarea legei ungare pentru comertul sem intelor
de semánat, in 18 9 5 , §i regulamentul ei d e aplicare din 18 9 6 ,
urcandu-se numárul exam inárilor tót mai m ú lt, si inmultindu-se
lucrárile §i controlul comertului sem intelor de semanat, p e rso -
nalul Statiunei s ’a sp o rit de la 1 S e p te m b rie 1904 prin trans-
fcrarea unui asistent d e la Statiunea din Budapesta. T o to d atá
§i conform Deciziei Ministerului A g ricu ltu rii No. 10 74 6 /19 0 5,
toatá corespondenta s ’ a fácut independentá de directiunea In sti-
tutului de invátámánt agricol. Adm inistrarea bugetului a rá m a s
totu§i mai departe in sarcina acesteia, fiind in sá separat si in
totál la dispozitiunea §efului Statiunei.
 — 85 —

Cand in anul 1 9 1 5 Statiunea s ’a m u ta t in cládirea n o u a r

p e care 0 ocupá si in prezent, s’a d esp ártit si cu adm inistratia
d e Directiunea A c a d e m ie i Agricole, a in to cm it registre, si a
a v u t casa proprie a s a .
Dupá unire s i an u m e in anul 19 2 3 , b u getu l Statiunei a
fo s t trecut separat in bugetul generál a l Academ iei, de c a r e
a inceput din nou s á depindá.
Inzestrarea Statiunei. Cand S tatiu n ea s ’ a mutat in c lá d ire a

Fig. N o . 3 6 . — V e d e re din biroul S ta t iu n e i agronomice

p e n tr u controlul s e m in te lo r.
V ue du b u re a u d e l a S t a t i o n a g ro n o m iq u e p o u r i e c o n t r ő l e des sem ences.

n ou a, in anul 1 9 1 5 , o parte a ob iectelor din inventarul v e c h i

a u rámas la A c a d e m ie , conform unui o rd in Ministerial, iar o b ie c -
te le folosibile (in stru m en te si biblioteca), si cele fácute d u p a
dim ensiunile la b o ra to a re lo r női, s ’au tre c u t intr’un inventar d in
n ou intocmit, care s e pástreazá si in p r e z e n t.
Ministerul d e A g ricultu rá, avand in vedere im portanta
m aré a Statiunei d e controlul sem intelor, atat pentru n e v o ile
agricultorilor, cat si pentru comertul sem in te lo r de sem án at,
nu a crutat ch eltu eli le de inzestrare s i a aranjat Statiunea in
modul cél mai p o tr iv it si practic cu m o b ilie r, si in strum ente
moderne.
 — 86 -

Din cládirea n o u á, Statiunea cuprinde parterul intreg (bí­

ró u l §efului, can celaria si patru laboratoare), in sub-sol 2 ca-
m ere pentru laborant, o camerá pentru depozitarea probelor
cxam inate si 0 m a g a z ie pentru lemne si c o cs, iar in etaj, o
sa la pentru biblioteca si citit. Biblioteca in s a s ’ a asezat in b í­
ró u l sefului, in p arter, fiind mai la in d em án á. Provizor, p an á
la o desvoltare mai insem nata, tót etajul, c u unele magazii din
sub-sol, s’au prédát Statiunei chimice, c a r e pana in anul 1 9 1 5
é ra asezata in laboratorul de chimie al U niversitatii.
Toate laboratoarele si camerile o cu p ate de Statiunea ag -
ronomica de controlul semintelor, sunt de dimensiuni potrívite,
luminoase, cu giam uri m ari, incalzite cu le m n e si cox, luminate
cu electricitate, in trei laboratoare este con d u s si gaz aerian.
Biblioteca S ta tiu n e i este destul de b o g a ta , cuprinde 809
volum e si 436 bro§uri s i reviste in v a lo a re de 17449.12 lei au r.
Laboratorul d e germ inatie §i lab o rato ru l de microscopie,
sunt inzestrate cu to ate instrumentele, o b iecte le si colectiunile
necesare. Colectiunea generala de sem in te agricole fácutá la
Statiune, colectiunea d e plante de nutret s i herbariile, cári ser-
v e s e pentru exam in árile de identitate, determ in are si p ro v e -
nienta, sunt bogate si bine determinate.
Pentru diferite exam inari, Statiunea e s te prevázuta cu ba-
lante comune, an a litice si hectolitrice, diaphanoseoape, mic-
roseoape, microtoame, exsicatoare, farinotom e, sterilizatoare, site
pentru laborator de sárm a si de tábla in d iferite marimi, ther-
m ostate incálzite cu electricitate si tem perate prin thermometre
contacte la 20 §i 3 0 grad e, prese pentru p re p a ra t plante, stic-
lária necasara etc. In m agazia de descuscutat, sunt 2 masini d e
descuscutat sistem K o llerich (modele m ai mici), prevazute cu
c á te 3 serii de site cu p&nza de sárm á N o . 18 ; 20; 22, si
2 4 etc.
Inventariul m obil al Statiunei, afara d e biblioteca si sticlá-
rie , constá din 12 9 1 bucáti, in valoare de 43270.94 lei aur.
Aci trebue am intit ca la aranjarea S tatiu n ei, meritele cele
mai mari sunt ale neobositului speciálist Oscar Schmidt, fost
§ ef al Sta{iunei, d ec e d at in anul 1919.
Din anul 1884 pán á in anul 19 13 , a d ic á timp de 29 ani,
§efii de Sta{iune erau profesorii catedrelor d e Botanica sau A g ri-
culturá ale Academ iei de Agricultura din C lu j.
In anii 1884 18 9 3 a fost §ef Dr. A lbert Szaniszlo, fo st
 — 87 -

p ro fe s o r §i la U n iv e rsita te . Dupá el, timp d e 2 0 ani (1893—1 9 1 3 )

s e f u l Statiunei a fost D l. D r. Belá Páter, fo st p ro fe s o r la catedra d e
B o ta n ic á de la A c a d e m ia Agricolá. D in an u l 19 13 paná in
1 9 1 4 , ca §ef sup linitor a fost Arpad luhasz, profesorul c a te d re i
d e Agriculturá a A c a d e m ie i de A g ric u ltu rá . Acesti profesori,.
p en tru conducerea S ta tiu n e i primeau un m ic onorariu anual, s i
tim p de 30 ani ( 18 8 4 — 1904) au lucrat s in g u r i, numai cu c a t e
u n student ca aju to r.
Incepánd cu a n u l 1909, personalul S tatiu n ei este s p o r it
trep tat si in anul 1 9 1 4 este compus d in : U n sé f al Statiunei,.
d ó i subsefi, patru asiste n ti, un d actilograf §i dói servitori. In
tim pul rásboiului 1 9 1 4 — 19 19 , a íost d e le g a t cu conducerea S t a ­
tiu n ei 0. Schmidt ad ju n ct al ei, de la 1 4 M artié 19 19 la 15 ,
I u lie 1920 a c o n d u s D l. Gh. Tordai, 1 5 Iulie 1920—1 O ct.
1 9 2 0 a fost s é f a l Statiunei Dl. p ro f. 1. Prodan, titularul
ca te d re i de Botanicá sistem aticá de la A c a d e m ie , 1 Oct. 1 9 2 0
p á n á la 1923 a fo s t §ef Dl. Prof. Dr. I. C. Drágán, titu laru l
cated rei de F ito tech n ie de la Academie, 1 9 2 3 - t Oct. 1925 P r o f.
1. Prodan , 1 A p rilie 1 9 2 5 —1 August 1 9 2 5 P ro f. Dr. M. Chiri-
tescu Árva , titularul cated rei de A g r o lo g ie de la Academie. D e
la aceastá datá p a n á la 1 Ianuarie 19 27 S tatiu n ea a fost con-
d u s á prin delegatie d e Dl. Agronom § e f cl. I Gh. Tordai. D e
l a 1 Ianuarie 19 2 7 a fo st din nou numit s é f al Statiunei D l.
P ro f. Dr. M. Chiritescu Árva.
In prezent, p e rs o n a lu l Statiunei se co rn p u n e dintr’un séf, t r e i
agronom i specialisti, d ó i asistenti un d a c tilo g r a f si dói servitori.
Activitatea Statiunei. In primii 2 0 d e ani de la infiin-
ta re , activitatea S ta tiu n e i in ce priveste exam in árile, p lom bárile
s i descuscutárile a fo s t relatív restránsá. A stfe l din anul 18 8 4
p á n á in 1904, n u m á ru l examinárilor a b ia a trecut anual p e s te
3000. Aceasta din c a u z á cá timp de 20 a n i, personalul S ta tiu ­
n ei se compunea n u m a i din seful ei. In d a t a ce s’a sporit p e r ­
sonalul, din anul 19 0 4 / 5 , proportional s ’ a u inmultit si e x a m in á ­
r ile si plombarea sem in telo r de trifoi s i lucerná, cári au fo s t
folosite pentru s e m a n a t de catre a g ric u lto ri. Din datele in re-
g istrate la Statiune s e poate observa, ca procentul sem in telor
resp in se (cuscutoase) scad e si a celor p lo m b ate (liber de c u s-
cuta) se urcá, in d e c u rsu l anilor. A c e a s tá este 0 dovadá c á
lu p ta contra cu scu tei s e poate duce cu s u c c e s pe aceastá cale.
In anul 1 9 1 4 — 1 5 numárul ex am in árilo r ascázut, din c a u z á
c & in timpul rá sb o iu lu i a ramas p erson al putin la Statiune.
 Afará de exam in ari, in fiecare an, p e rs o n a lu l s’a ocupat
§ i cu alté lucrári p ractice si stiintifice. C at tim p a fost Statiunea
in laboratorul catedrei d e Botanica, a luat p a r t e la experientele
c u plante medicinale (in anii 1905—1907)00 s e fáceau in g rá -
d in a botanicá.
Dupá ce s ’a d e sp a rtit Statiunea de c a te d ra , s ’a schimbat
tó t programul ei, mai a le s in tirnpul verei. D in anul 1907 páná
la 19 14 , in fiecare an in lunile Februarie, M artié, Aprilie si
M a i se fácea controlul seminteriilor si p ie te lo r. Din Iulie pán á
in Septembrie se fácea controlul cámpurilor, fácandu-se cu aceste
ocaziuni si cursuri p ra c tic e táranilor pe c am p .
Statiunea a lu at parte la toate ex p o zitiile d in : Londra,
C lu j, Turin etc., u n d e atát Statiunea cat §i parte din p e r ­
so n a l au cástigat m e d a lii de aur si diploma d e onoare.
S ’au fácut e x p e rie n te cu cuscuta m aré s i micá, in culturi
d e trifoi si lucerna, a s u p ra vegetatiei si d istru g e re i ei. E x p e ­
rien te cu lucerná s i trifoi din T u rchestan , America, Italia,
F ra n ta §i Ungaria. E xp erien te de germ in atie cu seminte de
sfe c le , trifoi si cuscutá, impreuná cu S ta tiu n ile din strainátate.
S c o a le lo r si Ferm elor lipsite li s’a intocmit colectiun i de sem inte
§i herbarii.
Statiunea a fo st in legáturá cu toate S tatiu n ile din strái-
n átate si chiar si cu c e le din America, cu c á ri se fáceau im p re­
un á diferite experiente paralele, schimburi d e material pentru
colectiuni §i herbarii. O d atá cu izbucnirea razboiului, toate s’ au
intrerupt. Tót la Statiu n e, in anul 1921/22, s ’ a u intocmit herbarii
ag rico le pentru scolile d e agricultura din tará d e Dnii Prof. I C.
Drágán si Gh Tordai, in 16 exemplare cu cate 6 volum e,
d e cáte 50 plante ad icá 4800 plante, iar p e n tru catedra de B o ­
tan icá s au colectat §i determinat 140 felu ri d e seminte in cate
10 0 exemplare.
Ín anul 1923/24, su b conducerea Dlui P r o f. I. Prodan, s ’ a
intocmit herbariul p lan telor de nutretin 100 e x e m p la re cu cate 15 6
felu ri de plante, adicá 15 6 0 0 plante. !n 19 2 4 / 2 5 s’ a intocmit un
herbariu agricol in 40 exemplare, cu cate 6 volume, fiecare
volum cu 50 plante, a d ic á 12000 plante. T ó t in acest an s ’ a
Intocmit un herbariu cu plante medinicale in 60 de exem plare,
fiecare cu cáte 50 p lan te.
1 entru herbariile din urmá, atát colectatu l cát si determi-
n a re a §i preparatul, s a fácut de personalul Statiunei, iar pentru
 — 89 —

c é l dintai o parte. S u b conducerea Dlui P r o f . D r. M. Chiritescic

Á r v a ín anul 19 2 5 s ’a colectat, prin s e r v ic iile agricole ju d eten e
p r o b e de seminte re c o lta te din diferite p la n te , pentru a se fa c e
u n studiu al re c o lte lo r din regiune, lu c r a r e care este ap ro ap e
d e terminare.
Din cauza lip s e i fondurilor, nu s ’a m a i facut control n ici
p e camp §i nici p e la comercianti, cu t o a t e ca in anul 19 24 s 'a
pu b licat 0 lege si un regulament, ín c a r e s e prevede ca obli-
ga to riu acest control.
Personalul Statiunei:

Prof. Dr. M. Chíritescu-Árva, sefu l Statiunei.

Gheorghe Tordai, agronom séf cl. I.
Andrei Szopos, agronom séf cl. II.
Constantán Velta, ad-tor agronom cl. II.
Gabriela Sehmidt, asistenti cl. II.
Aurora H ild, asisten tá cl. IV.
F/orica Chintescu, impiegatá.
Laurentiu K ir á ly , laborant.
Karolina K ir á ly , cameristá.
*
* *
 4 . G rádiná b otan icá.

Grádiná botanicá, de pe langa c ated ra d e Botanica siste-

m aticá, este condusá d e Dl. Prof. I. Prodan, titularul catedrei,
§i Dl. Ing. agr. Ottó K ühl, asistent. E a s e r v e s t e drept cámp d e
demonstratie pentru stu den ti in domeniul B o tan icei sistematice,
§i in special a Botanicei agricole, si pentru e x p e rie n te cu plante din
d iferite terenuri. E ste situ atá spre Su d -S u d est de cladirea princi­
p a lá a Academiei, la o distanta de io o m. si la o alti-
tudine de 390 m. S u p ra fa ta totalá a g rá d in e i este de 1
h e cta r 4i2'5 m2 §i e ocupatá, in cea m ai m aré parte, d e
plante ierboase; o p ortiu n e mai micá o c u P a arborii si ar-
foustii, iar restül este ocupat de drumuri si d e basinul pentru
p la n te aquatice, ca re serve§te totodatá si p en tru udarea g r á ­
d in ei. Culturá p lantelor ierboase se face in terase din cauza
p án téi de 12% .
Dintre plantele ierb o ase predominá c e re a le le si plantele
•de nutrej, urmöndu-le plantele uleioase, m elife re, industriale,
m edicinale, decorative s i ín fine cele sá lb a te ce .
Toate acestea fa c parte din familiile: Gram ineae, Legum i-
nosae, Cruciferae, Scrophulariaceae, Moraceae, Labiatae, Liliaceae,
Orchidaceae, Iridaceae Rosaceae, Compositae, Umbelliferae, R u-
biaceae, Cucurbitaceae, Solanaceae, B o rragin aceae, Primulaceae,
Apocynaceae, A sclepiadaceae, Verbenaceae, Plantaginaceae, V a-
lerianaceae, Malvaceae, Caryophyllaceae, P ap averaceae, Ranun-
culaceae, Polygonaceae, Chenopodiaceae, Phytolaccacese, Urti-
caceae, Typhaceae, Gentianaceae, Araceae, Alism ataceae etc.
Dintre arbu§ti su n t reprezentati cei c e servesc pentru
g a rd u ri vii, ca: G led itsch ia, Ligustrum etc., c e i decorativi, c a :
S y r in g a , Rosa, B u xu s, T h u ja etc. ^i in fine diver§i, ca T a x u s,
Juniperu s, Corylus, V ib u rn u m , Sambucus e tc.
Din flóra arborescentá sunt reprezentate, p rin diferite spécii, fa­
m iliile: Abietacese, B etulaceae,Salicaceae,Fagacese, Rosaceae, L eg u -
minosae, Juglandaceae §i Oleaceae. Arborii s u n t grupati pe familii.
 - 91 -

P e langá g ra d in a Botanicá mai s e r v e s c pentru dem onstra-

t ie in domeniul b o ta n ice i sistematice: c a m p u l de Fitotechnie,.
in c e e a ce priveste siste m a tic a detailatá a p lan telo r din culturá
m a r é ; campul de P la n t e medicinale, in c e e a ce priveste siste ­
m a tic a detailatá a p la n te lo r m edicinale; p ep in iera de pom i
ro d ito ri §i grádiná d e zarzavaturi, pentru cunoa§terea p om ilo r
s i a plantelor in im e d ia tá legatura cu a g r ic u ltu r a ; parcul d e
s u b grádiná botanicá s i cél din fata A c a d e m ie i, pentru cunoas-

Fig. N o. 3 7 . — G rádiná botanicá s i stu p in a .

L e j a r d i n b o ta n iq u e et le r u c h e r .

te r e a diferitelor s p é c ii d e arbori si arb u sti, cári §i aci sunt:

g ru p a ti pe familii si g e n u r i, si in fine fa n e te le , pásunile si pádu-
r ile din imprejurim e.
 5. O b serv a to ru l M e teo r o lo g ic .

Academia de A g ricu ltu ra a avut ín c á din anul 1880, o

Sta^iune meteorologicá de al doilea ordin, ín care s au fácut in

• tóí V'*jJ'! iV'«'**•'* v'■"%•'

■ w ■■ •»* -£’i?
* .4 v : , * ‘‘

Fig. N o . 3 8 . — Observatorul m e te o ro lo g ic .
L ’ o b s e r v a t o ir e m é té o ro lo g iq u e .

m ód regulát ob servatiu n ile meteorologice. Aceastá Statiune,

p án á in anul 1925, d isp u n ea de urm átoarele aparate: un ther-
mometru maximum si minimum Six, un psichrom etru cu thermo-
m etru divizat in 1 / 5 c., un adápost m etalic fixát la una din
ferestrele edificiului principal, un p lu vio m etru cu eprubeta
gradatS. Un barom etru Kapeller, un b a ro m etru Fuess, un
term ograf, un b a ro g ra f §i un higrometru K ö p p e .
Observatiile, p a n á in anul 1925, se fá c e a u de 3 őri pe zi
§i anume la orele: 7 , 1 2 §i x9 §i de la ac e a stá datá mai departe,
la orele 8, 14 §i 20. A fará de acestea, Ferm a Academ iei
posedá 0 serie de term om etre pentru p ám án t si un termometru
 — 93 —

p e n tr u inregistrarea tem peraturei atm o sferice, asezat intr’un

adapost.
ín anul 1925, p e la n g á catedra de F i z i c á s i meteorologie
a g r ic o lá , prin stáru in ta D lu i Prof. Dr. C. Predescu, titula­
r u l catedrei, s ’a o r g a n iz a t un nou o b s e r v a t o r meteorologie,
fig . N o . 38.

Fig. No. 39. — T u r n u l cu girueta p e n tru in re g is tra re a

d ir e c ti e i si vitézéi vántului.
T o u r p o u r l 'e n r e g i s t r e m e n t d e l a d ire c tio n e t d e l a v i t e s s e d u v é n t.

In acest scop, s ’ a a le s un loc situat p e platóul care dó­

m m á Academia si in t r e g órásul, in sp re su d , numit Dealul
C ra iu lu i si care are o altitudine de 437,5 m . A ceast nou ob­
s e r v a t o r are u rm ato arele aparate: un term om etru maximum
minimum S ix , d o u á psichrometre cu term om etre, douá hi-
g ro m e tre Köppe, un h ig r o g r a f, douá te rm o g ra fe , un evapori-
m etru-balantá W ild, u n pluviometru m a ré , un pluviometru
mic’ 0 °glindá n e fo sc o p ic á , o hersá n efo sco p icá.
 - 94 —

Pentru in stalarea aparatelor de mai s u s la locul ales, s a u

construit adáposturile necesare.
Pentru m ásu rarea insolapei si v ité z é i vántului, s a c o n ­
struit un tűm din sc h e le t metalic fig. No. 39 ., cu o ináltime de 1 2
m etri,in care s ’a a se z a t un heliograf C a m p b e ll, un anemometru
Robinson de R ich ard , o giruietá W ild si o giruieta electricá.

Fig. No. 40. — C a m e ra Observatorului m e te o ro lo g ie cu barom etrele,

b a ro g rafu l, anemograful e tc .
Le cabinet de l ’o b s e r v a t o i r e m étéorologique, a v e c le b a r o m é tr e , b aro g rap h e ,
anem ographe etc.

In laborator este un miliampermetru cu cad ran u l divizat in 1 6

directii ale rozetei vanturilor, actionat de catre giruieta e le c ­
tricá de la o distan tá de 450 metri.
íntr’una din cam erile laboratorului de F iz ic á §i M eteorologie
fig. No. 40., s’a in stalat un barometru C a p e lle r, un barom etru
!• uess, un barograf m ai vechiu sáptamanal si unul zilnic „R ich a rd ".
Observapile m eteorologice, sunt fá c u te atát din punct d e
vedere agricol, cát §i din punct de v e d e r e climatologic.
Observatorul trim ete Institutului Central meteorologie din B u -
cure§ti, prin telegram e, elementele m eteorologice, cári servesc la
prevederea timpului §i la redactareabuletinelor meteorologice.
♦ •
*
 6. Ferma Academiei.
a) I s t o r ic u l organizárei F e rm e i.

B a z a Ferm ei A c a d e m ie i agricole s ’a p u s ín anul 1869.

Dupa votarea co n stitu tiei maghiare, g u v e r n u l de pe atunci
s ’ a gandit sá creeze in A r d e a l 0 scoala de ag ricu ltu ra cu carac-
té r superior.
Ministerul de a g ric u ltu ra , comert si in d u strie, trimete in
sc o p u l acesta un c o n silie r ministerial in A r d e a l, pentru a afla
un lo c corespunzátor p e n tru infiintarea unei s c o li de agricultura.
S ’a vizitat cu o c a z ia aceasta Mánásturul, T u r d a si Cojocna.
S ’ a oprit mai múlt a su p ra orasu lu i Aiud, al c á ru i consiliu comunal,
v o ia chiar in anul 18 6 9 , s á arendeze in a c e s t scop 200 ju g áre
■cadastrale.
Guvernul a si in c e p u t discutiuni in a c e s t scop cári au
d u ra t paná la 1869. A fla n d insá un loc c u o íntindere mai
m a ré in apropierea C lu ju lu i, in domeniului Statu su lu i romano-
•catolic, tratativele cu c o n siliu l comunal din A iu d se intrerup.
In urma deciziuni gu vern ului, se face u n contract cu S ta­
tu su l romano-catolic, d u p a care se iau in are n d á pe 30 ani
7 8 2 ju g á r e cadastrale.
A ren d a anuala e r á 1 7 4 2 coroane a u s trie c e numerar si 592
c o ro a n e in produse. Im p o z ite le comunale p r iv e a u pe stat, asa
ca are n d a unui ju g á r cad astra l costa 17 .3 6 coroan e austriece.
A cesta éra pe atu n c i un pret destul d e ridicat, mai ales
ca cu pamantul statul n u a luat nici un fel d e inventar.
Trecand dom eniul Statusului prin m ai m ulte máini, éra
o a rte firesc, ca p am an tu l sá fie intr-o stare r e á . A fará de aceasta
n ia P °z itia naturalá nu é r a tocmai íavorabilá.
Inbunátátirea p am án tu rilo r din aceste p ric in i cerea múlta
m u n cá si cheltuieli, m ai a le s ca, atát din te re n u l de aráture cat
f , !n ftnete, se lu a s e pam an t pentru a fi intrebuintat pentru
a ric e le de cárámidá. P á r t ile deluroase nu f u s e s e cultivate de
oc §i erau cu tótul s á lb a tic e .
 — 9ö —

Un maré n e a ju n s, care a dat m últ d e lucru exploatárei,,

a fost cá mosia é r a parcelatá, asa cá In stitutul agricol de p e
atunci, a exploatat z e c e ani dearandu p a r c e le ráslete.
La 1879 s ’ a fácu t comassarea, in u rm a cáreia dom eniu l
Institutului s ’a im p á rjit In patru corpuri d e mosii, a cáror den u-
miri sunt: 1. D ea lu l Craiului, 2. Sub m onum ent, 3. Dincolo d e
apá §i 4. Cordos.
Cand a aren d at statul aceastá m o§ie, nu erau aproape d e
loc constructii ru ra le . T o até acestea a treb u it statul sá le con -
struiascá, plasand ín ele un Capital de 4 9 1 792 coroane a u s-
triece. Tót din ace§ti báni s’a fácut a rm a n u l nou unde a sta z i
se aflá Ferma.
Pentru a p u te a mai bine exploata terenurile de peste a p á
(Some§), s’au con struit in anul 1888 a rm a n u l lui Andrei p e n tru
cre§terea porcilor si armanul lui Cardos p en tru cresterea o ilo r.
La 1899 con tractul incheiat la 18 6 9 exp irá.
Cu acest p rilej p artea mosiei pe care e r a u ridicate con structii
de cátre stat, p recu m s i pártile pe cári e r a u proiectate alté e d ific ii
si terenul necesar p en tru instructia p ra c tic á a elevilor, in intin-
dere totalá de 2 2 2 ju g á r e cadastrale, s ’ a u schimbat, p rin tr-u n
contract, cu 12 2 8 J u g á r e cadastrele de la domeniul statului din
Cojocna, la 16 O ct. 1899. L a luarea in p o s e s ie s’au estimát c e le
222 jugáre ale S ta tu su lu i romano-catolic cu 280000 c o ro a n e -
Deoare-ce Institutul agricol de p e atunci, avea n e a p á ra tá
nevoie de toate teren u rile arendate páná la 1899, pentru r e s t ü l
terenului ne-cum párat, de 592,57 ju g á r e , s ’ a reinoit con tractu l
incá pe 30 ani.
Aceste douá fapte, au maré in sem n átate in istoricul a c e ste i
institutii, deoare-ce prin ele s’a pus o b a z á solidá, atat din p u n c t
de vedere agricol cát §i din punct de v e d e re didactic, p e n tru
invátámántul su p e rio r agricol si p ro p á sire a agriculturei.
ín 1904 s ’a in ceput construirea in stil maré a Ferm ei, p e

La descrierea F e rm e i Academiei m i-au fo s t de maré folos lu c r á ­

rile de diploma a le D - lo r :
Ing. Agr. E. C o lib a b a : „Monográfia F e r m e i Academiei'1.
„ „ M. T ó t h : „Expunere criticá a s u p r a asolamentelor s ta b ilite -
la F e r m a Academiei de a g r ic u lt. Cluj".
„ „ I. S a r b u „Productia la p te lu i l a F e rm a Academiei A g r i ­
cole In ultim ii ani in le g á tu rá c u hrana".
 — 97 -

Fig. No. 41. — Vedere generalá a váei Somesului cu Ferma §i teritoriile A cadem iei.

7
Vue générale de la vallée de Somes avec la ferme et les terres de TAcadémie a g ric o le .
 - 98 —

platóul numit D e a lu l taberei, iar d u p á terminare s’ a m u tat

acolo intreg in v en ta ru l viu §i mórt de p e lo c u l unde este a sta z i
Statiunea de con trolu l semintelor si S ta tiu n e a pentru p la n tele
medicinale.
L a 1907 toam n a, se instaleazá o h a lá pentru p re p a ra re a
furajelor, cu cele m ai moderne masini, intrebuintandu-se ca fb rtá
motrice curentul electric. Tót In acest a n s ’ a introdus lum i.na
electricá si prin c e le la lte edificii, áfára d e locuintele a r g a jilo r .
L a 1908 s ’a construit un pod peste S om e§, pentru a in le sn i
comunicatia cu pám án tu rile de peste r á u . S e mai p ro iecteazá
apói §i construirea u n ei linii „D ecauville", ca re s e s i construe§te
la 19 11.
Venind rá z b o iu l, nu s’au fácut m u lte schimbári, din c a u z á
cá invátámántul a g ric o l s ’a intrerupt, studentii fiind in m a r é
parte inrolati in arm atá.
ín edificiul p rin cip al al Fermei, a fo s t, in tót timpul ra z -
boiului, un spital d e boale contagioase. T ó t in timpul rázb o iu lu i
s ’ a instalat la F e r m á o masiná pentru m aceratu l paelor, p e n tru
a fi intrebuintate, la hrana vitelor. Fu n ctio n area ei s’a in tre ru p t
atunci cánd p re s iu n e a apei la Ferm á a scázut, din cau zá c á
motorul care ap ro v iz io n a órásul cu a p á s ’ a mutat dela F e r m á
intr’un edificiu al A cadem iei, unde este §i ín prezent.
Se poate sp u n e, cá exploatarea m o sie i si-a urmat c u rs u l
ei regulát in tim pul rázboiului paná la preluarea F erm ei d e
cátre administratia romaná.
Odatá cu re fo rm a agrará, s’a e x p r o p ia t si mosia S tatu su lu i
romano-catolic, c a r e éra arendatá de A c a d e m ie , trecánd in p o s e -
sie definitivá.

b) A ctu a la organizare interná a Fermei.

Ferma A c a d e m ie i este situatá in hotarul Clujului, la o
depártarea de g a r á de aproximativ 4 k m . Mosia Ferm ei e s t e
impárjitá in mai m ulte corpuri, cári s u n t la distan^e de 1 —3
km. unul de altul.
I' erma este construitá pe 0 su p rafatá de 7 jugáre c a d a stra le
pe locul zis „ D e a lu l Taberei".
Construcpile sun t a§ezate sim etric, de o parte si a lta a
unui loc viran, in forrná de d rep tun gh i, care se intinde in
mijlocul Ferm ei, d u p á cum se vede in fig . No. 43. Cam la m ij-
locul laturei mici a dreptunghiului, la s u d si in stánga in trá re i
 — 99 -

p rin c ip a íe, este a§ezata lo cu in ta adm inistratorului, E o constructie

d e cSramidá, acoperitá cu tiglá 19 X 1 2 ,1 4 . E com püsa din patru
c a m e r e mari, 0 cam e rá m icá, una bucátárie, ap ói 0 camerá p en ­
tru alimente, pivnitá, e tc .
P e stánga latu rei m ari a dreptunghiului s e insirá cládirile
in m odu l urm átor:
Magazia de cereale. E o constructie de piatra si carámidá,
cu aco p e ris de tablá vopsitácu ro§u,cu dimensiuni de 27,30X 15X 9-

Fig. No. 42. — P o a rta de la in tra re a I n F e rm á .

P o r t é d e l 'e n t r é e p rin c ip a íe á la f e r m e .

P a rd o s e a la interná e d e ciment. M agazia e com pusá dintr’un

p a r t e r §i doua etaje. P o d u rile sunt de sc á n d u ri. ín interior se
a flá un dispozitiv p e n tru ridicat sacii p lin i si coborát sá-
m á n ta jós.
Pentru suprafata m o siei, magazia e d e s tu l de incápátoare.
Remiza de masini. E o constructie cu fundam ent de beton
§i so c lu de cárámidá. P e r e t ii sunt de sc án d u ri de brad, iar aco-
p e risu l de tablá v o p s itá cu ro§u. Are un e ta j cu pod de scan-
d u ri. E ste un a d ev árat m u z eu pentru m asin i si unelte agricole.
Grajdul de porci. E o constructie de cárám idá si funda-
m en t de piatra cu a c o p e ris u l de sindrilá. D im ensiunile sunt:
3 4 X 1 2 X 4 . Are patru i n c á p e r i : una cu 32 b o x e d e scánduri, pentru
fá ta tu l scroafelor, 0 s a l á d e intrare, care se rV e § te la prepararea
7*
/0 o
piijJL° l ° - j ° f f S° f* ?° (V0//Qj2e
Fig. N’o. 43. — Plánul interior de a s e z a r e al Fermei.
P lán i c r i e u r d e l\r s ta Ila tio n et des d é p e n d a n c e s de la ferme.
 — 101 —

n u tre|u rilo r, una p en tru pástrarea lor, si u n a cu despártituri

p e n tru porci grasi, s la b i si scroafele ste rp e . Pardoseala e de
c im e n t, plafonul de s c á n d u ri cu grinzi. G r a jd u l are instalafie de
a p a §i Jumina electricá. L a Nordul grajdului e s te ocolul porci-
l o r , cimentat, si cu u n b a zin pentru scáldat.
Grajdul de váci. E o constructie de c á rá m id á cu fundament de
p ia tra , fig. No. 52. A c o p e ri§ u l e de tiglá s i dimensiunile sunt
41X 12 X 4. Podu leste am e n a ja t pentru p a stra re a furajeior. Interio-

Fíg. No. 44. — V e d e r e din Fermá. M a g a z ia d e cereale,

m agazia p e n t r u m asini si grajdul p o r c ilo r .
V u e d e la fe rm e : la g ra llg e a u x céréa le s, la remise a u x m a c h in e s e t la porcherie.

n íl grajdului e impártit In opt boxe pentru v it e i, iar restül pentru

v á c i p e douá ran d u risp a te la spate. Pardoseala e d e ciment. Eslele
su n t cu tótul de beton cu adápátori autom ate. L a capatul de
v e s t al grajdului este o rem iz á de scánduri.
P e partea d reap tá a dreptunghiului de la intrare, sunt mai
intái .• atelierele si locuintele mae§trilor. E o constructie de cárá-
m id á cu fundament d e p ia trá . Acoperisul e d e tablá de fier vop-
s ita cu ro§u, cu d im en siu n i 4 1 X 1 8 X 5 . 87. A r e douá fatade cu
l 7 incáperi, dintre c á ri 8 servesc la diferite ateliere si anume :
Ateherul de fierá rie, in care lu creaza mecanicul, fierarii
§! ucenicii, atelierul de támplárie si cél apicol, atelierul de
1 '°t&rte si atelierul de impletituri din ráchitá.
ín partea de N ord , e cam era pentru p r e p a r a r e a nutreturilor.
A t á t masinile pentru p r e p a r a r e a furajeior, c at s i cele din ateliere
sün t mánate prin curent e le c tric . Pentru scopul a c e s ta sunt asezate
in tro camerá micá d o u á dinamuri.
 — 102 —

Dupá ateliere, vin e remiza de care, cu dimensiun: : :

43X5-70X3,80.
E 0 constructie p e 12 picioare de cárám idá (0 .6 3 X 0 .6 3 ’ >
cu fundament de p ia trá . Acoperi§ul e d e sindrilá cu plafon d e
scánduri. L a m ijloc sunt stálpi de lemn (0 .21X 0.29 ).
Grajdul de bői. E o constructie d e cárám idá cu fundam ent
de piatrá §i acoperis d e §indrilá ( 4 3 X 1 2 X 4 .5 0 ) . E compus din trei
despártituri prin z id u ri de cárámidá, d o u á mai mici la am b ele
capete, si una mai m aré la mijloc — g r a jd u l boilor propiu z is ,
Prima d esp ártitu rá ( 9 X 12 X 4 5 ) , a r e esli de beton, d is-
puse pe douá p árti ín sensul péretilor §i pardoseala e de e l­
ment. Despártiturá de la mijloc, s a u grajdul propiu z's
(2 8 X 12 X 4 5 0 ), a re tót esli de beton si p ardosealS de cárámidá,
Despártitura din capátul de v e st (6 X 12 X 4 .5 0 ), se r v e s te
pentru pástrarea nutreturilor. Pardoseala e de cárámidá. P o d u i e
aranjat pentru d ep ozitarea furajeior. A r e instalatie de a p á §i
luminá electricá.
Grajdul de cai. E 0 constructie d e cárám idá cu postam en t
de piatrá. A co p erisu l e de tiglá (44 5 X 1 0 . 3 0 X 4 §i 44.5X 12 .6 0 X 4 ) .
Dispozitia eslilor e in sensul peretilor, ia r caii stau sp ate ia
spate. Este com p u s din douá grajduri, d esp ártite de un corid or
la mijloc. ín g ra jd e ste 0 camerá pentru a rg a ti, 0 camerá p e n tru
nutreturi si o c a m e rá pentru curelar. L a n g a coridor se a flá o
remizá pentru trá su ri. L a capátul de e s t al grajdului, se aflá o
incápere micá p en tru armásari.
Peregi g ra jd u lu i sunt cáptusiti cu scánduri pe 0 in a ltim e
de 1.7 m. In g r a jd sunt 4 boxe p en tru manji. P ard oseala e
de cárámidá. P od u l serverte la d ep o z ita rea de furaje. G r a jd u l
e prevázut cu a p á si luminá electricá.
Atát intre gra jd u rile de cai si bői, c a t §i intre g r a jd u r ile d e
porci §i váci, se aflá cáte o. platformá d e gunoi. Ambele su n t
construite din p iatrá si ciment. Pentru strángerea urinei din
grajduri fiecare platform á are cáte un p ú t de uriná.
Pe latura m icá dinspre Nord a dreptunghiului viran , e s te
edilidul principal al Fermei, care s e r v e s t e de cámin p e n tru
studenti, fig. No. 5 1 . Pendinte de a ce st edifíciu este b u c átária
studen{ilor.
De o parte §i de alta a acestui editiciu, sunt lo cu in tele
argatilor §i se rv ito rilo r Fermei, fig. N o. 5 3 . Ambele sunt co n -
stiuctii de cárám id á cu fundament de p ia trá . Acoperisul e d e

*
f
 — 103 -

£ig lá Í44.30 X 9 X 4)- F ie c a r e cladire e c o m p u sá din cate 25 in­

c á p e r i. Nu sunt p re v á z u te cu instalatie de a p á §i lumina electricá.
A farS de co n stru ctiile descrise aci, s u n t cotete pentru
p o rc ii argatilor si o c o a le . .
A ía r á de aceste, m a i amintim stana, f i g . N o. 49, care s e

F ig . No. 45. — V ed ere d in F erm á. Grajdul b o ilo r, s u r a pentru care

s i atelierele.
V ue de la fe rm e . L ’é t a b l e d e s ÖlUÍs, la re m is e e t l e s a t e li e r s .

aflá situata pe p o rtiu n ea d e mosie numita C o r d o s , de care se

v a v o rb i mai departe.
c) Inventarul Fermei.
a) Inventarul mórt, al Fermei este co m p u s din diferite
u n elte si 'ma§ini, cári s e r v e s c sau pentru e x p lo a ta rea Fermei,
sau pantru scopuri d id a c tic e .
Principalele unelte §i masini pe cári le poseda sunt ur-
m á to a re le :
Batozá de trifoi 1 E x tir p a to r
Masina de bátut p o r u m b 3 P r á s ito a r e
Batozá de treerat c e r e a le T á v a lu g ■C am pbelle
Elevátor „ in e la t
Masiná de secerat s i le g a t „ C am bridge
Masini de semánat In ránduri „ n e te d
Motor cu benziná 12 H . P. „ d e lemn
Autoplug „P raga“ „ c u trei corpuri
Greble mecanice 24 G reble s im p le
9 Pluguri cu rotile 6 G reble d e fier
3 Pluguri de scos sfe c le 54 S ape p e n t r u porum b
Pluguri bibrazdare 13 S ape p e n t r u sfecla
Pluguri subsol 20 F urci d e fie r
Grapá americaná cu a rc u ri 10 F u rci d e le m n
11 „ „ d isc u ri 7 C áru te p e n tr u cai
11 „ ín fo rm a de S 9 C are p e n t r u bői
11 „ fle x ib ile 3 T rio a re
Sacrificator pentru fá n e te 4 V á n tu r á to r i
 - 104 -

b) Inventarinl viu, cuprinde in tre g u l stoc de animale, s i

se imparte in an im ale de tractiune si an im ale de rentá. C a
animale de tractiune F erm a foloseste cai s i bői.
Boii. Pentru m unca cámpului se intrebuinteazá bői d e
rasá podolicá. S u n t ín numar de 28. D in ei se formeazá s a p t e
páná la nouá atelaje, socotindu-se cate p a tru bői la un ate:aj
din cauzá cá p ám an turile sunt greu d e lucrat. Dacá soco tim
autoplugul cát patru etaleje, ar fi in sezonul aratului 1 1 —1 3 atelaje.
Animalele de rentá. Bovinele: can d s ’ a infiintat F e r m a ,
erau váci de ra ssá transilváneaná. P e la 1 8 7 1 erau 14 v á c i ú
un taur de rassá podolicá. Cea mai b u n á v a c á a dat in a cél
timp, din Aprilie p á n á in Decembrie, 9 7 0 1. lapte, adicá 0 m ed je
zilnicá de 3.6 litri.
Pentru a ob tin e mai múlt lapte, s ’ a introdus la 18 75 r a s s a
Mürzthal, ván zan du-se o maré parte d in r a s s a transilváneaná.
S ’a vázut insá c á aceastá rassá nu s e poate aclimatiza, si
deaceia nu putea d a cantitatea de lapte, p e care 0 dádea in
|ara de originá. L a 18 79 a f° st mlocuitá din nou cu rassa ar-
deleneascá. L a 1 8 8 1 se introduc in c re sc á to rie 15 váci si un taur
de rassa Pintzgau, ia r in annul 1884 r a s s a ardeleneascá e s t e
complect inlocuitá c u rassa Pintzgau.
Numárul de b o vin e de rassá P in tz g a u éra de 50. A c e a s tá
rassá a fost in tro d u sá pentru a obtine o cantitate mai m aré d e
lapte. Productia m ed ie de lapte la 1883 e s t e de 12 7 4 litri anual, ia r
la 1886 s’a ridicat la 16 44 litri cu 0 m edie ziln icá de 4—5 litri.
Tót in anul 18 8 6 au fost vanduti 1 3 táura§i la crescáto rii
din jur. La 1888 productia medie anu alá aju nge 2044 litri c u o
medie de 5.6 litri.
I otdeauna s ’ a constatat, cá vitei d in anii primi au m u rit
in numár maré d e diarie si pneumonie. O d a tá cu aclim atizarea,
mortalitatea viteilor in sá a scázut §i pentru ínprospátarea s á n g e lu i,
s au adus deseori v á c i si tauri de la lo c u l de originá.
Cu toate sfo rtá rile fácute, se p a r e in sá cá nici a c e a s tá
rassá nu s a putut aclimatiza in conditiuni multumitoare s i in
anul 1911 1 9 1 2 , e a a fost eliminatá, inlocuindu-se cu v á c i
de iassa bruná „In th a l", aduse direct din T irol. Aceasta r a s s á
de ' aci, s a arátat a fi foarte rezistentá la tuberculozá §i v a c ile
aduse sau aclim atizat usor in condi^iunile locale. ín tim p u l
administrajiei rom áne§ti pentru Ín p rosp átarea sangelui s ’ au
introdus tauri din Sighetul Marmatiei, u n d e se gáseste rá sp á n -
 — 105 -

d itá aceastá rassá, d a n d rezultate foarte b ű n e si in anul 19 2 4

a fo s t adus din E lve^ ia tauru l „T e li". P e n tr u m árirea stocului
s ’ a u mai cumpárat v á c i d e la domeniul sta tu lu i din F ag aras
s i d e la diferiti c re sc a to ri din Maramure§.
Astázi, stocul d e anim ale de renta a le Ferm ei este ur-
m á t o r u l:
TABLOU
d e v ite le de rentá cári ap arf:in Fermei A ca d em iei A g r ic o le Cluj 1926.

1
1

V i|ele su -1
Junici dél
T3 4) C
■o <« 4)

T a u r i de

3 ani

! átc a re
a d u lte
sugaci
*ü c D d

T o ta l
T a u ri
R A SSA

1 an
:§ s

V áci
3> •S « « ü
0 3 H .tT'í'S
r* « •—» J> ~

1 Scbvitz-íntal . . 1 1 5 19 3 5 4 2 3 43
2 S chnrthorn . . • . . . • . . 1 - - - — — - - — 1

T o tá l 2 1 5 19 3 5 4 2 3 44

Pentru munca c a m p u lu i Ferma A c a d e m ie i dispune de

s a p te atelaje cu cáte p a tru bői, de ra ssá lo c a lá pxlolica, in
totál 28.

F ig. N o. 46. — T ú r n ia de oi de rasá T u rc a n á a Fermei.

Le tro u p e a u d e m o u t o n s de la ferm e, r a s s e „ J u r c a n a " .

C aii mai toti sun t d e ra ssá Nonius si s e fo lo sese la tracti*

u n e u§oara, iar trei p e r e c h i §i la munca cam pului. ín totál
P e r m a poseda:
 - 106 -

Epe . . . . 16 M an z i . . . . 4
Cai . . . . . 3 A s in i . . . . 3
A rm asari . . 1
Ferma mai a r e s i 0 crescatorie de p o rc i de rassá M a n g a *
lija, care numárá 2 2 de scroafe fá tá to a re , dói vieri si un nu«
már variabil de p u rc e i.
*

Óik. C re sc á to ria de oi a fost in fiin tatá in anul 1871 pe

portiunea de teren d e la Cordos, unde s a aflá instalata stana,
locuintá baciului §i p ivn ita cu incaperile n ecesare pentru fabri-
carea ca§ului fig. N o . 49. L a inceput au fo s t 19 5 de oi si 4 berbeci
de rasa turcaná, a s u p r a cárora, in decursul tim pului, s’au íácut dife­
rite incercári, in s c o p u l de a le mari aptitudinile. S ’au facut de
pildá incrucisári cu ra se le englezesti O x fo rd , Shirdown si L in ­
coln. Pentru a s p o ri productia de laná s i a-i inbunatáti calitatea,
s'au introdus in crescatorie sange M erin os, si anume un
berbec §i douá oi M erin os electoral, si d ó i berbeci si douázeci
de oi Merinos N e g re tti.
In urma a c e s to r incrucisári s’a rid ica t putin talia oii T u r -
cane, ”1 s’a m arit g re u tatea §i s’a obtinut o laná de calitate m a i
finá. Pentru ín p ro sp á ta rea sángelui s ’ a u introdus berbeci din
crescátoria R a m a s k a n din Horodenca G a litia .
Se pare in sá , totu§i, cá rasele s tr e in e introduse n’au d a t
rezultatele astep tate, de oare-ce in 1 8 8 1 s ’ a renuntat c o m p l e c t
la aceste incrusi§ári, s ’au eliminat toate exem plarele cári e r a u
de diferite fractiuni de sánge §i s’a re fá c u t turma de oi n u m a i
cu Turcana in d igen á.
Dupá 4 ani, si anume in anul 18 8 4 , pentru a se stu d ia in
mód comparativ cu Turcanele, din p u n ctu l de privire al fin e te i
lánei, s’au introdus 48 de oi Tigái din ju r u l Brasovului.
ín ultimul tim p, inaintea rásboiului, pentru a se spori p ro -
duc^ia de lapte, s ’ a infuzat sangele r a s e i F rise , atatin r a s a T i-
gae cát §i in r a s a Turcaná. Rezultatul acestei operatii a f o s t
mul^umitor, de o a r e ce productia de la p t e a fost sporitá in m ó d
apreciabil. P ro c e su l n’a putut insá s’ á fie desávar§it din p ric in á
cá in timpul rásb o iu lu i, §i dupá rásb o i, nu s’au mai in tro d u s
berbecii de r a s a F r is e necesari. A s t á z i turma de oi n u m á rá
332 de capete, in afa rá de fátárile din prim ávará, dupá cum s e
vede din tablóul c a r e urmeazá:
 — 107 -
T igae ^ u rc a n á T otál
B erbeci .......................... * 3 13 l^ :
O i f á tá to a r e .................. V 28 17 4 202
M i o a r e .............................. 12 38 5°
N oatine . . . . . . . . 9 40 49.
N oatini . . . ■ 1__________ 14 ' 15
T o tál . . . . 53 279 332

Productia anualá d e lá n á este la oile T u r c a n e 2 K gr. §i la

b e rb e c i 3 K gr. de cap, i a r la oile Tigái 2 K g r . la oae si 2,5
K g r . la un berbec.
Casul de Mánástur. Productia principalá d a ta de crescá-
toria d e oi a A cadem iei, e s t e casul, sp ecialitatea stanei Acade­
miei, cunoscut sub n u m e le d e : „cas de M á n á s tu r". Din laptele
p rod u s de oi se íabricá a n u a l 900—1000 d e K g r . de cas de
Mánástur, aíará de tim p u l seceri§ului, cánd s e fabricá §i cas
com un pentru hrana lu c rá to rilo r

Fig. No. 47. — P r e g á tir e a casului de M á n á s tu r.

La p r e p a r a t i o n d u fromage de M áná§tur«

Principalele operatii, pentru pregátirea casu ^

túr, sunt urmátoarele: laptele de oae mu s proasp> » . ,Q
aproape aceiasi temperaturá ca si in uger, se s rec
sita deasá, zincatá, intr’un ciubár de brad. D upa aceasta dac*
vrem sá dám casului o nuantá de un galben mai 1 .
adaugá §i 2,5 gr. materie colorantá. $e aIJies eJ. • üt a se
tele, se acoperá ciubárul cu 0 pánzá §1 se as
 — 108 —

inchege. Dupá 3 0 d e minute laptele s ’ a i n c h e g a t . Pentru a eU-

mina zerul, in ciu b áru l in care se aflá s e indeasá masa in cn c-
gatá de la suprafatá spre fund cu m a in ile . Pentru s c u r g e r e a
zerului se destupá un orificiu pe care ciu b áru l il are la fu n d .
Cánd nu mai c u rg e zer, prin apasarea c u maná, casul se tae cu
un cutit de lemn cu douá táiusuri in b u c á ti de forma re g u la tá .
Dupá aceasta, a doua operatie c a r e urm eazá esté s a r a iu l
ca§ului. Se soco teste 100 gr. de sare g ráu n to asá la fiecare 5 0
litri de lapte. S a r e a se presará peste bucátile de cas, cári s e
framántá apói bin e cu mainile, pentru c a sarea sá se a m e ste c e
bine §i sá se d iso lv e. Dupá aceasta se stropeste casul cu z e r
cald, care are o tem peraturá de 35—4 0 0 c., socotind la fie c a r e
50 litri de lapte un litru de zer. D u p á ce s ’a adáogat z e r u l
cald, ca§ul se frám an tá incá odatá im p reu n á cu zerul, p e n tru
ca sarea sá se rásp án d eascá in mód u n ifo rm . Dupá aceasta s e
preseazá a doua o a rá cu mainile in c iu b á r si se tae, de a c e a ­
stá datá in bucáti regulate in forrná de p rism e dreptunghiulare,
lungi de 20 de cm . laté de 10 cm. si in a lte de 5 cm., cá ri s e
introduc in tipare d e lemn, cári au a c e le a s i dimensiuni inte-
rioare ca bucátiie d e cas §i pentru ca in ele casul, prin p r e s a r e
sá capete forma reg u latá a tiparului §i o constitutie u n ifo rm á .
Se scot apói b u cátile de ca§, se in v e le s c fiecare in p arte c u
cáte 0 bucatá de panzá, care se aseazá cu grijá ca sá nu fa c á
nici 0 cutá §i s e pun iará§i in aceleasi tipare. Bucátile d e c a s
astfel a§ezate in tipare, se pun sub o p r e s á mecanicá, u n d e s e
preseazá treptat p án á cand se scu rge o anumitá cantitate d e
zer. Presatul d u re a z á 6 —8 őre, dupá c a r e se schimbá c a r p e le
§i se puné casul in velit intr’un nou tip a r, la fundul cáruia s u n t
sculptate lite rile : F . A. (Ferma A c a d e m ie i). In aceste fo r m e
ca§ul se preseazá din nou timp de 8 — 1 0 őre.
Dupá ce fason area si presarea c asu lu i s’a terminat p re-
gátirea lui se contihuá intr’o camerá sp ecialá, care treb u e s á
aibá 0 tem peraturá rácoroasS, constantá si sá fie bine a e r i s i t á .
Aci ca§ul se la s á douá zile, intr’o b a e de sare cu o co n cen -
tratie de 8 io °/0. Bucátile de cas c an d se pun in baia s á r a t á
trebue sá prezinte o suprafatá aproape netedá ceva mai ad án -
cit.i la mijloc. C á n d sá loveste cu d e g e tu l trebue sá d e a un
sunet clar, §i apásánd-o cu degetul tre b u e sá formeze g r o p it e
cári sá se astupe la loc fárá a lása ü rm e . Aceste sem n e n e
dovedesc cá in tr e a g a masá a ca?ului e s t e omegená si cá a fo s t
 — 109 -

b in e prégátitá; D u p á c e au trecut cele d o u a zile cat stau in

s o lu tia sáratá, bucátile d e cas se scot si s e . a se a z á pe o politá
de lem n pentru ca s á s e usuce, fig. No. 48, u n d e stá. douá zile
si d e unde apói sunt p u s e in pivni^á p entru dospire.
D e aci inainte b u cá tile de ca§ intrá in a treia perioadá
si c e a mai lungá a p re g a tire i lor. D o sp irea tine 8— 10 saptá-
m áni. In prima p erio a d á a dospirei bucátile d e cas, din douá in
d o u á zile, sunt spálate in a p á sáratá. Mai tá rziu s e spala in apá sá-
ra tá si se intőre nu m ai la trei zile odatá. S u p u s acestui trata-
m e n t timp de 8— 10 sáptam ani, in pivnita d e fermentatie, casul

pr-T

F ig . No. 48. — B ucáti d e ca s de Mánáátur pe r a ftu l de fermentare.

M orceaux d e s f r o m a g -e s d e M á n á ftü r p e n d e n t l a f e r m e n ta t io n .

obtinut are 0 con sisten tá omogená, este sp o n g io s §i are un

g u s t foarte plácut si p ica n t. Coaja, care s e íorm eazá la supra-
ía tá, are 0 grosime d e 2 — 3 mm. si 0 cu lo are asemánátoare cu
cu lo a re a miezului de n u ci proaspete. Din 100 litri de lapte de
° a e rezu ltá :
 - 110 —

II Kgr. ca^ d e Maná§tur a 8o lei 88o

86 „ ze r ..................... „ 2 ff 192
3 , p ierd eri . . . .
T o tá l: , 1072
ch eltu eli de fabricatie . . _M____ IO?

lei 965
Se valorificá deci un Kgr. lapte de o a e cu pretul de 9,65 lei.

Porcii. C rescá to ria de porci a fo st infiintatá in anul 18 65

cu meterial de ra s á Mangalita, adus de la contele A lm a sy din
Sarcad. Mai tárziu s ’a introdus un v ie r si douá scroafe d e ía
Salonta. Pe lángá ra sa Mangalita, cre scu ta in stare curata, s ’a
mai fácut §i incrucisári cu rasa de M eklem burg, incepánd d e la
anul 1875. Produsii rezultati din aceste incrucifári au fost u rm á-
riti mai departe c&t-va timp, formándu-se ch ia r 4 familii d eoseb ite.
In anul 1890 s ’ a introdus raza Y o r k , in scopul de a s e
face incruci§ári p entru a spori precocitatea si fecunditatea r a s e i
Mangalita. A ceste incruci§ári insá n’au dús la bűne r e z u lta te
§i dupá cát-va tim p au fost abandonate.
ín anul 1897, crescátoria de porci fiind bántuitá de p e s ta
porciná, a fost adus material nou, de a c e ia s i rasá Mangalita, d e
la Ferma M ező h egyes. Acest material a fo st lolosit mai d ep a rte ,
páná in vrem urile de dupá rázboi, cand Academia si F erm a au
trecut in adm inistrarea románeascá. C u aceastá ocazie, co n sta -
tándu-se cá m aterialul existent este de calitate mediocrá, a fo st
in intregime inlocuit, aducandu-se m aterial nou dela C h is e n e u
jud. Arad, §i care é ra originar tót dela F erm a M ezőhegyes. C u
acest material se continuá crescátoria p a n á astázi. Scroafele se
dau la vier numai la vársta de un an, fa tá de douá őri pe an
fi dau in mijlociu un numár de 6— 7 p u rce i. Pentru inprospátarea
sángelui in toam ná anului 1926 au fo st adusi dói vieri d e la
o crescátorie particulará.
Astázi crescá to ria de porci este com p u sá din 20 s c ro a fe ,
adulte, fátátoare, §i 3 vieri, in atará de tineretul care se o p re ste
pentru inlocuirea scroafelor cári sunt reformate sau cári se
vind.
 — 111 -

Pas&rile. L a F e r m a Academ iei s’a dat ! n totdeauna o deo-

seb itá atentie eresterii p a sa rilo r. Pentru prim a d a tá crescátoria s ’a
infiintat cu rasele de g á in i Langshan, gáina co m u n á §i gáina cu
g á tu l golas. Dintre g a § t e s ’a introdus g a sca com uná si cea de
rasá Emden, ratele P e k in g si curcile albe.
Scopul crescátoriei d e pasári éra ca sá s e introducá rase
b ű n e la gospodarii din ínprejurimi. Pentru a spori productiu-
nea d e pasári s’a ío lo s it si o masina de c lo cit. Din aceasta
crescátorie s’au distribuit in anul 1893 a g ric u lto rilo r 210 gáini,
18 rate, 30 g&ste, 73 c u r c i §i 2454 de ouá p rin vanzare. T ó t
In a c é l an s’au distribuit gratuit la 103 c re s c á to ri din diferite
p árti ale regiunei 148 g á in i Brahma, 69 L a n g s h a n , 15 Plymuth
si 128 rate Peking.
ín diferite rán duri crescátoria a fost atin sa de holerá si
totusi s ’a continuat cu re zu lta te foarte bűne p a n á in timpul raz-
b o iu iu i cand a fost desfiin tatá.
D upá rázboi cre s c á to ria s’a reinfiintat din nou si in anul
1924 numára 46 de g a in i §i púi de rasá M in o rca , 3 Orpington
alb, 17 Orpington g a lb e n , 12 Plymuth si rate d e rasa Rouen si
P e k in g . Dupá aceastá d a tá mai tót m aterialul a fost nimicit de
h o le rá , iar cél rarnas é r a de calitate inferioará. Pentru aceste
m o tiv e ín primávara a n u lu i 1927 restül m aterialului existent a
fo st eliminat si s’au in tro d u s din nou rasele : O rpington alb, O r­
p in g to n galben, P lym u th , Rotisland si H o u d a n ; curci bronzate,
rate d e rasa Peking si R o u e n §i gáste E m den.

*
* *
 d) Mo§ia Fermei.

Din punct d e privire geografic, C lu ju l si Ferma A cad em iei

deci, se gásesc situate la 23n.34 longitudine esticá (G reenvich )
si la 4Ö°.45 latitudine nordicá. Terenurile cári sunt in folosin ta
Fermei, dupá n a tu ra lor, au diferite intrebuintári si sunt im p ar-
tite in mai m ulte trupuri §i parcele, fa p t care in g re u ea zá
foarte múlt exp lo atarea lor. Regiunea in care se aflá s itu a tá
Ferma este o re g iu n e accidentatá si in legáturá cu acest fa p t
mo§ia este com pusá din parcele cu a§ ezári, altitudini si exp o zi-
tiuni diferite.
In punctul u nde se aflá situatá cládirea principalá a
Academiei, pe co a sta cu inclinatie n ord icá de pe Dealul C r a iu ­
lui, este o altitudine de 362 de metri, ín timp ce parcela de
teren cultivabil, care formeazá un p la to u cu putiná in clin atie
nordicá pe D ealu l Craiului, are 0 altitu din e de 412 m etri s i
dominá intreg ó rásu l, iar parcela cultivabilá zisá „Sub M onum ent",
care se gáse§te a§ezatá in lunca S o m esu lu i, are 0 ináltime d e
353 metri.
Regiunea e ste cuprinsá intre izoterm ele de 70 si 8'1
§i temperaturile m edii pe anotimpuri s u n t : primávara 8°, 6 c.
\ara 18°, 3 c., toam na 8°, 6 c. si iarna 3 0, 5 c. Prim ávara s e
caracterizeazá in special prin faptul c á incepe de tim puriu,
temperatura ridicándu-se repede, in g h e tu rile insá de p rim á va ra
sunt foarte frecven te in cursul lunei M a rtié. In prima ju m áta te
a lunei lui Mai, s e observá aproape in totdeauna 0 scá d ere a
te mperaturei. V a r a in generál este d u lc e , fará tem peraturi
prea ridicate §i tre c e re a la toamná se fa c e pe nesimtite. T o a m n a ,
mai ad( sea őri, e ste caldá §i secetoasá, din care priciná de
 — 113 -

m u lte őri se intampina g reu tS ji cu insám antarea in conditiuni

b ű n e a gráului de toam n a. Iarna este in g e n e r á l dulce, avánd
insá d e multe őri tem p eratu ri minimé cári se scoboará pána
la — 2 50, sau ehiar — 300.
D e multe őri e ste destu l de frequent s p r e sfársitul lunei
F e b ru a rie inghetul §i d e s g h e tu l, din care p ricin á gráu l de toamna
su ferá pagube insem nate. In prima-vara a n u lu i curent cea mai

Fig. N o. 49 ‘ — Túrnia de oi si s tá n a .
Le tr o u p e a u d e s brebis et la b e rg e rie .

rnare parte din grául d e toam na al Fermei a trebuit sá fie arat

pentru a se semána in lo c porumb de nutret s a u ováz, de oarece,
fiind semanat in cursul lu n e i Septemvrie, d u p á ce a suferit múlt
din pricina secestei din toam n a anului 1926, in timpul lunei i1e-
b ru a rie 1927, a fost a p r o a p e in intregime n im icit prin inghet si
d esg h et.
Lásám s i urm eze a ci temperaturile m ed ii lunare in cursul
a n ilo r 1906— 1920, cu m si mediile lunilor si anilor intr o
P erio ad á de 15 ani.

8
 TEMPERATURA MEDIE
Iunará ?i anualá ín r e g is tr a tá la Academie ín a n ii 1906-1920 fi
m ed iile pe 15 ani.

1
1

O c to m v r ie
F eb ru arie P I
V

A u g u st
A p rilie
Ianuarie

anulJ 0) éV 6 •o
uct <u fi$•

I u lie
(4 ca 0L-.
< 0 V
0S, s in Z Q s I

1906 -4 3 0.6 4.7 10.0 15.5 18.1 19.7 17.6 13.2 8.4 7.6 4.5 .9.63 1
15)07 •6.6 •5.7 3.5 7.5 16.8 18.0 18.0 18.7 13.4 11.7 2.6 0.2 8.17 1
15)08 •3.8 ■0.9 3.6 8.4 16.6 18.9 18,4 17.5 12.6 7.4 -1.7 - 3.2 7 .8 ° I
15)09 -6.8 -7.9 3.7 8.7 14.4 17.2 18.9 194 15.9 9.5 1.8 ' 0.9 7.9 7 1
1910 -1.3 3.3 2.8 9.0 15.2 18.1 18.0 17.7 13.9 7.6 2.6 0.4 8.94 1
1911 -1.7 •5.6 3.6 8.6 14.8 17.0 18.5 18.4 11.3 8.6 4.9 0.7 8.25 I
1912 •7.6 6.3 6.3 6.5 12,7 17.6 18.2 16.6 11.2 6.3 2.3 0.0 7.53 1
1913 -4.7 •4.5 5.6 9.4 13.7 16.6 16.3 15.7 14.3 7.9 3.7 - 1.0 7.74 1
1914 •7.0 •4.1 4.8 9.8 13.8 16.9 18.9 18.0 12.1 7.3 1.5 0.1 7.75 1
1915 0.4 0.4 1.6 8.0 14.3 18.7 19.0 13.0 11.1 8.5 0.3 1.0 7.95 §
1916 -0.3 •1.3 7.3 9.0 13.8 17.2 18.7 16.8 12.7 9.2 5.5 2.2 9.23 I
1917 -0.2 •7.1 2.7 7.5 13.8 18.6 19.0 19.8 14.4 10.2 4.6 - 3.5 8.25 1
1918 •2.5 •2.6 3.1 11.4 13.7 16,1 18.5 18.4 15.3 10.9 1.2 • 0.5 8.58
1919 1.3 •0.4 5.6 9.6 9.5 16.5 17.2 16.4 15.2 8.5 2.8 - 0.2 8.50
1920 -0.7 •6.7 3 9 12.3 15,8 16.0 19.4 17 6 12.6 4.6 •1.7 0.0 7.75

Med.
lun. - 2.55) •3.05 4.27 9.27 14.04 17.29 18.47 17.53 13.47
»o
CM

Ö
O
GM
8.2
cm

815
|
8
I

Din aceste date, se vede ca tem peratura minima, in mij-

lociu pe 15 ani, este atinsá in cursul lunei Februarie, de ■3 °.c>5
iar temperatura m axim á este ín cursul lu n ei Iulie, de i 8 °, 4 7 -
ín ace§ti 15 ani, c e a mai ridicatá tem peratura, a fost de
35°-6 c. in luna Iunie 1918, iar tem peratura cea mai scázutá a
fost de 28° c. la 22 Februarie 1909
Precipita^iunile atmosferice cári cad la suprafata pamántului,
dupá datele inregistrate la Academie, au fost, pentru p erio a d a
de 20 de ani 1881— 1900, de 608 mm., iar dupa datele in r e g is ­
trate intre 1906 §i 1920, 0 mijlocie deci d e 15 ani, au fost d e
667 mm. Lasám sá. urmeze aci un tab lou , cu precipitatiunile
atmosferice lunare si anuale intre 1906 si 1920, cum si m ed iile
lunare pentru p erio a d a de 15 ani.
 1
— 115 -
. ... ........... ................

P R IC IP IT A J IU N IL E A T M O SF E R IC E
lunare, anuále ?i m ij lo c ii pe 15 ani (1 9 0 6 — 1 9 2 0 ).
I

I Februarie

A ugust
.
lanuarie

J
M a r tié

j A p r.l

Sept.
lunie
CŰ

N ov.
ü

Iulie
3 1 e« O 0) <
Z Q
< a 0
r

1906 18.5 16.5 39.3 66.0 154.9 102.7 60.9 104.9 71.9 7.1 48.9 48.6 737.2
1907 15 3 31.6 26.3 35.0 56.1 84.8 73.2 29.2 27.0 4.8 62.5 35.3 470.3
1908 37.0 32.3 4.1 68.3 26.6 76.3 205.8 49.1 52.6 19.5 40.1 10.8 616.2
1909 20.5 16.4 9.2 42.7 112.4 99.4 89.4 93.7 73.4 25.7 27.8 30.1 640.7
1910 13.4 9 2 54 57.9 56.2 98.8 95.9 72.5 47.1 38.0 42.3 29.2 565.9
1911 17.6 15.6 121 72.6 44.7 70.3 67.3 114.8 28.7 25.0 18.3 19.6 506.6
1912 43.3 31.2 42.7 52.0 91.2 46-7 197.7 89.3 165.6 66.6 23.6 25.7 873.6
1913 17.8 1.0 11.6 48.2 55 0 126 0 112.3 73.4 31.3 78.0 42.6 9.4 526.5
1914 21.3 6.8 63.2 34.7 105.1 106.7 60.2 24.6 66.0 32.6 2.7 10.7 526.2
1915 36.8 18.5 66.7 64.0 48.2 89.4 154.1 46.1 41.3 85.1 36.0 22.1 699.6
1916 29.5 23.5 36.8 71.1 95.7 50.1 83.6 18.6 17.3 37.7 24.9 38.2 527.0
1917 47.0 13.8 27.2 56.3 46.2 15.3 92.8 29.9 12.2 39.1 18.8 5.3 403.9
1918 16.2 16 5 23.6 49.1 58.9 31.1 110.3 76.9 10.8 82.8 76.4 33.4 581.0
1919 12 5 17.6 48.5 104.4 77.3 57.0 157.6 47.1 10.0 81.3 36.0 38.3 687.6
1920 438 25.4 46.2 23.4 60.9 152.3 174.8 117.2 34.8 17.2 43.1 25.1 764.2

Med.
Iun. 25.61 18.32 30.86 55.72 72.32 80.1 115.7 65 82 45.22 38.04 35.04 2b.4b 667.0

D in aceste date, o b s e rv á m ca precipitatiunile atmosferice,

cad in tr ’o cantitate m ai m a ré in luna Iulie, ia r cantitatea cea
mai m icá este in cursul lun ei Februarie. R e p a rtiza te pe ano-
timpuri, observám de a se m e n e a cá cea mai m a r é cantitate de
precipitatiuni atmosferice cad e in lunile de v a r á : 261,63 mm.
in al doilea ránd vine to am n a cu 118,30 mm. s i in fine in ul­
timul rán d iarna cu 69,38 mm. Ca 0 consecintá a felului cum sunt
rep artizate precipitatiunile atmosferice pe c e le 4 anotimpuri, in
timpul verei de m ulteori maturatiunea c e re a le lo r si in special
a g rá u lu i de toamna e s te periclitatá sau in o r ic e caz aproape in
fieca re an strángerea r e c o lte lo r fi treeratul lo r ,s e face in con­
ditiuni foarte anevoioase, din priciná cá cei 2 6 1 mm. cári cad
in c u r s u l lunilor de v a r á re v in lunei Iulie, cu 11 5 ,7 1 mm., tim-
Pul cán d se face reco lta tu l, stránsul si tre e ra tu l páioaselor.
Iarna de asemenea se caracterizeazá printr’o cantitate micá de
záp ad á, din care priciná d e multe őri sem ánáturile de toamna
nefiind protejate, suferá d in pricina gerului. A fa r á de aceasta
ingh etul §i desghetul, din pricina oscilatiunilor de temperaturi
s g*
 — 116 —

foarte frecvente in timpul ernei si m ai a le s spre primávai á, ía c

ca semánáturile de toamná sá sufere m ai múlt.
Din punctul d e privire a cantitátii anuale de precip íatiu n i
atmosferice, F erm a Academiei se g á se ste asezatá intr’o r e g iu u e
care se poate c la sa in grupa celor sub-um ede, si aceste can ti-
tá|i sunt foarte indestulátoare pentru a putea obtine r e c o lte
destul de mari. C u toate acestea insá, din pricina felului cu m
sunt repartizate precipitatiunile atm osferice pe lunile anului s i
tinánd seamá pe d e altá parte de faptul cá pámantul mai dir»
toate parcelele este argilos, greu, deci cu o maré putere d e ca-
pilaritate §i cu o higroscopicitate puternicá, se intamplá d e
multe őri sá ap ará epoci secetoase s i plantele sá su fe re in
desvoltarea lor. A c e s t fapt se intamplá d e obiceiu in lunile M a rtié
§i Aprilie, in cári cad relatív cantitáti m ici de apá, si in lu n ile
Septemvrie §i O ctom vrie.

Prin cip alele corpuri ale m o §iei Fermei.

Diferitele p a rce le de terenuri cári alcatuesc mosia F erm ei,.

fiind situate in conditiuni diferite unele d e altele, pentru a n e
face o idee sum ará asupra valorii lo r agricole, va trebui s á
spunem cáte putine cuvinte pentru fie c a re in parte.
a) „Dealul C raiu lu i ", este terenul cu situatia cea m ai rí-
dicatá fa{á de celelalte, avand o altitudine de 412 metri si s e
aflá situat sub forrná de platou pe d e a lu l Craiului, pe a c á ru i
coastá nordicá este a§ezatá Academia cu toate cládirile ei. A c e s t
teren, ca tip m orfologic, este un pámánt d e pádure de c u lo a re
bruná, in unele locuri cu 0 nuantá fo a rte ínchisá, avánd c h ia r
culoarea neagrá caracteristicá cernoziom urilor ordinare, p á n á
la 0 adáncime de 30 si chiar 40 cm. E s t e asezat in pantá d u lc e
spre Nord, avánd in totál 0 suprafatá d e 26 jugáre. Din p u n ct
de vedere al caracterelor morfologice e s te variat, intru-cát tót
aci se gásesc z o n e cári au 0 culoare r o s c a tá inchisá sau g á lb u e .
Este un pám ánt argilos foarte tenace care se lucreazá a n e v o e ,
§i gieu permeabil. Din aceastá priciná tin e in totdeauna a p á si
din cauza expozi^iei nordice este rece si se lucreazá tárziu.
Privitor la compozitia lui mecanicá, lásám s’a u rm eze a ci
datele rezultate din analiza unei serii d e probe ridicate d in
diferite puncte ale terenului.
 117 —

C O M P O Z IJ I A M ECANICA
a p rob elor d e s o l din „Dealul C r a iu lu i.11
|

1 —0,5 mm.
2-1,5 mm.

1 ,2 5 -1 ,2 0
3 —2 m m .
's

0 ,5 -0 ,0 2
1 ,5 -1 ,2 5
. <3 s é
cu ren t

p ro b .

fi £ co E

T o tá l
<« s

mm.

mm.

mm.
M
N r.
N r.

< u A 0
d
1
3 < f 0 -2 5 -■ - 0.40 6.90 2.20 45.20 23.00 22.00 1(M). —
2 6 -5 0 - 0.20 - 1.30 2.00 29.60 22.70 44.20 1 0 0 .-
2
L
49 0 -2 5 - 0.33 0.60 0.P0 7.90 50.55 39.72 1 0 0 .-
2 6 -5 0 - - 0.35 1.05 1.45 11.25 49.50 36.40 100.-
3 51 0 -2 5 - - 0.35 0.65 0.65 3.90 41.55 52.90 1 0 0 .-
2 6 -5 0 - - 0.35 0.50 0.55 4.05 30.95 63.60 100.-
4 53 0 -2 5 - - 0.85 2.00 1.60 9.25 37-70 48.60 100.-^
2 6 -5 0 - - 0.80 1.45 1.25 7.00 35.25 54.25 1 0 0 .-
5 *
54 0 -2 5 -• 0.55 0.90 1.15 6.85 32.75 57.80 1 0 0 .-
I 2 6 -5 0 - - 0.40 0.75 0.85 6.75 42.10 49.15 1 00.-
6 55 0 -2 5 ~ - 0.55 1.25 7.40 39.00
l 1.05 50.75 1 0 0 .-
2 6 -5 0 8.60 - 0 37 0.96 1.23 9.05 45.83 33.95 1 00.-
7 46 Jr.
< 0 -2 5 - - 0.25 0.55 0.60 6.75 32.65 59 20 1 00.-
2 6 -5 0 • 0.20 0.55 0.75 6.25 33.95 58 30 100 -
8 44 / 0 -2 5 0.05
- 0.3 0 0.60 0.65 3.85 37.35 57.20 100.-
2 6 -5 0 _ _ 0.25 0.40 0.45 5.20 49.30 44.40 1 0 0 .-
9 45 ^ 0 -2 5 - 0 .2 5 0.60 0.75 7.40 39.60 51.40 100--
2 6 -5 0 - - 0.30 0.60 0.60 6.30 46.85 45 35 1 0 0 .-
1inU 52 0 -2 5 - - 0.25 0.75 1.05 10.90 42.50 44.55 1 0 0 .-
1 2 6 -5 0 - - 0.30 0.55 1.35 12.95 32.05 52.801 H Ü 0.-

D in aceste date, r e z u lta te din analizele m ecanice, vedem

cá a ta t in sol cát si in s u b s o l procentul cél m a i maré de parti
constitutive ale pám ántului, il formeaza c o rp u rile levigabile.
A ce ste a , in cele mai m u lte din probele a n alizate, reprezintá
peste 50 % , fapt pentru c a r e acest páinant s e claseazá in cate-
goria pámanturilor a rg ilo a s e grele. Subsolul prezin tá aproape
a celeasi caractere. ín m u lte din probele a n a liza te se vede cá
procentul corpurilor le v ig a b ile , cu un diam etru mai mic de cát
0,02 mm., reprezintá p ro c e n te mai mici. ín al d o ilea ránd, dupá
Pártile levigabile, vin e n isip u l fin, cu un d iam etru cuprins intre
°i 5 m m. si 0,05 mm. M a i departe corpurile cu diametre mai
m ari s e gásesc in can titáti cu múlt mai mici. D in pricina aces­
tei compozitii, pámántul din Dealul Craiului s e poate spune ca
este un pámánt cu in s u s iri íizice rele, care n e c e s itá lucrári me­
canice ingrijite si in s p e c ia l aráturi de toamná cát mai energice.
Privitor la com pozitia chimicá a acestui teren , reproducem
mai jó s urmátoarele d a te , dupá ; nalizele fácu te la Statiunea chi-
micá agronomicá a A c a d e m ie i.
 - 118 —

COMPOZITIA C H I M I C A

■
N r. p r o b e i 1

O riz o n tu l
c
a;
u
P Ca O p 2o 5 k 2o N a 20 N co2 E
a
c. m.
u
ú S
z

0.052 0.032 0.247 10 32 3.92

1 0 -2 5 0.526 0.041 2.92|
0.022 0.050 0.019 0.186 | 0.54
26 -5 0
3{ 0.567
0.225 i 0.24 1.47
2 « 0 -2 5
26 -6 0
0.080
0.085
0.104
0.114
0 073
0.070
0.041
0 .04 o 0.138 0.34 133
. |
0.065 0.032 0.246 0.27 1.45
3 48 | 0 -2 5 0.484 0.075
0.44 1.2Í
26 - 50 0.560 0.068 0.050 0.030 0.197
0.038 0.197 0.64 1.43
i 4 9 / 0—25 0 328 0.077 0,134
1.39|
0.412 0.073 0.122 0.030 0,137 0.79
26-50
0.175 0.53 1.22
5 50 1 0—25 0.364 0.042 0.068 0.031
0.028 0.120 0.66 0.9Í
26-50 0.200 0.153 0.054
0.205 i 0.48 0.96
6 51 / 0 -2 5 0.308 0.045 0,152 0.045 0.931
3.220 0.127 0.148 0.045 0.195 0.37
l 26-50

Din aceste date, ar reesi cá pam antu l din dealui G raiului

este un pSmánt d e o calitate buná, c u un continut suh cien t de
azot pentru a d a recolte multumitoare si cá ar cere num ai rés-
tituirea acidului fosloric si potasei, c á ri se gasesc in cantitati
mai mici. T ó t din aceste date se m ai vede cá §i o x id u l de
calciu pare a fi in cantitate suficientá pentru nevoile reco lte lo r.
De íapt insá, d u p á determinarile fácu te p r i v i t o r e l a concentratia
ionilor de h idrogén , acest pámánt are un g ra d pronun^at d e acidi-
tate si adáugarea varului ar fi bine v e n ita .
Din pricina depártarei de Fermá, a ceastá portiune de teren
a fost una dintre cele mai neglijate in totdeauna, si in c u r s de
dói ani de zile a trebuit sá’i se aplice lu cra ri mecanice e n e rg ic e
pentru a-i inbunátáti starea íizicá. A c e s t teren, este im p ártit in
5 parcele egale in care se aplicá urm átoru l asolament: x. orz
cu trifoi, 2. trifoi de coasá, 3. trifoi pentru samántá, 4. g rá u
sau secará, 5. porumb pentru boabe.
A\ánd in v ed ére situatia pe care o are si deci g re u ta tile
foarte mari de a transporta balegarul pentru* a-1 in grása, s ’a
introdus in asolam ent trifoiul, §i sp erám cá dupá cátva a n i de
, e de cultura ingrijitá, aceastá portiune de teren sá fie adusá
la un nivel de productivitate satistácátor.
*
b) „ Cordo$,' trebue§te asezat in al doilea ránd din pun ctul
j 1 altltudinei- A«astá p o rtiu n e de teren, are o supra-
14a totala de circa 201 jugSre, din c á ri numai 62 sunt arátoare.
 1 19 —

Acesta e ste terenul A cad em iei cu suprafata cea m ai neregulata,

peste tó t fiiad inclinat in p a n te spre Nord-Vest. A c e a s tá portiune
de teren, care la Sud se m árgin este cu pádurea H o ia — care
ocupa toata coama dealului H oia — la Nord c u calea íeratá
Cluj— O r a d e a Maré si la E s t cu órásul Cluj, c a rtie ru l gárei si
atelierelor cáii ferate, e s te folositá in cea mai m aré parte ca
pásune §i fanat. Aci este a s e z a tá stana Academ iei, u n d e se tine o
turmá d e circa, 300 oi.
C a formatie aci avem d e a face cu un p a m a n t de pádure,

F ig . N o . 50. — Baciul ?n ech ip a g iu l sáu §i cu to v a rá su l credincios.

L e b e rg e r dans só n e q u ip a g e (!) et avec són ca m ara d fid é le .

foarte variat insá in c a ra c te re le lui moríologice §i in desvoltarea

lui, a tá t din pricina co n fig u ratiei foarte variate, ca t si a expo­
zéiéi diferite si a rocei m u m e, care de multe ő ri apare la supra­
fatá. D in punct de v e d e re al caracterelor de o rd in morfologic,
tipul c é l mai ráspandit p e cári il intálnim, este sóiu l ro§cat de
pSdure. ín una din p a rc e le le cultivabile, care fo rm eazá un bot
de d ea l, ín maré parte cu o expozitie spre v e s t, este un sol de
0 c u lo a re foarte inchisá, apropiindu-se de c u lo a re a neagrá ca-
racteristicá cernoziomurilor, insá foatre putin profu nd §i ames-
tecat d e se őri cu bucáti d e rocá din stratul inferior.
P rivitor la com pozitia mecanicá, reproducem mai jós urmá-
toarele date:
 G O M P O Z IT ÍE MECANICA a p á m a n tu lu i de la „C ordos \

1
1

1 —0,5 m m .
2 —1,5 m m .
<N

3-2 mm,
E f—
1

1,5 -1,25
6 1 .

cimea
A dán-
CO !E ®0

mm.
u IO É
«_ £ “S.S V s
A

76) 0 -2 5 0.20 0.60 0 .55 8.35 36.65 53.65

1 2 6 -5 0 — — 0.20 0.55 0 .8 0 8.00 35.45 55.00
771 0 -2 5 — '— 0.32 0.45 0 .55 2.75 46.60 49.33
t 2 6 -5 0 — — 0,35 0.55 0 .5 0 4 55 46.20 47.8o
78/ 0 -2 5 — —, 0.15 0.35 0 .7 0 5.95 38.65 64.70
1 2 i - 50 4 75 — 0.24 0.62 0 .8 1 6.91 42.60 44.2 0
79) 0 -2 5 — 0.45 0.95 1.15 7.80 51.40 38.2 5
1 2 6 -5 0 — —' 0.75 0.95 0 .9 5 3.85 53.95 39.55

Compozitia acestui teren este fo a r te variatá si in el p utem

despárti mai m ulte tipuri, distinct d e o se b ite pe baza com pozi-
tiei mecanice. ín gen erál insá, cea m ai m aré parte din te re n u l
arabil de la C o rd o s, se poate clasifica In categoria pám ánturilor
argiloase grele, din pricina continutului insemnat in a rg ilá . Ca-
racterul de tenacitate, care ingreuiaza lucrarile mecanice, s e ac-
centuiazá mai m últ si din priciná cá, a v á n d o expozitie N o rd ic á
sau Nord-Vestica, sunt mai umede §i m ai tárzii
Privitor la com pozitia chimicá dám urm atorul tablou d e d a t e :
C O M P O Z IJ IA CHIMICÁ a te r e n u r ilo r de la „Cordo$“ .
- <u
<ü 9
u -c. Ö tfl
3
u SS Ca O P2 o 5 k 2 O N a 2 O N. co2 g
i i ő“ H
0 -2 5 1.212 0.076 0.125 0 .0 2 0 0.276 0.406 0.57
1 76\ 2 6 -5 0 1.220 0.153 0.4 4 8 0.53
0.101 0 .0 1 8 0.2.15
0 -2 5 0.993 0.069 0.204 0 .0 2 4 0.206 0.175 0.62
2 77 2 6 -6 0 1.500 0.043 0.63
0.176 0.021 0.196 0.8 8 0
Q I 0 -2 5 1.861 0.066 0.185 0.0 2 9 0.188 0.296 2.73
26—5( 2.360
3 78 \ 0.061 0.142 0.0 2 6 0.197 0.7 3 4 2.26
0 -2 5 23.184 0.049 0.065 19.041 2.84
4A 79Í 2 6 -60 0.031 0 234
'9l 28.080 0.045 0.054 0 030 0.084 22.172 2 49
0 -2 5
5 80} 2 6 -2 6
1.214
1.452
0.057
0.051
0.186
0.154
0.0 2 8 0.061 0.543
0.4 7 0
1.78
1.15
co 0—
2ö
8l{ 26—50
13.991 0.075 0.206 0.0 6 5
0 .0 2 9 0.206
0 203 10.992 4.06
23.778 0.064 0.164 0 .0 6 2 18.683 0.70
0.113
0 - 2 5 1.660 0.058 0.130 6.10
7 82| 2 6 -6 0 0.0 2 2 0.218 0.32
1.826 0.054 0.110 0 .1 0 4.10
0 .0 2 0 0.186
0 —25 0.907 0.052 5.28
8 0.229 0 087 0.202 0.268
i83l 2 6 -6 0 3 234 0.022 2.44
0.168 0 .0 7 6 0.161 0.5 8 4
0 -2 5 0.660 0.069 4.81
9 84! 2 6 -5 0 0.182 0.031 0.192 2.230
0.591 0.046 0.112 0.7 6 0 4.18
0 .0 2 8 0.172
0 - 2 5 11.16 0.101
.0 0.266 0.021 0.105 8.729 6.56
8ó| 2 6 -5 0 13.36 0.074 0.116 0.0 2 0 0,156 10.508 2.79
0 - 2 5 j0.780 0.049
11 86 J 26 -5 0 0.190 0.0 3 6 0.209 0.98 4.74
0.804 0.053 0.100 1.52 4.38
0.0 2 8 0,138
 — 121 —

D in aceste cifre se v e d e cá §i com pozitia chimicá a lo r

este d e asemenea foarte variatá. In generál a c e s te terenuri au
p utere de productie m ai sla b a , atat din p ricin a compozitiei lor
chim ice, cat mai ales din p ricin a insusirilor fiz ic e relé §i a con-
fig u rap ei §i expozitiei lo r nefavorabile. P entru mentinerea unei
productivitáti m ulfum itoare si constante, p a r c e le le cultivabile
sunt ingrásate la 4 ani d e zile odatá, cu b á le g a r de oi, care se-
aplicá porumbului §i su p rafo sfat care se aplicá p arcelei cultivata
cu g r á u de toamna.

Fig. No. 51. — C á m in u l de la Fermá al studentilor.

La m aison des étudiants k la ferme.

T ó t pentru a s p o ri puterea nutritivá a pámantului, in ve-

derea culturii gráului s a u secárei de toamná, in asolamentul de-
la C ord o§, este íntrodusá m azárea pentru b o a b e , ca plantá pre*
rnergátoare, a cáréi c u ltu rá mai are si a v a n ta ju l cá tulpinele
dupá treerat rámán p e lo c §i constituesc un n u tret foarte bún
pentru oi in timpul ern ei.
Rotatia pe care o u rm áresc in culturá p la n tele cultivate in
asolam entul de 4 ani p e diferitele parcele, e s te urmátoarea: 1.
ttiazSre pentru boabe, 2. grau sau secará, 3. porumb pentru
b oab e, 4. ovaz.
 — 122 —

Parte din a ce s t teren, este plantat c u pomi fructiferi cári au

intervale mari in tre ei §i terenul mai e s t e folosit in aceias t i. ap
§i ca pásune sau fanat.
ín porjiunile cári sunt in fie care an oprite pentru coasa*
c a fanat, se g á s e s c m ai ráspándite u rm atoarele plante:
Festuca sulcata, Medicago falcata, Coronilla varia, A ch iU ca
collina, Anthoxanthum odóratum, Festuca pseudovma, Danikon iá
calycina, Stellaria graminea, E ry n g iu m campestre, Potev.t d ia
argentea, Alectorolophus major, Sanguisorba muricata, A ch t'Jea
millejolium, T h y m u s collinus, Plantago média, Trifolium a l­
pesire, Cerastium caespitosum, Cam panula patula, Stachis o f ­
ficinalis, Arrhenatherum elatius, T r ifo liu m pratense, R am tncu-
lus polyanthemos, L uzu la campcstris, Tragopogon orientaiis,
Veronica serpyllifolia, Potentilla colima, B r iz a média, K o e le n a
pyramidata, L o liu m per enne, Polygonum convolvulus, T r ifo liu m
procumbens, P h lo m is tuberosa, E ry n g iu m planum etc.
*
c) „Dealul Taberei", este al tre ile a in ordinea altitudinei.
S e gáseste asezat in valea Somesului, form ánd terasa cea m ai
ridicata. Pe a cea stá portiune este a s e z a tá §i Ferma cu toate clá-
dirile ei. T eren u l cultivabil care poartá a ce s t nume, are o sup ra-
fa{á numai de 14 ju g á r e si se gáseste situ at in partea d e rá-
sárit a Fermei, Intre §oseaua Cluj— G ilá u §i albia Som esu lu i.
Este un teren d e asem enea cu 0 configuratie neregulatá, a v á n d
pante expuse sp re E st §i spre Nord si num ai 0 portiune m icá,
de circa 4 iugáre, care este ocupatá d e campul de exp erien |á
fitotechnic, are o suprafata mai regulatá. Din punct de v e d e r e
al originei, este un pámánt de aluviune vech e, in care d ep o zi-
tele aluvionare, pietri§ul, pe pante'e r e p e z i spálate de ape, a p a r e
la suprafatá d e sg o lite de sóiul vegetál.
Ca formatie e s te un p am in t de p á d u re de culoare b ru n
ro§cat de nuante diferite.

Privitor la co m p ozitia mecanica a lu i, redám mai jó s u r-

mátorul tablou d e d a te :
 — 123 —

C O M P O Z I J I A MECANICA
a p á m á n tu lu i din „Dealul T a b e r e i" .

T o tá l
I

0 25 5.03 0.48 3.70 1.33 38.55 34 76 99.99

2 6 -5 0 — 0( .3 0 1
130 0
0.70 36.70 29 00) e 32.00 100
0 -2 5 0.3 5 0.91 0.841 4.72 4 0 .5 8 48.633 99.98
3.95
2 6 -5 0 29.50 0 .5 4 ’ 1.19 0.97 4.26 26.51 37.37 99.98
0 — 25 3,73 0.85 1.56 7.05 43 .6 5 42.86 100
2 6 - 50 3.62 0< .4 0 ' 11.09 0.82 3.76 45.771 444.52 99.98
99.98
0 -2 5 6.14 0.2 5 0.80) 0.533 5.16 3 9 .1 4 47.96
4
26 50 5.89 0.44 0
0.42 2.21 38.16 J 59.63 99.99
0.40 0.60 0.55 21.43 17.9 5 |45.46 99.98
0 -2 5 13.59
2 6 —50 — C
0.55 0.75 3.65 43.35)| 651.50, 100
0 -2 5 5.75 0.92 ,0.633 4.48 4 5 .6 4[ ^41.97r 100
' 0.46 C
0.56 4.61 41.77 45.70 99.97
2 6 -5 0 6.60
0.04 1.88 2.00 2.02 3 52 36.3 8 32.39 99.99
0 -2 5 21,76 100
2 6 50 • t0.15 1.80 )
46.10|f í51.63
0 25 12.66
—
0.04 0 .9 2 1.84\ 1.00 5.76 40.8 3 ;36.95 100
2 6 -5 0 79.21 3.241 1 5.16| 6.i«r 3.55 100
1.03 1.16 4.84 44.67 41.34 99.98
0 -2 5 6.52 0.42
2 6 -5 0 4.86 0( .3 5 11.19 5.75 47.52 l 338.93 99.98
99.98
0.3 4k 0.79) 0.69 4.52 45 .5 25 446 54t
10 0 -2 5
2 6 -5 0
1.58
416 0 .4 2 0.761 0.6r
(] 3.88 37.37 52.72 99.98
1.10 0.722 5.13 36 .0 2 52.53 100
11 0 -2 5
26 —50
3.95
0.88
0.02 0.5 3
0( .2 4 | 0.54
( 0.45 3.32 36.62 l 557.9! 99.98
0 -2 5 47.86 0.3 0> 0.62l 0.29 2.63 5 2 28.765 99.98
12 47 601 99.98
2 6 -5 0 6.48 0 .4 7 1.02 1 4.35 39.03
0.79 0.84 4.71 46.81 99.98
13 0 -2 5 JÍ.40 0.31 100
2 6 -5 0 4.69 0( .2 4 ' 0.62
( 0.64 3.81 35.983 554.02
t 01l 99.98
0 -2 5 4.92 0 .3 35 0.80) 0.71L 3.99 3 8 .2 2t ( 51
14 99.98
2 6 50 1.19 0, 0 .4 4 0.54 C
0.64 2.82 ‘ 31.42
52.78
62.79
100
0 25 0.60 0.64 0.73 3.44 41 .3 5 *
15
0, 0.49
C 0.35 2.91 40 80) l
53.39 99 98
2 6 -5 0 1.30
2.083 1.09) 4 57 43.61 46.75
4 > 100
16 0 -2 5 0.55 0.01 0 .3 4
( 0.35 t0.38 325 50.10
i 45.751 100
2 6 -5 0
0 -2 5
_
0 .2 5 0,60 10.70 3.25 5 0 .7 5 44 45 100
17
2 6 -5 0
_
_ 0 .3 0 0.45
( 2.35 40.55| 55 90 100
5.97 36.5 1 43.17'
1 99.98
18 0 -2 5 11.58 0.48 1.26 1.01
(
0.46 2.54 17.9! 15.49 99.98
25 50 ( } 0 71
0 25
62.54
0.86 1.35 1.133 4.64 29 20 31.55 100
19 31.28 31.55 > 34.32
S 99.98
(0.80 0.23 3.78
26 - 50 27.93 0 .3 7
0.60) 10.55 2.42 52 .5 0) -43.53
1 3 100
20 0 -2 5
2 6 -5 0 —
0.37
0 .3 0 0.35 0.55 2.35 51.75 44 70 100

D in cifrele tabloului de mai sus, v e d e m cá unele dintre

p rob ele analizate contin un procent co vá rsito r de pietre, care
in s u b s o l ajunge sá s e rid ice páná la 79,2i°/o- Acestea sunt
tocm ai probele ridicate din zóna denudatá de p e coasta dealului.
T ó t In aceste date, gásim insá cazuri cánd co rp u rile constitutive
cu un diametru de 2 m m . §i mai mari, sun t in cantitáti foarte
mici sau lipsesc ap roap e com plect si in sch im b corpurile levi-
g ab ile, cu un diametru m ai maré decat 0,02 m m ., reprezintá pro-
cente de peste 50% . In g e n e rá l insá cu tót p rocen tul de pietre
Pe c a r e il contine si a c e s t pámánt este un p á m á n t argilos greu,
care necesitá lucrári m e ca n ice stáruitoare si m ai ales aráturi
adanci toamna.
 - 124 —

Privitor la compozitia chimicá d S m u r m a to a r e le d a t e :

COMPOZIJIE C H IM IC Á
a pám ántului din „ D e a lu l T a b e r e i“ .

1
I Nr. curent 1
1Nr. probei 1

Humumus |
Orizontul
c. m.

C aO p 20 5 k 2o N a2 O N c o 2

( 0 -2 5 0.639
3.183 3.284 0.020 0.157 0.48 2.47
1 2< 0.301 0.073 0.050 0,132 0.29 1.83
26-50 0.208
0 A) 0 -2 5 0.188 0.045 0.201 0.039 0.139 0.1S 2.87
c 0.041 0 097 0.17 1.93
26-50 0.198 0.101 0.037
Q - 1 0 -2 5 0.149 0.117 0.284 0.025 0.149 0.15 2,94
O 0 » 26-50 0.13 1.38
0.138 0.110 0.234 0.023 0.095
2.76
± J 0 -2 5 0.180
eA 0.131 0.276 0.021 0 210 0.12
0.97 1.95
26-50 0.177 0.102 0.254 0.020 0,083
r; 7/ 0 -2 5 0.272 0.162 0.202 0.027 0.191 0.85 2.24
0 1.85
26-50 0.251 0.113 0.186 0.021 0.040 0.32
aD o< 0 -2 5 0,216 0.096 0.060 0.070 0.143 0.11 2.18
26-50 0.231 0.096 0.049 0.053 0.108 0.15 1.14
7< qi 0 -2 5 0.234 0.158 0.201 0.026 0.155 0.13 1.05
26-50 0.257 0.123 0.182 0.018 0.053 0.18 1.77
Q 10/ 0 -2 5 0.250 0.175 0.276 0.021 0.191 0.14 0.98
O » 26 50 1.12
0.213 0.110 0.266 0.015 0.060 0.16
9 1oJ 0 -2 5 0.899 0.144 0.276 0.021 0.161 0.14 1.43
1 26-50 0.812 0.148 0.260 0.097 0.11 1.15
0.018
10 13< 0 -2 5 0.655 0.173 0.289 0.044 0,187 0.17 1.65
26-50 0.840 0.071 0.156 0.040 0.143 0.14 1,22
11 I 4J 0 -2 5 0.700 0.124 0.286 0.040 0.196 0,17 1.15
26-50 0.616 0.120 0.214 0.038 0.103 0.13 1 26
12 I 5J 0 -2 5 0.214 0.110 0.234 0.037 0.209 0,17 1.43
\ 26-50 2.780 0.198 0.205 0.031 0.164 0.14 1.21
13 16. 0—25 0.136 0.207 0.334 0.072 0:250 0.15 2.11
I 26-50 0.828 0.194 0.305 0.068 0.224 0.12 1.56
14 17. 0 -2 5 0.392 0.132 0.236 0.033 0.194 0.16 1.47 '
1126-50 2.930 0.198 0.196 0.031 0.155 0.19 1.20
15 18. 0 -2 5 1.031 0.132 0.282 0.040 0.221 0.18 1.93
26—5C 1.142 0.132 0.261 0 051 0.192 0.19 1.52
IC, 19 1 0—2c 0.936 0.039 0.270 0.061 0.180 0 29 2.54
1.028 0.032 0.222 0.058 0.175 0.47 2.23
1 < 20 1 0—2f 0.758 0.036 0.278 0.068 0.220 0.34 3 .29
v 26 —5C 0.877 0.07C 0.216 0.052 0 092 0.52 2.85
1K 21 1 0 -2 ; 0.913 0.044 0.141 0.045 0.261 0.13 2 .42
( 26—5( 1 0.984 0.03r 0.104 0.040 0.152 0.28 2.16
H) 31 1 0- 2. 0.332 0.145 0.143 0.045 0.240 0 27 2.41
\ 26—5( 0.424 0.124 0.132 0.040 0.38 2.29
0.165

Din eitrele tabloului de mai sus, vedem cá terenul din

dealul Taberei, contine cantitáti ap reciab ile de azot, p otasiu ,
humus, oxid de calciu, incat poate sá fie clasificat in c a te g o ria
pánianturilor b o g ate, §i cári pentru a d a produc|ii m ultum itoare,
are nevoe sá-i fie restituit acidul fo sforic.
Aceastá tab lá, este cultivatá intr’un asolament de 4 ani in
 — 125 -

-cári p lantele cultivate fo rm e a za urmatoarea r o ta tie : i. porumb

pentru hüt'rét, 2. grau s a u secará de toamna, 3. sfeclá de nutret
5Í 4. orz. ín fiecare an, p a rcela care va fi c u ltiv a tá cu porumb
de nu tret, este ingrasata c u bSlegar, incat fie c a r e parcela pri-
m este gunoi odatá la 4 ani.
*
d) „Sub Monument" , e s te o portiune de te r e n situatá in partea
•de V e s t a Fermei si din p u n ctu l de privire al altitudinei este com-
pusa din douá párti p rin cip a le si anume, 0 p arte c a r e formeazá te-
rasa cea mai de jós din va le a Somesului si alta, care face
parte din ínsási lunca Som esuluii si care d e s e o ri este supusá
inundatiilor. Peste tót, a c e s t teren ca originá e s te un teren de

Fig. N o . 52. — Grajdul vacilor.

L ’é t a b l e d es vaches.

aluviune. Partea mai rid ica tá , din terasa care n u este supusá in-
undatiei, are un caracter m orfologic formát, p u ta n d fi clasificatá
in g r u p a pámanturilor c á ri fac tranzitia in tre pámanturile de
p ádure si cernoziomurile ciocolate, avánd un p ro ce n t apreciabil
de hum us. Parcelele cári fac parte din lunca propriu zisá a
Som esu lu i, si cári sunt s p u s e inundatiei, sun t terenuri de alu­
viune recentá, fára a a v e a un tip morfologic form át, din priciná
cá d e cate őri se re v a rsá ap ele Somesului a d u c cu ele si depun
cantitáti apreciabile de re stu ri organice si m a i ales de nisip.
A c e s te revársári daca nu au loc in fiecare an, se intamplá to-
tusi la 3 — 4 ani odatá. D in aceastá priciná a c e s te parcele au o
c u lo a re mai deschisá apropiindu-se de nuanta cenusie.
Privitor la co m p o zitia mecanicá dám datele cári ur-
*neaza :
1 COMPOZITIA M E C A N IC Á a probelor de s o l d in parcela „Sub M o m tm e n t“ .

—1 m m ,

1- 0,5 mm.
Nr. probei á 6
Nr. cu ren t

0 ,5 - 0 ,0 2
é

1 ,5 - 1 ,2 5
6 C
<3
a e 1a ©^ T tál

mm.
mm.
co Cl ©

11,25
1 1
A. co __ A i .

1
1 56 j 0 —251 0.20 0.25 0.37 2.25 47.60 49.33 1 0 0 .-
2 6 -5 0 _ __ 0.25 0,30 0.50 6.35 52.90 39.70 : m -

2 57 1 0 - 2 5 __ 0.20 0,40 0.77 3.65 40.90 54.08 1 0 0 .-

2 6 -5 0 _ — 0.30 0.55 0.75 8 .8 0 50.00 39.60 50 0 . -
3 58 I 0 - 2 5 _ 0.5 0.35 0.55 0.90 5 .20 41.80 51,15 Í0 0 . -
{ 2 6 -5 0 — — 0.25 0.45 0.70 8 .3 0 40.25 50.05 1 0 0 .—
4 59 I 0 - 2 5 _ _ 0.20 0,35 0.70 6.55 39.70 52.50 1 0 0 .-
— — 0.30 0,35 0.65 5 .0 0 42.70 51.00 1 0 0 .-
{ 2 6 -5 0
5 60 1 0 - 2 5 _ _ 1.30 2.65 2.05 17.25 41.60 29.15 1 0 0 .-
2 6 -5 0 — — 0 80 1.75 1.90 10.15 51.05 34.35 1 0 0 .—
6 61 0 - 2 5 _ 0.50 1.05 1.15 8.40 41.50 47.40 1 0 0 .—
2 6 -5 0 — '— 0.55 1.20 1.35 9 45 39.15 48.30 5 .0 0 .-
7 64 1 0 - 2 5 _ _ 0.45 1.05 1.10 7.15 46.60 43.65 10 0 .—
2 6 -5 0 — — 0.35 0.75 0.95 7.10 51.40 39.45 1 0 0 .-
8 65 l 0 -2 5 _. _ 0.25 0.30 0.25 1.85 47.15 50.20 1 0 0 .-
2 6 -5 0 — — 0.05 0,15 0.15 1.70 51.95 46.00 100 —
9 0 -2 5 _ _ 0.45 0,75 0.80 5.40 49.40 43.20 1 0 0 .-
66 < 0.35 0.80 0.75 5.30 48.55 44.21 10 0 .—
2 6 -5 0 — —

Din aceste cifre, vedem'cá m ai toate probele a n a liza te,

au in sol un p ro cen t de corpuri le v ig a b ile de peste 5 0 % .
Acestea sunt p ro b e le de teren luate de pe terasa care e s te
feritá de inundajii. T ó t in acest tablou d e date, vedem in sá ca
próba No. 5 in s o l are un procent d e corpuri levigabile n u m ai
de 29,15, iar corp u rile cu un diametru cuprins intre 0,5 si 0,02
mm. este de 4 7 ,6 0 % . Aceasta este o p róba luatá din p a rtea
expusá inundatiei, si din pricina continutului ei de a rg ilá si
nisip, trebue clasificatá in categoria lu tu rilo r nisipoase.
Privitor la compozitia chimicá d a m datele cári u rm e a z a :
COMPOZITIA C H IM IC Á a probelor de s o l d in parcela „Sub M o n u m e n t “ .
- u
W C .
Nr.
"* -5 probei CaO P 2 o 5 k 2o Na2 O N c o 2 H um us
i. 0

9: 67j 4.896 0.134 0.066 0.034 0.267 0.39 4.74

4.352 0.155 0.062 0.031 0.184 0.62 3.39
10 58 í i 4.445 0.095 0.220 0.050 0.229 0.79 3.88
i 3 652 0.128 C.182 0.042 0.144 0.32 3.16
11 60 í 4.296 0.133 0.148 0.044 0.134 1.60 2.77
\ 6.076 0.142 0.140 0.040 0.126 1.87 2.23
12 61/ 3.092 0.162 0.151 0.051 0.219 1.04 3.53
1 3.300 0.093 0.148 0.039 0.208 0.17 3.03
13 64/ 5.252 0.165 0,137 0.016 0.230 1.15 3.73
l 7.668 0.144 0.148 0.020 0.133 1.91 2.15
14 66 \ 3.564 0.126 0,217 0.026 0.218 0.82 3.44
l 3.496 0.088 0.182 0.022 0.158 1.86 2.07
 — 127 —

D in acsste cifre, s e o b servá cá pam antul din tabla „Sub

M on u m en t", este unul d in tre cele mai p ro d u ctive ale Academiei.
P a rc e le ie de pe terasá, s u n t mai rezistente la lu cru l cu instru-
m entele, din care priciná necesitá lucrári m e ca n ice mai atente
si ín special aráturi a d a n c i din toamna. P a r c e le ie din lunca, din
p ricin a continutului lo r in nisip se lucreazá m a i u§or.
T ó t acest teren s e lu cre a za intr’un a so la m en t de 6 ani, in
care plantele cultivate fo rm e a zá urmátoarea r o ta tie :
i . porumb de nu tret, 2. grau sau secará, 3. porumb pentru

Fig. N o. 5 3 . — Locuintele argatilor F e m e i.

L e s l o g e m e n t s d e s s e rv ite u rs de la f e r m e .

boabe, 4. ovas, 5. s íe c lá d e nutret si 6. orz. ín fiecare an par-

ceIa care se cultivá cu sfeclá, este in g rá sa tá cu balegár. ín
a fa ra de aceste plante cultivate, tót in acest tru p al mosiei, se
cu ltivá si lucerna in a fa r á de asolament p e o suprafatá de 10
Jug á r e .
*
l) „§apca Verde, e s te o parcelS de p á m á n t situatá tót ín
v a le a Some§ului, fácan d p arte din prima te ra sá , care se ridicá
easu p ra albiei lui. A c e a s tá portiune de te re n , s ’a incorporat
m osiei Academiei prin re fo rm a agrará, din m osia invecinatá a
proprietarului Mikes K e le m e n t, care a fost in parte expropiat.
e g áse ste asezata in s ta n g a soselei C lu j— G ilá u , in imediata
a PrüPÍere a trupului zis „ S u b Monument" si a fanatului „Sodorát",
 - 128 —

si in urma tratativelor ín curs, trebue s á fie sporitá p an á la

complectarea su p ra fetei de ioo ju g á re . E s te un teren cu su p ra-
fatá regulatá sub fo rm á d é ses, ca fo rm a tie putánd fi cíasat tó t
in grupa pám anturilor de pádure. D in punct de vedere al ca-
racterelor m o rfologice este variat, c a p á tu l dinspre Sud aván d p e
alocurea infátisarea tipica a pámantuluí rosu de pádure, ia r ca­
pátul dinspre N o rd , care raspunde in s o s e a , avand o culoare ce-
nusie inchisá p án á la negru, incat se a p ro p ie de infáti§area cer-
noziomurilor cio co late.
Este un p ám an t de aluviune v e c h e destul de profund.
Privitor la compozitia mecanicá a acestui pámant, dám
urmátoarele date:

COM POZIJ1A M E C A N IC A
a p r o b e lo r de sol dela „ § a p c a V erd e“.
|| Nr. cu ren t!

s U 6 s B
£>
O a S E wí S
ri E
C
O3 S
u s e 5
IC
I • I 10 ©" . 03 T o tá l
>4 7 1 XO
(N o* 1§ 0
A co 30 1 “Ifi
rH © A

69 í 0 -2 5 _ _ 0.25 0.45 0.40 2 .60 46.75 49,65 1 0 0 .-

\ 2 6 -5 0 — — 0.15 0.30 0.30 1 .5 0 36,80 60.95 1 0 0 .—
70 1 0 -2 5 — — 0.15 0 20 0 45 2.65 42.90 53.65 1 0 0 .-
l
2 6 -5 0 — — 0.10 0.25 0.35 1 .45 41.90 55.95 100 -
i 71 /1 0 -2 6 — — 0.20 0.35 0.40 3 .3 0 36,65 59.10 1 0 0 .-
\ 2 6 -5 0 — — 0.25 0.60 0.65 6.9 5 45.05 46.50 100-
72 | 0 -2 5 — — 0.25 0.35 0.40 2.0 0 42.30 54.70 100.—
l 2 6 -5 0 — — 0.15 0.25 0.35 2 .65 43.80 52.80 1 0 0 .-
73 | 0 -2 5 — - 0.25 0.35 0.40 2.00 45.10 51.90 1 0 0 .-
26 —50 — — 0.15 0.30 0.35 1.7 0 45.35 59.15 1 0 0 .-
74 f 0 -2 5 - — 0.20 0.45 0.60' 4.9 0 39.40 100. -
< 54.45
26 - 50 — — 0.15 0.30 1 0 0 .-
L 0 -2 5 0.17 0.40
0 35
0.55
4 .6 5
5.00
30.95
39.05
63.60
54.83 1 0 0 .-
l 2 6 -5 0 - —

Din aceste cifre se vede, cá din 7 probe analizate, 6 au

avut un procent d e corpuri levigabile c u un diametru m ai m ic
de 0,02 mm., care a trecut pesté50°/,,, §i nu m ai próba No. 69 a a v u t
in sol 0 cantitate d e 49,65% corpuri leviga b ile. P eb aza a c e s t o r
date privitoare atát la sol cát si la su b so l, se poate ved ea c á si
acest pámánt treb u e clasat in grupa pám ánturilor argiloase. D e
lapt pamantul din aceastá priciná se lu c re a zá anevoe si trebu-
e§te ingrijit de aproape pentru a-i inbun atáti insusirile tizice.
Privitor la com pozitia chimicá, d á m datele cári u r m e a z á -
 — 129 —

C O M P O Z IT IA CHIMICÁ
a probelor d e s o l din parcela „$apca V e r d e “.
1

] <U
de
ordine

H um us
- a. CaO P2 o k 3o Na2 O N c o 2
N-rul

Á ...
|. ■
15 69 1.796 0.167 0.220 0.054 0 .2 0 3 1.40 2.73
2.784 0,1 8 7 0.184 0.048 0.1 6 6 0.48 2.98
16 70 0.744 0.098 0.138 0.025 0 .1 5 4 0.32 2.14
0.656 0 .0 8 5 0.126 0.020 0.116 0.46 2.14
17 71 4.419 0.091 0.144 0.035 0 .2 3 5 0.17 4.86
2 390 0 .0 7 5 0.136 0.030 0.227 0.64 2,92
18 72 4.612 0.236 0,214 0.049 0 .1 9 3 0,94 2.65
1 4.628 0 .2 7 0 0.206 0.050 0.1 9 9 2.90 1.36

D in aceste date s e ved e ca terenul contine cantitá^i

suficiente din principalele substante nutritive p en tru plante. De
fapt, comparativ cu c e le la lte parcele de teren ale mosiei, tere­
nul d e la „Sapca v e r d e e s t e cél mai fertil §i a re nevoe in pri­
mul ránd de lucrári m eca n ice energice p e n tru ai inbunátáti
in su siriie de ordin fizic.
*
f j „Lunca-Mareu, e s te asezata in lunca S o m esu lu i, din care
priciná poartá si acest nu m e, si este folosit in intregim e pentru
pá§une. A re o suprafata o rizo n ta la si este in e rb a t cu graminee
de c a lita te superioará, constituind astfel o fo a rte buná pásune
pentru vacile de lapte. E s t e foarte dese-ori s u p u s inundatiilor.
P rim avara, in timpul ca n d se topeste západa in munti, apele
S o m e su lu i umflándu-se, s e revarsá si inundá maré parte din
acest teren . Cu aceasta o c a z ie apele de inundatie aduc si depun
cantitáti insemnate de re s tu ri orgamce si n isip fin, din care
p ricin á acest teren este n isip o s.
Constituind singura bucatá de pá§une din apropierea F er­
mei, care este folositá p entru vacile de la p te , si o parte din
ea p entru porci, in fie c a re an se grápeazá, s e lucreazá cu rin-
d eau a pentru a se im p rá stia musuroaele de cártitá si se stro-
Peste cu uriná.

g) „Sodorát", e ste situ a t in stánga S o m e su lu i si in capá­

tul parcelelor „Lunca-M are“ si „Sub monument". In intregime este
un teren cu suprafatá orizon tala asezat in lu n c a Somesului.
9
 — 130 —

Este un teren de aluviune recenta, n isip o s, asemánátor í n com -

pozitie cu terenul din „Lunca mare“ . A d e s e őri este si ei su p u s
inundatiilor, din ca re priciná procesul de depozitare de sub-
stante női, in stratu l de la suprafatá, e s t e aproape contimiu.
Acest teren se folose§te ca fanat. E ste inerbat cu o po-
pulatie naturalá d e graminee §i legu m in o a se substantiak, cári
dau nastere unui ián de calitate su p e rio a ra pentru hrana vite-
lor. In compozitia lui, la príma coasá, d u p á Dl prof. I. P r o d a n ,
acest fánat are urmátoarea vegetatie: dintre Graminee pre-
dominá: Festuca sulcata (in locurile m ai ridicate) sí P o a
triviális (in lo cu rile mai umede); a lté Graminee su n t: A n t-
hoxanthum odoratum (uscat), A g r o s tis alba, Briza ■■h a ,
Arrhenatherum elatius, Cynosurus cristatus. Dintre L f ’g u -
minoase amintim ca principale: T r ifo liu m pratense, T r i ­
folium procumbens, Medicago falcata, Lotus corniculatus. D in
alté familii erese a i c i : Alectorolophus m a jo r (numeros), A c h ű ­
ha collina, Cerastium vulgatum, L y ch n is flo s cuculi; intre a ce -
stea se am estecá: Ranunculus polyanthemos, ici colea A n tiié-
mis arvensis, Leontodon danubialis, P la n ta g o lameolata, P im -
pmella saxifraga, Campanula patula, Knautia arvensis, Thy-
mus collinus, A r e n a r ia serpyllifolia. etc.

h) „Intre a pe“ este o portiune d e teren numitá ast-

fel, din pricina situatiei pe care o a re intre cele douá b ra te
ale ráului Som es, c é l natural §i cél artificial.
Acest teren a re o suprafatá totalá d e 42,809 jugáre cotn-
puse din:

Livadá de pom i 2,907 jug. A r á tu r á 9,357 jug-

lazuri artificiale 1,353 ,, P á s u n e 9,882 „
lánaf irigat 12,580 „ N ep rod u ctiv 71,442 „

Livada de pom i se exploateazá acu m in regie sub con-

ducerea grádinarului Academiei. ín tim p u l erei maghiare a c e a ­
sta grádiná se p arcela §i se atribuia profesorilor A cad em iei
pt ntru fölösül lo r propriu. Acest p ro ced eu nu le aducea un
foios prea m aré, constituia insá o legáturá in plus fatá
di-- institutie. C e a mai maré parte din acest teren, este ocu-
pat de un fána{ drenat ?i irigat cu a p á din bratul artificial al
 — 131 -

S o m e s u lu i, care s e r v e s te in acelas timp si p en tru aplicatii cu

studentii la cursul de inbunátátiri funciare.
F ló r a care’i p o p u le a zá , de asemenea, p re zin ta un deosebit
in teres de studiu si a p lic a tii cu studentii la cated ra de Bota­
nicá sistem atica.
D á m aci o d e scrie re a vegetatiei acestui fánat dupa DL
Prof. I, Prodan:
ín locurile mai rid ica te , compuse din a lu viu n ile Somesu­
lui, e r e s e prim avara: C á r e x caryophyllea, P oten tilla arenaria,
Draba verna (foarte num eroasá), Ornithogalum tenuifolhim,
Scléranthus annuus, Poa bulbosa, Luzula campestris, Orchis
morio, Draba nemorosa, Carex praecox. ín p á rtile situate mai

Fig. N o . 5 4 . — Vedere de la stan á.

V u e d e la bergerie.

jós a fiám la inceputul p rim á v e rii: Ranunculus fica n a , Gagea

pusilla, Anthoxanthum odoratum ; pe lángá c á r á r i: Scleroch-
loa d u ra , Poa annua, A c e s t e a sunt plante cári n u intrá in com­
pozitia fanului fiind u s c a te in maré parte p e timpul cositului.
ín fanul cosit intrá p lan tele cári apar in luna Mai §i la
inceputul lui lunie. D in tre acestea erese in p á rtile mai ridicate
(din A p rilie páná la in ce p u tu l lunei lunie): Anthoxanthum odo-
ratuni, Arrhenatherum elatius, Dadylis g lom era ta , putin Ti i
setum flavescens, B ro m u s eredus, Poa pratensis, P o a angusti-
folia, múlta Festuca pseudovina, Fesiuca sulcata, Koderia pyt a
nudaidj rásiet cre§te S e ta r ia glanca. Din alté fam ilii gásim aici
la inceputul lui Mai: G lechom a hederacca, S a lv ia austnaca (Ja-
*ea cu flori galbene d e s c h is e ), Salvia pratensis (c u flori albastre),
Saivta nemorosa, T h y m u s collinus (foarte ráspándit), Satureia
acinos, Prunella v u lg á ris si din família V io la c e e lo r Viola ar
 - 132 —

vensis. Spre sfársitu l lui Mai si inceputul lu i Iunie sunt re ze n -

tate aici o multime de familii, dintre c á r i ca principale ,tintán:
Lcguminoasele (predom iná) si Rozaceele, prin indivizi putini
sunt reprezentate familiile Polygonacee, Caryophyllace< C ru ci-
fere, Scrophulariacee, Rubiacee, Plantaginacee, Borragím cee si
Compositele. Polygonaceele sunt rep rezen tate prin Rumex acélosa,
Rumex acetosella si Polygonum aviculare (pe lángá cáran ). D in fa­
mília Cruciferelor g á sim p e lángá S in a p is arvensis, care a v a sá rit
numai intámplátor ín locurile rámase g o a le in urma gerului ü arn á,
§i Roripa pyrenaica, Alyssum alyssoides etc. Caryopkv iceele,
sunt reprezentate p rin Melandryum a lbu m si Silene oir<:s. D in
família Scrophulariaceelor creste Veronica orchidea. Din 'am ilia
Rubiaceelor se aflá, Galium mollugo, G a liu m verum. :: fa ­
mília Plantaginaceelor Plantago lanceolata, Plantago m édia.
Mai numerosi reprezentanti are fa m ília Leguminoasc lo r si
anume: Trifolium procumbens, T r ifo liu m pratense, T r ifo liu m
repens, Medicago sativa, Medicago fa lc a ta si hibridül a ce s to ra
Medicago média. P alcu ri intinse sunt ocu p ate de diferite sp é cii
de Vicia, ca: V ic ia cracca, Vicia segetalis etc. Lotus cornicu-
latus §i Onobrychis sativa, sunt deasem en ea bine re p re z e n ta ti;
ici colea se vá d §i tufe de Ononis h ircin a cu frunze foarte ráu
mirositoare. B orragin aceele au reprezentanti putin insem nati,
ca: Myosotis, E c h iu m etc. Aici gásim si plante oficinale, c a :
Hypericum perforatum . Compositele jo a c á un rol important nu
prin spécii num eroase, ci prin numárul m aré al indivizilor, c a :
Leonlodon hastilis, Ctchortum mtybus, Centaurea micranthos,
Adullea collina etc. Pe rnusuroaie e re s e plante ruderale, c a :
Chcnopodium album si unele graminee, ca Setaria. ín lo c u rile
§i mai uscate ale fánatului se aflá in numár maré: A c h ille a
sitacea, Bcrtcroa incana, Centaurea micranthos, Silene otites,
Thymus collinus, Veronica orchidea, A g rim o n ia eupatoria, V e r ­
bascum phlomoides. Pártile fánatului situ a te mai jós sunt popu-
late la inceputul primáverii, pe lán gá plantele enumárate la
inceput, de Alopecurus pratensis, mai tá rziu apar: Poa t r i v i á ­
lis, Trisetum flavescens in amestec cu Arrhenatherum clatius.
I lantele cári ap ar in luna Mai §i Iunie, sunt aproape a ce le a si
ca (de amintite la partea mai ridicatá a fana|ului. O d e o seb ire
I I \ a mai pionunjatá insá, afláni in co m p ozitia tapetului du p á
príma coasS.
Dupá prím a coasá, pe la inceputul lui August, predom iná
 — 133 -

in p ártile rr.ai uscate si m ai ridicate urm Stoarele plante: Dau-

cus carcia, Trijolium praíense, Trifolium repen s §i Pimpinella
s a x ifra g a . F'rintre p la n te le predominante s u n t amestecate in
palcuri fitríi nici o o rd in e : Arrhenaiherum elatius, in locuri mai
jo a s e L inum catharticum, Berteroa incana, E ry n g 'iu m campestrc,
Anihoxarilhum odoratmn, ici colea Setaria g lan ca, Plantago
lanceolala, Thymus collin us, Lotus corniculatus, Trifolium pro-
■cumbens, Medicago m édia, Potentilla argentea, Satureja acinos,
Viola arfsnsis, Veronica orchidea, Rum ex acélosa, Dactylis
glom crata, Melandryum album, Medicago fa lc a ta , Achillea col­
lina, T'ri unt flavescens, Salvia ausinaca, Cichorium intybus,
S a lv ia pratensis, A g r im o n ia eupatoria, B r o m u s erectus, Ono-
brychis smiva, Leontodon hastilis, Ononis, hircina, Sinapis

Fig. N o. 5 5 . — Plugurile Fermei la arat.

L e s c l i a r r u s d e la F erm e a u x la b o u r.

arvensis, Hypericum perforatum , Centaurea micranthos, Poly-

gonum aviculare, G a liu m verum (putin), R um ex acctosella,
Echiuni vulgare si S ilen e otites.
ín partea mai u m e d á a fánatului, dupá prim a coasá erese
urm átoarele plante predom in an te: Trisetum flavescens, Arrhc-
nalherum elatius, D a u cu s carota, Trifolium pratense, Salvia
pratensis. Intre acestea s e amestecá fárá nici o ordine: Galium
palustre, Leontodon h a stilis, Centaurea W a g n e r t, Silenc otites,
Ranunculus polyanthemos, Spiraea filipendula, Pastinaca sativa,
Crepis biennis, Cirsium canum (rar), Knautia arvensis, Sinapis
arvensis, Eryngium cam peslre, Thymus collinus, Berteioa in-
tana, Pimpinella s a x ifr a g a , Plantago lanceolata, Vicia cracca,
P ° iy g o n u m aviculare, D a c ty lis glomerata, R u m e x acetosa, Lat
h y ru s pratensis; unde predom iná Trisetum flavescens, acolo
 - 134 -

erese in numár m a r é : Knautia a rven sis , Geránium ratense ,

Cichorium intybus, Stellaria graminea §i Trifolium ns.
Iazurile artificiale servesc pentru aplicatii cu stud ntii la
cursul de pisciculturá.

i) „ Valea H á ila silor“. Este o p o rtiu n e de teren can se aflá

situatá pe versantul care coboará spre S u d §i Sud Vési: a.1 d e a ­
lului Hoia, si c a re face legatura intre p ádurea Hoia si teren u l
dela Cardo§, pe d e o parte, si fánatul S o d o rá t si celelalte tere-
nuri din lunca Som e§ului pe de alta p a rte.
Pe aceastá portiune de teren se aflá : pádure circa 4 ,1 3 x 7
jug., pásune 22,857 jug. §i fanat 3 5 ,i3 85 Jug-> iar su p rafata
totala este de 63,359 jug. Pá§unea e s te folositá pentru oi. si
pentru vitei.
Ín fana^ul si pásunea din Valea H á ita silo rsi de pe o is te le
dealurilor, cári inconjurá aceastá vale, d u p á Dl. Prof. /. P r o d a n
aflám la inceputul primáverii: Potentilla arenaria, R an un cu lus
ficaria, Carex h u m ilis, Carex caryophyllea, Carex m ontana,
Viola hirta, Pulm onaria mollissima §i m últ Adonis vernalis,
Anemorn nigricans §. a. Alté plante c e erese aici sunt: An-
thoxanthum odoratum, Poa triviális, Danthonia calycina, T r i -
/ oliiiin repens, Lotu s cormculatus, P la n ta g o lanceolata, G a liu m
verum, Briza m édia, Primella vu lgá ris, Clematis recla, C le -
malis uitegrifoha, Falcaria vulgáris, Filipendula hexapetala,
Tltesium linophyllon etc.
*

j) I ulc A cadem iei, Palatca si V a id a Cámára§. ín u r m a

interventiilor fácute la Ministerul de A g ricu ltu rá , in cursul a n u l u i
1926 §i 1927, A cad em ia de agriculturá din Cluj a fost i n z e s t r a t á
cu mai multe p a rcele de vie, situate in cámpie in r e g i u n e a
Vaida Cámára§ §i Palatca. Aceste v ii erau rezerve d e s t a t
pro\enite din expropierea in intregime prin reforma a g r a r á a
propi ietarilor absentei§ti. íncorporarea lo r in bunurile A c a d e m i e i
s a tacut printr o decizie Ministerialá, im plinindu-se in acest fe l o
lacuná in m ijloacele de invátámánt de c a r e dispune A c a d e m i a .
Aceste vii au tost luate in exploatare pentru prima d a t á in
primávará anului 1927 §i rostul lor e s te ca pe de 0 parte sá
serveascá pentru d e m o n s t r á l studentilor la cursul de viticultura,
iar pe de altá p arte sá constitue p en tru Fermá 0 e x p lo a t a t ie
aducStoare de ven it.
 — 135 -

V ia °datca , este situ a tá ín regiunea d in jurul comunei

P alatca din judetul C lu j. A r e o suprafatá to ta lá de circa 27 de
ju g á r e teren de coastá, cu o ínclinatie destul d e maré si cu o
exp o zitie 1 cea mai m a ré parte sudica, iar in p arte sud-esticá.
Din intr. suprafata n u m a i'12 iugáre sunt ocupate cu vie,
zece ju g á i e este pám ant sterp, in care via a p ie rit din pricina
relei ingrljiri din ultim ii ani, iar douá ju g a re sun t ocupate de
drum uri. In vie se g a s e s c trei varietáti prin cipaíe de stru-
guri, cultivate fiecare sep ara t si anum e: F urm int 2l/s ju ­
gare, R isling 2 ju g a re si Feteascá í 1/* ju gare. A fa rá de aces­
tea in 4 jugare este un am estec din mai m u lte varietáti de
struguri,
Cládirile existente la aceastá vie, sunt trei case pentru
vieri, ráu Íníretinute, si un g ra jd ruinat. Via e ste lipsitá complect
de teren de culturá c a r e sá fie folosit d e personalul de
serviciu .
V ta !'’aida C á m á ra s este compusá din 3 tru p u ri deosebite :
Parcela Pusta, se g á s e s te langa comuna V a id a Cámáras.
A re o suprafatá totalá d e circa 12 jugáre, d in tre cári circa 6
ju g a r e plantate cu v ie , ia r 6 jugáre este o livad á de pomi
Iructiferi, in cea mai m a ré parte pruni, apói m e ri §i cSti-va nuci.
V arietatea de vita c u ltiv a tá aci, este Risling.
T ó t aci se aflá o c a s á veche, care s e r v e s te ca locuinta
pentru vier. íntr’o p arte e s te prelungitá cu un sopron sub care
se aflá montat un teasc v e c h i, din lemn de s te ja r masiv fácut
in anul 1809.
Parcela Musai, e s te situatá tót langa co m u n a Vaida Cá-
m áras, pe coasta altui d e a l si la 0 depártare d e circa 600 metri
de precedenta. S uprafata totalá aci este de 6 jugáre, dintre
cari circa 2 jugáre v ie si 3 jugáre livadá de pom i fructiferi si
2 Jugare teren neproductiv. ín aceastá vie e ste un amestec din
yrm átoarele varietáti: R is lin g , Muscatel, O p o rto si Traminer.
In liv a d a de pomi fru ctiferi se gasesc in m ajoritate pruni, apói
n,eri> eiresi, piersici §i p e ri. T ó t aci se aílá si o locuintá ruinatá
Pentru vier si un teasc p rim itiv pentru stors m ustul.
Parcela Sasoc, sau Saseascá, este situ a tá langa parcela
usai, de care este d e sp á rtitá de 0 micá lim b á de pámant
CJcuP ata cu tufisuri. S u p ra fa ta acestei parcele e s te de 8 jugáre
intre cari, circa 4 ju g á r e plantate cu vie, ia r portiunea care
ace l e gatura cu parcela M usai, teren n ep ro d u ctiv ocupat cu
 - 136 —

(M I> ■ít Oi 55 CO
CO CO \ Q
uni»v>x □ Il i i
ío
[>
o
rH iO co CO CO
o ^ o vO
r* rí rt< 33
co iO CO
n co
vjuauadxa co ÍMT-1
apMndurQ

3!A I I I I I 1 i I l
[> O co C5
□ I
iO
| CO |
co
| GO (M
ap ISJdX III I I I 1 1 °
t> ,_ i
Oi___ -=* (M
JBUOS
Jdd tujuad D I I I M I M I I I
!u!PEJ0

Aipnpojd
II I I I Mi i : I i
a terenurilor folosite de Academia agricolá Cluj.

•au U3J3X

3Jllp?d
I- I I I M I M M M I

□ I I I i l l
G EN ER A LA

JJ BíjnZBJ
X
9un§«j □ I I I i l
oo
“ II
53
I !2

□
I l i i I CM I I I I Il i
SITUATIA

C 5
auinási
»PPIPVJQ
c I I I I I
Tf<
co
II I i I i I II I I
10
!«J □
jpnjjíuiod
ap VpBAI'J 1)1 I I I I I i l I I I I
jund
->P tuipcjá o
C5
'ijaiuidaj III I I I I M I M I II I *

o
I I I I I I I II I II I I

£ • Kt
U
. • >cS
l—
CS
■O..S R g .</) .CO 3 • bD •
u
■_-'5 v >« . . * L . & •
>c3
L
03
1-: v. 5 .? 521 a
2 • c*;s « . CS
• D
‘ E .• <?e £
O i—
■ - ^ ^ "Í5 • u o o ,•. 5S S
^ V.
• -*.*
C <2
^ *
O •<o c cs * --Ö • <U •
•Íí v 55 U. •*$ :• -a ~3 •bfl
1) + — . o•“I . ^ . Q *
« •^ ^ -= *R s |* = Si Si
- 5 "5 S
■5s ■^«£..§
>5 ’=
W■ ^? »
íS < J - « | á .a á !i? L 8
 LZI —
-
T o ta lu ri || 44 1 4 7 7 ] 7 W 0 I 47 5411 15 649 [161 164|l55 8871 1 363| 4 13171 20 8181 7 8671274 696118 400125 12791784 8481
 - 138 —

tufi§uri, are o su p rafatá de 3V2 jugare. ín vie se g asesc x1/2

Risling, s/i ju g áre Cabernet si s/i ju g á r Oporto. Pe d r u m u r i
sunt plantati pom i fructiferi si anume 50 de pruni, 4 nue:
migdali. Tót aci s e aflá si 0 casá ru in a tá care a sérv; : ca ío-
cuintá pentru v ie r. T oate aceste vii enum árate mai sus su n t
situate pe terenuri foarte prielnice p e n tru cresterea vitec Din
aceste vii in tim p u rile normale s’a o b tin u t un vin foarte a p r é ­
d át pe piata C lu ju lu i. Din pricina im prejurárilor prin c í au
trecut sunt insá in m aré parte degradate si pentru reconstituirea
lor trebuesc fácute importante sacrificii m ateriale. Paná in aco'C: an
ele au fost aren date la persoane p articu lare, cari au r. i j at
intretinerea lor si au fortat prea m últ spre productie : • ie.
Academia de agriculturá luánd in p rim ire aceste vii, inc.a din
acest an a inceput sá facá sacrificiile n ecesa re pentru reg^ n e-
rarea lor. Ele su n t cultivate in re gie s i toatá grija p rin cip alá
este pusá asupra regenerárei tufelor ex iste n te urmand ca poi
sá se complecteze si lipsurile.

*
* *
 e) Eiploatarea cá m pu lu i. — Asolamente § i rotafil.

U n a din problem ele cári ne-au preocupat in prímül rand in

toam n a anului 1925, p riv ito r la gospodária F e r m e i, a fost stabi-
lirea d e asolamente r a tio n a le pe diferitele p a r c e le de pe mosie
si in legatura cu caracteru l principal al F erm ei, care este cres-
terea viíelor. ín stabilirea asolamentelor si ro ta tiilo r s’a tinut
seam á in prímül ránd d e conditiunile naturale ale mosiei, in
le g a tu ra cu clima si te re n u l.
CantitStile de n u tre |u ri, cári au trebuit s á fie asigurate,
sunt cuprinse in tablóul d e la pag. 140.
L u án d ca bazá de calcu l, pentru fiecare d in plantele ará-
tate m ai sus, o productie s u b mijlocie, pentru a obtine cantitá-
tile d e produse din p rím a parte a tabloului v o r trebui culti­
vate c u diferite plante sup rafetele de teren a rá ta te in a doua
parte a tabloului.
D eoarece terenul cu ltivab il al Feremei, e ste compus din
p arcele sau grupe de p a rc e le izolate intre ele (v e z i p ag. 143), cu alti-
tudini diferite, cu co n figu ratie si compozitie neasem ánatoare, a tre­
buit s á se facá pentru fie c a re grupá de parcele c á te un asolament
-?> o rotatie diferitá. S ’a u stabilit astfel u rm átoarele sasé asola­
m ente §i rotatii:
I- D ea lu l Taberei 14 j u g . I I ■ Sub M o n u m e n t 6 g jug.
I. P o r u m b p entiu n utret . . 3,5 jug- 1. Porum b p e n t r u n utret . . 10 ju g .
2. G r a u sa u secará de t o a m n á 3 ,5 2. Grau sa u s e c a r á . . . . 10
n
3 - S f e c l á d e n u tr e t........................ 3,5 n 3. Porum b p e n t r u boabe . . 10 n
4- O rz . . . ........................ 3,5 n 4. O v á z ...................................... . 10 »
14 -, ju g - n
6. O r z ...................................... . 10 n
7. Lucerná a f a r á d in ásol ■ 9 V
69 jug-

II I- Sapca Verde 56 ju g . IV . Peste apa 40 jug.

X. N u tr e tu r i, (secará cu m a z á r e
s a u p o ru m b de nutret) 14 jug- 2. Gráu sa u s e c a r á . . . .
2. G r a u sa u secará . . . . 3. Porum b si c a r t o f i . . • . 10 ff
• 14 n
3 - P o r u m b pentru b o ab e . . • 14 w 4. O v á z ...................................... . 10 ff

4- O rz .................................. 14 4° jug-
56 jug-
— OH -
 — 141 -

V . Deaktl Craiului 26 i “ g- VI. Cordos 62 jug.

I. O rz cu t r i f o i ................
2. T r ifo i de eoasá . . . . 5,2
3- T r ifo i peatru sámántá 5,2
4- G ráu sau secará . . . • • 5,2
5- P orum b pentru boabe . • • 5,2
• • 5 ,2 ju g . 1. M azáre p e n t r u b o ab e • 15,5 jug-
• • 2. Gráu sa u s e c a r á . . . • r 5,5 „
• • „ 3. Porum b p e n t r u boabe ■J5>5 ,,
„ 4. O v á z ............................... • 15,5 .»
„ 62,0 ju g.
20,0 jug.

Plantele cari dau re co lte voluminoase, p rin asolament au

fost p use ; culturá, in p arceleie cele mai a p ro p ia te de Fermá.
A stfel porumbul si s fe c la pentru nutret au fo st asezate in
asolame; lele din D ealul ta b erei si din Sub M onum ent. Pentru
cu ltivarea acestor douá plante, se poate cára in fiecare an cu

F ig . N o . 5 6 . — V a cile ia p á su n e .
L e s v a c h e s au p atu rag e.

usurintá balegár din F e rm á . Cartofii au fost a se za ti in asolamen­

tul d e pesté apá, unde teren u l fiind mai n isip o s se desvoltá
in conditiuni bűne. ín asolam entul din D ealu l Craiului, terenul
fiind sárac, rece §i a cid , din pricina ex p o zitie i sale nordice,
s a p u s in culturá trifoiul, care in conditiunile m ai sus arátate
se d esvoltá in mód m u ltum itor si in acelas tim p lasá pamantul
mai bogát in azot p e n tru culturá gráului din anul urmátor.
D ealu l Craiului, fiind te re n u l cél mai ridicat si legat printr un
drum foarte anevoios d e F erm á si Academie, e s te peste putintá
a fi ingrásat cu b á le g a r. M azárea a fost p u s a in culturá in
asolam entul dela C o rd o §, unde deasemenea pám ántul este sái ac,
cu dublu scop de a s e r v i ca planta p rem ergátoare pentru gráu
§i p entru ca, in urma treeratu lui pe loc, v re jii sá serveascá la
 — 142 —

hrana oilor, iar in F e rm a (pe o distantá d e peste 3 km,) sá fie

transportate numai boabele. Orzul, o v a z u l, porumbul si g ra u l,
ale cáror produse sunt necesare in can tita ti mari pentru h ran a
vitelor §i a personalului, sunt luate in cu ltu rá in toate cele s a s é
asolamente.
In tablóul c a r e urmeazá, sunt to ta liza te suprafetele cu lti­
vate cu diferite p lan te, in cele sasé asolam ente de pe n>oúa
Fermei.
R E C A P IT U L A T iA S U P R A F E T E L O R
cultivate c u d iferite plante ín c e le $ a s e asolam ente

|
:
'

se­

L u c ern á.
rí
P o ru m b

P o ru m b
mentul

C a rto fi
n u tre j

boabe

M azáre
S fe c lá
A sola-

|
Ó vás
cará
Gráu

í- u 0
0 H

1 4 4 _ 4 4 _ _ _ _. —
11 i° 5 10 10 10 10 — 5 9 — —
111 7.5 13 13 — 13 — — — — _ 7.5
IV — 10 10 10 — — — — - - Ili. 5
V - 15.5 15 5 15.5 — — 15.5 — — — —
VI 5.2 6.2 — 5.2 — — — — 10.4 —
1 -
I—VI 121.5 48.7 57.7 35.5 32.2 14.0 15.5 5.0 9.0 10.4 17.5

Dupá p roductia care se obtine la unitatea de s u p r a ­

fatá, terenul F e rm e i repartizat astfel, p o a te sá dea cantitátile de
nutreturi arátate m ai inainte ca n e ce sa re pentru intretinerea
animalelor de diferite categorii.
Fácánd o com paratie privitoare la proportia pe c a re o
ocupá in culturá diferitele plante, o b tin em datele din ta b ló u l
care urmeazá:

A n i i
P la n t e le

1924-25 1 9 2 5 -2 6 1926-27

Sfeclá fu r a g e r á . . . . 5 .0% 5.9% 5.9%

Orzul ................................ 13.3 % 16.6% 12.6%
O v a z u l................... 10.0% 13.4%
9.4%
Gráu ^i s e c a r á . . . . 24.7% 24.0% 21.8%
Mazáré . . . . 0.0% 5.8% 5.8 %
C a r to fi....................
0.4% 1.8% 1.8%
Porum b b o a b e . . . . 20.2 % 18.2% 18.2 %
Porumb n u tr e t . . . 3.8% 5.9% 7.7%
Borceag . . 3.7°/» 4.2%
T r i f o i ................... 5.7%
0.0% 1-9% 3.8°/,
L u c e r n á ................... 7.6% 6.3% 3-3%
 K K E 9 UL S Á S E S C

-
m
—
bjnoioo ofibkoy Qjtumiüaiunj
 — 144 —

Din aceste d ate, se vede cá s’a d at o extenziune ma; m a ré

cultivárei plantelor pentru nutret in v e d e r e a cresterei v ite lo r,
§i in special a in tretin e in conditiuni b ű n e vacile de lapte.
ín anul 1925 — 26, asolamentele si rotatiile arát?.te m ai
inainte, n’au fost aplicate in intregime, totusi, pentru g rö b i
a§ezarea gospodáriei Fermei pe baze rationale, s’a ap i ■ din
primul an atát cat a fost posibil. Din a c e a stá priciná
prim an de tranzitie, multe dintre p la n te le cultivate, nu ő st
semánate in terenuri cári n’au fost p re g á tite in conditii ni bűne,
iar altele nu au a v u t plante prem ergatoare potrivite, asa cum
se cere intr’un asolam ent rational.
Din aceastá priciná, cat si din c a u z a conditiunilor cUma-
terice neprielnice, recolta de gráunte din acest an (poru nb,
grau, orz si óvás) este deficitará, fap t care se va resimt; in
hrana vitelor. T o tu § i la cele mai multe din plantele cultivate,
recoltele obtinute in acest an, sunt cu m últ mai mari decát e le
obtinute in anul precedent. Recolta de fan m ai ales in anui 1926,
atát din priciná abundentei de ploi cat m ai ales datoritá g n je i
deosebite care s ’a pus, este incomparabil m ai maré ca in ’.il
precedent.
TABLO U C 0M P A R A T 1V
despre p r o d u se le F e r m e i in camp. a g r ic o lá 1 9 2 4 -2 5 ?i 1925—26

P ro d u se le
In camp. In ca m p . ín m inus
agricolá a g r ic o lá in camp.
P ro d u s e le I924-2.Ő 1 9 2 5 -2 6 ao-ricolá
Ksrr. K g r. 1925—26
K zr.

1 |. Gráu de t o a m n á . 45.400 15.6 0 0 29.800

2 Gráu de p r i m á v a r á 1.200 4.0 0 0 2.800
3 O r z ............................ 27.600 14.200 13.400
4 1| O v a z ........................ 15 700 13 .7 0 0 2.000
6| Porum b s tu le ti . . 40.000 4 0 .0 0 0
fi 1 Secará . . ' . . 2.9 0 0 2.900
7 Borceag sem . (boab e) 1.4 0 0 1.400
8' Mazáre boabe . . - 2 .6 0 0 2.600
9 j Sfeclá, se m in te . 100 100
10 j Fán de fán a^á . . 60.000 200.000 140.000
111 Paie de n u tr e t . . 65.000 8 0 .0 0 0 15.000
12 1 Paie de a s t e r n u t . 70.000 9 0 .0 0 0 20.000
13 | P l e a v á ................... 20.000 20.000
14 Borceag n u tr e t . . 10.000 10.000
Iá j Mazáre cu o v á z p . lu r 18 .0 0 0 18.000
Ifi Fán lucerná . . . . 20.000 20.000
17 S fe c lá ............................ 120 000 120.000
18 C a r t o f i ........................ 4.100 23.900
28.0 0 0
19 i Coceni de p o r u m b . 10.000 4 0 .0 0 0 30.000
 — 145 -

G o sp o d á ria Ferm ei ín generál §i technicá lucrárilor cám-

pului in special, s’au re sim tit foarte múlt si c a u z e le au fost de
mai m u lte naturi, ín p rim u l ránd, tranzitia d e la un régim la
altul a iníluentat intr’o anu m ita másurá go sp o d ária. In al doilea
rand a fo st insuficienta m ijloacelor bugetare p en tru a face o
culturá intensivá. C a u z a ce a mai importantá insá, din care
pricina n ivelu l technicei a g r ic o le a scázut in m ód simtitor la
Ferm a A cad em iei si p e n tru a cárui refacere facem sfortari in-
cordate si continui, e s te reform a agrará. C u prilejul acestei
reform e, s ’au expropiat si terenurile Statusului Rom ano Catolic,
care s e gáseau in fo lo sin ta Academiei si p a rte dintre ele au
fost p a rc e la te in loturi p e n tru improprietárirea functionarilor,
iar a lté suprafete de te re n au fost luate §i d ate in folosinta
sátenilor din ímprejurimi. ín tót acest timp, A c a d e m ia s’a gásit
intr’o co n tin u á stare de nesiguran tá, n’a putut sá-si statorniceascá
un p lán d e culturá bine echilibrat, care sá-i g a ra n te ze intrebuin-
tarea c u maximum de fo lo s , a fortelor p ro d u ctive de cari dis-
pune. M a i múlt incá, cu r e g r e t trebue sá am intim cá, de multe
őri a tre b u it dusá o a d e v á r a tá luptá cu oam eni politici, cari in
dorinta d e a satisface p retentiile de multe ő ri exagerate ale
alegátorilor lor, rare ő ri tinet.u seamá si de interesele vitale
ale A ca d e m ie i.

*
* *

10
 í) Intretinerea animalelor, a íost p r iv itá de la inceput, ca o
probléma de o importanta capitalá p e n tru gospodána F e r m e i.
intretinerea anim alelor de munca pe b a z e rationale sí e co n o -
mice, este o conditie primordiala atát p e n tr u valorifiearea ra u n cii,
pe care aceste anim ale o desfásurá in gosp od árie, cat p e n tr u
mentinerea la un n ivel ridicat, a valorii p e care o reprexintá ca
inventar. ín ce p riv e ste animalele de ren tá , intretinerea lo r dupá
cele mai bűne re g u li de higiena, §i h ran a lor rationaiá, c o n s titu e
mijlocul prin aju torul caruia, aptitudinile lor functionale su n t
mentinute la un g ra d ridicat de productivitate, sau sunt ch iar
stimulate.
Afará de a ce ste considerente, in g rijire a si hrana rationaiá
a animalelor de m unca si de rentá ale F erm ei, a fost privitá de
női si prin prism a rolului educativ, p e care trebue sá-l a ib á
aceastá institutie asupra studentilor si agricultorilor din ím pre-
jurimi.
Pornind de la aceste considerente, una dintre prin cipalele
griji §i datorii, cari decurgeau din sa rc in a de séf al institutiei,
a íost si punerea de baze rationale a intretinerei si hranei vite-
lor. Aceastá problem S nu se poate r e z o lv i definitiv si com p lect,
decát in stránsá legáturá cu sistemul d e culturá care este im-
primat mosiei te rm e i. Acest fapt, d u p á cum am arátat mai
inainte, a iost in adevár ideia principalá in jurul cáreia s ’au
grupat toate celelalte considerente, c a ri au fost avute in v e d e r e
la stabilirea planului de culturá in g e n e rá l si in s p e c ia l la
tixarea asolam entelor §i rotatiilor p en tru diferite portiuni de
teren in parte. Totusi, pentru a p u n é cápát unei stári de
uciuii care nu mai putea persista la o institutie cu ca ra cter
>( ucatív si care trebue sa dea e x e m p lu , paná la stabilirea
unu. régim norm ál si statornic in h ran a animalelor, am stabilit
reSim provizoriu. Pentru stabilirea acestui régim , ne-am
oosit cc m ijloacele de cari dispunea F erm a si pentru com plec-
am recurs chiar la produse p ro cu ra te din comert.
 — 147 —

Norm ele generale p en tru stabilirea r e g im u lu i de hrana al

anim alelor, au fost p u se p e baze strict stiintifice, ratiile ali-
m e n ta re au fost calculate si stabilite s e p a ra t pentru fiecare
s p é cié de animale, iar In cadrul aceleasi sp é cii s ’au fácut grupe
a e o s e b ite , dupá várstá, dupá aptitudini functionale, dupa sex
etc. T o a te aceste ratii alimentare, au fost sta b ilite de catre co-
m isia economicá a F e rm e i, prevázutá in regu la m en t, dupa cal-

Fig. N o. 58. — M u lsu l vacilor si cántárirea laptelui.

La traite des vaches et le pesage du lait.

c u le le si propunerile fá c u te de catre Dl. P ro f. D r. /. Dobrescu

im preuná cu adm inistratia Fermei. . . . j-
Pentru boii de m u n c a a fost stabilitá r a tia alimentará din
ta b ló u l care urm eazá:
TABLO U
de r a tiile alim entare la 29 b ő i,g r e u ta te a v ie de 1 8 .0 0 0 K g r .,z ile de stabulatie 180
C an t 11 a te a
Substanja Unitfiji Albumine
uscatá co- amilacec digestibile
pe cap pe intreaga ráspunzá- coraspun- coráspun-
Felül nutrefului grupá toare zStoare zátoare
de vitá
K g. Kgr. Krg. Kgr. Kgr.

Fán . . . . 5. 0 150 127.50 46.0 5.7

S f e c l á .............................. 5.0 145 18.90 9.0 015
C o c e n i de porum b . . 3.45 100 85.00 20.0 1.3
P o r u m b .......................... 2.00 58 50.00 41.0 3.3
P a i e d e o v á z .................. 3.45 100 25.00 17.0 1.0

L a 18000 K g. totál . . — 553.0 366.40 133.0 11.45

L a 1000 K g r _ •30.0 20.3 7.3 0.6
R a t i a n orm . la 1000 K g r __ _ 25.0 9.7 1.4
D ife r e n t a . . . 8 - 4.7 — 2.4 - 0.8

10*
 - 148 —

In aceastá ra tié a intrat fanul, p a e le de ováz si :o cen ii

de porumb ca nutret voluminos; ca n u tret após, a intrat ie c la P
iar ca nutret concentrat, a intrat porum bul sub forma < uru -
ialS. Aceastá rajié,, raportatá la iooo K g r . greutate vie ; c c m -
paratá cu ratia no rm alá pentru aceiasi g reu ta te, se vede r; a
avut in minus sub stan tá uscatá, albumine digestibile [
amilacee. Cu toate acestea, servita iarna, in timp de
zile de stabulatie, a adus boii de ju g in tr ’o stare foarte vigu-
roasá, care a inlesnit efectuarea in conditiuni multurnitoav e a
aráturilor §i lu crárilo r rámase in in tárziere, pentru pri
anului 1926.
Pentru caii de muncá grea §i de tractiune usoará, '• sta-
bilit ratia din tablóu l urm átor:

TABLOU
de ratiile alim entare la 19 cai, greutate vie 1 0 .0 0 0 K g r . zile de sta b u la tie 2 1 0

Cantitatea
Substantá U n itá ti A lc u r n i n e
uscatá co* am elacee d ig e s tib ile
pe cap pe intreaga ráspunzá- co rásp u n - co rá sp u n -
Felül n u tre fu lu i v .á to a r e
de vitá. grupá toare zá to a re

K gr. Kgr. K g r. K gr. K g r.

F á n ................................. 7.5 152 130.00 47.0 0.7

O v á z .............................. 40 76 65.00 46.0 5.5
Paie o r z .......................... 3.0 57 48.40 | 5.70 0.28
Totál . . . - 285 243.40 |j 98.70 11.48
Ratia iá 1000 Kgr. . . — 28.5 24.0 15.0 1.10
Ratia norm. la 1000 K gr. — — 23.0 11.6 1 40
Diferen^a.......................... — + i.o — 0.30
+

Ín aceastá ratie intrá fanul, p aele de orz si ovázu l ca

nutrej concentrat. A ceastá ratie vedem c á este mai bine ech ili-
bratá fa£á de ratia normalá, si consecinta a fost cá toti caii de
tractiune, in scurtá vrem e, au fost adusi intr’o buná stare fizicá
§i in másurá sü d ea un rendement m ai m aré de muncá.
ín hrana o ilo r, a intrat fanul, p a e le de gráu si porum bul f
dat sub forrná de uruialá. Ratia alim entará, care s’a stabilit s i
apücat, este cea din tablóul urm átor:
 — 149 -

TABLO U
d e ra tfile d- ientarela 3 1 5 o i , g r e u ta te vie de 15.000 K g r. z i l e d e stabulafie 120>

C a n t i tatea
S u b s t a n já U n itá ji A lbum ine
u s c a tá co - a m ila c e e d ig e stib ile
p e cap pe in tre a g a rá s p u n z á * co rásp u n - coráspun-
F e lü t m sirefuiuí
de v itá gru p á to a re z á to a r e zá to are

K g r. K gr. K g r. K g r. K gr.

F án , . ........................ 0.507 160 136.00 49.00 6.00

P a ie d e grau . . . . . 0.470 150 128.00 15.00 —
P orum b . . . . . . . 0.310 100 85.00 80.00 6.70
Totál . . . — 410 349.00 144.00 12.70
La 100Ö Kgr.................. __ 23.3 10.0 0.84
R a tia norm. la 1000Kgr. ---- — 23.0 9.0 1.20
D if e r e n t a ........................ ‘ + 0.3 + i-o - 0.36
"

A ceastá ratie, a fo s t socotitá pentru 120 de zile de stabu­

latie, d e íapt insá ea s ’ a servit mai putin tim p , iar porumbul,
sub form a de uruialá, s ’a servit oilor numai ínaintea fátatului
si du p a fatat paná la e s ir e a la pásune. C on secin ta aplicárei
acestei ratii a fost cá o ile au esit din iarná fo arte viguroase,
p roductia de lapte de la ínceput, in epoca critic á páná la esirea
la pásune, a fost destul d e buná, incát dupá fátare, mieii au
fost hrániti suficient si s ’ au fortificat bine.
Pentru porci sau stabilit patru ratii diferite si anume:
p entru scroafele fátátoare, pentru tineret, p e n tru porcii pusi la
in g rá sa t §i in fine p en tru vieri.
Lásám sS urm eze aci tablóul cu ratia alim entará a scroa-
fe lo r fátátoare.
TABLOU
de r a t iile alimentare la 27 s c r o a f e , greutate vie 3500 K g r ., z ile de stabulatie 71

C a n tita te a S u b s ta n já U n itá ji A lbum ie

u s c a tá a m ila c e e d ig estib ile
p e in tre a g a c o rá s p u n * co rásp u n * coráspun-
p e cap
F e lü l nutrefului z á to a re z á io a r e z á to a re
d e v itá . grup&

Kgr. K g r. K g r. K g r.
K g r.

S feclá . . 1.5 40 6.0 2.4 0.04

O rz 1.0 27 23.0 20.0 1.60
P orum b . . . 2.0 54 46.0 43.0 3.60

T otál la 3500 Kgr. — 121 75.0 65.4 5.24

L a 1000 Hgr................... 34.5 21.4 18.7 < 1.48
R a tia norm. la io’oo’K gr. 25.0 15.8 1,70
J-)iferenta . . __ - 3.6 + 2.9 - 0 .2 2
 — 150 -

ín aceasta ratie, din lipsá de cartofi, a intrat sfecl-.i, c a r e

s ’a servit fiartá si in stare caldá. Ca n u tr e t concentrat, in trat
orzul si porumbul. ín totál ratia se v e d e c á a íost in deticit cu
substanta uscatá §i albuminele digestibile, si a avut un i lus le
unitáti amilacee. C u toate acestea, a fost suficientá pentru ínu e-
tinerea scroafelor si fátarile si aláptarea p u rceilo r au avc ■in
conditiuni foarte b ű n e.
Pentru grajdul de váci, s’au stabilit patru tipuri de v ii si
anum e: pentru v a c ile de lapte, pentru ju n ic i, pentru viteí : i ín
fine pentru tauri.
Pentru hrana junicilor, ratia alim éntárá s’a íntocmii; oupá
cum se vede din tab ló u l care urmeaza:

TABLOU
d e ratiile alim entare la 9 junici, greutate vie 2 0 0 0 K g. zile stabulat 0

C a n tita te a Á lb a --ie
Unitájji
S u b s ta n tá amilacee d ^ c s í i h i l e
pe cap u sc a tá coráspun- c o r á s p u n .
Felül nu trefu lu i de v itá pe in tre a g a c o r á s p u n - zátoare zü . o a r e
g ru p i z á to a re
K g r. K gr. K g r. Kgr. K p r.

F a n ................................. 4 36 30.60 11.20 1.40

O r z ................................. 2 18 15.00 13.00 1.00
S f e c l á ............................. 5 45 6.75 2.70 0,05
T o tá l - 99 52.35 26.90 2.45
Ratia la 1000 Kgr. . . _ 49.5 26.17 13.45 1.22
Ratia norm. la 1000 K gr. — _ 26.00 8.50 1.5
Dif! fa'tá de normalá . . — — + 0.17 + 4.95 — 0.28

Grija principalá pe care am avut-o, a fost ca prin ratia

alimentará sá asigu rám junicilor o d esv o lta re fizicá cat m ai
buná. I otu§i, din pricina lipsei de nutreturi bogate in substante
albuminoide, §i aci, ca in mai toate ra tiile stabilite pentru c e le -
lalte grupe de anim ale, albuminele d ig e stib ile au fost in deficit.
1 otu§i aceastá ratie alimentará servitá in timp de 8o de zile d e
stabulatie, a a sig u ra t junicilor o buná desvoltare.
Pentru hrana intregului grup de 2 1 de váci de lapte, cu
o greutate vie de 12000 de Kgr. s’a s ta b ilit ratia alimentará din
tablóul urmátor in care intrá fánul, p a e le de orz, borhot d e la
íabrica de bere, s fe c lá de nutret si o rz uruialá.
 — 151 -

p ig - N o . 59. — M e rsu l c o m p a r a t iv al pro d u ctiei la p t e lu i in lunile

Decembrie s i I a n u a r i e , anii 1924— 925 s i 1 9 2 5 — 926.
D ia g ra m m é de la marche comparative de la production du lait, aux mois de
Décember et Janvrier, 1924-25 et 1925—26.

TABLO U
de r a t i i l e a iim en tare la 21 v á c i d e lapte, greutatea v ie 12.000 Kgr., zile de
sta b u la fie 180

Ca nt i t a t e a
Substanjá Unitéi Albumine
uscatá cö- amilacee diges ibile
pe cap pe intreaga ráspunzá- coráspun- coráspun-
Felül nutre£ului grupá toare zfitoare zátoare
de vitá
Kgr. Kgr. Kgr. Kgr. Kgr.

Fán . . . 6.0 126 107.00 39.00 4.80

S fe c lá . . . 22.4 470 70.00 28.00 0.50
O rz ( u r u i a l á ) ................ 3.0 63 53.50 45.00 3.78
P a e de orz ................ 5.0 105 89.00 10.50 0.52
B o rh o t l i t r i .................... 10.0 210 29.00 25.00 7.35

Totál . . . 46.4 974 348.50 147.50 16.95

R a ti a la 1000 Kgr. . . __ 82.8 29.0 12.3 1.41

R a t i a norm. la 1000 Kgr. _ — 27.0 10.5 1.70
D if. fa tá de norm alá . ’ + 0.2 + 1-8 — 0.29
---

lae ^ in aceasta r a ^ e ’ ^ esi substanta u s c a tá §i unitátile ami-

c e e sunt in surplus, album inele digestibile su n t in deficit.
A ceastá ratie, s ’ a servit la inceput tu tu ro r vacilor de
P e - Mai tarziu, p e n tru ca efectul urm arit sá fie mai usor
 — 152 —

atins, vacile de la p te s ’ au impártit in 4 g r u p e principaíe, dupa

productia zilnicá d e lapte. Rezultatul a c e s to r ratii alimentare in
hrana vacilor, p ro d u su l lor fiind laptele c a r e se poate m ásura
la fiecare m ulsoare, a fost múlt m ai vizib il decat la cele-
lalte spécii si g r u p e de animale. In a d e v á r efeetui acestor

■nini
320Q
fk lia 2 B ; — —
3 IDD
- 192Í
3000
- 192'
2900 i
7nrm
2700 /A j
2500 /
1

\
25OD
2400
rínn / a / /\ \ \ )/ l
A

2200 V \\
'

2100 /
V x /
\

2000 /
19D0 -J /
K!

V ,
!\

mnr
i7or /
1601
ísn X
IJinuint |/firhr/tlffarbe ApÁlie 1tleli | Ju /¥<■ | lu\ie I/Iu ^ ilsC Seperni. 1Octoíi lriepi&ws>c

Fig. No. 60. — M ersul comparativ al p ro d u ctiei laptelui la vaciie

F erm ei pe trei ani 1924 — 1 9 2 6 .
Diagrammé de la m a rc h e com parative de la p ro d u c tio n d u la it obtenu des v a c h e s
de la ferme en trois ans 1924— 26.

ratii de hraná bine echilibrat, s’a arátat im ediat asupra p ro d u c ­

tiei de lapte, care s a sporit intr’o m ásu rá apreciabilá fatá cu
anul precedent 1924— 1925.

I entru a p u te a face aceastá com paratie lásám sá u rm eze

un tablou cu productia comparativá de la p te pe anii 1924/925
?i 1925/926.
 — 153 —

TA BLO U
c o m p a r a í'V asupra p r o d u ctie i Ia p telu i in anii 1924/25 ? i 1925/26, intre 15
Decem brie f i 15 Ian uarie, la 15 váci fi la o vacá

P ro d u c tia ziln icá

DATA d e la p te d atá de M e d i a z i l n i c á la o vacá
15 váci
Ziua
Lim a 1924/25 1925/26 1 924 /2 5 1925/26

D ecem b rie 15 64.5 88.5 4.3 5.9

W
16 67.5 85.5 4.5 5.7
M 17 61.5 85.0 4.1 5.7
M 18 64.5 83.5 4.3 5.6
M 19 63,0 82.5 4.2 5.5
20 60.0 82,5 4 .0 5.5
n

?1 21 58.5 94.0 3.9 6.3

22 58.5 93.0 3.9 6.2
»
23 55.5 95.0 3.7 6.3
n
24 51.0 93.5 3.4 6.2
ff
25 52.5 91.0 3.5 6.1
26 54.0 86.0 3.6 5.7
»
27 55.5 86.0 3.7 5.7
ff
28 57.0 81.5 3.8 5.4
»
29 57,0 82.0 3.8 5.5
f?
30 55.5 87.0 3.7 5.8
Sí
31 55.5 90.0 3.7 6.0
ff
Ianuarie 1 57.0 93.0 3.8 6.2
2 57.0 90.5 3.8 6.0
fi
3 52.5 92.0 3.5 6.1
ff
4 54.0 89.5 3.6 5.9
ff
5 52.5 93.0 3.5 6.2
>r
6 54,0 96,5 3.6 6.4
tf
7 55.5 100.5 3.7 6.7
ff
8 54.0 102.0 36 6.8
tf
9 54.0 103.5 3.6 6.9
tf
10 52.5 105.0 3.5 7.0
ff
11 52.5 102.0 3.5 6.8
ff
12 49.5 100.5 3.3 6.7
ff
13 52.5 102.0 3.5 6.8
ff
14 52.5 103.5 3.5 6.9
»
Totál . . . 1741.5 2790.0 2860.0 116.1 190.5

D in acest tablou s e v e d e cá, in cursul lu n ei Decembrie

productia de lapte datá d e 15 váci, a scázut p á n á cátre 24 De­
cem brie, la 51 litri zilnic si de aci mai departe, páná la 14 Ja­
nuárié, a fost stationará, o scilán d intre 49.5 §i 57 ^ri. In
anul urmátor, cand s’a a p lic a t ratia alimentará arátatá mai sus,
acelas lót de 15 váci a d a t o productie de la p te dublá si eres­
e d sim titor in timp d e o luná, dela 15 D e ce m b rie paná la 15
Ianuarie, dela 88.5 litri z iln ic la 105 litri.
Schema graficá din fig . No. 59 ilustreazá a cest fapt.
 — 154 —

Din cele doua coloane verticale d in dreapta, ale eeluias

tablou, in care p ro d u ctia de lapte este socotitá pentru fiecare
vacá zilnic, se v e d e de asemenea fo a rte clar, cá il de
care vorbim si ca urm are a ratiei a lim en tare arátatá ii sus,
productia mijlocie d a tá de catre o v a c á e s te dublá lát de p r o ­
ductia mijlocie datá de aceiasi vacá in a n u l precedent
Aceastá p ro d u ctie medie zilnicá, c a r e intre 15 l em b rie
s i 1.5 Ianuarie o s c ila intre minimum 5.4 litri zilnic sí ; : xnnum
7 litri zilnic, ín c u rs u l lunilor anului 1926 a sporit m. d ep arte
in mód simtitor.
In tablóul c a r e urmeazá sunt re d a te , pentru co r o ratie,
datele privitoare la productia de lapte m ijlocie zilnicá, ^ de
vacile Fermei A cad em iei, in timp de 3 ani, 1924— 192 .

TABLOU
com parativ asupra p rodu c^ iei de lapte o b tin u tá i n anii 1924, 192, n' 1 926

M dii zi1n i c e 1a 0 vacá

|
a
O c to m b r ie
F e b ru a rie

N oem brie
5 XÜ
Ia n u a r ie

Anul | sí rt
A u g u st
A p r ili e
M a r tié

S e p t.
I u n ie
M aiu

I u lie

% =
O |í a °

1924 6.0 7.1 6.3 6.5 8.4 8.7 7.2 8.0 7.0 5.8 5.0 5,0 [ 6.7
1925 5.0 B.8 6.6 8.0 7.0 7.9 6.5 7.0 66 5.6 6.0 6.5 j 6.5
1926 7.1 9.1 10.5 10.3 10.3 10.4 10.4 9.5 7.2 6.5 6.1 6.0 8.6

Din acest tab lou , se vede cá p ro d u ctia de lapte, a p ro a p e

in fiecare luná, a fost in scádere dela anul 1924 la anul 1925.
ín ce prive§te an u l 1926, vedem cá p ro d u ctia medie zilnicá la
o vacá in fiecare din luni, este múlt m ai maré decát in anul
precedent. De p ild á, de unde in luna F eb ru arie a anului 1924.
productia m edie zilnicá la 0 vaca fu se se de 7.1 litri, in an u l
1925 a cázut la 5.8 litri, iar in anul 1926 s ’a ridicat la 9.1 litri.
Afará de aceasta, vedem cá productia d e lapte datá de catre
o vacá zilnic, a ajuns sá se cifreze in cursul lunei M artié la
10.5 litri zilnic §i sá se menjiná la a ce ia si nivel páná in luna
Iulie, nivel la care nu se ajunsese in nici unul din anii p rece-
denti, privitor la productia Iaptelui. A c e s te cifre, eredem cá
sunt dovada cea m ai eloquentá, p rivito are la efectul pe c a re 1-a
avut hrana ration alá a vacilor de lap te.
 — 155 -

M edia zilnicá, so co tita p e intreg anul, se v e d e de aseme­

nea, cá ín anul 1926 e s te m últ mai maré decat in anii precedenti.
P riv ito r la productia totalá de lapte, d a tá In mijlociu de
catre o v. ;:á lunar §i a n u a l, pe aceia§i 3 ani d e zile, dám da-
tele d in tablóul care u r m e a z á :
Producjia d e l a p t e lu n a rá $i anualá la 0 vacá

D e c e m b rie
S e p te m b r ie

Octombrie

1----------
N o e m b r ie
<U

A u g u st
Anul
A p r ili e
M a r tié

3 o

A nual
3 r- <
ü
ccü,
nű
Uh s
c
s

1924 isö .b W . v 196.0 193.9 2 6 1 .2 270.0 222.5 248.6 228.0 179.6 159.0 152.7 2497.9

1925 153 .6 |167.5 203.5 245.0 2 1 7 .2 237.0 201.7 216,6 198.8 174.9 179.9 208.2 2403.9
1926 219.9 £66.5 327.0 3 1 0 3 3 1 9 .0 323.0 323.9 280.6 216.0 201 .5 183.0 180 9 3141 6

D in aceste date, s e v e d e Incá odatá saltu l care s’a fácut

in productia laptelui, p rin introducerea unor ratii alimentare
rationale §i aceasta atát ín productia lunará c a t si in productia
anualá datá de catre o v a c á .
In schema graficá din fig. No. 60 se v e d e mai limpede
felül cum a variat p ro d u ctia laptelui, in tim pul lunilor anului
1926, fatá de anii 1924 si 19 2 5, iar din schema g ra fic á din fig. No.
61 se ved e cum curba productiei laptelui d a tá in fiecare zi
in cu rsu l lunei Februarie, d e un grup de 15 v á c i, domina curbele
productiei aceluiasi num ár d e váci din 3 ani precedenti.
D a c a in viitor se v o r urm a mai departe aceleasi norme
§i se v a puné aceiasi g r ijá , staruintá si inimá, in scurt timp
grajdul de váci de lap te a l Fermei Academ iei, v a deveni un
adevárat model, iar p ro d u c tia de lapte va a ju n g e la un nivel
care in adevár sá c a d r e z e cu rostul §i názuin tele acestei ins­
titutii.
P entru a-si indeplini in sá adeváratul ei ro st, atát ín invá-
tamántul care se préda la Academ ie cat si in A gricultura regiu-
nei, F e rm a trebue re o rg a n iza tá fundamental si asezatá pe baze
ec°n om ice de rentabilitate. In acest scop ered c á si exploatarea
^acilor de lapte va trebui reorganizatá, renuntándu-se la creste-
rea tineretului si m árgin in du-se numai Ja e x p lo a ta rea vacilor in
Vederea productiei lap telui. Pentru acest scop v o r trebui cum-
Parate din comerf váci b ű n e producátoare d e lap te indife-
rent d e rasá — si tinute a ta ta timp la grajd p a n á cand dau o
anumitá productie minimá. C lu ju l este un ce n tru consumator
 - 156 -

important, care favo rizeazá o astfel de injghebare, aván n e v o e

d e cantitáíi insem nate de lapte. 0 conditie in sá de reusit. a u n ei
astiel de Ferme m o d el, pusá pe bazá d e rentabilitate, :ste si
acea ca conducátorul ei sá fie o persoaná cu o bogatá experien ta
u.
V*
125
12D
115
1 1D
105
IDD
95
go
85
Sü
75
70
63
ED

255
itli
Legenda
----- -- Feírua r it

■-------- I 192 3

Fig. No. 61. — M e r s u l comparativ al p ro d u c ^ ie i Iaptelui la vpcHe

F e r m e i In patru ani 1 9 2 3 — 1926.
Diagram mé de la m a r c h e co m p a ra tiv e de la p r o d u c t i o n d u la it, obtenu d es v a c h e s
d e la ferm e dans l’in te rv a lle 19123 —1926.

•de ordin practic §i cu 0 intinsá p re g á tire §tiintificá in a cela s

timp, §i sá fie interesat la rentabilitate prin procente din veni-
tul curat.
Bine i^ e le s , cá o conditie prealabila pentru reorgan izarea
Fermei §i p ro gre su l ei in viitor, este c a sá fie scoasá d e su b
régimül antieconomic al legei contabilitatei pulice, care im pie-
•dicá orice p ro gres §i intretine 0 confuzie págubitoare.
 4. C á m p u rile de e x p e r ie n t a .

Pentru a co m p le cta cunostintele studentilor asupra d ife r i­

telor chestiuni experim entale, cát si p en tru a da p osib ilitate
profesorilor pentru a injgheba cercetari asupra diferitelor p ro -
bleme, Academia d e Agriculturá poseda 6 campuri de exp erien ta.
In epoca m ag h ia rá , intracat éra o singurá catedra d e
agricultura, exista un singur cámp d e experienta. Astazi in s á ,
de oarece sunt tre i catedre principale c á r i comportá exp erien te
in camp, vechiul cam p de experiente s ’ a impártit in douá, o r g a -
nizandu-se un c a m p de experientá p e n tr u catedra de A g r o lo g ie
§i altul pentru c a te d ra de A m eliorarea plantelor. ín afará d e
acéstea douá s ’a m ai organizat un al tr e ile a camp de ex p erien tá
separat, pentru cated ra de Fitotechnie. Deosibit de a c e s te a
pentru catedra d e Chimie agricolá s ’ a organizat separat un
camp de exp erien tá. Toate acests p a tru campuri, au un c a ra c -
ter dublu, si an u m e demonstratív, p e n tr u a servi stud entilor,
si experimental p en tru lucrárile p ro fe so rilo r.
Főstül cám p d e experientá, de si a rámas in vechea lui in-
tindere, urmánd s á serveascá doua c a te d r e intre cári se im p ártea,
a fost fundam ental reorganizat. S e g á s e s te situat in p a rte a
de Vest a F e r m e i Academiei, a § e za t pe a doua te ra sá a
Somesului si a r e o intindere de 8 ju g á re . Are o su p ra fa tá
regulatá si cu o usoará inclinatie d e la Sud spre N o r d .
Din punctul d e privire al form ádéi, este un teren de alu -
viune mai vech e, foarte profund, a vá n d in coltul dinspre S u d -E s t
caracterele tip ice ale pámántului r o s c a t de pádure, iar in r e s tü l
parcelelor in fá tisa re a unui cernoziom ciocolat.
 — 158 -

LÍCLM
DB
.
~ — mbs unva Hereien
ic a la V1000. ic&*, m ittu « u& l t i h z .

------ hPJDVct
Fig. No. 1. — P lá n u l cámpurilor de e x p e r ie n te ale catedrelor
de A g r o lo g ie si Ameliorarea plan telor.
Plán des c h a m p s d'expérience attachés a u x c h a i r e s d'Agrologie
e t d e s Améliorations des p la n te s .
 — 159 —

P riv iio r la com pozitia mecanica a acestui te re n dám datele

cári u rm ea zá :

C O M P O Z IT IA MECANICA
a p r o b e lo r c e so l din c á m p u l de experientá al c a te d r e i de Agrologie

^
1 —0.5 m m .j
;

0.02 m m .
mm.
c
Nr. p r o b .

3 —2 m m .

02
1 .5 - 1 .2 5
u s
p s

1.25-1

0 .5 -0
mm.
mm.
mm.
05 2-1 .5
u
z A.

1 1 0 - 2 5 0.42 1.49 3.09 0.90 39.03 28.67 26.38

26 ... 50 — 0.15 0.40 1.30 0.50 42.75 20.56 34.35
2 22 0 -2 5 ___ _ 0.27 0.70 0.58 5.40 44.05 49.00
26 - 50 1.58 ---- 0.39 0.58 0.72 5.11 48.24 43.36
3 23 0_25 ___ 0.25 0.58 0.62 4.40 45.65 48.50
2 6 -5 0 — --- 0.30 0.45 0.65 4.17 44.25 50.18
4 24 0 -2 6 _ ___
0.25 0.42 0.45 2.80 42.70 53.38
26—50 15.92 ---- 0.21 0.35 0.55 3.57 44.48 34.91
5 25 0 —25 — 0.18 0.27 0.40 2.20 52.10 44.85
2 6 -2 0 — ' ---- 0.52 0.80 0.65 3.55 56.80 37.68
6 26 0 -2 5 _ 0.32 0.73 0.60 3.85 47.65 46.85
2 6 -5 0 _ --- 0.55 0.67 0.68 4.35 48.75 45 .00
7 27 0 —25 6.30 __ 0.86 1.64 1.20 5.85 44.05 40.08
26—50 ----- 0.45 1.05 1.15 5.65 56.80 39.80
8 28 0—25 _
0.35 0.55 0.60 4.85 45.95 47.95
— __ 0.25 0.50 0.60 6.00 51.20 41.45
26—50
9 29 0 -2 5 0.25 0.45 0.55 5.10 52.30 41.35
0.30 0.40 0.75 6.15 55.05 37.35
2 6 -5 0 —
10 30 0 —25 __
0.35 0.65 0.70 3.80 51.45 43.55
0.55 0.60 4 25 60.45 33.90
26—50 — — 0.25

D in aceste cifre, s e v e d e ca marea m ajoritate a probelor

au a v u t un procent d e corpuri levigabile c a r e variazá intre
4o.o8% si 53,38%. ín su b so l, aproape ín totdeauna, procentul
corpurilor levigabile a fo s t mai scázut decát in s o l. Dupá aceste
date, acest pámánt poate f i clasificat, dacá nu in categoria pá-
roánturilor argiloase g r e le , in orice caz ín c a te g o r ia pamánturi-
lor lutoase, cu un grad d e tenacitate foarte pronuntat.
ín adáncime co m p o zitia mecanicá a terenului din campul
de experientá, variazá d u p á cum se vede din datele cári ur-
m eazá :
 - 160 -

COM POZITIA M E C A N IC A
a diferitelor o r iz o n tu ri a le pámantului din c a m p u l de experienfl A g r o lo g ie

C0m p 0zi j i a mecanicá in %

’C (M
A A d& ncim ea s O

1 .5 - 1 .2 5
0

0.02
a

1.26-1
in cm. lO IC O
a O 1
ű 7 1 IO
2 rH 6

>
A <N

j
1 0—20 c m - 1.79 0.15 0.36 0.50 2.49 50,91 45.86
2 2 0 -4 0 1.24 0.08 0 22 0.30 3.51 57.31 39.47
3 4 0 -6 0 1.78 0.08 0.21 0.45 5.82 64.91 38.40
4 6 0 -8 0 1.13 0.16 0.15 0.34 4.89 5 7 ,7 2 S6.89
5 8 0 -1 m - 1.00 0.23 0.22 0.20 2.16 55.04 40.28
6 1 -1 .2 0 0.36 0.34 0.07 0.04 0.89 55.27 43.32
7 1.20-1.40 0.10 0.05 0,05 0.06 0.89 54,01 48.34
8 1.40—1.60 0.08 0.06 0,05 0.06 0.81 5 8 .2 42.03
9 1.60—1.80 0.05 0.13 0.11 0.19 1.07 55,83 41.63
10 1.8 0 -2 m . 1.38 0.18 0.27 0,33 1.98 59.89 37.61
11 2 - 2.20 0.81 0.19 0.25 0.36 2.28 55,97 41.24
12 2,20—2.40 1.02 0.25 0.35 0.41 2.85 56,03 40.43
13 2.40—2.60 1.70 0,65 0.59 0.55 3.49 53,20 42 42
14 2.60-2.80 3 54 0.97 1.01 1.56 341 59,68 84.39

Din aceste d ate, se vede cá teren u l din campul de e x p e -

rientá, are o adancim e de peste 2 m e tri §i cá este form át pe
un strat de pietri§ de aluviune. ín to a te orizonturile lui, se
vede cá pamantul are o compozitie m ecan icá favorabilá d e sv o l-
tarei plantelor cultivate. Avand in v e d e r e procentul in sem n at
de corpuri le v ig a b ile , acest teren c e re lucrári mecanice e n e r-
gice si bine randuite, pentru a realiza si intretine 0 stare íizic á
cát mai prielnicá pentru desvoltarea plantelor.
Privitor la com pozitia chimicá a acestu i teren dám d a te le
cari urmeazá, p rivito are la probe de s o l §i subsol, ridicate din
diferite puncte ale cámpului.

REZULTATUL
analizelor chimice a le p r o b e lo r de sol din c a m p u l de experientá de A g r o lo g ie

V
O r iz o n tu l

1 -
u
Ca O
O

P2 o 5 co2
c. m.

5 a Na2 O N. H um us
u
2 Z

1 22 0 -2 5 1.372 0.049 0.120 0.44 2.03

0.058 0.116
26-50 1.516 0.048 0.101 0.051 0.117 0 63 1.95
2 23 0 -2 5 0.859 0.075 0.128 0.062 0.34 2.74
0.135
26-50 0.876 0.071 0.922 0.052 0,091 0.49 3.45
3 24 0 -2 5 1 027 0.068 0.220 2.63
0.028 0,141 0.68
26-50 1.358 0 061 0.203 0.021 0.106 0.87 2.48
 Nr. p r o b e : 1 — 161 -

c
0)
03 j S CaO P2o 5 k 2o Na2 O N. C02 Humus
u
2 0 ü
4 0— 25 0.572
í>5 0.087 0.147 0.049 0.124 0.59 2.37
2 6 -5 0 0.783 0.075 0.123 0.050 0.104 0.96 2.29
ö :?6 0 - 2 5 0.256 0.098 0.068 0.085 0.169 0,43 1.99
2 6 -5 0 0.196 0.074 0.052 0.080 0.100 0.51 1.87
fi V 0 - 2 5 0.952 0.152 0.128 0.050 0.176 0.52 2.43
2*5-50 0.956 0.166 0.151 0.055 0.206 0.34 2.94
7 28 0 - 2 5 0.332 0.061 0.136 0.028 0 .154 0.48 2,99
2 6 -5 0 0.452 0.052 0.120 0.048 0.147 0.73 2.47
8 29 0 — 25 0.428 0.117 0.153 0.058 0.148 0.23 2.24
2 6 -5 0 0 484 0.098 0,118 0.048 0.173 0.41 2.17
9 30 0 — 25 í 0.496 0.028 0.219 0.037 0.198 0.29 2.33
2 6 -5 0 0.628 0.026 0.189 0.030 0.135 0.35 2.24

D in aceste date se v e d e cá, privitor la com pozitia chimicá,

terenul campului de e x p e rie n ta contine cantitati apreciabile din
principalele substante n u tritiv e pentru plante. Substantele orga-
nice p e cári le contine, fa tá de celelalte parcele a le mosiei, sunt
in cantitate mai maré. P r iv ito r la acidul io sfo ric, potasiul si
azotul continut, vedem c á d atele sunt destul d e variate, com­
pozitia pámántului este d e c i putin uniformá. A ceasta este o
consecintá a variatiunii teren u lu i cát si a d iferitelo r experiente
cári s e fac si cári in flu en tea zá intr’o anumitá m ásurá, atát sta-
rea fizica cát si com pozitia chimicá a pám ántului.

*
* *

a) Cámpul de experiente al catedrei de Agrologie, este

condus de DL Prof. D r. M . Chintéseit-Árva, titularul catedrei
§i de D l. Ing. agr. Ioan Miliailovici, asistent. E l ocupá jumá-
tatea d e rásárit a cam pului, care este arátat in schita de plán
din fig u ra No. 62.
ín acest cámp se u rm a resc in primul rán d problem e can
Prin natura lor, cad in c a d ru l Agrologiei, pentru a obtine datele
nece s a re la docum entarea diferitelor capitole a le cursului, a
servi ca demonstratii p e n tru studenti si a r e z o lv i in acela§ timp
■?i diferite probleme de tech n icá agricolá in fu n ctie de conditiu
nile naturale locale. A fa r á d e acesta, tót aci s e urmáresc §1 alté
problem e experimentale, cári nu au legatura d irectá cu matéria
predatS. la catedra.
11
 — 162 —

Intreg cam pul catedrei esteim partit in trei parti principaíe,

fiecare parte fiind cultivatá intr’un a n u m it asolament ; i d u p a o
anumitá rotatie. Asolam entul principal e s te de 4 ani m :fie c a r e
parcela este de c á te o jumátate de ju g á r . ín acest a so la m en t
rota|ia care se u rm ea za este u rm áto area: 1. ogor, 2. c e r e a le
de toamná, 3. plante pra§itoare, 4. c e re a le de prim ávará. ín
fiecare dintre a ce s te patru parcele, cari constituesc a scla m e n -
tul de 4 ani, sunt p use diferite p ro b lem e experim entale, c a r i

Fig. No. 63. — Semánatul parcelelor in cám pul de experiente.

L V n s e m e n c c m e n t des parcelles a u c h a m p d 'e x p é rie n c e s .

dupá natura lor, sunt urmSrite intr’o s e rie mai maré sau m ai
micá de ani.
De pildá p arcela pentru ogor, a fost timp de 4 ani la
randul ei iinpartita in 4 parti egale, u n a fiind lucratá ca o g o r
negru, alta ca o g o r verde (hodinitoare), a treia semi-ogor (o g o r
cultivat cu b orceag) si a patra o go r am erican cu porum b, se-
mánat la intervale mari. S’a urm arit ín acest fel efectu l pe
care l'a avut a su p ra pámantului a ceste 4 tipuri de o g o a re si
mai ales felül cum s a desvoltat in anul urmátor g rá u l de
toamná in aceste 4 ogoare diferite.
ín parcela pentru cerealele de toam na, pe langá actiu n ea
pe care au exercitat-o diferitele o g o a re asupra graului, s ’a u r­
marit fi diferite problem e privitoare la culturá graului, ca de
 — 163 —

pildá: diíVnte epoci de sem anat, diferite can titati de sámantá

la ha., di.'.nte sistem e d e semanat, diferite lu crári de intréti-
nere etc. 'Foate aceste p ro b le m e se studiazá in m ód compara-
tiv, a ta t in parcele cari c a d in urma unui s in g u r ogor, cat si
in fu n ctie de actiunea e x e rcita tá de cele patru tip u ri de ogoare.
ín parcela a treia, destinatá plantelor p rá sito a re, s’a semá-
nat in totdaauna porumb. A c i, de asemenea, s ’ au urmarit diferite

F ig . N o. 64. —C ládirea cá m p u lu i de experiente, in care se aflá:

lab o rato ru l, m agaziile p entru masini si p rod u se si locuinta
laborantului.
L e b atim e n t du c h a m p d 'e x p é r i e p c e oii so n t in s ta llé s : l e la b o r a to ire ,
la rem ise a u x m a c h in e s , l a g r a n g e a u x p ro d u its a g r i c o l e s , a i n s i que
l e l o g e m e n t du p ré p a ra te u r.

problem e, ca de p ild á : a ctiu n ea factorului v e g e ta tív spatiu prin

va rierea intervalelor in tre ránduri, distantelor intre cuiburi §i
numárului de plante in c u ib , diferite lucrári pregátitoare date
terenului, diferite lu crári d e intretinere, actiu nea musuroitului,
diferite sisteme de sem a n a t, efectul diferitelor íngrá§áminte or-
g an ice §i minerale etc. ín parcela a patra, p e n tru cereale de
Prim avará, s’a semanat d e cele mai multe ő ri ovas, uneori orz
sau g rá u de primavará. A c i s’au urmarit d iferite probleme^ ca:
d iierite lucrári p regátitoare date terenului, d iferite cantitati de
11*
 — 164 —

sámantá, diferite s is te m e si epoci d e se m á n a t, diferite lucrári

d e intretinere, d ife r it e ingrásáminte c h im ic e etc.
L a p re lu c ra re a datelor rezultate d in analizele r e c o lte lo r
tuturor acestor e x p e rie n te , probléma p u s á a fost urmarstS a tá t
din punctul de p r iv ir e al cantitátii, cat si din punctul de p r iv ir e
al calitátii reco ltei.
» Al doilea a so la m e n t urmat in c á m p u l de experienta al c a ­
tedrei de A g r o lo g ie , este tót de 4 ani, a c i Insá parcelde su n t
mai mici, avánd fie c a r e o suprafatá d e c á t e un sfert de ju g á r .
Rotatia pe care o u rm e a zá plantele c u ltiv a t e In acest asolam en t
este: 1. plante p r á s ito a re , 2. cereale de to a m n a , 3. plante rádácinoase,
4 . cereale de p r im á v a r á . S i in acest a so la m e n t, ca si in cél p r e ­
cedent, in fiecare d in tre cele patru p a r c e le ale lui, se u rm áresc
diferite problem e experim entale cu d ife r ite plante cu ltivate.
Astfel, in prim a t a b lá a asolamentului, c a plantS p rá sito a re s e
foloseste po ru m bu l si se urmáresc d ife r ite probleme ca: actiu-
nea varului, a c tiu n e a ingrásámintelor o r g a n ic e (bálegar si feca le)
in comparatie cu actiunea in grásám in telor minerale a z o to a se ,
actiunea d iferitelor lu crári pregatitoare, a ctiu n e a musuroitului etc.
ín a doua p a rc e la , ca cerealá d e to a m n á se foloseste g r á u l
§i se urmáresc u rm á to a rele problem e: d iferite tratamente p re -
ventive contra m á lu re i, diferite cantitáti d e sámantá la H a , d i­
ferite sisteme d e sem ánat etc. ín a t r e ia parcelá a asolam en ­
tului, ca planta rád a cin o asá se fo lo s e ste sfeclá de nutret si se
urmáresc u rm á to a re le probleme: a c tiu n e a factorului v e g e ta tív
spatiu prin v a r ie r e a intervalului intre r a n d u r i si distantelor intre
plante, actiunea d iferitelo r ingrásám inte azotoase si organ ice, a
diferitelor lucrári d e intretinere etc.
ín a patra p a rc e lá a asolam entului, ca cerealá de p r im á ­
vará se folose§te o rzo a ica si se u rm á re sc urm átoarele p r o b le m e :
diferite cantitáti d e sám antá la Ha., d ife rite in tervale intre r a n d u r i,
diferite sisteme d e semánat, diferite lu c r á r i de intretinere, e fe c-
túl ingrásám intelor chimice etc.
Al treilea a so la m en t al cám pului d e experientá a g r o lo g ie ,
este de 3 ani §i plantele fac in c u ltu r á urmátoarea r o t a t ie :
1. cartofi, 2. g r á u d e primávará, 3. ó v á s .
ín prima p a r c e lá problemele c á r i s e urm áresc la c u ltiv a -
rea cartofului su n t urmátoarele: a c tiu n e a factorului v e g e t a t í v
spatiu prin v a r ie r e a intervalului intre ra n d u ri si distantei in tre
cuiburi, cantitáti d iferite de tubercule c a sám antá la H a., tu b e r-
 — 165 —

culi d e diferite marimi, in tre g i sau táiati, diferite lucrári de in-

tretinere, actiunea m usuroiului de diferite marimi etc.
D u p á cartofi, In anul urm átor, parcela a s e r v it cárivá ani
pentru inm ultirea liniilor d e grane de prim avará, cari acuma
au t r e c u t in culturá m aré. íncepand cu acest an dupá cartofi
s ’a s e m a n a t gráu de p rim a v a rá arnáut, p entru a se urmári
actiunea diíe.ritelor ingrásám inte minerale azotoase.

F ig . N o. 65. — V ed ere d in cám pul de ex p e rie n te al catedrei

d e A grologie.
Vue du champ d ’e x p é r ie n c e s de la chaire d 'a g ro lo g ie .

A treia parcelá a fo s t cultivatá in totdeauna cu ováz si

Sa urm arit urmátoarele p r o b le m e : influenta e p o c e i de semanat,
a Cantitátii variabile de sam ántá, actiunea d iieritelor lucrári pre
gátitoare si de intretinere, si actiunea ingrásám intelor chimice
azotoase.
A fa r á de aceste p ro b le m e , cari sunt urm árite cu diferitele
Plante cari se cultivá ín p a rceleie celor trei asolam ente, se mai
urm áresc §i alté problem e, folosind plantele si lucrarile aiátate
su s.
ín primul ránd, p e n tru a putea interpreta cat mai bine
 — 166 —

observatiile fá cu te si a stabili le g a tu ra in tr e diferitele íe n o m e n e

inregistrate in tim p u l desvoltárei p la n t e lo r si rezultatul fin al
reprezentat de r e c o lta , la campul d e e x p e r ie n tá este si un p o s t
de observatiuni m eteorologice, pus s u b d irecta s u p r a v e g b e r e a
§efului de lu c rá ri a l catedrei, §i in c a r e s e inregistreazá te m p e ­
ratura solului la diferite adancimi, c a r e se in registreazá de
trei őri pe zi, tem peratura aerului a tm o sfe ric in reg istra tá in
acela§ fel, si p lu v io m e tru pentru m á s u r a r e a p re cip itatiu n ilo r
atmosferice.
Dintre d ife r ite le probleme cári s e m ai urm áresc, in á fá ra
celor enum árate p a n á aci, am intim : variatiu n ea ur id ita tii in
diferitele stratu ri a le pámántului si su b d iferite plante cu ltiv ate,.
variatiunea in d ice lu i biologic in fu n c tie de timp, de d ife r ite
lucrári m ecanice, ingrásám inte etc. V a ria tiu n e a co n cen tratiéi.
ionilor de h id r o g é n si aciditátii s o lu lu i in functie de d ife rite
plante cu ltivate, observatiuni fe n o lo g ic e privitoare la d e s v o l-
tarea principalelor plante cultivate, r itm u l vegetatív al princi-
palelor piante cu ltiv a te etc.
Toate d a te le inregistrate in tim p d e 6 ani de z ile , su n t
in curs de p r e lu c r a r e si vor constitui o b iectu l unei lu c rá ri m ai
desvoltate a su p ra tuturor problem elor urm árite.
*
* *

b) Cámpul de experientá al catedrei de Ameliorarea plan­

telor, este c o n d u s d e Dl. Profesor D r . A . Munteanu titu la ru l
catedrei si In g. A g r . A . Piescu,asistent. F a c e corp comun cu a c é l al
catedrei de A g r o lo g ie , ocupánd p a r te a d e Vest. In tin d erea lui
este de circa 4 ju g á r e , cu 0 suprafatá re g u la tá , avánd o u s o a r á
inclinatie d ela S u d la Nord. Ca fo r m a tie este un teren d e alu-
\iune mai v e c h e , foarte profund, si c u cantitáti a p re cia b ile de
humus, care ii im prim á culoarea n e a g r á castanie (ce rn o zio m
ciocolat). D a te le privitoare la c o m p o z itia fizicá si c h im ic á a
solului sunt a p ro a p e identice cu a c e le aflate pentru cá m p u l
catedrei de A g r o lo g ie .
Scopul a c e s tu i cámp este sá s e r v e a s c á pentru a s e de-
monstra stu d en tilo r diferitele m etode d e inbunátátirea p la n te lo r
de culturá, §i s á producá varietáti d e d iferite plante d e c u ltu r á
cári sa fie s u p e r io a r e din punct d e v e d e r e al productiei, cali-
tayi bobului, re zisten je i la cádere s i la diferite boli e r ip to g a -
nnce, fajá d e va rietá tile ce sunt a s t a z i in culturá la p lu g a r ú
 — 167 —

S o iu rile d e plante o b tin u te prin selectiune s u n t pred ate spre

inm ultire Ferm ei, pentru a p u te a astfel co n trib u i la ridicarea
p lu gárei in regiunea C lu ju lu i.
I n t r e g campul de A m e lio r a r e a plantelor a g r ic o le este di-
vizat In d ou á párti p rin cip a íe , a cate patru ta b le fiecare. Mari-
mea u n e i table este ca m d e o jumátate j u g a r . Asolam entul
adoptat e s te acelas in a m a n d o u a pártile c á m p u lu i, si anume
asolam entu l de patru a n i d up á sistemul N o r fo lk , adicá: in
anul I-iu legum inoase, in anul IMea c e r e a le le de toamná,

' c N o . 66. — Vedere din c a m p u l de experiente al c a te d r e i de Agrologie.

G ráu c u ltiv a t In diferite ogoare.
ue d u cham p d'expériences de -la c h a i r e d ’agrologie. Blé c u ltiv é e n d ifle re n ts labours.

‘n anul al IIMea p rá sito a re le si in anul al IV -le a cerealele

prim avará.
Ingrasam ántul se d á s u b forrná de gunoiu de grajd fer-
nientat, de regula toamna, ín tabla in care u rm ea zá sá fie cul­
tivate prásitoarele, astfel c á in fie care an se ingra§á cu gu-
n°i num ai un sfert din in tr e a g a suprafatá a cám pului, adicá pe
aceasi portiune de teren ingrasam ántul vine nu m ai peste páti u
ani’ c e >a ce pare a fi cam neindestulátor.
D a t fiind cá sunt d o u á asolemante identice, sunt cáte
c'°uá ta b le a jumátate j u g á r , cari sunt ocupate cu culturi idén-
tlCe> a stfel sunt: douá ta b le cu leguminoase (m azáre), doua cu
 - 168 -

cereale de toam n a, douá cu prásitoare (cartofi, sfecle, p o ru m b )

si douá cu c e r e a le d e primávará.
Tablele cu legu m n o ase sunt in s a m á n ta te cu mazáre. A c u m
trei ani, obtin an d u-se mai multe v a r ie tá t i d e mazáre dela dife-
riti selectionatori d in Germania, sau fá c u t incercári co m p arative
intre ele. D o v e d in d u -s e a fi cea mai b u n á si mai poírivitá con-
ditiunilor de s o l s i clim á a Clujului v a r ie ta t e a „Victoria" am e-
lioratá de S tr u b e , s ’a ínmultit. si s ’ a d a t in culturá m aré la
Ferma A cad em iei.
Una din t a b le le destinate se m a n á tu rilo r de toamná s e r v e s te
drept grádiná d e selectiune. in care s e pun cu mána, b o b cu
bob, elitele, §i cu m asin a micá prim ele inm ultiri, iar cealaltá tablá
serve§te pentru in m u ltirea liniilor, cári p r e z in tá caractere m ai b ű n e .
Grául de to a m n á este prima p la n tá , cu care s'au in cep u t
in anul 1922 lu c r á r ile de ameliorare l a a c e s t cámp. Selectiu n ea
acestui gráu s e con tin u á §i astázi, o b tin an d u -se páná a cu m 3
linii, cári sunt m a i bűne ca va rieta tea initialá (Székács), Fiind
mai productive §i m ai pufin atacate d e ruginá.
Treptat c u m árim ea suprafetei cam p u lu i de a m e lio ra re a
plantelor sau p u tu t intreprinde si a lté lucrári. A stfel in to a m n a
anului 1923, prim in du -se probe de sa m a n tá din d iferite p á rtj
ale tárii, s’au sá m á n a t parcele de c a te 15 metri pátrati d in fie
care probá. ín to tá l s'au ínsámántat atu n ci 46 de a s tfe l de
parcele. S co p u l urm árit éra studiul d iferitelo r forme d e g r á u
de toamná, cá ri intrá in compozitia g rá n e lo r, cultivate ín tara
noastrá.
Din a ce st b o g á t material de d ife r ite varitáti si fo r m e de
gráu, s’a a les u n numár foarte m aré (1200) de elite n ő i, d in ­
tre cári astázi su n t mai multe linii, cá ri sunt in stu d iu s i se
inmultesc.
In anul 19 2 4 s ’au inceput lu c rá r ile de am liorarea o rz u lu i
de toamná.
In vara a n u lu i 1925 s’au a les 5 0 d e elite ale c á ro r b o a b e
s au samánat toam na cu mána in p a r c e le mici. A s t á z i sünt
'irja la prima inm ultire 8 linii, ia r la a 2-a inmultire o linie,
semánatá pe o suprafatá de 300 m 2.
A m e lio ra re a secárei s’a in cep u t num ai in anul 1 9 2 5 . R e~
zultate nu s u n t incá, sunt insá d e a ste p ta t, deoarece a c e a s tá
p ant.1 in co n d itiu n ile Clujului, su fe rin d m ai putin de f r ig u l ier-
nei, á o p r o d u c tie mai sigurá de c á t g rá u l de toam ná.
 — 169 -

T a b le le destinate c u ltu r ilo r cu prasitoare, s u n t ocupate.de

regula, uria cu sfecle si a lt a cu cartoíi. L a a m e lio r a r e a porum-
bului n u se lucreazá din c a u z a spatiului m ic d e ca re dispune
campul si a vecinátátei c á m p u lu i catedrei de A g r o lo g ie , depe
culturile caruia vántul p o a t e sá aducá polenul c a r e sá corcea-
scá lin iile pure cari s ’ a r cultiva la cam pul d e ameliorarea
p lan telor.
Selectiunea sfeclei d e n u tret s ’a inceput In 1923. Primind

'S- N o . 67. — Vedere din c á m p u l d e experiente al c a te d r e i d e Agrologie.

GrSu c u lt iv a t in ogor american.
e d u cham p expérim ental de la c h a i r e d'agrologie. B lé c u ltiv é e n jachfcre américaine.

Probe d e semántá dela d ife r iti selectionatori d in Germania,

precum si dela S o cieta tea „S á m án ta ", s’au fá cu t culturi in pár
Cele co m p ara tiv e, d o v e d in d u - s e mai productive v a iie tá tile „Ec
k e n d o r f', §i „C o lo ssu s" d e la „Sám ánta".
A m eliorarea cartofului m erge pe o ca le b uná si sigurá.
L ucrárile s ’au inceput in prim ávara anului 19 2 3 , cand sa u pus
sPre inm ultire cele c a t e v a tubercule de d iferite soiuri, aduse
Personal de profesorul t it u la r al catedrei din G erm an ia, dela
^ om eniul Friedrichsw erth. Varietatile ad u se au fost. „Iuli
 \

- 170 —

Krone'', „In d u strie K ron e", „ E ld o r a d o " , W ohltm ann". R e c o lta .

acestor soiuri a o fe r it materialul p e n tr u inceperea lu c ra r ilo r d e
ameliorare. M últ m aterial bún s ’a m a i obtinut incá si din se-
manja de ca rto fi dm varietátile „ A r n ic a " si „C en tiiolia". A s ­
tázi sunt in m u ltite deja 5 clonuri n o u i, iar in prima in m u ltire ,
In parcele de 80 m . p., sunt 12 c lo n u ri.
In una d in ta b le le destinate c u ltiv a r e i cerealelor de primA-
v a rá se p u n — c a s i la cerealele de to a m n á — elitele si linii íe in
prima inm ultire, ia r in cealaltá se s e a m á n á cu masina lin iile
pure in p arcele m a i mari (inm ultirile a 2-a, a. 3-a etc.}, p re -
cum si p a rcele le com parative cu d ife r it e varietáti de c e re a le.
Materialul p e n tru alegere s’a p r o c u r a t, in prímül ran d, d ela.
diferite regiuni a g r ic o le ale tarii, p r e c u m §i din strsinátate : d e la
diferiti se le c tio n a to ri din Germ ania, d e la Cassa V illm o rin din
Franta, dela S o c ie ta te a selectionatorilor din Italia cu s e d iu l in
Florenta etc.
*
* *

c) Cámpul de experiente al catedrei de Fitotechnie, e s t e

condus de D l. P ro f. Dr. /. C. D rá g á n , titularul cated rei, si
de Dl. Ing. a g r . A . Dunov, a sisten t. Scopul cam pului de
experientá fito tech n ic, este, pe d e o p a r te , de a dem on stra
cele expuse la cu rsu l de F ito tech n ie, iar pe dealta d e a
verifica r e z u lta te le din laborator s i a experim enta in d o ­
meniul acestei stiin te aplicate. R o lu l sa u dem onstratív s e ex-
tinde asupra cu n o a sterei diverselor sp é c ii, varietáti, si s o iu r i de
plante a g rico le §i a technicei aplicatá la culturá lor r a tio n a lá ,
precum si a s u p r a producerei m a te ria lu lu i necesar lu c ra r ilo r
practice cu stu d en tii, iar acél e x p e rim e n ta l asupra in c e r c á r ilo r
cu diferite tia ta m e n te in vederea c o m b a te r e i maladiilor c r y p to '
gamice, a in sám an tarilor la distante, s i cu cantitáti de s á m a n tá
diferite, p recu m si asupra culturilor com p arative cu un in s e m n a t
nuniár de v a r ie tá ti si soiuri a m e h o rate, pentru a afla p e a ce le
mai apte si pi o d u c tiv e in conditiunile noastre clim aterice si de
sol, si a le in m u lti si trece apói in c u ltu r á maré.
A cest c á m p de experiente, in intinderea de 2 ,5 7 H . a.,
aproape plán, c u o u§oará inclinatie In sp r e Somes, este s itu a t la
punctul numit D ealul-Taberei si im p re jm u it cu gard d e s á r m á
impletitá. El a fo st infiintat in to a m n a anului 1924.
le re n u l, alcátu it din pámánt r e la t ív uniform pe t o a t á in-
 — 171 -

tin d e re a , este de n atu rá argilo-nisipoasá si d e s t u l de bogát in

azot, a c id fosforic si p o ta s a , in s á relatív sárac in calce. Analiza
m ecan ieá a solului a d at c a parti com pon en te: 1 , 1 9 % pietre >
5 m m, 0 ,9 2 % prundis d e 2 — 5 mm, 47,72% n is ip , 50,16% ar-
gila, ia r anaüza chim icá u rm á to a re a co m p o zitie : azo t 0,187%,
acid fo s fo r ic 0,252% o x id d e calciu 0,531% , p o t a s a 0,160%.
I n t r e g campul e s te d iv iz a t in patru ta b le a 5000 m. p.
con stitu in d cele patru s o le sa u cámpuri ale aso lam en tu lu i N or­
folk, a d o p ta t de catedra, ia r restü l este form át d in fásii inguste
de t e r e n im prejurul ta b le lo r , pentru culturá p la n t e lo r graminee

Fig. N o . 68. — R ezultate e x p e r im e n ta le cu ováz sem a n a t la diferite epoci.

( E x p . Agrologie.)
R é s u lt a t s expérim entales avec l'avoine ensemencé á différentes époques.

si leg u m in o a se de fánete s i pasuni si dintr’o su p r a fa tá destinatá

inm ultirei soiurilor aflate m a i proprii. A so la m en tu l de patru ani
este a lc á tu it din: A ) C e r e a l e d e toamna, B) P la n t e prásitoare,
C) C e r e a le de prim ávara, D ) Plante legu m in o ase.
ín tab lele destinate c e r e a le lo r de toam ná s i d e primavará
se e x e c u t a :
a) Experiente cu in s a m a n tir i la distante d iíe r ite , in vede-
rea e c o n o m ie i de sá m a n tá, activánd prin o p e r a tiile planetárii
§i p rá s itu lu i 0 inírátire m a i puternicá la ce rea le.
b) E xperien te cu d if e r it e cantitáti de se m in te la Ha., luán-
du-se d e b a zá la sta b ilire a cantitátilor n e cesa re flecárui soiu,
? re u ta te a lor absolutá in s c o p u l de a insám anta u n numár egál
(le b o a b e §i ca atare si d e plan te pe unitatea d e suprafata.
c) Experiente cu d ife rite tratamente p e n tru combaterea
nialadiilor cryptogamice.
 - 172 —

d) C ulturi com parative in serii d e ca te 4 parcele cu u r­

mátoarele c e r e a le d e toamná:
Blaue-Dame, B laue-D am e am eliorat N o . 200; Square-head, S q tia r e -
head cu tépi, S q u a re -h e a d bastard cu té p i, S q u a re -h e a d am eliorat N o . 10;
Dioszeg, D ioszeg a m e lio ra t No. 33, D io sz e g am eliorat No. 8 4 ; G r á u de
Banat, de S zek aci, d e Loosdorf, de C a u c a z (T r . turgidum), G r a u de,
Caucaz rosietic ; G rá u de toamná o rig in al a m e lio ra t de Dr. S te p h a n i No.
43; Square-head b r u n de A ckerm ann; G r á u b ru n „R eg ele B a v a r ie i" de
Ackermann; G rá u d e Schlötenitz, G ráu J a p h e t de Heine.
Secári: S e c a r á de Petcus, de C h a m p a g n e nord-germana d e J a g e r
de Sarkova si S e c a rá de Hadmersleben.

Fig. N o. 6 9 . — Rezultate e x p e rim e n ta le cu porumb c u ltiv a t

in diferite aráturi. (E x p . A g r o lo g ie .)
Résultats e x p é rim e n ta ls av«c du mais cultivé en différents labours.

Örs de to a m n a : Orz de A ckerm ann, O rz de E ttersberg a m e lio r a t

de W erthen.

ín tabla cu cerealele de to a n in S , se mai aflá in c u ltu r á

simplá:

Gráu A rn á u t b ru n , Arnáut galben, p r e c u m si urm átoarele fo r m e de

gráu si linii a m e lio r a te semánate cu s c á n d u r a si plantatorul : T r i t t c u M
monococcum No. 278, Tr. monococcum seothicum No. 277, Triticun i di-
coccum Schrk. N o. 270, Tr. dicoccum No. 272, Tr. dicoccum (T r. á r n y lenni
Ser) amid. no ir N o. 168, Tr. dicoccoides, Í r . spelta L. ( S c h l e g e l - d i n k e l )
alac; Tr. spelta-alac de toamná albastru, T r. spelta-alac rosu d e T iro l
ameliorat de S te in e , Tr. spelta-alac cu té p i, Tr. vtilgare a l b i d u m - g r a u de
'-PP-> gráu de E c k e n d o rf, de Nordharzer B u r g . de Schlötenitz, S q u a r e h e a d ,
de Lohnau, g rá u T e v e rso n cu tépi de H e in e , g rá u Standard de G a l z m u n d ,
de Nassaugrund, d e S am land Nord-Ost., S q u a re -h e a d de R acike, S i e g f r i e d
 — 173 -

N o rd -O st, de K riew ena, S q u a re -h e a d brun de A c k e rm a n n , General von

S to c k e n , Square-head de S tr u b e , Original T ro tz k o p f d e Benning, G rául
N öe, S quare-head de M a h n d o rf, Square-head de M a u e r n , Original Buhlen-
d o r f am elio rat de S p e rlin g , G ráu ameliorat de S o h n , Square-head i —
A b s e n t, — gráu H in d e n b u rg d e Heinrich, P anzer II d e S valöf, G ráu d e S a n -
d o m ir , G ráu negru cu té p i d e W ohltm ann, S q u a re -h e a d cu tépi de Lohnau,
G é a n í de M ilanais, G ráu D iv id e n d ; Tr. compactum H o r s t gráu pitic de
to a m n á cu tépi No. 247. T r . compactum No. 245. T r . compactum No. 246,
T riticu m turgidum ia d a c e u m ; Tr. turgidum No. 253 A m erik. B artw hite
T i v e ; Tr. turgidum No. 258, Tr. vulgare, gráu B á lá n cu spic ro^u, U rias
de B estehorn, Produs d e r a z b o i No. 2, de G ro ssg o ld e n , de California, de
C h ili, Dioszeg, Székács, P r o d u s de rázboi, No. 3 d é Italia galben, de
K r is tb a c h , Dividend, de S a lm e n , de Bordeaux, de L o o sd o rf, Blaue-Dame,

F ig . No. 70. — P a r c e l á cu gráu, cámp e x p e r i e n tá agrologie.

Parcelle avec du b lé e du champ d'expériences de la chaire d'agrologie.

S q u are-h ead original, Tr. vulg. ferrugineum, Tr. d u ru m -A rnáut brun, Tr.
durunj-hxnicai. galben, T r. turgidum — gráu de C a u c a z ia , — Tr. turgidum,
~ g r á u de Caucazia r o s ie tic , Tr. compactum Splendens, Tr. compactum
E chiuodes, Tr. compactum d e H istria, Secara P e tc u s , O r z u r i : Hordeum
te tra s tic u m , H. distichum — Ő rig . Victoria de A c k e rm a n n , Hord. hexasti-
chum negru, orzoica de H a n n a , Mammut de E ck en d o rf, d e Friedrichsw erth,
d e S v a lö f ; Avena sativa va r. hiemalis, ováz de p rim á v a r á .

e) Culturi c o m p a r a tiv e in serii de c a te patru parcele cu

u rm á to a re le cereale d e prim ávara:
Gráne: de Svalöf, B laue-D am e de W o h ltm a n n , gráu comun am e­
l i o r a t No. 71, gráu de L o o s d o rf, gráu timpuriu cu a r i s te de Strube, gráu
J a p h e t de Heine, g ráu s tic lo s galben am eliorat, g r á u sticlo s brun am elio­
r a t , A rn á u t, T urcesc-A lb, U lc a , Cuban-negru, S a n d o m irc a .
O rzuri: Orzoicá H a n n a de Laza, H anna d e H eine, Bavaria de
A c k e r m a n n , Im perial d e D re g e r, Danubia de A c k e rm a n n , Besseler; Ováz
 — 174 —

triumf, de D uppau d e J á g e r ; Ploae de aur, o v á z d e Laza, ováz b c h la n s -

tad t de Strube, o v áz g a lb e n de Pflug. T ó t in a c e a s tá tablá se m ai a flá in
culturá simplá :
Secara de p r im a v a r á Petcus, Mei-P a n icu m miliaceum sanguineum ,
cinereum, flavo-cinereum , artrum; In, C á n e p á , Mac, Hriscá, C a m e lin a ,
R apitá de p rim a v a rá , p recu m si u rm áto arele fo r m e si linii a m e ü o ra te de
gráu, orz si ováz
Gráu: Tr. monococcum, — E n g rain d u b le, — Tr. dicoccum S c h . —
Tr. amyleum (S er); T r. dicoccum, Tr. com p a ctu m , Tr. polonicum, Tr.
spelta-alac alb, — T r. spelta — alac rosu f a r a té p i , — Tr. spelta — a la c de
Heine, — Tr. vulgare — B ordeaux de Dipp., — g r á u Kessb de B e rb a u n , B o r­
deaux de M ahndorf, d e Iaphet, Schlanstedt d e S t r u b e S guare-head d e B a c h ,
gráu negru de P e rs ia .
Orzuri: H o rd eu n i tetrasticum — o rz g o la s de Jirol, S e lectiu n e d e
Stungel, orz mic d e O chbsnacher, de M a n c iu ria , Hor. hexas/icutn : o rz
de Eurolepe, orz d e R u e n , orz negru de C h in a , o rz cu 6 ránduri de In d ia ,
de Ispahan, idem d e E g ip t, orz de H im alaia, o r z m ic golas, H ord. disti-
cum pallidum, corn u tu m , coeleste, spontaneum-ischnatherum, tmtans, erec-
tum, nigrum, in term ed im n cu tépi, nudlim , a lb fára tépi, trifu rc a tu m ,
Silezia de L u d w ig sd o rf, de Moravia, orz m a r é g o las, Danubia de A c k e r ­
mann, Imperial d e R e in sin g , Hanna de H e in e , o rz norm ál de Pflug, i.x te n -
siv de Pflug, orz n e g r u tátáresc etc.
Oveze: O váz d e prim avará, Avena str ig o s a , fatua, sterilis, n n d a ~
ováz golas de C h in a ; orz««ta/ís-tátáresc, — id e m chinezesc, H o lla n d P ra e -
sidenz, ováz g o la s m ic , ováz alb S c h la n s te d t d e Strube, G oiden g é a n t
1' apin, Ligovo de M e tte , Grossmogul de S v a lö f, ováz de Petcus g a lb e n ,
ováz negru de R o th e n b u rg , galben de O d e n w a ld , de Anderbeck, o v á z B a-
varez ameliorat, d e M atenburg.

In tabla d e stin a ta plantelor p r á s ito a r e se executá culturi

comparative in s e r ii de cáte 4 p a rcele c u urmatoarele p la n t e :

Porumburi (Z e a Mays) urm átoarele v a r i e t á t i : Dinte de c a l a u r iu ,

Dinte de cal g a lb e n , A m erican cu bob alb a s c u t it , American cu b o b n e g r u ,
T im ar de Banat, P u t y de Banat, Lesszay r o s u , Z a c h a ra t, C incantin, P ig n o -
letto, Secuesc, M o ld o v en esc, American de L a fa si porum b Black A m e ric a n .
Cartofi: M agnum -B onum , Róza, T im p u r ii, Chifli, Jubel, E r n a , T u -
beroza Vesta, M a ik ö n ig , Rosenkipfel, C o n te le D ohna, cartoful a m e lio r a t
No. 48 si cartoful a m e lio ra t No. 81.
Sfeclá (Béta vulg á ris sativa) E c k e n d o rf rosie, Eckendorf g a lb e n e ,
Oberndorf g a lb e n e , O b e rn d o rf rosii, M am uth, C olossum Z a c h a r a t a , K i r c h e
Ideál de F rid ric h s w e rth .

Ca culturi dem on stratíve s u n t:

f loarea s o a r e lu i (Helianthus annmts); e u b o b alb lung, bob a lb ro-
tund, bob cenusiu lu n g , bob cenu?iu rotund, b o b negru lung si b o b n e g r u
rotund; Máturile (S o rg h u m vulgare), N api (B ra ssica napus ’r a p ife ra ), si
morcovi de n u tre t.
 — 175 -

ín tábla destinatá legu m in o aselor, se e x e c u t á culturi com­

p a r a t iv e in serii de c a te 4 parcele cu u r m á to a r e le plante:
Faso/e: U rcátoare, S lá n in a A rdealului, M á r g á r it a r Ungar, O m ié
p e n tr u un a, Oloagá, F e n o m e n , A dracului, S u lfuricS , C urm ale de ciará,
N on p a r e ü , Prepelita, F la g e o l e t rosie, Mont d’or, P l o a e o e aur, Piata Pa-
ris u lu i, Mondsichel, P h ö n ix , A ra b ic a.
B ob: (Vicia fa b a aequinci) de Krafft, L in sle b e n d e Sperling, de Fel-
d io a ry , bob rosu de cai.
M azáre: (Pistim s a tiv u m ) Folger, T elefon , Id e á l, Minunea Ame-
ric e i, Abundance.

Fig. No. 71. — V e d e r e din cámpul de e x p e r ie n tá al catedrei

de Fitotechnie.
Vue du cham p d 'e x p é rie n c e s de la chaire d e P h y tc te c h n ie .

ín culturS sim p lá pen tru dem onstratiuni se aflá :

Mazáre: Boabe d e M a i, Tim purie z a h a ro a s á , T im purie B ism arck,
D a is y ; Fasoale ja p o n ez á : S o ia hispida, neagrá s i b r u n á ; lintea p ra tu lu i,
Lcityrits sativus si V icia villosa.

ín parcela d e s tin a tá pentru inm ultirea cerea le lo r a v e m :

Gráu: A rnáut g a lb e n , A rn áu t brun, B la u e -D a m e , si grául de B an a t.
ín fasia d e stin a tá culturei g ra m in e e lo r §i legum inoaselor
p e n tru fanete si p á s u n i sunt urmátoarele p la n t e :
G ra m in e e : L olium ilalicum , Lolium italicutn var. muticum, Lolinm
p er enne, Lolium annuum, Festuca pratensis, Festuca oviita, Festuca rubra,
F e,tn ca rubra var. stolonifera, Bromus mollis, B r o m u s inermis, Brom us
 - 176 —

erectus, Poa pratensis, P o a triviális, Poa nem orosa, Avena elafior, A ven a
flavescens, Dactylis glom erata, Phleum m ontanum , Agrostis siolonifera,
Cynosurus cristatus, Alopecurus pratensis, P h a la r is arundinacea.
L egum ino ase : L u c e r n á francezá, L u c e r n á in d igen á, Medicago fa l-
cata, Medicago lupulina, Trifolium pratense, T rifoliu m repens, T rifo liu m
hibridum, Trifolium incarnatum, Lotus corniculatus, Onobryckis sa tiv a ,
Trigonella foenum graecitm , si ca
A m estecuri : I : Avena elatior, Lolium ita licu m , Lolium perenne, D a c ­
tylis glomerata, Festuca rubra, Fstuca pratensis, Poa triviális, A lopecurus
pratensis, si Medicago sativa.
II: Avena elatior, Lolium perenne, D a cty lis glomerata, Festuca
rubra, Festuca pratensis, Poa triviális, si T rifo liu m pratense.
I I I : Lolium italicum, Lolium perenne. Avena elatior, D a c ty lis
glomerata Festuca pratensis, Poa triviális, Alopecurus pratensis.

H-
* *

Fig. No. 72 R e z u lta te experim entale c u g rá u plivit (2550 k g r.

la Ila) si n e p liv it (1800 kgr. la H a ). (E xp. Agroiogie.)
R ésultats e x p é r im e n ta ls avec du blé sarclé (2550 k g r . p á r Ha) et non s a rc lé
(1800 kgr. pár H a .)
 L u p í a pentru s u s t i n e r e a §i reorganizarea Academiei.

N e v o ile A cad em iei, c a r i s ’auim pus in u ltim i dói ani §i au

ce ru t o solutionare g r a b n ic á , au íost m ultiple s i d e mai multe
o rd in e.
ín afara de r e z o lv ir e a probleinelor c u r e n t e la timpul lor
— p e n tr u ca in teresele in stitu tiei sá nu s u f e r e — §i in raport
cu M in isteru l de a g r ic u ltu r á , ca organ s u p e rio r, am crezut cá
d a to ria noastrá este, c a , p e de o parte, sá sta b ilim raporturi
cat m a i str&nse intre A c a d e m ie si mediul a g r i c o l al táréi, si,
pe d e altá parte, sá n e in te re sá m si de anum ite problem e funda-
m en ta ie, cari privesc a tá t prezentul cat m ai a le s viitorul insti­
tutiei.
In anul 1926, cu a p ro b a r e a consiliului p ro fe so ra l, s’a in-
c e rca t o rganizarea de c u r s u r i de popularizare s i specializare in
tim pul verei. ín a cest s c o p am cerut c o n c u rsu l Camerilor de
a g ricu ltu rá si C o n s ilir a te lo r agricole, prin c a r i am fácut cuno-
scutá a cea sta in itiativa. D e s i am avut u n concurs morál
in sem n at, din partea u n o r a din aceste institu tii agricole, totusi
idea n ’ a prins si nu s ’ a p u tu t infaptui. A u fo s t un numár in-
sem n at de cereri d e ín s c r ie r e la aceste c u r s u r i, mai toti dori-
torii — in maré p arte a b s o lv e n ti de scoli in fe rio a re de agri­
cu ltu rá -— se interesau in s á , nu de cursurile c a r i se vor pred^
§i d e aplicatiile cari s e v o r face, ci de c e r tific a te le cari se vor
lib era s i drepturile pe c a r i le vor cápáta p é b a z a lor. Din ace­
ste in treb á ri am v á z u t c á sco p u l initiativei n o a s tr e nu este in-
fe le s cu m se cuvine, s i a m renuntat la tin e re a cursurilor.
A c e a s tá p rob lem á ' v a trebui reluatá din n o u in viitor, ín
s tr á n sá legáturá cu C a m e r ile de agriculturá, c a r i sá aleagá si
s& trim ea tá pe p a rticip a n tii la cursuri.
«
O altá problem á, c a r e prin natura ei d ete rm in a in m aié
Parte ritm ul de v ia tá a l Academ iei §i in stitu tiilo r ei anexe,
e ste cea materialá. Pe c a le bugetará A c a d e m ia , in timp de
ani d e zile, cu ex ce p tia u ltim ulu i an 1927, a su ferit reduceri
12
 — 178 —

apreciabile — d u p á cum aratám In a lt a parte — cári s ’a u

resimtit in mód d a u n a to r asupra b u n u lu i m ers al sau. P e n tr u
a satisface parte d in nevoile m ultim ple a le institutiei am a p e la t
la Camerile de a g ric u ltu rá , al cáror r o l, In parte, este si a c é la
de a sustine in stitu tiile agricole, sau c á r i vin in ajutorul agri-
culturei.
Credem c á n u este lipsit de i n t e r e s sá lásám sá u r m e z e .
aci textul acestu i a p e l :
„Dupá r e fo rm a agrará, care a p r e fá c u t fundamental r e p a r -
tizarea proprietátei, si a influenzát p u te r n ic agricultura tá r é i,
mintile luminate s u n t de acord cá in v iit o r trebue d e s v o lta t cu
stáruintá un p r o g r a m technic, dela c a r e s á putem astepta s p o -
rirea producfiei a g r ic o le , principalul t e m e i al economiei n o a s t r e
na|ionale.
Pentru d e s v o lta r e a acestui p r o g r a m nou, este n c v o e d e
concursul §co alei p lu garesti si in p r im u l ránd al sc o a le ío r su -
perioare de a g r ic u ltu rá , in cári tr e b u e s á se formeze e le m e n -
tele, cári sá-§i ia ráspu nd erea r e z o lv ire i acestei probleme. C h e s -
tiunea sporirei productiunei noastre a g r ic o le nu este n u m a ijp
problemá de o rg a n iz a r e , ci mai ales o p ro b lém a de ordin t e c h ­
nic §tiintiiic. F á r á o activitate stim tificá intensá in ^dom eniul
agriculturei, in s e a m n á a bajbái in in tu n e r ic si a cheltui si b á n i
si energie de p riso s. Stiinta agricolá e s te temeiul p e^ care s e
poate sprijini in v iito r agricultura n o a s t r a ca ramurá d e pro-
ductie. A cea stá §u in tá n-o putem in p ru m u ta insá d e la a ltii.
Agricultura n o a s tr á are nevoile ei s p e c ific e , cári nu pót ti im -
plinite decát d e o stiintá agricolá ro m a n e a sc á , ale cáréi p re o -
.cupári trebue s á fie problemele rid ica te d e clima, sóiul s i p la n ­
tele noastre.
Páná acum s i mai ales in u ltim ul tim p, din pricina n e v o i-
lor multiple, M in iste ru l de A gricu ltu rá n ’ a putut da a te n tia cu-
venitá tuturor p rob lem elo r de acestá n atu rá. Intr’o m a ré m a ­
sina trebue sá recunoastem cá, in tim p u rile normálé, si m ai a le s
azi, agricultura n u trebue sá astepte in p lin irea tuturor n e v o ilo r
dela Stat. Ea in sa-§i, din proprie in itiativá,- prin o rg a n iz a tiile ,
de cári dispune, tre b u e sá caute sá in lá tu r e piedicile im e d ia te ,
pe cári le in ta ln e ste §i prin másuri d e prevedere sá-§i in les-
neascá p ro g resu l in viitor.
Cele mai p u tern ice organizatii, in m ainile cárora stá d esti-
n( e agricu ltu rei c e azi inainte, su n t C a m e rile de a g r i c u l t u r á .
 — 179 —

E le tre b u e sá im p lin eascá n e v o ile imediate a le agricultorilor, tót

ele Snsa trebue sá c im e n te z e acea tem elie putern icá, §tiinta
a g ric o lá románeascá, p e c a r e sá se sprijine ín viitor avántul
a g ric u ltu rei. Aceastá o p e r a Cam erile de A g r ic u ltu r á nu o pct
in d ep lin i mai bine d e c á t sprijinind scolile d e agriculturá, cari
la n c e z e sc in mód r u s in o s d in pricina lip su rilo r in cari se sbat.
U n a din aceste s c o l i plugáresti, d in tre c e le mai inalte,
ca re tre b u e sá fie fo c a r u l de luminá pentru agriculturá, este
si A c a d e m ia de A g r ic u lt u r á din Cluj.
M osten itá dela c o tr o p ito r ii de páná éri a i Ardealului, prin
cele ca te v a muzee, p e c a r i le are, im p re s io n e a zá pe cei cari
n’au v a z u t o institutie s im ila r a din stráinátate. D e fapt Iipsurile
pe c a ri le are sunt m u lte. O manS de d asca li stránsi in jurul
ei n e facem o datorie d e fie c a re zi sá-i dám to a ta priceperea
p re g á tire i noastre si t o a tá cáldu ra sufletului n o s tr u . In serviciul
acestei scoli inalte d e p lu g á r ie ne socotim sa n tin e le inaintate
ale ag ricu ltu rei táréi S f o r t á r ile noastre p en tru a fi mai efective
tre b u e sc sprijinite, fiin d -cá tót elánul nostru n u poate folosi la
nim ic, cand se izbeste l a fie c a re moment d e lip s a elementará,
de m ijlo ace bugetare, in a n u l acesta mai m ari d e c á t oricánd.
A v e m ambitia sá n u fim numai niste s im p li custozi ai mu-
ze e lo r m ostenite, vrem s á punem tótul in fu n c tiu n e §i mai múlt
incá, c e ia ce in parte s ’ a s i fi fácut, sá a d á o g á m ceva la ceia
ce am g asit. íncá de m u lt á vrem e se simte n e v o e ca la cládirea
p rin cip a lá a A cadem iei n o a s t r e sá se mai r id ic e un etaj, pentiu
ca to a te catedrele sá p o a t á sá-si ia desvoltarea necesará. Avem
n e v o e d e crearea unui a d á p o s t de vegetatie m odern, pentru
e x p e rie n te in vasé, d e c r e a r e a unei clinici v e te rin a re , a unei
statiuni de cercetári fito p a to lo g ic e etc, pentru a fi in másura sá
putem raspunde a s te p tá r ilo r cari se pun ín n ő i, fiindcá agri­
cu ltu ra e ste o stiintá e x p e r im e n ta lá care se in v a t á si inainteazá
nu n u m a i citind dar m ai a le s experimentánd.
N ő i nu vöm fi in s á in stare sá ne putem im plini sarcina
de a v a n tg a rd á a stiintei a g r ic o le , pe care cu h o tá rá re ne-o te
ven d icá m , atáta v rem e c á t u n ele din catedrele noastre au on
duri d e cáte 2000 lei a n u a l, iar bibliotecii d e a b ia i s a putut
da un fond de 10.000 lei.
D in aceasta situ a tie g r e a Academia n o a s tr á nu poate esi
d ecát c u ajutorul C a m e r ilo r A grico le. Cu s a c r ific ii mici din pai
tea lo r se pót implini t o a t e aceste nevoi.
12*
 — 180 —

Pe báncile A c a d e m ie i noastre se g a s e s c tineri din to a te

regiunile taréi si d a c a in bugetul C a m e r ilo r de A gricu ltu ra din
fiecare judet se v a d estin a suma de 100.000 d e lei in acest s c o p ,
se va putea cu u su rin tá strange un fo n d din care sá se im p li-
neascá nevoile im e d ia te si dupa cáti-va an i si cele de viitor.
Ajutati A c a d e m ia din Cluj sa d e v ie o podoabá a g e n iu lu i
románesc in a c e s te párti ale tárii si o m an drie si n ád ejde a
agriculturei".

Acelasi a p e l am gásit ca este p o tr iv it sa’l adresám p r in

presá §i a g ricu lto rilo r, pentru a le a t r a g e atentia asupra ■itua-
tiei grele in care s e aflá institutia n o a s tr á . Cu acest. prilej am
avut satisfactia sá constatám cá p a rte d in presa zilnicá a im -
bráíisat cu ca ld u rá chestiunea ridicatá d e női si cá m ulte din
camerile de a g r ic u ltu r á , din T ra n silv a n ia sa u alté parti ale t á r é i,
au inscris in b u g e t e le lor sume a p re c ia b ile ca subventii p e n tr u
Academie.
Din n e fe ricire , concursul acordat d e p resá n-a d e s te p ta t
interesül cu ven it in rándurile a g ricu ltu rilo r — cu cár; s c o lile
noastre de a g r ic u ltu rá n’au aproape n ic i un fel de leg a tu ra ,
iar subventiiile in s c r is e in bugetele ca m e rilo r agricole ju d e -
tene — §i cari tr e c e a u de un miliőn — a u fost sau su p rim a te
in intregime, s a u r e d u s e in cea mai m a r é parte de catre co m i-
tetul de c o n d u ce re al Uniunei C a m e r ilo r de agriculturá, c a r e
aprobá bu getele intocm ite.
Sperám to tu si cá nevoile in stitu tiilor technice stiintifice d e
invátamánt a g r ic o l v o r fi mai bine m te le s e si sustinute in v iit o r
de noile o r g a n iz a tii agricole, in ju r u l cá ro ra se g ru p e a z á , in
maré parte, d e s tin e le de viitor ale a g ric u ltu re i noastre.

O altá p ro b le m á , de importantá fundam entalá p en tru vii*

torul acestei in stitu tii, §i care de a p r o a p e 20 de ani la n ő i in
tará asteaptá o so lu tie , a fost c h e s tiu n e a reorganizárei in v á tá -
mántului a g rico l su perior. Dupa cu m arátám in altá p a rte , in-
cepand cu anul 19 2 1, Academia a g r ic o lá a trecut sub r é g im ü l
Scoalei su p e rio are d e agricultura d e la H erástráu, care, d e fa p t,
tunc^ioneazá ca institutie de in v átá m a n t agricol su p e rio r p e
baza unui sim plu regulam ent, aprobat d e Consiliul de M in istri
 — 181 -

si in tá r it prin decret r e g a l si din anul 1909 a s te a p tá 0 legea d e

re o rg a n iz a re care s á c o n s a c r e starea de fa p t.
Intárzierea a c e s te i lé g i a avut urmári fo a r te serioase asu­
p ra bunului mers al c e l o r douá institutii d e invátám ánt agricol
s u p e r io r ale noas:re §i in special a fost c a u z a principalá pentru
in p u tin a re a num árului stu d entilor cári s e in s criu si urmeazá
c u r s u r ile . In rástim p d e aproape 20 de ani a c e a stá problemá
a fo s t luatá de m ulte ő r i in studiu. F a ta lita te a a fácut insá ca,
in tó t d ’auna, sá fie inm orm ántatá sau intr’o com isie instituitá
p e n tr u studiul ei, sa u in parlament.
In ultimii dói a n i d e zile probléma a fo s t pusá din nou
s u b o forrná nouá si c u m ulte nádejdi de d e s le g a r e .
D e aceastá datá c o n c e p tia Dlui C. Garo/lid, főstül Minis-
tru al Agriculturei, é r a c a ínvátamántul n o s tru superior agricol
sá s e reorganizeze s u b forrn á de Facultáti a g ro n o m ice , cáte una
p e n tru Universitátile d in Bucure§ti, Cluj si I a s i. Pusá in acest
fel p ro b lém a si a n u n ta tá d e cátre főstül M in istru de mai multe
őri p rin presa, in ciciü l d e probleme a g ric o le a cáror rezolvire
o u rm a re a pe cale le g i s la ú v á , chestiunea in fiin tá rei Facultátilor
ag ro n o m ice a d e ste p ta t un interes mai m a r é c a altá datá si a
s tá rn it o discutie d e s tu l d e v ie prin presá. D in nefericire nici
d e ac eastá datá a c e a s tá problem á, de 0 v e c h im e apreciabilá n a
fo s t intam pinatá cu o b iectivita tea n ecesa rá s i n ’a fost discu-
ta tá cu priceperea c u v e n it á . Pentru a ajuta p e cei putin initiati
~ si cári erau c h e m a ti, sau se credeau in d ica ti sá-si spuná
cu v á n tu l — in p a tr u n d e r e a acestei p ro b le m e , cum §i pentru
fa p tu l cá, sub form a in c a r e éra pusá p r o b lé m a de Minister,
c e r c u r ile u n iversitare d e la női urmau ”sá -si dea avizul lor,
m ’ am gásit dator sá in t e r v in de mai multe ő r i in discutia care
a a v u t loc prin p re sa . Reproducem aci un articol in aceastá
e h e s tiu n e , publicat in N o 190 din 3./X II/1926, al ziarului „Bi-
r u in ta “ din Cluj, si c a r e a apárut si in z ia r u l Á rg u s, sub titlul .
nFaculiáti agronomice" .

„P rin presa z iln ic á opinia p u b licá a lu a t cunostintá de pro

g ra m u l agricol, pe c a r e g u v ern u l isi p ro p u n e sá-1 realizeze pe
c a le legislativá. C itin d a c e s t program n im án u i nu i-a fost greu
s & con state, cá, s p re d e o s e b ir e de c o n ce p tia anterioará care
dóm ni se sub diferite g u v e r n e la Ministerul d e agnculturá, de
a s tá d atá pare cá-si f a c e d ru m la r g u n c u re n t nou, luminos, in
v io r á to r si plin d e n á d e jd i in ce priveste v iito r u l agriculturei
 - 182 -

si chiar destinele eco n o m iei noastre n a tio n a le . Este voi u . d e

reíorm e de ordin te c h n ic stiintific in d o m in iu l agricumirii si
avftnd in vedere n u num ai caracterul a g r i c o l al tárii noasti e dar
m ai ales cauzele d e za stru lu i ultimului a n agrico l, acest luci u
e ste salutat de to a ta lu m ea cu depliná s a tisfa c tie .
Dupá im plin irea reform ei agrare, c a r e a rezolvit numai
latura politico-socialá a acestei problem e v e c h i, legile anuntate
a r complecta de m in u n e ceia ce s ’a f á c u t páná acum, si ar
constitui mai ales su p o rtu l puternic p e n tru sp orirea productiei
noastre agricole.
Este un fapt incontestabil, cá prin e x p ro p rie re si ím pro-
proprietárire, din c a u z a sdruncinárii p u t e r n ic e a organismului
nostru economic, p r o d u c tia agricolá a s c á z u t in mód sim titor,
atát din punct d e v e d e r e calitativ cat si d in punct de v e d e re
cantitativ, si in tru-cat suntem o tara c a r e traim aproap num ai
din agriculturá, é r a fir e sc , ca odatá §i o d a ta , cél putin ín ceasu l
al unsprezecelea, sa s e ia másuri s e rio a s e si eíective.
Interesele d e v iit o r ale agriculturei n o a stre si p rogresu l
ei sigur este in fu n c tie de dói factori h o tá r á t o r i: capitaiul sí
stiinta. Amándoi a c e s ti factori pare cá v o r fi pusi in serviciu l
agriculturei, ca p itaiu l prin inermediul u n o r institutii de cred it,
cari se vor creia p e n tru fölösül a g ric u lto rilo r, si stiinta p rin
reorganizarea in vátám an tu lu i agricol s u p e r io r , care se plánueste.
Ca specialisti, slu jito ri ai in vátám an tu lu i agricol su p erio r
cé l mai oropsit in £ara cea mai a g rico lá d in lume, in aceastá
recunoa§tere sim tim astázi o maré s a tis fa c tie moralá pentru
greaua luptá care a m dus-o paná in p r e z e n t, pentru a d o v e d i
cá agricultura ca r a m u rá de productie, p e la n g a toate m ijlo a ­
cele de organizare §i tót sprijinul fin a n cia r, care i s’ar da, a r e
nevoe de flacára in vio ráto are a §tiintei a g rico le. Evolutia p e
care au avut-o a g r ic u ltu ra si institutiile d e invátámánt a g r ic o l
in tárile apusene d o v e d e s c cu prisosintá a ce st lucru. P o r n i n d
dela aceastá credin^á s ’ a plánuit §i la n ő i reorganizarea ín v á t á -
mántului agricol su p e rio r sub forma d e F a c u ltá ti agronom ice ín
Universitate.
Aceastá ch e s tiu n e insá, prin n o u ta te a ei, pentru m a r e le
public, care n icio d a tá n ’a gásit timpul n e c e s a r sá se p r e o c u p e
íji de interesele a gricu ltu rei, ar putea s á n e surprindá. N u n u m a i
marele public, d a r §i reprezentantantii ilu s tri ai culturei la n ő i
in {ará, din ca u za a celeia§i lipse de o r ie n ta r e , si mai a le s d in
 — 183 -

p r ic in a splendidei iz o lá r i in tre zidurile c e tá te i universitare, pare

c a v á d , dacá nu un a n ta g o n is m dar cél putin o deosebire funda-
m e n ta lá intre a ctiv ita tea U niversitátilor si a c é ia a Institutiilor
s u p e rio a r e de in v á tá m á n t agricol. Sunt m u lti cári in aceastá
im p re ju ra re se o r ie n te a z á dupá vechea c o n c e p tie , dupá care
a g r ic u ltu r a este, d acá n u o rutina sau o, a r ta , ca re sá sprijiná
p e em pirism , o stiin tá d e al doilea ordin, s a u un surogat de
s tiin tá , dupá cum a c u m ca te-v a zile a vea in teligen ta inspiratie
s á s e exprime un a n o n im in coloanele „ C u v a n tu lu i“, sau in
fin e, c u maximum de b u n á v o in tá , o stiintá a p lica tá , care, decurgánd
din celelalte stiinte c á r i in trá in randul s tiin te lo r pure, nu ar
a v e a ce cáuta in c a d ru l U niversitátei si ca re, in cazul cand i s ’ar
d e s c h id e aceste porti, a r incurca mai múlt, d u p á cum un copii
n e le g itim ar turbura a rm o n ia conjugalá a u n e i familii fericite.
A ceastá c o n ce p tie , d u p á umila noastrá p S re re , si-a pierdut
d e m ú lt temeinicia, s i a s tá z i distanta incom ensu rabilá, care dupá
u n ii s ’ar aseza intre s tiin tá purá si asa z i s a stiintá aplicatá,
e s te d e fapt cát o m u c h e d e cutit de m aré. Fiind-cá, oricát de
r ig iz i ne-am tine pe p rin cip iu l enuntat m ai s u s , ciné de pildá
ar v r e a sá ne d o v e d e a s c á cá Zootechnia, F ito te ch n ia , A grologia,
E c o n o m ia ruralá etc. nu sunt stiinte si-a r asum a o sarciná
fo a r te grea.
D in fericire a c e a s t a conceptie a cázut dem ult, de vrem e
c e in cadrul U n iv e r s itá tilo r de la női se g á s e s c Facultáti de m e­
d ic in a , Facultáti d e F a r m a c ie , Sectii a g r ic o le , Facultate de medi­
c in a veterinará, etc. si r e v e n ire a la c o n c e p tia rigidá enuntatá
m ai sus din p a rtea U n iversitátilor n o a stre o socotim ca o
im posibilitate.
Prin cele s p u s e m a i sus, privitor la dom eniul §tiintelót
a g r ic o le si rostul lo r in rap o rt cu celelalte stiinte, n am vrut sá
a firm cá stiintá a g r ic o lá nu are nevoe de co n ta ctu l custiintele,
c á r i s e predau in U n iv e r s ita te . In toate t á r ile civilizate §i cu o
s t a r e econom icá a g r i c o lá ínfloritoare, stiin tá agricolá isi dato
r e s t é prosperitatea e i con tactulu i stráns cu stiintele ^pure, iái
p ro sp erita tea a g r ic u ltu r e i la randul ei se p o a te socoti,cu drept
c u v a n t, ca o .c o n s e c in tá lo g ic á a contactului stra n s dintrestiínta
a g r ic o lá si stiintá p ú r a . A s tfe l invátámantul a grico l superior a
lu a t un avánt p u te rn ic , si impreuná cu el §i agricultura, in
G e rm a n ia , in F ran ta, in A n g lia , in A m eric a etc. unde acest in
v a tá m á n t se d e s v o ít á s u b a r i p a U n iversitátilor. T á n mai tinere,
 — 184 —

d ecá t női, ca B u lg a ria si Iugoslavia, au a s e z a t invátámántul agí ico l

su p erio r la U n iv e r s ita te sub forma de F a c u lta ti, iar in Ja p o n ia
a u fost cazuri ca n d p en tru creiarea si d e z v o lt a r e a unei U ni-
versitá ji a servit d r e p t nucleu o scolá d e agricu ltu rá, de , en itá
a p ó i Facultate a g ro n o m icá , dupá cum si l a n ő i inaintea existen -
tei actualelor U n iv e r s itá ti si a conceptiei d e izolare a stiin tti
agrico le, la A c a d e m ia Miháileaná, p r e c u r s o a r e a bátránei L m -
versitáti de la Ia si, m a re le agronom si e c o n o m ist Ion Ioncst.it
de la Brad, aláturi c u ceilalti apostoli a i stiin tei, fácea c u rsu ri
d e agriculturá.
Desigur cá invátám án tu l agricol s u p e r io r ar putea sA
tráiascá mai d e p a rte izo la t de U n iv e rsita te . Fölösül pe c a re
l a r aduce in acest c a z pentru tará, ar fi cu tótul redus, iar
agricultura nu s ’a r re sim ti de activitatea lu i in másura ín c a r e
treb u e pentru s p o r ir e a productiei. D a to r itá lipsei de in teres
fa tá de agriculturá in generál, a p o rn irei tineretului de a se
indrepta spre U n iv e r s itá ti si actiunea r e g e n e r a to a r e pe care o
asteaptá de la c o n ta c tu l cu celelalte stiin te , trecerea invátámán-
tului agricol sub acoperem ántu l U n iv e rs itá te i este o n e cesita te,
ca re se impune c u g re u ta te a unui e v e n im e n t istoric, care tr e b u e
s á intregeascá m a r iié reform e sociale a g r a r e infáptuite in u lt i­
m ul timp, si care e s t e chemat sá im prim e un nou ritm de v ia t á
agriculturei tárii. D a c á un intreg p o p o r, in t r ’ o splendidá incor-
dare, a salutat cu d e p lin á satisfactie si c a o concretizare a u n e i
politici econom ice s o c ia le temeinice a c e a „ bátálie a gráu lu i " ,
condusá cu in d á rjire si cu concursul f t i i n t e i de catre M u s s o ­
lini in Italia, nu tr e b u e sá uitám nici n ő i cá, pe d e a s u p r a
tuturor p reo cu p árilo r de ordin spiritual, su n tem un p o p o r d e
plugari, cá tráim d in plugárie, cá e v o lu tia natiei rom ánesti, ín
cadrul caracterelor e i etnice si fára p e r v e r t ir e a imitatiilor e ftin e
§i stricátoare, nu s e poate face decat in leagánu l r e p re z e n ta t
d e plugárie, §i c á agricultura de m áine n u se mai poate fa c e
fárá §tiintá, fá rá o activitate inten sá, si fárá un p r e s tig iu
recunoscut §i su stin u t.
Dacá „matematicus non est collega " , din timpul d o m n ie i
humaniste in o r d in e a spiritualá, a rám as a stá z i ca un non s e n s
§i ca o amintire isto ricá inofensivá, u n nagronomus non est
collega , aruncat a s tá z i prin analogie, a r a v e a urmSri in c a lc u -
labile, intru-cát a r p ericlita incoronarea ín m ód fericit a c e lo r
 — 185 -

m ai m ari reformé s o c ia le a g ra re , cári se v o r fi intocmit vre-

o d a ta in viata poporu lui rom ánesc.
Suntem astazi la o m a ré raspantie is to r ic á . Soarta agri­
c u ltu r e i noastre, si p r in e a in maré m ásurá p ro p á sire a econo-
m iei n o stre nationale, e s t e in mána U n iv e rs itá tilo r si va fi hotá-
rátá p r in cuvántul cu c a r e v a fi intampinat a c é l proiect pentru
in fiin ta rea Facultátilor a gro n o m ice , trimis d e cei dói Ministri,
de a g ricu ltu rá si de in s tr u c tie " .
*

P en tru r e z o lv ire a a ce s te i probleme M in isteru l de A g ri­

c u ltu r a a intocmit un p r o e c t de lege care a fo st insusit si de
c a tre M inisterul de in s tru c tiu n e publicá. In a in te de a fi pre-
z e n ta t parlamentului a c e s t proect de le g e a fo st trimes celor
trei U niversitáti — d in B ucuresti, Iasi si C lu j — pentru a si
da a v iz u l asupra lu i. S i cu aceastá ocazie in cercu rile Univer-
s ita re din Cluj p ro b lé m a , in putine cazuri, a fo s t inteleasá in a-
d e v S ra tu l ei aspect.
P en tru a inlesni p átru n d erea acestei p ro b le m e in scopul
o b tin e re i avizului c u v e n it , am gásit p o trivit s á intocmesc un
m em o riu , care, dupá c e a fost insusit de c á t r e consiliul profe­
s o r a l al Academ iei, a fo s t inaintat R e cto ra tu lu i UniversitStei,
D ecan atu lui F acultátei de stiinte si la p a rte din tre profesorii
U n iversitá tei locale.
L ásám sá u r m e z e a c i acest m em oriu:

S c u r t memoriu p r iv ito r la reorganizarea inváfámántului

agricol superior s u b fo r m a de F acu ltáti Agronomice.

„Judecánd dupá s t a r e a de lucruri din a lté tári mai inain-

tate in culturá de ca t n ő i, invátámántul a g r ic o l, dupá natura §i
s c o p u l pe care il u r m á r e s te , se poate im párti in doua categorii
P rin cip a le : in vátám án tu l practic, constituit d in scolile medii
se cu n d a re, inferioare s i elem entare de a g ric u ltu rá , si invataman-
tul stiintific re p re ze n ta t d e institutiile s u p e rio a r e de invátámánt
ag r ic o l, care implicá p e n tr u studenti, ca o co n d itie de admisibi
^ta te , term inarea lic e u lu i com plect.
Invátámántul d in p r im a categorie a re sc o p u l sá formeze
Pr a cticien i, cári cu a ju t o r u l cunostintelor c á p á ta te sá poatá con
d u c e gospod árii a g r ic o le d e intinderi v a ria b ile .
 — 185 —

Invátámántul a g r ic o l superior are s c o p u l sá form eze c e r -

cetátorii necesari p e n tr u rezolvirea d ife r ite lo r probleme <U o r ­
d in §tiintific a g rico l, p rofeso ri pentru in s titu tiile de inv . .nánt
a g rico l de diferite g r a d e , functionari a g r ic o li superiori etc.
Paná la re fo rm a agrará, tinánd s e a m á de leiül cum éra
repartizat pám ántul in stapanirea d ife r ite lo r categorii c e p ro -
prietari, agricultura, c a ram urá de p r o d u c tie a economiei natio-
nale, cu tót c a r a c te r u l ei extensiv, pu tea fa c e fata nevoilor r e ­
latív restránse din a c e le timpuri. A stá zi in s á , cand m area m a-
joritate a pám antului d e culturá a tr e c u t din mana m a rilo r
proprietari, cari d isp u n ea u de mai m ulte m ijlo a ce m ateriale sí
profesionale, in m á n a m icului agricultor fá r a Capital suficicnt s i
lipsit de cuno§tintele necesare, o in tr e a g a se rie de p ro b le m e
rásar in dom eniul agriculturei, a cá ro r r e z o lv ir e com portá o
activitate intensá d e o rd in stiintific. A c e a s t á activitate in d o ­
m eniul agriculturei, care este o stiinta experim entalá p rin
excelentá, nu se p o a te infiripa decát c u ajutorul unei in tr e g i
pleiade de ce rce tá to ri pasionati, cari n ic á ir i nu se pót fo r m a
mai bine decát in atm o sfe ra U niversitará.
Agricultura c a ram urá de prod u ctie, tinand seamá d e m a ­
rele cortegiu de fa c to r i de ordin natu ral, a cSror actiune t r e ­
bue sá o cunoascá, s á o stápáneascá, s á o indrum eze sau s á o
stim uleze in sc o p u l productiei, are n e v o e mai múlt d ecá t ő r i
care altá ramurá d e productie de un c o n ta c t stráns cu stiin ta ,
si acest contact s t r á n s nu se poate r e a liz a d e cát atuncea c a n d
Stiinja agricolá s e d e sv o ltá in atm osfera U niversitará.
Chiar dacá U n iversitá tile noastre n u ar fi primit in s á n u l
lor Facultati cu c a r a c t e r technic, cum a r fi de pildá F a c u lta tile
de Medicina, de !• a rm a cie §i de M ediciná ve te rin a rá , gán din du -ne
in mód obiectiv la im portantá co v á rsito a re p e care o are a g r i ­
cultura pentru e c o n o m ia nationalá, si c á a c e a stá indeletnicire s e
confundá cu insu§i trecutu l si caracterul nostru national, ni s e
pare cá nu ar ii o aberatie dacá in c a d r u l Universitatilor s ’ a r
gási loc §i pentru o F acultate de A g r o n o m ie . Cu tót c a r a c te r u l
d e aaurnitá izo la re , p e care '1 are U n iv e r s ita te a ca tem plu a l
•stimtei, totu§i ni s e pare cá, nu n u m a i nu se poate d e s
prinde complect d in firul evolutiv al v ie t e i, dar cá íntr’o anu-
miiá másurá tre b u e sá se adapteze n a z u in je lo r de diferite o r ­
dine ale societátei p e care o rep rezin tá si o serveste, s i d in
acest punct de p r iv ir e , imbráti§area p r o b le m e lo r a g rico le d e
 — 187 —

c a t r e U niversitate e s te o n e v o e simtita a a g r ic u ltu rii. ín aceasta

o r d in e d e idei nu e s te e r e d lipsit de im p o rta n tá sá amintesc cá
a c e a s tá conceptie a n o a s t r a este im partásitá d e multi frunta§i,
ai c u itu re i románesti. D e p ild a , cu ocazia in a u g u ra re i ciclului de con­
fe r in te despre sat si o r a s , organizat de In stitu tu l Social Román,
D l. P ro fe s o r D. Gusti, D irecto ru l Institutului si o podoabá a
e u g e tá r e i rom ánesti, a sa lu ta t cu m aré sa tisfa ctie proectul
p e n tru infiintarea d e F a c u ltá ti agronom ice in cadrul Univer­
sitá tilo r, vazánd in a c e a s t a cea mai sigu rá posibilitate pentru
c e r c e ta r e a mediului s o c ia l r u r a l si pentru in d r u m a re a agriculturei.
E x em p lele cári s e g á s e s c si in alté tári eredem de ase-
m e n e a cá nu pót fi lip s it e d e interes. ín G e r m a n ia , de pilda,
u n d e agricultura ca r a m u r a de productie a Juat un avánt atát
de putern ic, d e s v o lt a r e a infloritoare a §tiin telo r agricole
a a v u t lo c sub a u s p ic ile Universitátiilor, in d ife rite le Institute
de agricu ltu rá . ín F ra n ta , ín parte, invátám ántul agricol il gá-
sim la U niversitate s u b fo rm a de Facultáti. ín Italia, in Bul­
g á r ia , in Jugoslavia d e a s e m e n e a , iar in A m e r ic a puternica ac­
tiv ita te de ordin stiin tific si avantul insem nat lu a t de technica
a g r ic o la , se datoresc F a c u ltá tilo r din cadrul d ife r ite lo r Universitáti.
E s te de sigur in c o n te s ta b il cá un in v á tá m á n t agricol su­
p erio r, pornind d ela a n u m ite premize p re lim in a re , s’ar putea
d e s v o lt a si in afará d e U niversitate, cum e s t e cazu l in multe
tári. A c e s te conditiuni p rim o rd ia le nu se in tá ln e s c insá la női,
u n d e, din pricina fo rm a lis m u lu i exagerat, a lip s e i de indrumári
a tin eretu lu i catre p r o fe s iu n ile productive si in special cátre
a g ricu ltu rá , si a unei e d u c a tii gresite a tin e re tu lu i nostru, un
in v átá m á n t agricol i z o la t v a fi condamnat s á láncezeascá §i,
lip sit de un co n tin g en t su ficien t si de e litá d e studenti, cu
to a te sacrificiile cári s ’a r face, sá nu poatá rásp u n d e nevoilor
§i astep tárilo r le g itim e a le agriculturii. T in e r e tu l care ese
d e p e báncile lic e e lo r e s te atras in p rim u l ránd de m*ra
ju l v ie t e i universitare §i num ai intr’o p r o p o r tie foarte redusá
Se in d reap tá spre s c o lile superioare de a g ric u ltu rá . A nu tine
sza rn á d e acest m o m e n t psihologic al tin e re tu lu i, inseamná a
a b a n d o n a insási g rija p e ca re trebue sá o a v e m privitoaie a
to rm area si co n solid area fo rtelo r productive a le natiunei.
T in á n d seam á d e activitatea desfásuratá, in ultimele de
c e nii rnai ales, si d e a v a n t u l pe care l’a lu a t stiin tá agrico á in
d ife r ite le ei domenii d e specialitate, se p o ate sp u n e cá m veu
 — 188 —

e i s ’a ridicat din c e ín ce, obiectivele e i d e cercetare sa u in ­

multit tót mai m ú lt s i s ’au apropiat de c e l e ale stiintelor p u r e ,
incat astázi, in m u lte din tárile apusului, d iferen ta care se fa c e
intre stiintele a g r ic o le si cele de bazá a d is p á r u t aproape co m p le ct,
§i atuncea nu se v e d e nici o nepotrivire in a se za re a a gricu ltu re i
in cardul U n iversitá tei. Stiinta agricolá a s t á z i are domeniul ei d e
cercetare bine d ifin it, care concuránd a lá tu r i cu cél al síiin te lo r
pure nu are in to td e a u n a numai un s c o p p ractic, are o b ie c ti­
v e le ei pe cari c a u tá sá le atingá prin siste m e de c e rce ta re
proprii, cari nu s u n t „in contrast" cu c e l e urm arite de stiin te le
pure, dupá cum in v átá m á n tu l agricol s u p e r io r , in in tregco rn p lex u l
lui §i cu atm osfera p e care o are, nu e s t e „incom patibil" c u
spiritul dominant a l invátám antului U n iv e r s ita r. Exactitatea a c e s to r
afirmatii nu poate sc á p a unei cercetári atente si o b iective a
acestei probleme.
Forma in c a r e a fost alcátuit p r o e c tu l care a fost in a in ta t
Senatului U n iv e rsita r pentru a-si da a v iz u l, pe lángá felü l c u
tótul nepotrivit in c a r e a fost trimes, a a v u t de sigur lip s u r ile
lui si a putut fi s o c o tit, cu drept cu vá n t, c a „incom patibil c u
normele de o r g a n iz a r e ale U niversitátii". D in pricina a c e s t e i
nepotriviri ale p ro e ctu lu i eredem insá c á nu trebue sá fie co n -
damnatá ch estiu n ea principialá, dupá c u m de pildá, dacá n o r ­
mele de reeru tarea personalului d id a ctic §i a studentilor, ur-
mate páná acum la Academie, nu ar c o re sp u n d e com plect cu
normele de la U n iversita te, constitue o chestiune de o rd in se-
cundar, din p ricin a cáreia nu poate fi condam natá o in stitu tie
care se confundá c u trecutul istoric a l acestei regiuni s i n u
poate fi abandonatá o probléma care r e p r e z in tá o conditie p rim -
ordialá pentru p ro p á sire a in viitor a R o m a n ie i ca tara a g r i ­
colá.
Pe lángá a c e s te putine c o n s id e re n te de ordin g e n e r á l
trebue {műt s e a m a mai ales si de s itu a tia specidlá c a re s 'a
ci eat Academ iei d e Agriculturá in u ltim u l timp, prin v o tu l d a t
de catre Senatul Universitar, in u rm a consultárei din p a r t e a
Ministerului de Instuctie, privitor la p r o e c tu l de lege p e n tr u
infiinjarea de t a cu ltá ti Agronom ice. D a c a acest proect s e i n ­
fa l<tue§te numai pen tru Universitatea d in Bucuresti, prin tra n -
stui marea $ co a le i Superioare de a g r ic u ltu r á in Facultate A g -
ronomicá, cum s u n t indrumate lucrarile in ultimul timp, A c a d e -
m.a de A g ric u ltu rá din Cluj este g r a v periclitatá.
 — 189 -

P á n á In prezent, d in punctul de ved ere a l a tragerei tinere­

tului s i al m ijloacelor d id a ctic e , Academia d e Agriculturá a
avut s á suporte o c o n c u r e n tá foarte grea cu U n iversitatea din
Cluj. D u p á infiiintarea F a c u ltá te i A gronom ice d e la Bucuresti,
A c a d e m ia v a avea in fa t á o nouá concurentá, c a r e , din punct
de p r iv ir e formai si a v á n d in vedere p sih o lo g ia tineretului, ar
fi re d u ta b ilá . 0 astfel d e concurentá, din p a rte a unei institutii
sim ila re im bracata in p r e s t ig iu l Universitar, n u v a putea fi su-
p o rtatá, si chiar din t o a m n a aceasta, cu in c e p e r e a noului an
§ co la r, A cadem ia de A g r ic u lt u r á va trebui sá -si inchidá portile
dupá 58 de ani de e x is te n tá . Aceastá te m e re a noastrá nu
este d e lo c exageratá, e a p o rn este din starea d e spirit a actua-
lilor stu d en ti, cári, in s e la ti in asteptarile lo r, a u si deciarat cá
dela toam n a viitoare s e v o r inscrie la F a c u lta te a de Agrono-
mié d in Bucure§ti.
Judecán d chestiu nea in m ód obiectiv ni-se p are cá acest
sfársit, a l celei mai in a lte institutii de in vátám án t agricol supe­
rior d in C luj, a’r fi nu n u m a i un pácát pentru tre cu tu l de muncá
m ostenit dela stapánitorii d e p á n á éri, dar a r fi si o pierdere irepa-
rabilá p en tru intreaga A g r ic u ltu r á a A rd e a lu lü i, de al cáréi
trecut a fost in to td eau n a strá n s leagatá.
Ia tá de ce ni se p a r e cá astázi este un m o m en t hotarátor
in is to ria agriculturii r o m á n esti, prin faptul c a agricultura, in-
trand in tr'o nouá fazá e v o lu tiv á , face apel l a Universitate,
~~ p e n tru sustinerea c a r e ia fa c e sacrificii im p ortan te pentru ai
lum ina ca lea de d e zv o lta re in viitor, §i pentru fa p tu l cá soarta sin-
gurei institutii de in v á tá m á n t agricol superior a Ardealului este
astázi in mána U n iv ersitá tii.
A d u c á n d aceste lá m u r ir i scurte rámánem cu constiinta lm
Pacatá In fata istoriei, c á n e-am fácut ultima d a to rie , trimitán
din urm á semnal d e a la r m á ínaintea n a u frag iu lu i caie se
aP ro pie".

R án d u rile de m ai s u s au arátat a d e v á ra te le aspecte ale

P ro b lem ei si au co n trib u it, in maré másurá, l a cástigarea de
n°i a d e p ti ai principiului p u s de proectul M in isterului. Totusi
§■ de a cea stá datá, la m u lti, considerente d e o rd in secundar,
P rem ise gresite si de m u lt e ő ri resentimente p e r s o n a le de ordin
mSru n t, din nefericire, a u fo s t singurele criterii d up á can s a
Judecat o problemá d e a ta r e importantá p en tru \ iitorul agrico
 - 19U —

si economic al tá r é i. A ceste cauze a u d ú s la abandonarea p ro -

blemei in form a in ca re fusese pusá d e M inister.
In fáta a c e s te i situatii, pentru a fo lo s i totusi m o m en tu l
care se párea p r ie ln ic , am propus D lu i M in istru al a g ric u ltu re i,
ca odatá cu p r o e c tu l pentru infiintarea F acultátei a g ro n o m ice ,
care rámánea n u m a i pentru H erastráu , s á propuná p a rlam e n -
tului un proect d e le g e pentru r e o r g a n iz a r e a A ca d em iei c a
institutie de in v á tá m á n t agricol cu r a n g universitar, d e p rin zá -
toare de M in isteru l Agriculturei. P r o p u n e r e a noastra a fo st
acceptatá de D l M in istru si am p rim it d ele g a tia de a e la b o r a
proectul de le g e n e se sa r. Acest p roect, intocm it de o g r u p á d e
profesori si a p r o b a t de consiliul p r o fe s o r a l al A ca d em iei si
care este r e p r o d u s in partea finalá a a c e s te i lucrári, a fo s t ín-
su§it de M inister s i urm a sa fi depus in parlament. In tre tim p
insá situatia s ’ a schim bat, Ministrul, c a r e ’si indreptase a te n tia
asupra altor p r o e c te de légi pe cári t r e b u ia sá le su s tin á in
parlament, a e z it a t sá sá prezinte in f a t a corpurilor le g is la t iv e
cu douá p ro e cte d e légi, cári r e p r e z e n ta u douá solutii p e n tr u
aceeasi prob lem á unitará, sfesiunea le g is la t iv á s’a inchis §i d u p á
aceasta g u v e rn u l a demisionat.
Si in a cest fe l, fára a face n ic i-o incriminarie si fá r á a
exagera nimic, re g re tá n d sarcina c a r e ’ m i revine, tre b u e in-
semnat aici, c á isto ria va inregistra fa p tu l cá, in R o m á n ia ,
tara care trá e§te in primul ránd d in plugárie, U n iv e rs ita te a
din Cluj, in m o m en tu l cánd a fost c h e m a tá sá-si dea p a r te a d e
contributie la in d ru m a rea agriculturei p e calea p rogresu lu i, in
desacord cu s o r a ei din Bucuresti, a in c h is portile stiintei a g r i ­
cole §i a am án at d eslegarea p ro b le m e i reorganizárei ín v á tá -
mántului agrico l, d in nou, pentru c in é stie cát timp. V ö m a v e a
insa constiinta co m p le ct impácatá cá a m fácut toate s fo r tá r ile
pentru evitarea a ce s tu i sfársit si c á ne-am fácut d ato ria in-
treagá.
 Bref Mstorique d e l ’Académie agricole de Cluj.

i . L ’ A c a d é m ie a g r ic o le pendant l’ére m agyaré.

L ’A cadém ie a g r ic o le d e Cluj a été fo n d é e en 1869. C ’est

á l ’asso cia tio n des a g r ic u lte u r s de la région q u ’ en revient le
m érite, cá r ce sont e u x q u i engagérent d e s tratatives avec
l’adm inistraíion du S ta tu s rom ain-catholique, p rop riétaire d’un
v a ste dom aine situé á l'e x tr é m ité de la v ilié . C e s tratatives
ont m é n é á une b o n n e fin , cár le 7 juin 18 6 9 fut signé le
co n trat p á r lequel le S t a t u s rom ain-catolique lo u a it au Minis-
tére d e T A griculture p o u r 30 ans, 780 ju g á r e p o u r l’emplace-
m ent n écessaire á ce tté é c o le .
L e gou vern em en t p r o v in c iá i de la T r a n s y lv a n ie destinait
de m érn e la sorame d e 300.000 couronnes p o u r venir en aide
sou s io rm e de b o u rses a u x é léve s dépourvus d e moyens.
E n mérne tem ps le M in istére de T A g ric u ltu re louait aussi
les b a tim en ts existants s u r le terrain, b á tis s e s qui avaient
ap p a rte n u á un v ie u x m o n a s té re de m oin es. O n y installa
d’a b o r d le s musées, le s s a lle s de cours et o n y logea le per-
son nel, D e u x de ces b a tim e n ts (fig. No. 5 et 7 ) existent encore
et^ serven t de lo g em en t aux professeurs,- au person n el admi-
m stratif et au personnel d e service.
A u début, le te r r a in su r lequel se tr o u v e 1 Académie se
tro u va it hors du ra y o n d e la vilié, entre la v i l i é et le viliágé
M án ásch tou r et l ’on a m é n a g e a la ferme a v e c se s batiments
sur c e mérne terrain.
M ais en 1895 le v i l i á g é MánSschtour a y a n t été annexé á
v ilié , l’école d’A g r ic u lt u r e et la ferm e fire n t désormais
Partié d e la vilié de C l u j. C e fait présentan t d e nombreux
in con vén ients, on o r g a n is a a v e c le temps la fe rm e actuelle á
l’e x tré m ité du viliágé, á d r o ite de la ch a u ssée C lu j-G ilá u et
Io n y d ém énagea p etit á p etit, á partir de 1 9 0 0 . L e s batiments
 — 192 —

qui avaient s e rv i á la ferme furent tra n s fo rm é s et adaptés á

d e novelles d estin a tio n s.
Le batim ent p rin cip al de l’A c a d é m ie , (fig. No. 3) celu i q u i
comprend a ctu e lle m e n t les salles de c o u r s , les m usées e t l e s
laboratoires a é té b a ti en 1873. A u co m m en cem en t, une p a r tié
des piéces était u tilis é e pour le m u sée e t le s laboratoires, u n e
autre pour les b u r e a u x et pour le p e r s o n n e l. Dans ce m érn e
batiment r e sté re n t longtem ps les d o r to ir s d es étudiants iu s q u ’ en
1901, date á la q u e lle fut báti le fo y e r o ü so n t logés les é tu d ia n ts
des IPme et années.
L e contrat c o n c lu avec le Status rom ain-catholique e x p ir a it
en 1899. L ’institut d ’Agriculture a y a n t, á cette date, fait d ’ im-
portantes d é p e n se s en batiments et en am éliorations de te rra in s ,
le Ministére d e l ’A g ricu ltu re tóm ba d ’ acco rd avec le S t a t u s
catholique en a c c o rd a n t á ce dernier 1 2 2 8 ju gáre du d o m a in e
de l’Etat de C o jo c n a , en échange d e quelques p o rtio n s d e
terrain, qui fo r m a ie n t ensemble u n e su rfa c e de 240 j u g a r e .
Pour le reste d u terra in , un contrat fu t conclu pour u n e nou-
velle période d e 30 ans, contrat qui e s t e n vigueur a u jo u rd ’ h u i
encore.
Ces terra in s, á cause de leur s itu a tio n et de leur c o n fig u -
ration, p résen taien t une variation tr é s convenable pour l ’ am é-
nagement d’un établissem en t com plexe, q u i dévait c o rr e s p o n d re
au bút utile a u q u e l il était destiné e t sa tisfa ire en m ame te m p s
l’esthétique.
Le terrain cu ltivable de la fe r m e étant trés v a r ié et
composé de p lu s ie u r s parcelles, p o u r é t r e utilisé d’une rn a n ié re
rationelle et p o u r constituer un m ilieu éducateur pour le s é t u ­
diants, on a e r é é , á la longue, dans d ifféren ts endroits, d iv e r s
établissements is o lé s , destinés chacun á un bút défini.
A ce m o m e n t fonctionnent, a u x cő té s de T A ca d em ie , 3
Stations qui o n t é té fondées pendant l ’évolution de cet In stitu t:
La Station d e plantes m éd icin ales, fondée o ffície lle m e n t
1n m ais qu i fonctionnait d e p u is plusieurs an n ées d é já
sous la iorm e d un laboratoire po u r l ’ a n a ly s e et la p ré p a ra tio n
des plantes m éd icin ales, la Station p o u r le contrőle des s e m e n c e s
londée en 1883 e t la Station chim ique agronom ique fo n d é e en
1887, qui ont fon ction n é de fagon in d ép en d a n te jusqu ’ e n 192 3 ,
date á laquelle e lle s ont été attachées á l ’Académ ie et in s e r ite s
dans són b u d get, gardant toutefois l e u r organisation et le u r bút.
 — 193 -

L a principaíe c o n d itio n d’admission á F In stitu t d’Agricul-

ture éta it que les c a n d id a t s aient fíni le c o u r s élémentaire.
C ep e n d a n t, le m anque d ’ u n e école de c e g e n r e dans cette
ré g io n se faisait si im périeu sem en t sentir q u e , la premiere
a n n ée, 40 éléves qui a v a ie n t fíni le lycée s Jy fire n t inserire.
A cöté des é lé v e s o rd in aires, on r e c e v a it aussi de libres
a u d ite u rs, qui su iv a ie n t seulem en t certains c o u r s afin d’ampli-
fier l e s connaissances d e leu r spécialité. L e s cours duraient
trois ans. L a p rem ie re an n ée on faisait p lu tö t des travaux
p ra tiq u e s sous la d ire ctio n de l’administrateur d e la ferme, qui
était responsable de F éd ucation des é lé v e s e t qu’il dévait
m ettre au courant d e to u s les travaux á é x é c u te r dans un
établissernent a grico le. L e s connaissances th é o riq u e s se borna-
ient á des explications r e la t iv e s á ces m ém es travaux.
A fin d’étre m ie u x p rép a ré s sur le te r r a in pratique, les
é lé v e s travaillaient á la ferm e. Tous les jo u r s , chaque éléve
était ch a rg é de c e r ta in s travaux, dönt il é ta it responsable.
C e u x qui achevaient l e s co u rs obtenaient le d ip lőm e d’ „Agro-
r.om e diplöm é".
E n 1906, l’Institut d ’ A griculture de C lu j fu t élévé au rang
a’ A cad érm e, et on n e r e g u t plus que des é l é v e s qui avaient
p a ssé le baccalauréat, e t, p arm i ceux qui a v a ie n t suivi les cours
des é c o le s co m m ercia les, seulem ent les tré s b ie n notés.
L e s examens o b lig a to ir e s étaient:
P o u r la p rem iére a n n é e : la Pratique a g r ic o le , la Chimie,
la B o ta n iq u e a grico le, la P hysique, l’A n a to m ie et la Physiolo-
g is anim ales.
P o u r la d eu xiém e a n n é e : la culture d e s plantes agrico-
les, l’ é le v a g e du b étail, l e s machines et le s instruments agri-
co le s.
P o u r la tro isiém e a n n é e : l’Economie ru ra le , les estima-
tions agricoles, l’H y g i é n e vétérinaire, le D r o it et la Comptabi-
üté agricole.
L e s étudiants, a fin d e pouvoir se fairé in serire pour 1 an­
née su ivan te, d e v a ie n t a v o ir passé avec s u c c é s tous les exa
rnens et colloques d e F a n n é e précédente.
A p ré s les trois a n n é e s de cours, tous le s examens Passes>
le s étudiants o b te n a ie n t le diplöme d’ „ A g r o n o m e dip ömé .
D epuis sa fo n d atio n , ju sq u ’á l’union d e la Transylvanie
avec Pancien ro y a u m e, l ’A cadém ie d’A g r ic u ltu r e a été dingee
13
 — 194 —

p á r les personnes s u iv a n te s : MM. A. K odolanyi de 1869 18 7 4 ,

József Lakner d e 1 8 7 4 — 1875, Sándor Vörös de 1 8 7 5 - 1 8 9 8 ,
le Dr. A . Szentkirályi de 1898— 1 9 1 0 e t le Dr. Bcla P á ter
19 10 — 1919.
Les d ern iers professeu rs de 1’A c a d e m ie sous le r é g im e
m agyaré ont é t é :
MM. le D r. B é la Páter, Directeur et p ro fesseu r de B o ta n iq u e
e t de P h y to p a th o lo g ie ;
le Dr. Ferenc professeur d e Chim ie et de T e c h -
nologie;
János Göllner, professeur de T o p o g r a p h ie et de génié r u r a l;
Árpád Juhász, professeur de P h y t o t e c h n ie ;
András Jászberényi, professeur d ’A g ric u ltu re g é n é r a le ;
Arpad F a rk a s, professeur d’E c o n o m ie rurale;
le Dr. Béla G róf, professeur a d jo in t de Botanique;
Döme Szabó, p ro fesseu r de Z o o te c h n ie ;
László M olnár, assistant á la f e r m e ;
László Gál, a ssistan t au lab o rato ire d e Chimie.

2. L ’A c a d é m ie d’A gricultu re sous le

régime rou m ain .

a) L a reorganisation de l ’Acade'm ie.

En 1919, á la suite de l'union d e la T ran sylvan ie a v e c

l ’ancien R o yau m e, 1’Acadé.m e d’A g r ic u ltu r e de Cluj p a s s a d e
droit sous l’a u to rité roumaine. Pendant l ’ année seolaire 1 9 1 9 —
1920, il y eut un r é g im e transitoire, l e s cours furent fa its pa-
rallélement pár le s anciens et les n o u v e a u x professeurs n o m m é s
pár le „Conseil D ir ig e a n t". La m ajorité d e s anciens p r o fe s s e u r s
ne voulant pás p r é t e r serment co n form ém en t aux lois du p a y s ,
quittérent les p la c e s qu’ils occupaient; restéren t seulem en t M .
Dr. Béla Páter, co m m e professeur h o n o rifiq u e et ch ef d e la
Station de p la n te s médicinales et M . Á rp á d Farkas c o m m e
professeur pour la Zootechnie du p etit b é ta il.
Les deux p re m ie re s années, les c o u r s suivants furent fa its :
 — 195 -

I-ére année : I I em e année

M in éralo g ie et Géologie a g r ic o le s Topographie
C h im ie Zoologie ag ric o le .
P h y s iq u e et M étéorologie Pathologie v é g é ta le
B o ta n iq u e Horticulture e t v itic u ltu re
A n a to m ie et physiologie a n im a le s Zootechnie du p e t i t bétail.
P ra tiq u e agricole Agriculture g é n é r a le et spéciale
P ra tiq u e de la L é g u m ic u ltu re . Mécanique a g ric o le
Zootechnie et la i te r ie
Pratique ag rico le.

III-e n ie année :
D roit a d m in is tr a tif agricole
P a th o lo g ie e t médecine vétérinaires
T e c h n o lo g ie agricole
C o n stru c tio n s ru rales
S y lv ic u ltu re .
E s tim a tio n s agricoles.
E conom ie r u r a le et politique a g r a i r e
C o m p ta b ilité .
P ra tiq u e a g ric o le .

D e grands c h a n g e m e n ts se sont o p érés d ep u is 1919 jus-

qu a u moment p résen t. L e Conseii d ir ig e a n t a tout de suite
íait le s nom inations s u iv a n t e s de professeurs :
M M le D r M. Ser la n , pou rlT con om ie p o litiq u e et la Politque
ag r a i r e ;
C. Martinovici, p o u r l’ Economie r u r a le et Estimations
a g r ic o le s ;
le Dr. 1 . Dobrescu, p o u r la Chimie et la Technologie
a g r ic o le ;
le Dr. G. Nicolau, p o u r l’Anatomie et la Physiologie ani-
m ales .et la M édecine v é té r in a ir e ;
A . Petrescu, p o u r l e s Mathématiques e t l a M écanique;
M. lonescu, p o u r l a G éologie, la M in é r a lo g ie et l’Agro-
g é o lo g ie ;
I- Prodan, p o u r la Botanique s y s té m a tiq u e et Phyto-
p a th o lo g ie;
1- Otoiu, pour la Z o o te h n ie generaie e t sp é cia le;
le Dr. I. C. D rá g á n , pour la P h yto tech n ie, Páturages et
P ra irie s ;
1 in g . A. Popescu, p o u r les Machines a g r ic o le s et Construc-
tlon s rurales.
13"
 - 196 —

Ceux-ci o n t é t é les premiers p r o fe s s e u r s qui ont fait le s

cours, aussitöt l’ A c a d é m ie passée so u s l e régim e roumain.
A partir d e l ’ a n n ée scolaire 1 9 2 1 — 1922, l’A cadém ie est
soum ise au r é g le m e n t établi pour l’ E c o l e supérieure d’A g r i ­
culture de H e r á s t r á u — Bucarest. D ’ a p r é s ce réglement, l ’en-
seignement a u n e d u ré e de 4 ans, d ö n t 3 années de théorie et
une quatriéme a n n é e de stage p r a tiq u e dans une ferm e de
l ’Etat ou bien d a n s u n e ferme p a rtic u lié re . L e s cours com m en-
cent chaque a n n ée v e r s la fin o cto b re e t durent jusqu’á la fin
juin; les ex a m e n s o n t lieu pendant le d e r n ie r mois.
Comme c o n s é q u e n c e du n ou veau réglem en t, les ch aires
e t les conférences deviennent plus n o m b reu ses, atteígnant le
nombre de 22 e t s o n t répartisées d e la fagon suivante :

I-ére année : II-ém e annee :

Botanique g én érale B o ta n iq u e systém atique et P h y to -
Anatomie et p h y s io lo g ie anim ales p a th o lo g ie
Mathématiques Z o o te c h n ie générale et sp é c ia le
Chimie générale M éc a n iq u e
Physique et M étéo ro lo g ie. C him ie a g ric o le
Géologie, M inéralogie e t Agrogéologie Z o o te c h n ie du petit bétail
Agrogéologie. H o rtic u ltu re
P h y to te c h n ie
V itic u ltu re .

III-éme année :
A m é lio ra tio n dés plantes a g ric o lc s
M ach in es agricoles et c o n stru c tio n s ru ra le s
E co n o m ie politique et P olitique a g r a i r e
E co n o m ie ru ra le et E stim ations a g ric o le s
T e c h n o lo g ie agricole
T o p o g ra p h ie et Améliorations fo n c ié re s
S y lv ic u ltu re
C o m p ta b ilité agricole
D ro it e t législation agricoles.

L A cad em ie acco rd e dés lors le d ip ló m e dJ„Ingén ieur a g r o -

nome ; les n o u v e a u x professeurs s o n t nom m és c o n f o r m é m e n t
á la lói, d 'ap rés le s mémes normes q u e c e u x de l ’e n s e i g n e m e n t
supérieur. L e s n o u v e lle s chaires et co n fé re n c e s sont s u c c e s s iv e -
ment mises au co n co u rs et occupées p á r le s professeurs titu lai-
res suivants:
M. le D r. A . Teodosm, pour la T o p o g ra p h ie et le s A m é ­
liorations fo n c ié re s ;
 — 197 -

M. le Dr. A. Munteanu, pour l’A m élio ratio n des plantes;

M. le Dr. C. Predescu, pour la P h y s iq u e e t la M étéorologie
a g r ic o le ;
M. !e Dr. M. Chintésen-Árva, pour 1’ A g r o lo g ie ;
M. le Dr. 1. Gr intésen, pour l’A natom ie e t la Physiologie
v é g é ta le s .

O o n fá re n c ie rs :

M. Dr. E. lonescu, po u r le Droit et la lé gislatio n agricole;

M. ie Dr. C. Antonescu, pour la S y l v i c u l t u r e ;
M. le Dr. S. Mateescu, pour la M in éra lo g ie, la Géologie et
lA g ro g é o Io g ie ;
M. A . Farkas, p o u r la Zootechnie du p e t it bétail;
M . T. Popovici-Lupci, pour la V iticu ltu re e t l’O enologie;
M. C. Popescu-Bü/teni, pour la C o m p ta b ilité agricole.
L e s professeurs s u iv a n ts furent confirm és p á r la mérne voie :
M. le Dr. M. Serban, pour l’Economie n a tio n ale et la Poli­
t iq u e agraire ;
M. /. Prodan, pour la Botanique systém atiqu e et la
P b y to p a th o lo g ie ;
M l'Ing. A . Popescu, pour les M ach in es agricoles et les
■Constructions ru ra le s.
D eu x co n fére n ces s e u le s sont restées ju s q u ’ aujourd hűi
s a n s professeurs t itu la ir e s et sont tenues pár les professeurs
s u p p lé a n ts :
* M. le Dr. I. Soriban, pour la Z o o lo g ie et 1 Entomologie
a g r ic o le ;
M. S. Sofonea, p o u r l ’Horriculture.
*
* *
U ne co n séq u en ce d e l’augmentation d u co rp s professoial,
•c’ e s t l ’organisation de nouveaux m usées e t laboratoires, afin
de perm ettre aux p r o fe s s e u rs de fairé le s recherches, les
ap p lica tio n s et les t r a v a u x pratiques d e m a n d é s pár la plupait
d e s cours.
A insi, la ch a ire d A g r ic u ltu r e g é n é ra le qui possédait un
P e tit laboratoire á 6 p la c e s pour les tr a v a u x p r a t i q u e s , a été oi
g a n is é e pár M. le p rof. D r . M . Chiritescu-Arva, en ajoutant un nou-
v e a u laboratoire á 24 p la c e s (fig. No. 13 et T4 ) ° ü chaque étudiant
a s a piacé et peut e x é c u t e r tout seul tous le s tra v a u x pratiques c u
 - 198 —

program m e. L e s d e u x laboratoires o ffr e n t pár conséquent 3 0

places, qui p o u rra ien t suffire aussi á u n e c la s s e de 60 étu d ia n ts,
en deux séries. L e s laboratoires ont é t é e n mérne tem ps d o t é s
d e tous les a p p a re ils nécessaires, d e s o r t é que les étu d ia n ts
peuvent exécuter, e u x mémes les p r in c ip a le s analyses et e x p é -
riences relatives á la physique du so l.
De mérne, p o u r le cours d’A g r o l o g i e , on a o rg a n isé en
1922 un abri de v é g é ta tio n , afin de p o u v o ir fairé des e p érien -
c e s végétatives d a n s d es vases (fig. 1 5 e t 16). V u les m o y e n s
pécuniaires in su ffisa n ts, l’abri v é g é ta tif e s t assez prim itif p á r
rapport aux s e r r e s m odernes que p o s s é d e n t les in s '.tu tio n s
agronomiques o c c id e n ta le s ; cependant il rep résen te un p r o g r é s
du point de vu e d e s m oyen s de r e c h e r c h e s dönt dispose l ’A c a -
démie et il a été u tilis é avec des r é s u lta ts satisfaisants. C) a
fabriqué, pour le s e x p érien ces v é g é t a tiv e s , 120 vases en z in c
et en argile qui s e r v e n t chaque année a u x applications q u ’o n
fait avec les é tu d ia n ts et pour les r e c h e r c h e s personnelles d u
professeur ou d e s assistan ts du cours r e s p e c tif.
Une secon d e a n n ex e du mérne c o u r s , c’est un c h a m p
d ’expériences s p é c ia l — aménagé d an s l ’ancien champ d ’ e x p é -
riences — oü so n t pou rsuivis chaque a n n é e des p rob lém es d u
domaine de 1’ A g r o lo g ie . A cöté du b ú t expérim ental, ce c h a m p
a pour les étu dian ts un bút dém onstratif, cá r c’est ici q u ’o n
fait chaque année certain es expériences p lu s importantes, d ö n t
les effets doivent é t r e connus et v é rifié s s u r le terrain p á r l e s
étudiants.
De mérne, p o u r le cours de l’A m élio ratio n des p la n t e s
qui a été eréé en 1 9 2 1 , a été organisé, p e tit á petit, pár M . le
prof. A. Munteanu, un laboratoire d oté d e s principaux a p p a ­
reils nécessaires e t o ü les étudiants e x é c u t e n t seuls les p r in ­
cipales analyses m orp h o lo giq u es des p la n t e s agricoles d a n s le
bút de la sélection . L e cours a aussi á s a disposition un c h a m p
d expériences oü le s étudiants pou rsuivent sou s la direction d u
professeur et d es assistan ts les p rin cip a u x problém es de s é l e c ­
tion des plantes a g r ic o le s cultivées c h e z n o u s.
Pour servir au co u rs de P hysique e t d e M étéorologie p á r
M. le prof. Dr. C. Predcscu, a été o r g a n is é presqu’ á n o u v e a u
un musée et un la b o ra to ire dotés d es p rin cip a u x appareils, o ü
les étudiants a p p liq u e n t tous seuls les co n n a issa n ce s th é o riq u e s.
O n a encore o r g a n is é un observatoire m étéo ro lo g iq u e (fig. N o .
 — 199 -

38 e t 39), qui non s e u le m e n t fournit á la F e r m e de l’Académie

les indications n é c é s s a ir e s au x travaux a g r ic o le s courants, mais
il e s t aussi en rela tio n a v e c FInstitut m étéo ro lo g iq u e central
de B u c a re st, auquel ii com m u n iqu e qu otid ienn em ent les dates
e n re g istr é e s.
Pour le cours d e T o p o g r a p h ie et d’A m é lio ra tio n fonciéres,
M. l e prof. Dr. A. Teodosiu, a arrangé u ne g r a n d e salle de
tr a v a il avec tous le s a p p a r e ils nécessaires a u dessin linéaire
en g é n é ra l et pour é l e v e r d es plans sur le te r ra in .
L ’ ancien champ d ’e x p é rie n c e s qui se rv a it auparavant pour
un s e u l cours, étant in s u ffis a n t á l’heure p r é s e n te , a été divisé
en d e u x parties, l’u n e p o u r le cours d’A g r o lo g ie et l’autre pour
ce lu i d e lJA m élioration d e s plantes. En 1925, o n a arrangé un
autre champ d ’e x p é r ie n c e s pour le cours de P h ytotech n ie, qui
se rt á fairé des e x p é r ie n c e s comparatives avec les diverses
v a r ié té s des principales p la n te s cultivées
L e laboratoire d e C h im ie pár M. le prof. D r. I. Dobrcscu,
a: été com plétem ent r é o r g a n is é et on a a u ssi con stru it un abri
sp écia! de végétation e n v a s e s .
L e budget de l’ Academ ie. L e corps p r o fe s s o r a l de l’Aca-
d ém ie a j rant été s e n s ib le m e n t augmenté pár r a p p o r t á ce quil
était p en d a n t l’ére h o n g r o is e , i 1 y a á ce m o m e n t 14 chaires
et 8 co n féren ces. T o u t naturellem ent, le b u d g e t a été aussi
a u g m e n té . L e b u d get to tá l, comprenant les s a la ir e s du person­
nel e t le s dépenses p o u r m atériaux a atteint, d e s sommes assez
im p o rta n te s; seules le s so m m e s représentant le s salaires du
P e rso n n e l didactique e t adm inistratif ont attein t cette derniére
a n n ée le cniffre de 7.4 9 4 .0 0 0 Lei.

b) Les é t u d ia n t s et leur vie á l’A c a d é m ie .

M érne des le d é b u t, quand TÁcadémie é ta it seulement un
institut d ’enseignem ent a g r ic o le , le nombre d e s éléves qui fré
qu en taien t les cours, é ta it a s s e z élévé. L a p r e m ié r e année, en
1869— 70, il y en eu t 40 e t leur nombre a u g m e n ta toujours,
a v ec certain es flu ctu ation s en moins, bien en ten d u , jusqu en
19° 3 — 1904, quand il a tt e ig n it le chiffre de 150 .
L o rsq u e , en 1906, l e baccalauréat d evin t la condition obli-
g a to ir e á l’admission, le n o m b re des étudiants n e diminua pás
tro p , c á r mérne ju sq u ’ a lo r s , la grande m ajo rité des étudiants
a v a ie n t ach evé le c o u rs ly c é a l. Quand la g u e r r e éclata, en I9 I4 >
 — 200 —

l ’Académie in te rro m p it són activité; m a is 4 ans aprés, en 1 9 1 8 ,

e lle rouvrait s e s p o r te s et recevait 1 2 5 é lé v e s.
46 séries d ’ é l é v e s ont fréquenté l e s cours de l’A ca d é m ie .
pendant 52 a n s, e t le nombre des d ip lö m é s est 1047,
Depuis l’ é r e roum aine, pendant 7 j a n s , on a 6 sé rie s avec:
73 diplőmés.
Les étu d ia n ts d e l'Académ ie m e n é r e n t dés le co m n e n c e -
ment une vie in t e n s e , active et e m p r e in te de la plus p a r fa ite
camaraderie. P e n d a n t l’ére hongroise, i ls se groupérent e n t r o is
sociétés, dönt la p lu s ancienne était c e l l e d e s pom piers q u i iu t
organisée en 1 8 7 2 e t fonctionna ju s q u ’ e n 1914. C ette a ss o c ia -
tion avait le b ú t d ’ apprendre aux é l é v e s le s m oyens les p lu s
efficaces pour la localisatio n des in c e n d ie s , qui peuvent s o u v é n t
produire de g r a n d s dégats dans u ne ex p lo ita tio n agricole.
Cette so c ié té construisit mérne l a prem iere dans la c o u r
de l’Académie u n e to u r d’observation q u i existe encore (fig. 11);.
elle étendit só n a c tiv ité participant á l a localisation d es in c e n ­
dies de la v ilié e t se rv it comme m o d é le á l’organisation d ’ une:
association de p o m p ie r s volontaires á C lu j.
En 1906, l e s étudiants o r g a n is é r e n t une société d a id e
mutuelle, pour v e n ir en aide aux é tu d ia n ts p a u v r e s ; c e tte
société fonctionnait en vertu de sta tu ts ap p rou vés pár le c o n s e il
professoral et r e n d it de réels s e r v ic e s a u x étudiants p a u v r e s .
La tro isiém e association était u n e so ciété de le c tu r e q u i
avait, naturellem ent, le bút de d é v e lo p p e r le goüt de la le c t u r e
et des occupations sérieuses. Ses m e m b r e s tenaient des c o n f é ­
rences et la s o c ié t é accordait des p r ix au x travaux le s p lu s
méritoires.
Aussitöt a p r é s que l’Académ ie p a s s e sous l’ autorité r o u ­
maine, la vie d e s étudiants, in terro m p u e un moment á c a u s e
de la guerre, s e r a v iv e , reprend se s tra d itio n s et l’on p e u t d ire
cju elle s a ch em in e d an s une voie s é r ie u s e et féconde.
L ’association d e s pompiers, d is s o u te déjá avant la g u e r r e ,
ne fut plus r é o r g a n is é e et són avoir s e divisa entre l’A c a d é m ie
et entre la so c ié té d es étudiants. M a is , en échange, en 1 9 1 9
merne, les p r e m ie rs étudiants roum ains, désireu x d’a cq u érir u n e
culture a grico le parfaite, de d évelo p p er l ’esprit de c a m a r a d e r ie ,
le goút de la le c tu r e et de se p r o c u r e r des articles p o u r le
sport, organisent le 20 février 1920 u n e société, dönt le b ú t e s t
a lu fois scien tifiqu e, littéraire, m u sical e t sportif. S e s m e m b r e s
 201 -

d é s ir e n t développer le se n tim en t de la s o lid a r ité , étudier les

d iffé re n ts problém es a g r ic o le s , entretenir d e s lie n s solides avec
les a u tr e s associations d ’ étudiants, o rg a n iser d e s excursions
dans le p a ys et á l’é t r a n g e r , aider les m e m b r e s pauvres, par-
tic ip e r effectivem ent et e n société constituée á to u tes les mani-
fe s ta tio n s culturales d e s étu diants roumains d e partout, fonder
une biblioth éque, etc.
L a société d’aide m u tu e lle qui avait e x is t é avan t la guerre
fut ré o r g a n is é e en 1 9 2 1 , gardan t les m ém es statuts, revus,
c o m p lé té s et approu vés p á r le conseil des p r o fe s s e u rs . En vertu
de c e s statuts, tous le s étu d ia n ts sont o b lig a to irem en t membres,
et ils d oiven t acquitter la ta x e annuelle de 5 0 L e i au moment
de l ’inscription, en m érn e tem ps que les a u tr e s ta x e s ; le Capi­
tal q u i en résulte se rt á a cco rd e r des aides, d e s emprunts et
une p a rtié est co nstitu ée ca p ita l inattaquable.
L a société est d i r i g é e pár un comité é lű chaque année,
une fo is les inscriptions clo s e s . L ’assem blée g é n é r a le pour la
co n stitu tio n de la s o c ié té e t pour 1 election d e s membres du
co m ité a íieu sous la p r é s id e n c e du D irecteu r d e l’Académie.
L e p ré sid e n t de la s o c ié t é est élű, co n form ém en t aux statuts,
parm i le s professeurs d e 1’Academie, tandis q u e le Directeur
est to u jo u rs le p résid en t d ’honneur.
II faut reconnaitre q u e cette société a r e n d ű d ’appréciables
S e rv ic e s á ses m em b res. O n a accordé á 3 2 6 membres des
e m p ru n ts qui a tte ig n e n t la somme de 126405 L e i ; de mérne
on a a co rd é á 52 m e m b r e s des aides qui rep résen ten t 23297
L e i e t on a enfin s u b v e n tio n n é 4 excursions d e fin d année,
qui o n t coűté 38900 L e i .
T ra v a illa n t co m m e e lle le fait, on peu t e s p é r e r que cette
s o c ié té deviendra u n e in s titu tio n comparable a u x riches sociétés
d es étudiants de l’O c c id e n t et pourra la r g e m e n t subvenir aux
d iv e r s besoins de s e s m e m b re s.

c) La b ib lio th é q u e de l’Académ ie.

E lle fut fondée s o u s le régime h o n g r o is ; pendant les pre

w ié r e s années elle é ta it égalem en t á la d isp o sitio n des piofes-
s e u r s e t des étudiants e t contenait des liv re s h o n g ro is et étran-
g e r s . C e s livres é ta ie n t a ch e té s, pour la p lu p a r t, mais on réce
' a >t a u ssi beaucoup d e donnations. Beaucoup d e ceux qui ac le
v aien t les études, d o n n a ie n t, en quittant 1 e c o le , des sommes
 — 202 —

assez im portantes p o u r l’achat de l iv r e s , d’autres d o n n a ie n t

des livres ou d e s r e v u e s . De cette m a n ié r e , en 1919, la biblio-
théque contenait 5 4 7 5 oeuvres, dönt 4 7 8 revu e s; un to tá l d e
8581 volumes.
Quand l’A c a d é m ie passa so u s la direction roumaine, o n
permit que la b ib lio th é q u e sóit aussi á la disposition du p u b ­
lic, mais se u lem en t sou s la garantie du directeur ou i'u n d e s
professeurs.
En ce m o m en t, la bibliothéque e s t d irig é e pár une com is-
sión de 4 p r o fe s s e u r s élus pár le c o n s e il professoral, et un
bibliothécaire.
Les d e rn ié re s années on a r é o r g a n is é la bibliothéque, to u s
les registres éta n t é crits en roumain.
Aujourd’hui la bibliothéque p o s s é d e p lu s de 8000 o eu vres,
environ 14000— 1500 0 volumes. E n v ir o n 1800 sont des livres-
roumains, 3500 a lle m a n d s, 2000 h o n g r o is , le reste se com p ose
de livres frangais, an glais, italiens, etc.
Le grand n o m b r e de volum es a c tu e l s ’explique pár le fa it
que chaque c o u rs peut prendre d an s l e budget re sp e c tii, la
somme dönt il a b eso in pour ach eter d e s livres de s p é c ia lité .

*
* *
 3. L e s institutions a n n e x e s .

a) La S t a t i o n de plantes m é d ic in a le s.

C e tte Station e x i s t e depuis 1904, du p o in t de vue de són

o rgan isatio n et de só n a ctiv ité , mais elle n ’a obtenu qu’en 1919
le titr e et la íorm e a c tu e lle . Elle a été fo n d é e et s’est déve-
lo p p é e jusqu’aujo u rd ’h u i g ra ce á l’activité expérim entale du
P ro f. D r. Belá Páter, s ó n actuel directeur. C e professeur fit en
1904 le s prem ieres r e c h e r c h e s sur la c u ltu r e d es plantes mé­
d ic in a le s , dans le ja r d in botanique de l ’E c o le d ’ Agriculture, et
le M in istére d 'A g r ic u ltu r e hongrois mit a lo r s á sa disposition
la so m m e de 300 c o u ro n n e s .
L e bút, c’était d e c u ltiv e r sur des su ría c e s p lu s étendues cer-
ta in e s plantes m é d ic in a le s cuitivées sur d es s u r fa c e s restreintes
d a n s le jardin b o tan iq u e e t d ’étudier la m e ille u re méthode de les
cu ltiv e r, la rentabilité, l e u r valeu r pharm acéutique et, en général,
le co n ten u utile d e s p la n te s médicinales cu itiv é es dans la
ré g io n .
D a n s ce bút, o n a rr a n g e a plus tárd u n champ d expé-
r ie n c e s spécial, au -d esu s d u jardin botanique, su r la portion de
te r ra in qui sert a u jo u rd ’h u i de jardin de lé g u m e s pour le p e i-
s o n n e l de service d e l ’A ca d ém ie. Plus tá rd , á part les prob-
lé m e s cités, on c o m m e n g a á étudier la m a n ié re de développci
et: d e cultiver les d iv e r s e s plantes m éd icin ales, dans les diffé-
r e n ts terrains. O n o r g a n i s a donc un second ch am p d expérien
ces, su r une portion d e te r r a in humide dans la v a llé e du Somech
afin d e pouvoir ía ire la com paraison avec le s résultats obtenus
d a n s le prem ier ch am p d ’ expériences situé s u r la colline. Cer-
ta in e s plantes éta ien t p a rfo is cuitivées s u r d e s surfaces plus
é te n d u e s sui* le d o m a in e d e la ferme.
E n 1909, on in s t a lla un Laboratoire s p é c ia l pour l’analyse
et p o u r la distillation d e s plantes m édicinales (fig. No. 31) dans
Un v ie u x bátiment, qui avait servi du p a r a v a n t de bureau á
 — 204 —

l ’ ancienne ferm e de l’Académie, et o ü s e trouve a u jo u m nur

encore la Station d e p lan tes m édicinales.
L e lab orato ire p o ssé d e les a p p a re ils le s plus n o u ve a u x e t
s e compose d’u n e s a lle oü se trouve la c u v e á distiller (fig .
N o . 32), un g ra n d laboratoire pour l e s analyses chim iques,.
(fig. No. 33) u ne s a lle de travail, u n e p ié c e pour le ia b o r a n t
et un magasin p o u r le s matériaux.
Pour le s é c h a g e des plantes p ár v o i e naturelle, on a fa it
dans le grenier d u batim ent principal, l e s installations n écessa i­
res, et un v ie u x m a g a sin de c é r é a le s a été transform é e n
séchoir. En o u tre, o n a arrangé dans P an cien autel du m ona-
stére, un séchoir sistém atiq u e á chaleur artificielle oü l'on s é c h e
les plantes m é d ic in a le s et le houblon. E n 1914, le champ d ’ex-
périences a été tr a n s fé r é á l’endroit o ü il se trouve a ctu elle-
ment, (fig. No. 34) au d essu s de la h o u b lo n n iére , sur une p o r ­
tion de terrain q u i a une surface de 2 1 0 4 8 m 8, et depuis lors-
la Station a é la r g i só n champ d’activité. O n fait, pár e x em p le,
d es expériences a v e c des engrais a p p liq u é s á diverses p la n tes
médicinales c u ltiv é e s et des essais d ’ aclim atation de n o u v e lle s
plantes.
L a Station a p r is aussi á sa c h a r g e la propagande p o u r
la culture des p la n t e s médicinales. O n a récolté et ré p an d u ,
dans ce bút, d e s g ra in es de d iv erses p lan tes, on a fait d e s
observations d é ta illé e s sur le d é v e lo p p e m e n t de ces p la n tes e t
des travaux d’e n tr e tie n qu’elles e x ig e n t e t on a ensuite d o n n é
aux cultivateurs d e s conseils nécessaires. L a Station a de m é r n e
fait une inten se p ro p ag an d e pour la r é c o lt e , le sé ch age e t la
préparation d e s p la n te s médicinales, q u i poussent d’e lle s - m é -
mes et rep résen ten t une importante v a l e u r non utilisée. O n a
organisé dans c e b ú t des cours s p é c ia u x pour les curés e t l e s
instituteurs d es é c o le s rurales, afin q u ’á le u r tour, ils e n tre tie n -
nent la p ro p a g a n d e parm i les paysan s.
On peut t r o u v e r á la page 7 7 — 79 . u n e liste des p la n t e s
médicinales c u ltiv é e s dans le champ d 'e x p é rie n c e s de la S t a tio n .
 b) La Station chimique agronomique.

Cette Station s e tro u v e toujours d a n s ia cour de l’A c a ­

d é m ie et occupe le p r e m ie r étage du b a tim e n t, oü est installée
la Station pour le C o n t r ö le des graines. ( f ig . N o. 35) Elle a é té
ío n d é e en 1887 á la s u it e de l’intervention d e la Cham bre d e
C o m m erce et In d u strie , dans le bút de c o n tr ö le r les produits
fa lsiíié s, qui circulen t d a n s le commerce, d e fa iré les a n a ly ses
d e s divers produits, q u e demandaient le s com m ergants, oű bien
l e s expertises d e m a n d é e s pár la justice. C e fu t au début, une
institution dépandant d u M inistére de I’In d u s trie et du C om m erce,
e t e lle a fonctionné s o u s les auspices de l ’ U n iv e rs ité , étant diri-
g é e pár un p r o fe ss e u r. A cette époque, la Station était entre-
te n u e des taxes q u ’ o n p ayait pour les a n a ly s e s et qui étaient
d istrib u ées comrne s u i t : 30% pour l ’h o n o r a ir e du personnel,
2 0 % pour les m a té r ia u x et 50% reven ait a u directeur. En 1889
d é já , la Station e s t ré o rg a n isé e et elle p a s s e sou s l’autorité du
M in istére de l’A g r ic u ltu r e , de l’Industrie e t d u Commerce, con-
tin u an t cependant á s ’ entretenir de ses p r o p r e s revenus et d e
fonctionn er p a ra llé le m e n t á l’Institut de C h im ie de l'U niversité,
s o u s la direction d u p ro fesseu r de C h im ie.
D és 1891, la S ta tio n chimique o b tie n t du Ministére d e
l ’ A g ricu ltu re une su b v e n tio n pour le s a la ir e du chimiste, tan-
d is qu ’elle continue á pou rvoir aux a u tr e s dépenses en p e r ­
s o n n e l et m atériaux d e se s propres r e v e n u s . En 1914, la S t a ­
tio n chimique e s t in s ta llé e á l'Académ ie d ’ A gricu ltu re dans le
n o u v e a u batiment sp écia le m e n t construit p o u r les deux Stations.
A cette date, la Station se r é o r g a n is e d e nouveau et le
M in istére de l ’A g r ic u ltu r e continue á s u p p o r te r toutes les d é ­
p e n s e s pour le p e r s o n n e l et les m atériu x. Différentes lois e t
d écisio n s m in istérieiles lui accordent la c a p a c ité légale de c o n ­
trö le r les alim ents e t le s boissons, les p r o d u its agricoles, le s
fr a u d e s dans la v in ific a tio n et le c o m m e rc e des vins d a n s
to u te la T r a n s y lv a n ie .
 c) La Station a gro n o m iq u e pour le c o n t r ö le des semeítces,

Cette Statio n (fig. No. 35) a été f o n d é e en 1883 pour se rv ir

comme organe d e sp écialité au M in is té r e de l’Agriculture e t
pour étre une in stitu tio n de spécialité q u i puisse donner aux
agriculteurs, a u x com mer^ants et a u x autorités respectives
des conseils et d e s d irectives dans t o u t e s le s branches de s a
compétence et fa ir é le s examens d e m a n d é s pár les lois, le s
réglem ents et le s o r d r e s ministériaux. C e t t e Station est d irigée
pár M. le Dr. M . Chiritescu-Arva, p r o fe s s e u r d’A gricu ltu re
générale.
La Station s e c h a r g e :
d’ attirer l ’a tte n tio n des agriculteurs e t d e s commergants s u r
les falsifications e t contraventions é v e n t u e lle s á la vente e t á
l ’achat des g ra in e s á sem er;
d’étudier le s q u a lités des produits d e s plantes agrico les,
le développem ent, la maturité, la co n s e r v a tio n , le criblage, la
faculté germ in ative d e s semences, e t c . ;
de p o u rsu ivre attentivement d an s l e s cultures du p a y s la
propagation d es m a u v a ise s herbes, d e s insectes nuisibles et
des plantes p a r a s ita ire s et d’exp érim en ter les modalitás de le s
combattre et de le s d étru ire;
d’étudier le s m ach in es et les a p p a r e ils qui servent á crib -
ler et á classer le s gra in es et de p o rte r á la connaissance d u
public les o b s e r v a tio n s faites;
d’exam iner e t d ’analyser les é c h a n tillo n s en voyés p á r le s
agriculteurs, les commenpants et a u tre s personnes in té r e s s é e s
d es points de v u e s u iv a n ts : contenu d e cu scu te [quantitatif o u
seulement qu alitatif], degré de p u r e té , germination [ta u x ,
énergie, couleur, e tc .], identité, p ro v e n a n ce , poids absolu, p o id s
pár hectolitre, a n a ly s e quantitative o u seu lem en t q u a lita tiv e ,
humidité, farin osité, éclat, déterm ination d e plantes et d e s e ­
mences, analyse b o tan iq u e des foins e t d e s fourrages, e tc.;
d établir d e s re c e tte s de m élan ges d e sem ences d’h e r b e s
pour des p átu rages, d es prairies et d e s p a r c s ;
de décuscuter (dans les limites d e la possibilité) les g r a i-
 - 207 —

n e s á semer, de lu z e r n e et de tréfle d e s a g ric u lte u rs á l’aid e

d e s m achines á d é c u s c u te r de sa propre in s ta lla tio n ;
de prendre d e s éch a tillo n s officiels s u r p ia c é ;
de plomber o fficie lle m e n t des se m e n ce s, si le résultat d e
l ’e ia m e n correspond a u x exigences du r é g le m e n t.
S au f ces tra v a u x , la Station a en core á sa charge de con-
tr ö le r sur le cham p la destruction des m a u v a is e s herbes nui-
s ib la s et des p lan tes parasitaires, de c o n tr ő le r le commerce d e s
g r a ih e s á sem er d a n s le s magasins de s e m e n c e s et dans le s
m arch és.
T o u s les la b o r a to ir e s et piéces o c c u p é e s pár la Station
agronom ique pour le co n trö le des sem en ces s o n t de dimensions
co n v en a b les, cla ires, a v e c de grandes fe n é tre s , chauffées au
b o is et au coke, é c la ir é e s á l’électricité; t r o is laboratoires ont
a u s s i des conduites d e g a z .
L a bibliothéque d e la station contient 809 volumes et 436
b ro c h u re s et re v u e s rep résen tan t une v a le u r totálé de 17449.12
le i or.
L e laboratoire d e germ ination et c e lu i de microscopie
p o sséd e n t tous le s in stru m en ts, objets et c o lle ctio n s nécessaires.
L a collection g é n é r a le d e semences a g r ic o le s faite á l’Académ ie,
la collection de p la n t e s fourragéres et le s h e rb ie rs qui serven t
á l ’exam en de l'id e n tité , de la déterm ination et de la prove-
n a n c e sont riches e t b ie n déterminés.
Pour les d iffé r e n ts examens, la S ta tio n a des balances
co m m u n es, a n a ly tiq u e s e t hectolitriques, diaphanoscopes, micro-
s c o p e s , m icrotom es, ex sica teu rs, farinotom es, stérilisateur, tam is
p o u r le laboratoire en fii de fér et en tő le d e différentes gran-
d e u rs , thermostats c h a u ffé s á l’électricité e t tem pérés pár d es
th erm om étres c o n ta c ts a 20° et 30°, p r e s s e s pour préparer les
p la n te s, la ve rrerie n é c e s s a ir e , etc. D a n s l e magasin á décus­
c u te r , il y a deux m a c h in e s á décuscuter, s y s té m e Kollerich, etc.
L ’inventaire m o b ile de la station, á p a r t la bibliothéque
e t la verrerie, c o m p r e n d 1191 piéces, rep résen ta n t une valeur
to tá lé de 43270 94 le i o r.
 4. L a Ferme de l’A c a d é m ie .

Du point d e v u e géographique, la v ilié de Cluj et, pár

conséquent, la fe r m e de l’Académie a u s s i, sont situées pár
23° 34 de lon gitu d e E . (Greenwich) e t 4 6 ° 45' de latitude N .
L e s terrains de la fe r m e sont utilisés d ’ a p ré s leur n atú ré et
so n t divisés en p lu s ie u r s parcelles, c e q u i rend trés d ifficile
le u r exploitation. L a r é g io n oü se tro u ve l a ferm e est acciden tée,
d e sorté que les- d iv e r s e s parcelles d e c e t t e terre ont des situ a -
tions, des altitudes e t d es expositions dififérentes.
Le point oü s e tro u v e le principal b a tim e n t de l’A c a d é m ie ,
su r la cöte á in clin a tio n nordique du „ D e a l u l Craiului", a u n e
altitude ds 362 m é tr e s , tandis que la p a r c e lle de terrain cu lti-
v a b le qui forme u n plateau á légére in c lin a is o n nordique s u r le
„D ealu l Craiului", a une altitude de 4 12 m é tre s et domine to u te
la vilié; la p a rcelle cu ltivab le nommée „ S u b Monument" qui s e
tro u ve sur les r iv e s d u Somesch a u n e a ltitu d e de 3 5 3 m é tre s .
Toute cette r é g ió n est comprise e n tr e les isothérm es d e
7 et 8 d e g r é s C e t le s températures m o y e n n e s p a r saison s o n t :
au printemps 8 ° , 6 C e ls iu s , en été i 8 ° ,3 C , e n automne 8°,6 C e t en
h iver 3°,5 C. L e p rin tem p s commence töt, la température m o n te
b ien tö t; cependant, a u cours du mois d e M a rs, les g e ls s o n t
fréquents. P resq u e tou jou rs la prem iére qu in zain e du m ois d e
M ai est froide. L ’ é té est en général d o u x , sans tem p ératu res
trop élevées et l ’ a u to m n e vient sans q u ’ o n s ’en aper^oive. L ’ au-
tomne est so u ven t ch a u d et sec, ce qu i r e n d difficiles le s s e -
m ailles du blé d’ a u to m n e ; mais so u ven t il dure longtem ps, ce
qui favorise l’é x é c u tio n des travaux a g r ic o le s . L ’hiver est, d e
mérne, doux en g é n é r a l, cependat on e n re g is tr e parfois d e s
températures de — 2 5 0 C et mérne de — 30° C.
Les dates m étéo ro lo g iq u es de la p a g e 114, m ontre q u e
la moyenne m inim um pour 15 ans est de — 3°,05 C (au m ois d e
fé\rier) et la m o y e n n e maximum est d e 1 8 0, 47 C (au m ois d e
juillet).
 — 209 -

L a tem pérature m a x im u m pendant c e s 1 5 ans a été de

350,6 C au cours du m o is d e juin 1918, et la tem p éra tu re la plus
b a s s e a été de — 28° C le 22 février 1909.
L e s précipitations atm osphériques, e n r e g is t r é e s á la station
m étéó ro lo g iq u e de l ’A c a d é m ie ont été d e 608 mm. pour
la p é rio d e 1881— 1900, et de 667 mm. pour la période
1900—^1920.
L e tableau de la p a g e 115 démontre q u e le s précipitations
atm osfih ériques to m b en t en plus grande q u a n tité pendant le
m ois d e ju illet et en p lu s petite quantité p e n d a n t le mois de
fé v rie r. U ne répartition p á r saisons montre q u e la plupart des
précip itation s a tm o sp h é riq u e s tömbe pendant le s mois d’été
261,63 mm.; en s e c o n d lie u au printem ps: 158,90 mm.: en
tro isié m e lieu vient l’a u to m n e avec 1x8,30 m m . e t en dernier
lieu l’h iv e r avec 69,38 m m . Une co n séq u en ce d e la maniére
dönt s o n t réparties le s p récip itation s a tm o sp h ériq es pár saisons,
c’e s t q u e la m aturation d e s céréales et sp é cia le m e n t celle du
blé d ’autom ne est s o u v e n t périclitée et q u e la récolte et le
b a tta g e se font a v e c g ra n d e difficulté, c á r d e s 261 mm. de
p lu ie q u i tombent p e n d a n t l’été, 115,71 m m . reviennent au
m ois d e juillet, ju sfe q u a n d on fait la récolte e t le battage des
p lan tes a paille.
L ’ h iv er se ca ra c té rise d e mérne pár une p e tite quantité de
neig e , c e qui fait que l e s ensem encem ents d’ a u to m n e souffrent á
ca u se d u g él. Horm is c e ia , á ca u se des oscillation s d e température
trés fréqu en tes pendant l’ h i v e r et surtout vers l e p rinterrp s, le gél
et le d é g e l font que le s en sem en cem en s d’a u to m n e souffrent plus.
D u point de v u e d e l a quantité ann uelle d e précipitations
atm osp h ériqu es, la F e r m e d e l’Académie e s t situ é e dans une
ré g ió n sou s humide, e t cette quantité e s t a ss e z suffisante
pou r o bten ir de b o n n e s ré co lte s. Cependant, á cause de la
rép artitio n des p r é c ip ita tio n s atm osphériques pár mois et á
ca u se d e la terre, qui e s t, d an s toutes les p a r c e lle s , argileuse
et lo u r d e , avec une g r a n d e puissance d e ca p illa rité et a\ec
une h y gro sco p icité p r o n o n c é e , il y a souvent d e s époques de
sé c h e r e ss e , pendant le s q u e lle s les plantes s o u ffr e n t dans leur
d évelo p p em en t. C e s é p o q u e s surviennent habituellem ent dans
les m o is mars, avril, s e p te m b r e et octobre, o ü il tömbe relati-
v e m e n t des petites q u a n tité s d ’eau.
L a ferm e p r o p r e m e n t dite est co m p o s é e de plusieurs
14
 - 210 —

batiments h a rm o n ieu sem en t groupés s u r une portion d e terrsin

de la parcelle „ D e a lu l T aberei" (fig . N o . 43). L e s p rin cip a u x
batiments de la fe r m e sont: un m a g a z in pour les c é r é a le s une
halle pour le s m a c h in e s (fig. No. 44), u n e étable pour le s porcs,
une autre. p o u r le s vach es laitiéres, u n e troisiém e po u r le s
boeuís de tra v a il, u n e écurie, un h a n g a r pour les ch a rio ts et
les machines a g r ic o le s , un batiment o ü s e trouvent le m a g a s in
d’outils et de m a té ria u x , la cham bre o ü l ’ on prépare le fo u r r a g e ,
puis la forge e t l e s ateliers de c h a rro n n e rie , de m enuiserie et
de tressage d e l ’ o s ie r . A gauche d e la p o rté cochére se t r o u v e
l ’habitation d e F adm inistrateur et, d u c ö t é opposé, sur la h au-
teur du r e c ta n g le q u e forment le s b a tim e n ts énum érés p lu s
haut, se tro u v e l e fo y e r des étu d ia n ts (fig. No. 51) oü s o n t
logés les é tu d ia n ts d e la premiére a n n é e , afin de se fa m ilia rise r
avec la vie et l e s tra va u x de ferm e.
D erriére le fo y e r , se trouve u n a u tre batiment qui com -
prend la sa lle á m a n g e r des étu d ia n ts, la cuisine et p lu s ie u r s
petits a p p a rtem en ts pour le p e rso n n e l. A droite et á g a u c h e
se trouvent e n c o r e d eu x casernes d iv i s é e s en plusieurs a p p a r
tements h a b ités p á r les valets de í e r m e permanents. S a u f c e s
batiments il y e n a d ’autres plus p e tits , qui servent d e m érn e
de logem ent a u personn el.
Toute la fe r m e est pourvue d ’ é g o u ts pár le s q u e ls les
eaux sales et le s déchets sont c o n d u its dans des r é s e r v o ir s
spéciaux oü F o n p rép a re la poudrette.
L A c a d é m ie
posséde, dans la p o rtio n de terrain n o m m é e
„Intre apeu. u n e prairie drainée et ir ig u é e avec de l ’ e a u
du
Somes. A u m érn e endroit se trou ve u n étang artificiel d iv is é
en plusieurs com partim ents qui sert á F é le v a g e du p o is s o n et
aux d ém on stration s qu’on fait au c o u r s d e pisciculture.
L a b e r g e r ie d e la ferme, qui e s t in stallée á Cordos; s e rt
á 1 élevage d e s m outons de race tz o u r k a n a (fig. No. 46) c r o is é e
avec la race fr is e . O n prépare de l e u r lait un from age e x q u is
et trés ap récié co n n u sous le nőm d e fro m ag e de M a n á s tu r.
L in v en ta ire m órt de la ferm e com prend, h o rs le s b a ti­
ments, les d iv e r s e s machines qui s e r v e n t á labourer les ch am p s:
une auto-charrue P rague, une m a c h in e batteuse, une m o is s o n
neuse, une fa u c h e u se . une sem euse, u n e vanneuse, une m a c h in e
á préparer le fő in et les divers fo u r r a g e s , des charrues, e tc.
L in v en ta ire v i f et composé d e d ifféren tes e s p é c e s d ’ ani-
 — 211 —

r rtp iix : 12 paires de b o e u f s de trait de r a c e lo c a le podolique

e t \ 6 paires de c h e v a u x Nonius, 20 v a c h e s laitiéres et 24
je u V ie s vaches de d iffé r e n ts áges de la r a c e A lga u . II y a 24
t r u íe s de la race M a n g a litz a et un n om bre v a r ia b le de jeu n es
p o u n cea u x . Le tro u p e a u d e Cordosch se c o m p o s e de 300 mou-
t o n s , dönt 250 b re b is la itié r e s et 50 je u n e s m outons.

*
\ l ■ " \

Les prin cip a u x c o rp s du domaine de la Ferme.

L e s diverses p a r c e lle s qui com posent le domaine, de la

F e r m e , étant situ ées d a n s des conditions d iffé ren tes, il nous
fa u t — pour donner u n e id ée sommaire d e s le u r valeur a g r i­
c o le — dire q u elq u es m o ts pour chacune d ’ e lle s .
Le terrain de „D e a lu l C r a i u l u i C ’ e s t le terrain le p lus
e l e v é , ayant une a ltitu d e de 412 m.; il f o r m e un plateau su r
l e „D ea lu l C raiu lu i", s u r la cöte Nord d u q u e l se trouvent tous
l e s batiments de l ’A c a d é m ie . Comme ty p e m orp h o lo giq u e c ’est
u n s o l de fórét de c o u le u r brune, pár e n d r o its trés foncée,
a y a n t parfois mérne la co u le u r brune ca ra c té ristiq u e des tcher-
n o z io m s ordinaires, j u s q u ’á une profondeur d e 30— 40 cm.
C e terrain est d iv is é en 5 parcelles é g a l e s dans lesq u els
o n applique l’a s s o la m e n t suivant: 1. o rg e e t tréfle, 2. orge pour
l e főin, 3. tréfle p o u r la graine, 4. blé ou s e ig l e , 5. mais pou r
l e s graines.
Le terrain de Cordos, dóit étre p ia c é a u deuxiém e ra n g
d u point de vue d e l ’ a ltitu d e. Cette p o rtio n , — qui a la surface
l a p lu s irréguliére, p a r to u t inclinée v e rs le N o r d ou le Nord-
O u e s t — est b o rn ée a u S u d pár la fó r é t H ó ja , qui occupe
to u t e la créte de la c o llin e Hója, au N o rd p á r la voie ferrée
C l u j — Oradea-Mare, e t á l’E st pár la v ilié d e C lu j, quartierde la
g a r e et des a te lie rs C . F . R. L a s u r fa c e totálé en est d e
1 2 1 ju g a re, dönt 62 se u le m e n t sont la b o u r a b le s , le reste est
u tilis é comme p á tu r a g e e t prairie et c’est i c i q u ’est installée la
b e r g e r ie de l’A c a d é m ie , 011 il y a un tr o u p e a u de 300 m outons.
Com m e fo rm á d o n , c ’est un sol de fó r é t, trés varié cepen-
d a n t dans ses c a r a c t é r e s m orphologiques e t d an s són dévelop-
p e m e n t, á cause d e s a configuration et d e s ó n exposition tré s
v a r ié e s et de la r o c h e m ére qui ap p a ra it souven t á la sur-
14*
 - 212 —

face. Du point d e v u e des caractéres m o rp h o lo g iq u es, le ty p e

le plus répandu c ’ e s t le sol roux d e fó r é t.
L a rotation p ratiq u ée dans l ’a s s o le m e n t pendant 4 ans
e st la su iva n te: x. p o is pour les g r a in e s , 2. blé ou se ig íe , 3.
m ais pour les g r a i n e s , 4. avoine.
Une p a rtié d u terrain est plan té d ’ a rb res fruitiers á g ra n -
d es distances et s e r t en mérne tem ps d e p a tu ra ge et de p ra irie .
Le terrain de „ Dealul Taberei", e s t le troisiéme dans l ’o r d r e
de l’altitude, et s e tro u ve dans la v a l l é e du Somes, fo rm á n t
la terrasse la p lu s é le v é e . C ’est ici q u ’ e s t située la F e rm e a v e c
tous ses b a tim en ts. L e terrain c u ltiv a b le qui porté ce nőm a
une surface d e 1 4 ju g á re et se t r o u v e á l’E st de la F e r m e ,
entre la ch a u ssé e C lu j —Giláu et le S o m e s . C ’ est un te r ra in
á configuration v a r i é e ayant des p e n te s inclinées v e rs l ’ E s t e t
vers le N o r d ; s e u l e une petite portion d ’environ 4 ju g á re , q u i
est occupée p á r le cham p d’e x p é rie n c e s phyto-technique a u n e
surface plus r é g u lié r e . Du point d e v u e d e l’origine c ’ e s t un
sol de vieille a llu v io n dans lequel le s d é p ő ts alluvionnaires, le s
cailloux a p p a ra issen t á la surfaces su r l e s pentes rapides l a v é e s
pár les eaux e t d é n u d é e s du sol v é g é t a l.
Comme fo rm a tio n c’est un sol d e fó ré t brun rou x.
Cette p a r c e lle e s t cultivée d an s u n assolem ent de 4 an s,
la rotation étant la su iv a n te : 1. m ais p o u r le fourrage, 2. b lé
ou seigle d ’a u to m n e , 3. betterave p o u r le fourrage, 4. o r g e .
Chaque année la parcelle oü l’on c u ltiv e r a du m ais p o u r le
fourrage rego it d u fumier, de sorté q u e chaque parcelle r e c o it
du fumier tou s l e s 4 ans.
Le terrain nőmmé „Sub Monument“ e s t situé á l’O u e s t d e la
Ferme. Du p o in t d e vue de l’altitu d e, il se compose d e d e u x
parties p r in c ip a lle s : l ’une est la t e r r a s s e basse de la v a llé e du
Somes et 1 a u tre fait partié de la v a llé e mérne du S o m e s ,
qui est so u v e n t ex p o sée aux in o n d a tio n s. C ’est p a rto u t un
terrain d’a llu v io n .
La partié é le v é e en terrasse, q u i n ’ est pás so u m ise a u x
inondations, a u n caractére m o rp h o lo g iq u e formé, p o u va n t é tr e
classée dans la g ro u p e des sols qui fo n t la transition e n t r e les
sols de fórét e t le s tchernozioms c h o c o la t, ayant un a p p r é c ia b le
taux de humus.
Les p a r c e lle s qui font partié d e la vallée du S o m e s et
qui sont so u m is e s á l’inondation s o n t d e s terrains d ’ a llu v io n
 - 213 -

ré p e n te sans p rése n ter u n typ e m orp h o lo giq u e formé, á cause

du iá it que les ea u x d u Som es en d é b o r d a n t tous Jes 3 — 4
ans^ déposent chaque fo is d es quantités a p p r é c ia b le s de déchets
o rg ^ n iq u e s, ce qui fa it q u e ces parcelles o n t u n e nuance plus
c la ir e , approchant le g r i s .
7 out ce corp s d u dom aine est cu ltivé d a n s un assolle-
m e n t .d e 6 ans, a v e c la rotation suivante: 1. m a is p o u rle fo u r-
r a g é , '2 . blé ou s e ig le , 3. m ais pour les g r a in e s , 4. avoine, 5.
b e t t e r a v e pour le f o u r r a g e et 6. orge. C h a q u e année la par-
c e lle oú l’on sem era la b etterave est c o u v e r te d e fumier. Dans
c e c o rp s du dom aine o n cultive aussi la lu z e r n e sur une su r­
f a c e d e 10 jugare.
„Sapca Verde ‘ e s t u ne parcelle des t e r r e située toujours
d a n s la vallée du S o m e s et faisant p a r tié de la prem iere
t e r r a s s e qui s ’é lé v e a u -d e ss u s de són üt. C e tte portion de
t e r r a in a été ann exé a u domaine de l’A c a d é m ie á la suite d e
la réfo rm e agraire q u i a perm is d’e x p ro p rie r une partié d ’un
d o m a in e voisin. E lle s e tro u v e située á g a u c h e de la chaussée
C l u j — Gilau, á cöté d u c o r p s nőmmé „ S u b M onum ent" et dü
p a tu r a g e „Sodorát", e t, á la suite des tra ta tiv e s en cóurs d evra
é t r e augm entée p o u r co m p lé te r la surface d e 100 jugSre. C 'e st
u n terrain á surface r é g u lié r e , pouvant é tr e c la s s é comme for-
m a tio n dans le g r o u p e d e s sols de fórét. D u po in t de vue d es
c a r a c te r e s m o rp h o lo g iq u es, il est varié, l ’e x tré m ité Sud a ya n t
p á r endroits l’asp ect t y p iq u e du sol roux d e fórét, tandis que
F e x tré m ité Nord qui a b o u tit á la chaussée, a u n e nuance g ris
fo n c é ju sq u ’au noir, ap p ro ch a n t l’aspect d e s tchernozioms cho-
c o la t . C ’est une te rre d e vieille alluvion a s s e z profonde.
Le terrain nőmmé „Lunca-Mare", situ é d aíis la vallée du
S o m e s , est en tiérem en t utilisé comme p a tu r a g e . II a une su r­
f a c e horizontale c o u v e r t e de graminées d e qualité supérieure
q u i constituent u ne tr é s bonne n o u rriture p o u r les vach es
la itié r e s .
A u printem ps, a u moment de la fo n té des neiges, le s
e a u x du Som esch d é b o r d e n t et inondent t r é s souven t ce terrain
en d ép o san t de g r a n d e s quantités de d é b r is organiques et de
s a b le fin, ce qui le r e n d sablonneux.
Le terrain nőmmé „ Sodorát“ est s it u é á gauche du ^o-
m e s c h et au bout d e s parcelles „L u n ca -M a re et „Sub Menü­
in é n t" . C ’est un te r r a in d’ alluvion récen te, sem blable comme
 — 214 —

composition á c e lu i d e „Lunca-M are“ e t á surface h o rizo n ta le .

II est souvent e x p o s é aux inondations c e qui fait qu e la su r­
face reijoit co n tin u elle m e n t de n o u v e a u x dépöts. C e te rra in
étant couvert d e g ra m in ées et de p la n t e s légum ineuses sub-
stantielles qui d o n n e n t un főin de q u a lit é supérieure, est uti-
lisé comme p ra irie .
L/Academ ie p o ss é d e en outre d e s v ig n e s et des v e r g e r s
qui occupent u n e su rfa ce d ’environ 56 j u g a r é cadastrale á V a id a
Cám aras et á P a la tk a , 35 km. de C l u j. C e s terrains a v e c le s
plantations et l e s batim en ts compris, r e v ie n n e n t en v e rtu d e la
réform e agraire á l ’ Etat, et le M in isté re d e FAgriculture le s a
affectés en 1927 á l ’Académ ie. Ils s o n t adm inistrés dans le b ú t
de la rentabilité e t Servent aussi p o u r l e s applications q u e fo n t
les étudiants a u c o u r s de viticulture.
Tous les c o r p s d e terrain c u ltiv a b le dönt il a été q u e stio n
plus haut, son t tr a v a illé s pár la fe rm e d e l’Académ ie en r é g i é
propre. Pour c h a c u n d ’eux on a é ta b li d e s assolements d e 4 á
9 ans, dans la co m p o sitio n desquels e n tr e n t surtout d es e s p é -
ces fourragéres, c á r la base de l’é c o n o m ie rurale est 1 e l e v a g e
du bétail et s u r to u t la production du la it.
 5. L es c h a m p s d’ex p érien ces.

A fin de co m p lé ter le s connaissances d e s étudiants sur les

d iv e r s problém es e x p é r im e n ta u x et pour d o n n e r aux professeurs
la p o ssib ilité d ’e n tr e p r e n d r e des re c h e r c h e s su r les mémes
p r o b lé m e s , l ’A ca d ém ie p o s s é d e 3 champs d ’ exp érien ces.
Pendant l ’ére h o n g r o is e , il y avait u n e s e u le chaire d’A g r i­
c u ltu r e , pourtant, un s e u l cham p; depuis l o r s , ce champ a été
d iv i s é en deux plus p e t its , l ’un pour la c h a ir e d’Agrologie et
l ’a u tr e pour la chaire d ’A m élioration des p la n te s . O n a, en outre,
o r g a n is é un troisiém e p o u r la chaire de P h yto tech n ie. T o u s
c e s cham ps ont un d o u b le caractére: d ém o n stra tif pour les
étu d ia n ts, et e x p é rim e n ta l, pour les tra v a u x d e s professeurs.
L e cham p d 'e x p é rie n c e s d es chaires d’ A g r o l o g i e et d’A m élio­
r a tio n des plantes (fig . N o . t2 ) occupe u n e su rfa ce de 4 ju g a re
á l ’ O u e s t de la F e r m e , s u r la deuxiém e t e r r a s s e du Somesch.
L a surface en est r é g u l i é r e et légérem ent in clin é e du Sud au
N o r d . D u point de v u e d e la formádon c ’e s t u n terrain d’alluvion
p lu s ancienne, tré s p r o fo n d , présentant á l ’ a n g le Sud-Est le s
c a r a c té r e s typiques d ’ u n sol roux de fó ré t e t dans le reste d es
p a r c e lle s l’ aspect d ’ u n tchernoziom e c h o co la t. C e terrain a une
p r o fo n d e u r de p lu s d e 2 m étres et s ’est fo r m é sur une couche
d e g ra v ie r d’a llu v io n ; il a partout une com position mécanique
fa v o r a b le au d é v e lo p p e m e n t des plantes c u ltiv é e s . A cause du
t a u x important de c o r p s lévigables, ce t e r r a in exige des tra ­
v a u x mécaniques é n e r g iq u e s et bien o r d o n n é s ; pour réaliser e t
en tre te n ir un état p h y s i q u e des plus fa v o r a b le s au d éveloppe­
m e n t des plantes.
Quant á la co m p o s itio n chimique, c e terrain contient d e s
q u a n tités ap p réciab les d e s principales s u b s t a n c e s nutritives p o u r
l e s plantes; il c o n tie n t plus de s u b s ta n c e s nutritives que le s
a u tr e s parcelles d u d o m a in e. R e la tiv em en t á l’acide phospho-
r iq u e , le potassium e t l ’azote, la c o m p o s itio n du terrain e s t
p e u uniformé.
 — 216 —

Ceci est u n e conséquence de la v a ria tio n du terrain et

d e s différentes e x p é r ie n c e s que l’on fa it e t qui influencent d an s
u ne certaine m e s u r e l’ état physique e t l a composition chim ique
du. terrain.
a) Le champ d ’ expériences de la chaire d’Agrologie occup e
la moitié E st d u c h a m p que nous m o n tr o n s dans l’esquisse d e
la figure No. 62. D a n s ce champ o n poursuit en p rem ier
r m g des p r o b lé m e s qui pár leur n a tú ré fo n t partié du d o m a in e
d e 1’A grologie, p o u r obtenir les d a te s n é c e s s a ir e s ' á Is. d o cu -
mentation des d iffé r e n ts chapitres du c o u r s , pour servir com m e
démonstrations a u x étudiants et pour r é s o u d r e en mérne tem ps
le s différents p r o b lé m e s de techniqe a g r ic o le , en fonction d e s
conditions n a tu re lle s lo ca les. Ce champ e s t d irigé pár M, le P i o f .
Dr. M. Chiritescu-Arva, titulaire de l a c h a ire d A g ro io g ie .
b) Le champ d ‘'expériences de la chaire dJAmélioration des
plantes est situ é á cő té de celui de la c h a ire d A g r o io g ie . II
se rt á des buts d ém on stratifs et e x p é rim e n ta u x .
On y fait l ’ am élioration des p r in c ip a le s plantes c u it iv é e s
p ár la voie de l a sé le c tio n et pár h y b r id a tio n dans le b ú t d ’ob-
tenir des e sp é ce s d e plantes á qu alités su p érieu res et de s e r v i r
d e pratique aux étu d ia n ts. L e champ e s t d ir i g é pár Mle p r o fe s s e u r
Dr. A. Munteanu, titu la ire de la chaire d ’ A m élio ratio n des p la n te s .
c) Le champ d ’expériences de la chaire de Phytotechnie e s t
organisé sé p a ré m e n t, a cőté de la fe r m e . O n y cultive p a r a llé -
lement des e s p é c e s des différentes p la n t e s cuitivées, a fin d e
fairé ressortir c e lle s qui présentent d e s q u a lité s su p é rie u re s et
pour com pléter l e s connaissances d es étu d ian ts. L e ch am p e s t
dirigé pár M le p r o fe s s e u r D r.l. C. D rá g á n , titulaire de la c h a ir e
d e Phytotechnie.
d) Le champ d’expériences de la chaire de Chimie agricole
est situé prés d e l ’A cad ém ie, á cöté d u ja r d in de plantes m é d i­
cinales. On y fa it d e s expériences a v e c le s divers e n g ra is ch i-
miques.
Le cham p e s t dirigé pár le p r o f e s s e u r Dr. I. Dobrescu,
titulaire de la c h a ir e de Chimie a g r ic o le e t de T e c h n o lo g ie .
II nous fa u t e n c o r e une fois r a p p e lle r le champ d ’e x p é ­
riences de la S ta tio n de plantes m é d ic in a le s , dirigé pár M le p ro -
fasseur Dr. B éla P á ter , et le jardin b o ta n iq u e dirigé p á r M le
professeur I. Prodan, titulaire de la c h a ir e de Botanique s y s t é -
matique.
 IV. PROFESORII ACADEMIEI,
P E R S O N A L U L AJUTATOR AL CATEDRELOR
Sí PROGRAMELE CURSURILOR

i. C a ted ra de A grologie.
D r. Marin Chirifescu-Arva, p r o f e s o r titular.

T itlu ri:
1. Inginer A g ron o m d e la
S c o a la superioará de a g r i c u l­
t u r á de la H erástráu.
2. Studii de s p e c ia liz a re la
S c o a la superioará de a g r i c u l­
t u r á de la Berlin si la In s titu -
t u l agronom ic al U n iv e rs itá tii
d in K önigsberg (G erm a n ia ).
3. Doctor in s tiin te le n a tu -
r a l e de la U n iv e rs ita te a din
C lu j.
L ucrári:
1 . Granele de p r im á v a r á
(e x trá s ). Chisináu 1920.
2. Climatul si fo r m a tiu n e a
p á m á n tu rilo r (extrás). C h isin á u
1920.
3. Doctrine si d ir e c liu n i in
s tu d iu l pám ánturilor. B ib lio te c a
M inisterului de A g ric u ltu rá No.
33. Bucuresti 1922.
4. A gricultura si s tiin tá
(ex trás). Bucuresti 1924.
5. Contributiuni la stu d iu l
g rá n e lo r de prim ávará d in punc- DR. M . ChIRITESCU-ArvA
tú l de privire al c a ra c te re lo r lo r P r o f e s o r de A grologie
d e xerofilie. (extrás) B u le tin u l D ire c to ru l A cadem iei Agricole.
Societ. de stiinte. C lu j 1923.
6. Actiunea a p e i in cantitate optimá in d if e r ite epoci de v e g e ta tie ,
(e x trás) Bulet. de in f o r m a tii al grádínei b o ta n ic e . C lu j 1923.
 - 218 —

7. Un cas de m o n s tru o s ité de l’épis d u seig le , (extrás) B u le tin u l

Soc. de stiinte. C lu j, 1924.
8. C ontribu tiu n i la studiul actiunei ía c to r u lu i vegetatív a p a , in
agricultura n o astrá. B u c u re sti 1924.
9. Rolul a g r o n o m ilo r in agricultura t á r i i . B u c u re sti. 1926,
10. Seceta si m ijlo a c e le prin cari o p u te m com bate. B ucuresti 1925.
11. L a cu ltu re d e s légum ineuses á g ra in e e n R oum aine. (extra? R e v u e
Interna'ionale de R e n se ig n e m e n ts A gricoles, N o . 3— 1925.
12. A grologie. P a r t e a I. Morfologia si te c h n o ló g ia p ám án tu íu i. 463
p a g ., Cluj 1925.
13. E x p erie n te c u u ree la grául de p r im á v a r á , (extrás), v^ia'a a g r i ­
co lá 1926.
14. E xperien te in cám p cu ing rásám in te a z o ta te , (extrás). 1926.
15. Im p o rtan ta ex p erie n te lo r pentru a g r ic u ltu r á . Bucuresti 1926.

T . Porucic, séf de lu c r á r i.
Licentiat in stiin te .
L u c r á r i:
1. P á m án tu rile B asarab iei. Studiu is to ric introductiv. B ucuresti 1913.
2. Geologia B a s a ra b ie i. (In ruseste.) S tu d iu l rocelor mume a ie so lu -
rilo r din B asarabia. 19 17 .
3. Lacurile s á r a t e din Basarabia de S u d . B ucuresti 1924.
4. Marea N e a g rá . Soc. de stiinte. B u c u re s ti 1911.
*

Io a n M ihailovid, séf d e lu c r á ri.

Inginer A g ro n o m , absolvent al A c a d e m ie i de A griculturá d in C lu j.
L ucrá ri :
E xperiente c o m p a ra tiv e cu cáteva v a r i e tá t i de fasole, (extrás) B u cu -
1 esti 1926.
 P r o g r a m u l analitic.
C u r s u l te o r e tic : 3 őre sáptám ánal.
*

A) M o rfo lo g ia $i Technológia p á m á n tu lu i.

I. Co nsiderafiuni Introductive.

1 . C aracterul si c u p r in s u l A griculturei ca s t ii n tá qi ca ram urd de

p r o d u c tie .
A gricultura ca stiin tá . A gricultura ca ramurá de productie.
2 . Caracterul s i c u p r in s u l Agrologiei.
Natura. Munca. C a p ita lu l. O b iectu l Agrologiei.
3 . E volutia si c o n c r e tis a r e a cunostintelor p r iv ito a r e la pámánt.
4 . D octrine si d ir e c tiu n i ín studiul p á m á n tu rilo r.
a) D octrina chim icá. D irectiunea agronomicá. Directiunea chimicá
ag rico lá prop riu zisá. b) D o c tr i n a geologicá. D irectiunea biologica. Direc­
tiunea c lin ia tericá. c) D o c tr in a geneticá. d) D octrina fiz io lo g ic á vegetalá.
*

II. Form atiunea pámánturilor.

1 . D ezagregarea r o c ilo r .
a) D ezagregarea f i z i c á . Actiunea temperaturei. Actiunea vántului.
P la n t e le su p erioare. A nim aleie. b) D ezagregarea c h im ic á . Temperatura.
O x ig é n ü l. A p a . A c iz ii.
2 . Transportul p r o d u s e lo r din desagregare.
Miscarea prin cádere. T ransportul prin apá in s ta re lichidá. Apa in
stare solidá. Transportul p r in vánt.
3 . Recapitulatie a s u p r a g e n eze i pártéi m inerale a pám ántului.
4 . O riginá sub sta n telo r organice din pám ánt.
a) Contributia a n im a le lo r s i plantelor. Actiunea tem p eratu rei. Actiu-
nea a p e i. Actiunea o x ig e n u lu i. Sárurile din pám ánt. S u b sta n te le vátámá-
to are. b) R áspándirea s i a ctiu n ea m icroorganism elor. c) 1 ormai ca
h u m u su lu i.
5 • Recapitulatie a s u p r a fo r m á tu m é i p á m á n tu rilo r.
Form atiunea si rá sp á n d ire a solurilor. Definitiuni a su p ra pámánturilor.
*

III. M orfologia pámánturilor.

i. P ám á n tu rile de u m id it a te optimá.
Pám ánturile galbene. Terra-rosa.
L a te r it e le .
 — 220 —

2 . P á m á n tu rile d e um iditate mijlocie.

Pámánturile c e n u sii sau de podzol. P a m á n tu rile de pádure. P ám án-
turile galbene. P o d zo lu l in Románia. P á m á n tu rile de pádure in R o m án ia.
3. P á m á n tu rtle de um iditate p o tr iv itá .
a) Teorii a s u p r a g en ezei c e rn o zio m u rilo r. b) Principalele ti p u r i de
cernoziom uri. C ernoziom ul gras sau tipic. C ernozio m u l obisnuit sau m ijlociu.
Cernoziomul nordic. Cernoziomul sudic. c) p'orm atiunea si ca ra cterele
cernoziom urilor. d) C ernoziom urile d in R o m á n ia . Cernoziomul tip ic.
Cernoziomul ciocolat.
4. P á m á n tu rile de um iditate in su fic ie n tá .
Pámánturile castanii. Pámánturile g alb en e. Pámántun e cenusii.
Pámánturile rosii. P ám ánturile dezertice.
5 . P á m á n tu rile de um iditate excesiva.
6. P á m á n tu rile de um iditate excesiva te m p o ra rá .
Sáráturile cu structurá. Sáráturile fá rá structurá.
7. Zonele n a t ú r ale de soluri ale R o m á n ie i.
Orografia reg iu n ilo r. Pámánturile sc h ele te. Podzolurile. P ám á n tu rile
de pádure. C ernoziom urile degradate. C ernoziom urile ordinare. P á m á n ­
turile castanii. A lté tip u ri de soluri. R á sp a n d ire a geograficá a d iferite lo r
tipuri de soluri.
8. R eca p itu la tie, consideratiuni critice.

IV. Technológia pam án tului.

1 . S tr a tu rile p á m á n tu rilo r cultivate.
a) Sóiul, b) S u b so lu l. c) P rofilul p a m á n tu lu i.
2. P ártile c o n stitu tiv e ale p a m á n tu lu i.
a) Im p á r tir e a corpurilor constitutive d u p á diametru. S cheletul pá-
mántului. Corpurile m árunte. b) Im p á rtire a c o rp u rilo r dupá v ite s a lo r de
cádere in apá.
3. A n a lisa m ec a n ic á a pam ántului.
a) Cernerea p r i n site. b) Analizct p r i n sedimentare. P rocedeul lui
Bennigsen, C lausen, K ü h n . Alté procedee. K ü h n — W agner, K nop, A tt e r b e r g
etc. c) A naliza m e c a n ic á a pam ántului p r i n sp á la re cu un curent de apá.
Procedeul lui N o b e l, K opecky, Schöne et’c. A lté procedee. d) I m p o r ta n ta
practicá a a n a liz e i m ecanice a pam á n tu lu i.
4. P ro p rie tá tile fi z i c e ale p a m á n tu lu i.
a) S tr u c tu rá p a m á n tu lu i. Structurá g ran u la rá . Structurá g lo m eru -
lará. Dospirea pám ántului. b) C oheziunea. c) A deziunea. D eterm in area.
rezistentei p ám ántului la lucrarea lui cu instrum entele. d) C o n tra c tiu n e a
e) Greutatea p á m á n tu lu i. Greutatea volum etricá. Greutatea specificá. Vo-
lumul spatiului la cu n a r. Suprafata pám ántului.
5. Apa d in p á m á n t.
a) R olni a p e i ín naturá. b) Stárile a p e i in pám ánt. c) jp e n o m en til
de capilantate. d) D etrem inarea apei d in p á m á n t . e) C apacitatea p e n tr u
apá a pám ántului. Determinarea capacitátii to tá lé pentru apá a p á m á n ­
tului. i) C ircutatia a p e i in pám ánt. P erm ea b ilitate a pentru apá a p árn án -
 — 221 -

tu lu i. Determinarea p erm e ab ilitá tei. Ascensiunea ap e i. Straturile diferite de

u m id ita te ale pámántului. g) Pierderea apei p rin ev a p o ra tie . Determinarea
e v a p o ra tie i apei din p á m á n t. h) A pa in raporturile e i cu planta.
6 . A tm osfera p á m á n tu lu i.
a) R o lu l aerului d in p á m á n t. b) C om pozitia a e rn lu i din pám ánt.
c) P erm eabilitatea si c a p a c ita te a pám ántului p e n tr u aer. d) Absorbtiunea
p á m á n tu lu i pentru g a zé .
7 . Cáldura p á m á n tu lu i.
a) O riginá cá ld u rei p á m á n tu lu i. b) A b so rb tiu n ea pám ántului pentru
c á ld u r á . c) Capacitatea de in c á lzire a p á m á n tu rilo r. d) Conductibilitatea
p e n tr u cáldurá. e) T e m p e r a tu r a straturilor p á m á n tu lu i. f) R aportul intre
te m p e r a tu r a p á m á n tu lu i s i p la n te .
8 . C om pozitia p á m á n tu lu i.
a) Siliciul. Bioxidul d e siliciu. Silicatii. b) C a lc iu l. Dozarea varului
p e cale gravimetricá. D o z a re a varului pe cale volum etricá. c) Potasiul.
d) S o d iu l. e) Fosforul. f) S u lf u l. g) Clorul. h) M a g n e z iid . i) Manganul.
j) F ie r u l. 1) A lu m in iu l. m) A z o tid . n) H um usul d in p á m á n t.
9 . Starea coloidalá a p á m ántului.
a) N otiuni g enerale despre coloide. b) D isp e rsiu n e a coloidalá ín
tn e d iu lichid. c) P á m á n tu l n a tu r a l ca dispersiune co lo id a lá .
10 . Reactiunea p á m á n tu lu i.
a) D eterm inarea r e a c tiu n e i pámántului. D eterm inarea calitativá a
rea ctiu n e i pámánturilor. D eterm inarea cantitativá. b) F ixa rea diferitelor
s u b s ta n te de catre p á m á n t. Adsorbtiunea. A bsorbtiunea. Determinarea
ab so rh tiu n ei pám ántului p e n tru sáruri.
1 1 . Flóra s i f a u n a in te r n á a pámántului ( E d a fo n ) .
a) A nim alele din p á m á n t.M a m iíe re le . Insectele. Animalele inferiore.
b) Vegetalele din p á m á n t. C iupercile din pámánt. c) B a c te n ile din pám ánt.
D escom punerea substantelor pectice. Descompunerea celulozei. Descompu-
n erea grásimilor. D escom punerea substantelor p ro teice. Descompunerea
co m p u silo r fierului. D escom punerea compusilor sulfului. Alté microorga-
n ism e din pámánt. d) M icro o rg a n ism e le can in flu e n te a z á azotul din p á ­
m á n t . Fixarea azotului d in a e r prin microorganismele cári tráesc líbere
in pám ánt. Fixarea az o tu lu i din aer prin m icroorganism ele cári tráesc
Jn sim biozá cu plantele. S chim bárile azotului in p ám án t. e) Actiunea orga-
n is m e lo r v ii asupra p á m á n tu lu i. Ciciül biocoenotic. F orm area humusului.
A ctiu n ea organismelor g eo b io te asupra insusirilor pámántului. Puterea
•catalyticá si indicele biologic.

V . F a c to rii vegetativi de ordin cüm aterlc.

1 . Alcátuirea si a c tiu n e a clim ei in generál.

a) F actorii c lim a te r ic i s i ro lu l lor. Pozitia geograficá. titu
C u re n tii de aer. C onfiguratia terenului. Masivele páduroase. b) Elemen e e
■ eliniaterice: Aerul atm osferic. A pa. Lumina. C áldura.
2 . C lim a R o n iá n ie i. . , . • ,,
Régimül ploilor. L e g á tu ra Intre régimül ploilor si pro uc^a agr
 — 222 —

I V . Actiunea factorllor ve g e tatív!.

a) C oncretizareci s i evolutia legei m in im u lu i .

*

VII. Claslflcatia p am án tu rílo r.

Clasificatii geologice. Clasificatii bo tan ice. Clasificatii chitnice-agri-
cole. Clasificatii g e n e tic e sau naturaliste. C la sific a tii agronomice. C lasifi­
catii economice. C lasific atii mecanico-chimice.
*
* *

B) L u c rá rile mecanice ale p á m á n tu lu i.

I. Punerea Tn culturá a te re n u rllo r női.

1. D espád u rirea .
2. Spargerea p a jis te lo r .
3 . R egularea c o n tin u tu lu i de apá a l p a m á n tu lu i.
Aráturi adánci, sa n tu ri de scurgere, g ro p i de scurgere.
a) D renajul. D re n aju l prin santuri d e^ch ise. Drenajul prin s a n tu ri
acoperite. Drenajul p r in tuburi acoperite. Im p o rta n ta drenajului p e n tru
agricultura noastrá. b) Ir ig a tia . Irigatia la p o p o are le antice si contim po-
rane. Cantitátile de a p á necesará plantelor. I rig a tia de umezire. I rig a tia
de ingrásare. S istem e de irigatie. Irigatiile in Románia si rolul lo r In
viitor. c) Ploaia a r tific ia lá . Incercárile fácute p á n á in prezent. M asin ile
pentru provocarea p lo ii artificial e. Latura econom icá a ploii artificiale.
4. N ivelarea p á m á n tu lu i.
Suprafata p ám án tu lu i cultivat. A stu p area gropilor, santurilor, r á p ilo r.
5 . P lantatiile p e n tr u protectie.
Coastele d esp ád u rite , torentii. In u n d a tii. Impotmoliri. P la n ta re a
coastelor; esentele Intrebuintate. Perdele de p ro te c tie ; scopul lor si efectele
ce produc; esentele intrebuintate. Garduri v i i ; scopul lor, efectele ce
produc; esentele intreb u in tate.
*

II. Lucrárile mecanice ale pámantului.

1. Inportant a s i sco p u l lucrárilor p á m á n tu lu i.
Afánarea, into arcerea, amestecarea, c u rá ta re a de burueni; p ro c e se le
fizice, chimice si biologice la cari daunastere lu c rá rile mecanice in p á m á n t.
2. L ucrarea p á m á n tu lu i cu unelte de m á n á .
Cazmaua, sap a, sápáliga, tárnácopul, g r e b l a ; lucrárile cari se efec-
tueazá. Efectele ac esto r lucrári asupra stárei fizice, chimice si b io lo g ice
a pámantului.
3. A rá tu r i le.
Scopul a rá tu rilo r; efectele fizice, chim ice si biologice asu p ra p á-
mántului. Teória a rá tu rilo r.
a) I lugul s in ip lu . Istoricul plugului. P á r tile constitutive. In tre b u in -
tarea lui. Plugurile cu o singurá cormaná schim bátoare. Pluguri g em en e .
I luguri cu o brazdá. b) P lu g u ri cu m ai m u lte b ra zd e. Pluguri cu disc.
 — 223 —

P lu g u ri subsol. c) P lu g u r i pentru desfundare. d) P lu g u r i cu aburi. e) P lu­

g u r i autotractoare. P luguri autotractoare cu sape. f) Diferite feluri de
a r á t u r i. Aráturi superficiale, aráturi mijlocii, ará tu ri adánci. Timpul cand
se fac aráturile. Intoarcerea m iristei si aráturile ad án ci de toamná. Impor­
ta n ta aráturilor adánci In le g á tu rá cu factorul ap á si desvoltarea rádá-
cin ilo r.
4. Lucrarea pam ántului cu cultivatoarele.
Diferite feluri de cultivatoare.
a) Scormonitoarele- F e lü l cum sunt construite. A ctiunea, intrebuin­
ta re a , efectele produse a s u p ra pámántului. b) Extirpatoarele. Felül cum
su n t construite, actiunea, intrebuintarea, efectele p ro d u se asupra pámán-
tu lu i. c) Scarificatoarele. F e lü l cum sunt construite, actiunea, intrebuin­
ta re a , efectele produse a s u p ra pámantului. d) Cultivatoarele cu arcuri
fle .\ ib i/e. Felül cum sunt co n stru ite, intrebuintarea, efectele produse asupra
p ám án tu lu i.
5 . G rapatul p á m á n tu lu i.
Scopurile urm árite : nivelarea suprafetei arate, amestecarea ingrá-
sá m in te lo r, acoperirea s e m in 'e i, stárpirea buruenilor, ruperea scoarjei,
r a r ir e a plantelor etc.
a) Grápile p entru o g o a re . Grápile de m árácin i, grapa mixtá cu
c a d ru de lemn si colti de fie r, grápi rigide cu cadru si colji de fier, grápi
fle x ib ile de fier. C onstructia, intrebuin.area si lu c rá rile pe cari le fac.
b) G rá p ile pentru fánete s i p á su n i. Grápi cu cadre rigide, grápi flexi­
b ile Felül cum sunt construite, intrebuintarea, efectele produse. c) G rá­
p il e cit arcuri flexibile. G ra p a canadianá. Felül cum su n t construite, in-
treb u in tarea , efectele pro d u se. d) Grápile a m e ric a n e cu discuri. Felül
cum su n t construite, in treb u in tarea si efectele p roduse.
6 . Táválugitul p á m á n tu lu i.
Scopul urmárit. D iferite feluri de táváluguri.
a) Táváluguri cu suprafata netedá. Táváluguri cu un singur sül de
p ia tr á , lemn, fier, beton. C onstructia, intrebuintarea si actiunea lor. Tává-
lu g u ri cu mai multe su lu ri sau cilindre. C onstructia si actiunea lor,
b) Táváluguri cu suprafata dintatá. Taválugul K ro sk il. Távalugul Cam­
b rid g e . Constructia, intrebuintarea si actiunea lor. c) Táválugul cu inele.
C o n stru ctia, intrebuintarea si actiunea lui. dl Táválugul-grapá. Construqia,
in tre b u in tare a si actiunea lui. e) Compresorul Cam pbell. Constructia, 1n-
tre b u in ta re a si actiunea lui.
7 . Prásitul. Scopul u rm á rit.
a) Prásitoarea de m á n á . b) Prásitoarea cu tractium animald.
C o n stru c tia , in tre b u in ta rea si a c tiu n e a lor.
8. Ogorárea pám ántului.
Scopul urmárit. D iferite feluri de ogoare:
a) Ogorul negru. b) O g o ru l verde páfiwat. c) O g o ru l m ixt. d) Ogo-
r u l de vará d) Ogorul american. Felül cum se e x e cu tá si Intretine fiecare
o „ o r Efectele produse a su p ra pamántului ;i plan telo r cultivate.
° ‘ o. Sislemul de culturá Dry-Farming.
Principiile cari stau la baza Dry-I arm ingului. Istoric. Lucrárile
a g r ic o le pe cari le cuprinde. #
 - 224 —

C) Ingrá$area p á m á n tu lu i.
G eneralitáti. S co p u l urmárit,
*

I . R o lu l íngrá$ámíntelor Tn ra p o rt cu planta,

1. C o m p o zitia p la n te lo r agricole.
a) S u b sta n te o rg a n ice . b) Substante m in e r a le .
2. D esvo lta rea p la n telo r.
Germinatia. F a c to rii cári influenteazá germ in atia. Procesele chim ico-
fiziologice cári in so te sc germinatia. A sim ila tia clorofilianá.
3 . F unctiu n ea rá d á cin ilo r.
A bsorbtiunea apei si a sárurilor. R á s p á n d ire a rádácinilor, g re u ta te a
lor, suprafata lo r d e absorb^iune, substan tele hranitoare absorbite.
4. R o lu l f i z i o l o g i c a l sárurilor a b s o r b ite de planta.
Potasiul. A c id u l fosforic. Sulful. F ierul. C alciul. Magneziul. S iiiciu l. etc.
*

II. Amendamente.
G eneralitáti. R o lu l varului in pám ánt.
1 . M arna.
Marne a rg ilo a se , silicioase, calcaroase, magneziene. C om pozitia lor.
Cantitátile in tre b u in ta te . Pámánturile cári a u nevoe. Timpul si felü l apli-
cárii. Efectele p ro d u se.
2. C a lca ru l d in fabrica rea za h á ru lu i.
Compozitia, m odul si timpul in tre b u in tá rii, cantitatea in tre b u in ta tá ,
efectele ce produce.
3. C ochiliile m a r iné.
Compozitia, m odul si timpul in tre b u in tá rii, efectele ce produc.
4. V arul.
In trebuintarea si actiunea lui in p á m á n t.
5. Cipsul.
Intrebuintarea si actiunea lui In p á m á n t.
*

III. Ingrásáminte o rganice mlxte.

1. B á leg a ru l.
Importanta intrebuintárii bálegarului in agriculturá. C o m p o zitia
bálegarului dela d iferite animale si v aloarea lui.
a) P ro d u cerea bálegarului. Hrana an im alelo r. Pierderile de b á le g a r
in grajd. T ra ta m en tu l bálegarului in grajd. b) Platform ele de b á le g a r .
Conditiunile ce tre b u e sá indeplineascá o platform á. Platform é in aer
liber. Platformé in pám ánt, sápate sau z id ite . Platformé acoperite. G ropi
pentru uriná. c) I n g r ijir e a bálegarului in p la tfo r m á . F erm entatia b á le ­
garului in platform á. Procesele fizice, ch im ic e, biologice. F acto rii, cá ri
influenteazá descom punerile. Ingrijirile c e ru te . d) Intrebuintarea b á le g a ­
rului. Timpul cánd se intrebuinteazá. C a n titá tile intrebuintate.” R á s p á n d ir e a
si incorporarea b álegarului in pámánt. T ransform árile b áleg a ru lu i in
 — 225 —

p á m á n t si actiunea lui. e) E stim area b á le g a r u lu i produs de diferite-

a n im a le .
2 . Fecalele o m en esti.
Importanta si isto ric u l intrebuin^árei lor ín agricu ltu rá.
a) In g rá sá m á n lu l fl a m a n d . Compozitia, p re g á tire a , intrebuinturea
si actiunea lui. b) P r a f u l d e fecale. (Pudreta.) C o m p o zh ia, pregátirea si
intrebuintarea.
3 . Guanouri.
Guanó de Peru si C hili. Guanó fosfat. G uanó de lilieci. Gunoiul de
po ru m bei, pásári etc.
4 . Ingrásám intele v e r s i.
a) A m endam ente o r g a n ic e versi. Plante nelegum inoase. b) In g rá sá ­
m i n t e versi propriu z is e . P lan tele leguminoase. c) C u ltu r i intercalate.
5 . D iferite re s tu ri s i p ro d u se organice.
Tűrte de sem inte uleioase, tescovina, com poptul, sangele animalelor,
c a rn e a .
*

I V . Ingrásáminte slmple.

Rolul si im portanta lor.

1 . Ingrásám inte a z o ta te .
Sulfatul de am oniu. Cianamida. Azotatul d e natriu. Azotatul de
p o ta siu . Salpetrul de N orvégia. Felül cum se p re p a rá . Compozitia, in tre ­
b u in ta re a lor si actiunea p e care o au.
2. Ingrásám inte f o s f a t e .
Fosfatul din oase, p rafu l de oase, m inerale fosfatice, nisip fosfatie,
z g u r a lui Torna, su p rafo sfatii. Felül cum se p re p á ra , compozitia, in tre­
b u in ta rea si actiunea lor.
3. Ingrásám inte p o ta s ic e :
Mineralele de la S tassfu rt, clorura de p o ta s iu , sulfat de potasiu,
c a in ita , carnalita, ca rb o n atu l de potasá, feld sp atii, etc. Felül cum se
p re p a rá , compozitia si ac tiu n e a lor.
4. Ingrásám inte s u lfa te .
5 . Ingrásám inte m a g n e sie n e .
6 . Ingrásám inte c a ta litic e :
a) Ingrásám inte cu M a n g a n . Carbonatul d e mangan. Sulfatul d e
M angan. b) Allé su b sta n te cu ro l catalitic. P lu m b u l, Aluminiul, Cesiul,
R ubidiul, Bariul, S tro n tiu l, Chromul, Lithiul, B rom ul, lódul, Borul,
C u p ru l, Zincul, A rsenicul, F lórul etc.
7 . Ingrásám inte R a d io -a c tiv e
8. Ingrásám inte b io lo g ice.

V . Intrebuintarea tngrágám intelor.

1 . Orientarea a s u p r a nevoiei de in g r á s á m in te p r i n :
a) A naliza c h im ic á a recoltelor. b) A n a liz a c h im ic á a p á m á n tu lu i.
c) Nevoile de in g r á s á m in te ale plantelor.
2., Stabilirea n e v o ie i de ingrásám inte in m ó d experim ental.
a) Experiente in v a sé . Adáposturile de v e g e ta tie , vasele, mediul de
15
 - 226 —

culturá si pregátirea lu i. Incorporarea in g rasá m in telo r, cantitátiile de in-

grásám ánt in treb u in tate, insámántarea, a d á o g a rs a apei, observatiile s i ín-
trebuintarea In tim pul vegeta^iei, recolta, p á s tr a r e a .si prelucrarea reco ltei,
strángerea datelor. b) E xp erie n te ín cám p. A le g e re a terenului, p re g á ti­
re a terenului, form a si m árim ea parcelelor, n u m á ru l si asezarea parcele-
lor, aplicarea in g rasá m in telo r. Numárul si a ra n ja re a parcelelor p e n tru
stabilirea elementului c a re lipseste. Stabilirea fo rm e i sub care este c e ru t
de pámánt elementul m inim . Stabilirea c a n titá tii in care trebuesc ap lica te
elementele cari lip sesc . Ingrijirea plantelor, recolta, strágerea d atelo r.
c) Prelucrarea d a te lo r o b tin u te din experiente. C alcu lu l greselilor p ro b ab ile,
lim ita greselilor p ro b a b ile .
3. R áipándireci in g ra sá m in telo r.
Timp.ul si felül ráspándirei. A m estecuri de ingrásáminte. M asini
pentru ráspándirea ingrasám intelor.

D) Sámánta $i sá m án a tu l.
Sámánta.

I. in su^ irile pe cari trebue sü le aíbá 0 sámánta buná.

r. Caractere e x te rio a re .
Forma, m árim ea, culoarea, caracterele tip ice .
2. C erm inatia.
Facultatea g erm inativá, energia g erm in ativ á , puterea g erm inativá,
factorii cari influenteazá germinatia. Incercarea la germinat, g erm inatoare.
3. Gretitalea.
Greutatea volum etricá, greutatea absolutá, greutatea specificá. D e­
terminarea celor tre i g reu tá ti ale semintei.
4. Puritatea.
Corpuri streine, boabe sparte, etc.
5. P rocurarea se m in te i.
6. P repararea s e m in te i ín vederea s e m á n a tu ln i.
Vánturatul, a le g e re a la trior, inmuerea in apá, zgárierea sc o a rte i
semintei. Tratam ente preventive contra bolilor criptogamice.
*

Sem ánatul.

I. Timpul sámánatuiui.
1. S em ánatu l de to a m n á .
Plantele cari se seam áná toamna, co n d itiu n ile cari trebuesc tin u te
in seamá.
2. S em ána tu l de p rim a v a rá .
1 lantele cari se seam áná primávara. C o nditiunile cari trebnesc tin u te
in seamá.
 — 227 —

II. M ijlo a c e le pentru ráspándirea se m in te !.

1. Sem ánatul cu m á n a .
Modul de execu^ie, avantagii, dezavantagii.
2. Sem ánatul cu m a s in a bnprástietoare.
Executia sem ánatului. Masinile de sem ánat, Intrebuintarea lor.
3 . Sem ánatul ín r a n d u r i cu masina.
Executia sem ánatului. Masini S
de semánat,' Intrebuintarea
B
lor. A van-
ta g ii, cantitáti de sem ántá, etc.

III. D iferite sisteme de sem ánat.

Sistemul Ryf, Ryf-Bourdiol, Z ehetm ayer, L ister, Demtschinski,
O vsinski, etc.
*
* •

E) Intre^inerea sem ánáturilor, re co lta s i pástrarea.

Lucrárile de in tre tin e re .
«

I. Lucrárile de intretinere ín timpul to a m n e i ?i iernei.

Actiunea gerului, v ia ta plantei, actiunea rá d á c in ilo r in timpul ie rn e i.
In g b e ', desghet, asfixie. M ijloacele de com batare.
*

II. Lucrárile de In tre tin e re Tn timpul prlmáverel § i verei páná la recolta.

1 . P rásitul s i p li v it u l.
Scopul prasilelor. T im p u l prásitului. E fe ctu l prásitului asupra p á-
n ;ántului si plantelor. N u m áru l prasilelor.
2 . Grápatul s e m á n á tu r ilo r .
Ácyunea g ráp atu lu i. Tim pul grápatului. P la n te le cári se pót g ráp a .
3 . Táválugilul.
Actiunea táválu g itu lu i. Timpul táválugitului.
4 . M usuroitul.
Timpul, felül ex e cu tárei, lucrári. Plantele c á r i se musuroiesc. A v a n ­
ta g ii, desavantagii.
5 . Lupta contra secetei.
Ce este seceta. E fe ctele ei. Apa din p á m á n t in legátura cu p la n tele
cultivate. Mijloacele p e n tru combatarea secetei.
6 . Lupta contra b u ru e n ilo r.
Consideratiuni g e n e ra le asupra buruenilor, pagubele produse p la n ­
te lo r cultivate si ag ric u ltu rei.
al R áspándirea b u ru e n ilo r. Rezistenta lo r. O rgane de protectie. In-
m u ltirea prin seminte, rá d á c in i si tulpini su b te ra n e . Infectarea cám purilor
c u seminte, prin : vánt, a n im ale, bálegar, m irifte, asolam ent. b) P a g u b e le
a d u s e de burueni. In p ie d e c a re a desvoltári p la n te lo r in legáturá cu lo cu l,
sp atiu l, cáldura, lum ina, a p a , hrana. c) M ijloace d e p rein tá m p in a re si c o m ­
b o t ere. Sámantá curatá. B á le g a r ferrnentat, a r á tu ri bűne si la timp. R e g u ­
la*
 — 22b —

la re a apei din p ám án t, amendamentale, In g rá sá m in te , arat, p liv it, g r á p a tf

rotatie.
s
Solutii
»
v átám á to a re . ifi

III. Recolta.
1. Coacerea. D i f e r i t e sta d ii de coacere.
2. Recolta.
a) Recolta p á io a s e lo r . Timpul potrivit p e n tr u recolta. Seceratul cu
m asina pologitoare. S eceratu l cu masina le g á to a re . Cositul, coasa, m a ­
sina cositoare. b) R e c o lta plantelor legum inoase. T im pul recoltaíului. R e­
colta mazSrei. c) R e c o lta plantelor uleioase. d) R eco lta plantelor r á d á c i-
n o a se : sfecle, m orcovi, cartofi, etc. e) R eco lta p la n te lo r jura jere. T im p u l
recoltei. Trifoi, lucerna, sparcetá, porumb v erd e , mazáre, etc. í) R e c o lta
fánetelor.
3. Uscarea, s tr á n g e r e a f i treeratul re c o lte lo r.
a) Uscarea si s tr á n g e r e a cerealelor. U s c a re a la soare. M a tu ritatea
complectá, strángerea In clái, jumátati, stoguri, c á ra tu l la arie, b ) U sc a re a
s i íngrijirea p la n te lo r legum inoase pe cám p p á n á la treerat. In g rijire a
contra ploii, scuturarea, cáratul la arie. c) U s c a r e a , ingrijirea si c á r a t u l
plantelor uleioase. d) In g r ijir e a recoltelor p la n te lo r rádácinoase p á n a la.
pástrare. e) U scarea s i p re g á tire a fánului.

IV. Treeratul recoltei.

1 . Treeratul cu in stru m e n te si anim ale.
a) Treeratul cu im b tá ciu l. b) T reera tu l cu m á n a sau tá v á lu g u l d e
p ia trá . c) T reeratul cu ca ii. Inconveniente.
2. Treeratul cu m asinele.
a) Treeratul cu m a s in i purtate cu m á n a . b) Treeratul ca m a s i n i
p urtate cu manej. c) T re e r a tu l cu m asin i p u r t a t e cu locomobila. M a sin a
de treerat. Pártile d in care se compune. A c tiu n e a ei, Potrivirea to b e i
pentru treeratul d ife rite lo r plante.
*

V. Curáílrea recoltelor.
1 . V ánturatul.
Vánturatoarele, descrierea si actiunea lor.
2. Alegerea s e m in te lo r si corpurilor stre in e .
Cernerea cu ciu ru l. Alegerea la trior. D ife rite trioare si actiunea lo r.
*

VI. Pástrarea recoltelor.

1 . Pástrarea se m in te lo r.
Conditiunile p e n tru buna pástrare a d ife rite lo r seminte.
a) D epozitarea sem in te lo r ín m agazie. A sez area semintelor, I n g ri­
jirea lor In magazie, com baterea insectelor vátám áto are. b) M a g a z iile s i
hambarele pentru p á s tr a r e a semintelor.. C onditiu n ile pe cari trebue s á le
Indeplineascá m agaziile de lemn, fier, beton a r m a t etc. Magazii co o p erativ e
silozuri.
 — 229 —

2 . Pástrarea p a e lo r s i fu ra je io r uscate.
a) P ástrarea in a e r liber. Construirea sire lo r, stogurilor, apárarea
c o n tr a ploii, putreziri, desavantagii. b) P ástrarea su b acoperisuri. ín poduri,
s u b suri speciale. etc.
3 . Pregátirea s i p á s tr a r e a rádácinilor s i tuberculelor.
a) Silozitri in p á m á n t pentru sfecle si c a r to fi.
4 . P ástrarea f u r a j e i o r v e rz i murate.
al Prepararea in g r o p i. Construirea gropilor. Conditiile ce trebue sá
indeplineascá; asezarea furajului; procesele de ferm entatie. b) Prepararea
i n silo z u r i americane. C onstruirea silozurilor, a s e z a re a furajeior, procesele
-de fermentatie, furajul obtinut, compozitia chim icá, valoarea alimentará,
■avantagii.

Programul aplica^iilor §i lucrárilor practice.

3 őre sáptámánal.

A ) Aplicatii In laborator.
,, , . „ . . f a ) prin procedeul Mitscherlich
t. D eterm inarea apei d in p a m a n t^ f i £rin incálzire ,n etuve ,a IOo - io 5 C.

{
a) a pámántului fá rá structurá naturalá (in-
desat si n eln d esat)

b) a nisipului de d ife rite diametre,

3- Greutatea specificá [ f ) l ni^puluí'de d iferite diametre.

4- V olum ul spatiului la c u n a r { “j *} ^ s i^ u íu ^ d e diferite diametre.

^ í a) a p ám án tu lu i,
5 Lapacitatea to ta lá p e n tr u apa { bj a nisipului.

6 . Capacitatea re la tiv á a p á m á n tu lu i pentru apa: p ro c. Wolff—Wahnschafife.

„ f a) a pám antului,
7 . Perm eabilitatea p e n tr u a p a | n a nisipului.
f a ) a pámántului,
■8 Perm eabilitatea p e n tr u aer \ f i & nisipului.

I
a p . Bennigsen.
„ • Wolft.
Kühn.
-g. A n a liza mecanicá
a pám ántului . Wagner.

I
n í : n 0P'
„ Nöbel.

l S a) Pe cale gravim etricá.„ Kopecky.

1 0 . D ozarea carbonattlo r < b'j pe ca[e volumetricá
.. Schöne.
 — 230 —

11. D ozarea su b sta n te lo r organice din p á m á n t p r in calcinare.

12 . Determinarea r e a c tia n ii, (aciditatei) p á m á n tu lu i.
13 . Puterea ca ta ly tic á a pá m á n tu lu i si indicele biologic.
*

B) Seminar.
Zece sedinte de s e m in a r , in cári se tr a tta z á diferite capitoie din cad ru l
cursului, pentru a a ju ta pe studenti in fix area cunostintelor si a le lárgi.
orizontul de judecatá.
*

C) Aplicatii pe te r e n .

1 . Aratni. P lugul, d iferite sisteme, d ém o n strarea si montarea p á r i i l o r

constituitive, efectuarea diferitelor a rá tu ri.
2 . Crápatul. G rá p i, diferite sisteme si a p lic a re a lor pe teren.
3 . Aplicarea m g r á s á m in te lo r . Diferite in g rá sá m in te , am endam ente s i a p l i ­
carea lor.
4. Táválugilul. l á v á l u g u l , diferite sisteme s i aplicarea lor.
5 . Prásitul. C u ltiv a to a re s i prásitoare m e ca n ice.
6 . Cnrátirea se m in te lo r. M asini de curátat s i s o r ta t semintele, v á n tu rá -
toare, trioare, centrifuge etc.
7 . Experiente v e g e ta tív e in vasé, montarea v a s e lo r, aplicarea in g rásám in -
telor, alegerea sem intei, semánatul sí in tretin erea vaselor in c u r s u l
vegetatiei.
8. Semánatul. M a s in i de semánat, diferite s is te m e ale aparatului de d is tri-
buire a sem intei, masini de .semánat p e n tru diferite plante, a ra n -
jarea si controlul masinei in vederea sem ánatului.
9 . Recolta si tr e e ra tu l. M a sn ii de recoltat: cosito are, seceratoare, si sece-
ratoarea le g á to a re .
10. Treeratul. M a s in i de treerat.
 2. Catedra d e Fitotechnie, P ásu n i si Fánete.
Dr. I. C . Drágán, profesor titular.
T itlu ri :
i . Doctor in s tiin te le agricole si economice d e la Universitatea din
L ip s c a .
2. Studii de sp e cia liz are In Fito­
te c h n ie la Sectia fitotechnicá a Insti-
t u t u lu i A gron om ic d in L ip sca.
L u c rá r i:
1. Cercetári a su p ra germ inatiei se­
m in te lo r. V iata a g r ic o lá 1922 .
2. V egeta tia si c u ltu rá fánetelor.
V ia ^ a agricolá 1925.
*
Anatolie Dimov, s é f de lucrári.
Ing. A gron om , a b s o l v e n t al A c a ­
d e m ie i A grico le C lu j.
*
* *

Program ul a n a l i t i c .
C u rsu l teoretic: 4 őre sáptámánal.

In tro d u c e re a .
Obiectul Fitotechniei. Repartitia D r . I. C. D rAgan
P e grupe de plante ag ric o le. P r o f e s o r de Fitotechnie

CAPITÓLUL I.
Cerealele.
Im p o rtan ta culturei cerealelor.
C a ra c te re generale botanico-agrlcole.
Stadiul em brionar la cereale. Desvoltarea sistem ului radicular. Infrá-
tire a cerealelor. In rá d á c in a re a si lnfrátirea ce realelo r prasite sau cultivate
in rigole. Desvoltarea si inspicarea plantei de cereale. Caracterele morfo-
logice la paiu, frunze si organele flóráié. C áderea cerealelor. Fructul si
 — 232 —

sám ánta. Stadiile de m aturitate, recolta, u s c a r e a , conditionarea si p á s ­

tra re a cerealelor. C a ra c te re le morfologice e x te r n e (fizice) si intenie p e n tru
aprecierea calitá^ei cerealelor.
1. Culturá sp e c ia lá a graului-T riticu m L .
Consideratiuni g enerale, importanta, a ria geograficá, tinuturi de g rá u .
Caractere botanice, clasificatia gráului, spécii, v a rie tá ti si rase sau so iu ri
m ai importante. S tru c tu rá si compozitia c h im ic á a bobului si p aiului de
gráu. Conditiunile de v eg e ta tie : climatul, so iu ri de gráu. Pregátirea so lu ­
lui, amendamente si Ingrásám inte chimice. L o c u l gráului In asolam ent,
semánatul. Lucrárile d e Intretinere, accidente, m a la d ii cryptogarnice si in-
secte vátámátoare. M aturitatea,’ recolta si A re n d e m e n te .
2. Grául de p rim á v a rá . 3 . Secara-Secale cerea le L . 4. Orzul -H o r d e u m
vulgare L. 5 . O vázul - A v e n a sativa L. 6. P o rum b u l-Z « a Mays L . 7 . Sorgul-
m áturil e-Sorghum v u lg a r e Pers. 8. Meiul- P a n ic u m m iliaceum L. 9. O rezul-
O ryza sativa L . 1 0 H ris c a -Polygonum F a g o p y r u m L . j i . A m estecurile
d e cereale.
*

CAPITOLUL II.
Planteie leguminoase.
Consideratiuni generale, importanta c u ltu re i le g u m in o a s e lo r .

1 . Culturá m a z á re i -P isu m sativum L .

Caractere b o ta n ic e , spécii si varietáti. S tru c tu rá si compozita c h i­

micá a bobului si p a iu lu i. Conditiunile de v e g e ta tie : clima, sol. L o cu l in
asolament, pregátirea solului, amendamente s i Ingrásám inte chimice. S e ­
mánatul, lucrárile de intretinere, maladii si in se c te vátámátoare. M a tu ri­
tatea, recolta, rendem ente.
2. F aso\ea-P haseolus vulgáris L. 3. F a so le a soia-So/'a hispida M o e n c h :
4 . Lintea\EVii«»4 len s A. syn. Lens esculenta M o e n c h . 5. Mázárichea - V t c i a
sativa L., bobusorul- V ic ia monantha D esf, lin tita V icia-E rvilia W i ll d .
6 . Bobul- Vicia F a b a L . 7 . Lintea ^Ta X \ú \ú -L a th yru s sativus L . náutul-C7-
cer arietimim L. 8 . Lupinul-Z.w/!««s.
¥

CAPITOLUL III.
Plantele oleaglnoase.
Consideratiuni generale si economice.
1. Rapita colza sau belgianá- B ra ssica N a p u s oleifera D . C. C arac-
tere botanice, varietáti, soiuri. Conditiunile de v e g e ta tie : climat, teren , locul
in rotatie, asolam ente. Pregátirea solului, am endam ente si in g rásá m in te
chimice. Semánatul si lucrárile de intretinere. V egetatia plantelor o le ag i-
noase in generál si a rap iiei colza in spécial. Accidente, maladii c ry p to -
garnice si insecte vátám átoare. Recolta, p ro d u ctiu n i. Culturá rapitei co lza
in Románia.
 — 233 —

2. Rapita colza de prim ávará. 3 . Rapita n a v e ta -Brassica R a p a olei-

f e r a D . C. Caractere botanice, varietáti. R apita n av eta de toamná. R ap ita
n a v e ta de primávará. 4 . C&meYmz-Catneliria s a t iv a C rts. 5. Macul-/>a/><i-
v e r som niferum L . 6 . F lo a re a soarelm -H eliant/ius a n n u u s L . 8. Mustarul-
S in a p i s alba L. ridichea -R a p h a n u s oleiferus L . s y n Rchinensis L.
#

CAPITOLUL IV.
Plantele textile.
Consideratiuni g e n e ra le si economice.
1 . Inul-Linum u s ita tis s im u m L.

Caractere botanice, varietáti, soiuri. C onditiunile de vegetatie: cli-

m a t, sol. Asolament, p reg á tirea solului, am endam en te si ingrásám inte
chim ice. Semánatul, lu c rá rile de Intrejinere. A ccidente, maladii cryptoga-
m ic e si insecte v átám á to a re . Recolta si productiunea. Procedee pentru ex-
tractiunea fibrelor, to p itu l inului. Prepararea fu io ru lu i, rendemente.
2 . Cánepa-C a n n a b is sa tiva L. Caractere botanice etc. (ca la in).
3. Urzica m aré ( U r t ic a dioica L).
4. Scaetii-D ip sa c u s F ullonum L.
Consideratiuni g e n e ra le si botanice. T e re n u l si ingrásámintele. S e ­
m ánatul, transplantarea. Lucrárile de intretinere s i maladii. Recolta, us-
■carea capitulelor, ren d em en te.
¥

CAPITOLUL V.
Plantele aromatice.

Consideratiuni g enerale.
1 . T vX n m ú -N ico tia n a L .
Consideratiuni econom ice. Caractere botanice, spécii, varietáti, ra ss e ,
s o iu ri; calitatea tu tu n u rilo r. Culturá specialá a tutunului. Conditiunile de
-vegetatie: climat, so l, asolam ente. Lucrárile c u ltu ra le pentru preg átirea
solului, amendamente si ingrásáminte chimice. Sem ánatul, transplantarea
rásadului. Lucrárile de intretinere, accidente, m alad ii, inamicii tutunului.
R ecolta, uscarea si tr ia ju l foilor, rendemente.
2. Hameiul — H um ulus lupulus L.
Consideratiuni g en e rale si economice. R e p a rti ia culturilor de h am ei
in diferite tári. C a ra ctere botanice, varietátii. C onditiunile de vegetatie :
clim atul, expozitia, só iu l. Pregátirea terenului, amendamente si Ingrásá-
m inte chimice. P la n ta r e a si culturá hameiului in prim ul an. Culturá ha-
meiului in anii u rm áto ri, accidente, maladii cryptogam ice si insecte v á tá ­
mátoare. Recolta, u sc a re a si conservarea ham eiului, rendemente.
3. Mustárul n eg ru - Brassica nigra Kch. 4 . Hreanul -Cochlearia A r -
moracia L. 5 . Chi 111io n u l- Carum cárvi L. 6 . M álura-/oí«íf«/i/w( officináié
 - 234 —

A ll. syn. F. vu lg a re G a e r k i. 7 . Anasonul-P im p in e lla anisum L . 8. S u san u l-

S esa n u m orientale L . 9 . C o n & n á m V C o ria n d ru m s a tiv u m L . 10. Sofranul-
C rocus sativus L . C a ra c te re botanice. T erenul,am endam ente si in g rásám in te
chimice. Culturá sp e c ia lá a sofranul'ii. L u crárile de intretinere si m a la d ii.
Recolta si
* rendem ente. *

CAPITOLUL VI.
P lantele colorante (tinctoriale) § i m edicináig.

Consideratiuni generale.
1 . Nalba de g r á d in á-A ltkaea rosea (L ). C a v . v a r. nigra.
Caractere b o tan ice. Conditiunile de v e g e ta tie , climatul, sóiul. P regá*
tirea terenului, in se m á n tarea . Lucrári de in tre tin e re si insecte v átám ato -
are. Recolta, uscarea, rendemente.
2. Sofranelul-C h a r th a m u s tinctorius L . 3 . D ro b ita -Genista ti n c to n a
L . 4. Rezeda-Reseda lu te o la L . 5 . Roiba-R ubia tin c to r iu m L. 6. Nalba m a ré -
A lthaea officinalis L . C aractere botanice, rep ro d u ce re a. Pregátirea so lu lu i,
semánatul. Lucrárile de intretinere. Recolta, u sc a re a , productia. 7 . R even-
tu l -Rheum p a lm a tu m L . 8 . lpcárige- G ypso p h ila p a n icu la ta L. 9 . Sulfina-
M elilotus officinalis L . 10 . Tátáneasa -S y m p h itu m officinale L . xi. Jalea*
S a lv ia officinalis L . 1 2 . Rom ita-M elissa o ffic in a lis L . 13 . Ism a-buná-M entka
p ip erita L. 14. M á tra g u n a -A tro p a Belladonna L . 1 5 . Ciümáfaia -D a tu ra s t r á ­
nt 0ni um L. 16. M á sála rita -H yosciam us niger L . 1 7 . Degetálul-rosu-.Dz^'z/í*-
lis purpurea L. i3. PsíV.SLgma.-Plantago lanceolata L . 19 . Odoleanui- V a le r ia n a
officinalis L. 20. Ia rb a m a r e-Inula H elenium L . 2 1 . Schinelul-Cm«/s bene-
dictus L. 22. Cápusa, vic'm -Ricinus com m unis L .
*

CAPITOLUL VII.
Plantele de tubercule ? i ra d a c in i.
Consideratiuni generale.
1. Cartoful-S o la n u m tuberosum L.
Caractere b o tanice. varietá'i, rasse si so iu ri. Utilizarea, co m p o zitia
chimicá si valoarea alim en tará. Exigente clim aterice, conditiuni agrologice.
Asolament, pregátirea so lu lu i; amendamente si ingrásám inte chimice. S e ­
mánatul sau plantarea, tratam entul tuberculelor. Lucrárile de in tre tin e re ,
accidente, maladii si insecte vátámátoare. R e c o lta , rendemente si co n ser-
varea cartofilor.
2. T o p in a n b u ru l'//e /z a « /te tuberosus L .
Caractere botanice, varietáti, compozita chim icá. Conditiunile d e v e ­
getatie: climat, sol, exigente, ingrásáminte. D esv o ltarea organelor si a b -
sorbtia elementelor n utritive. Culturá, recolta, rendem ente.
3. Sfecla-fie/rt v u lg á r is L . ; sfeclá de n u tre t -B é ta vulgáris var. s a tiv a 1--
. si sfeclá de Z2^\&.x-Beta v u lg á r is var. sa c c h a r ife r a L .
 — 235 —

Caractere botanice, varietáti, soiuri. U tiliza re a, compozitia generalá

s i valoarea alimentará. C lim at, sol, vegetatia si exig en te. Asolament, p re ­
g á tire a solului, am endam ente si ingrásáminte. C u ltu rá : Semánatul, cultu-
rile de repicaj, influenta varietátii si spatiului a s u p ra productiei, rezuitate
culturale. Lucrárile de In tretinerea culturei, accidente, maladii si insecte
vátám átoare. Recolta, rendem ente si conservarea sfeclei.
4. Napii-curechesti sa u suedezi-őnjssícfl N a p u s ra p ifera D. C. 5 . Napii
d e miriste sau de apá (turnips)-őí'«ís'!ca R a p a r a p i fe r a D. C. 6. PSstar-
nacu\-Pastinaca sa tiv a L . 7 . Morcovul-Z)a!<e«s c a r o ta sativa L.
Caractere botanice, varietáti, soiuri. U tiliza re a, compozitia si v alo ­
a re a alimentará. C onditiunile climaterice si de sol, exigen^a pentru elem ente
fertilizante. Culturá: asolam en t, pregátirea solului, amendamente si in g rá ­
sám in te chimice. S em án atu l, lucrárile de in tre tin e re , maladii si insecte
vátám átoare. Recolta, p ro d u ctia si conservarea m orcovi or.
8. Cicoarea-C ic h o r iu m inthybus L.
*

CAPITOLUL VIII.
P la n te le pentru IngrájámSnt verd e.

Consideratiuni g e n e ra le .
Conditiunile de v e g e ta tie : climat, sol. A so la m en t si ingrásáminte.
P regátirea solului, se m á n a tu l. Productia de in g rá sá m á n t verde.
*

CAPITOLUL IX.
Plantele de nutret anuaie.
Consideratiuni g en erale, importanta culturei plantelor de nutret.
1 . Trifoiul incarn at- T rifo liu m incarnatum L .
Caractere bo tan ice, varietáti, proveniente. Vegetatia si exigentele
trifoiului Incarnat. D esv o ltarea rádácinilor, tra v a liu l radicular. Climat si
so l. Culturá, recolta si m uratul. 2. Mázarichea- V ic ia sativa L. 3 . Máza-
richea de nisip- V ic ia v illo s a Roth. 4. Mazárea de cám p -Pistim arvense L .
5 . Seradela -O rnithopus s a tiv u s Brot. 6. R a p ra n a v e ta si colza-B ra ssica ,
M ustárul alb- S in a p is a lb a L . 7 . Hrana vacei-S p e r g u la sativa B önunglt 8 .
Cerealele de nutret: se c a ra , ovázul, hrisca si p orum bu l, 9. Mohorul-Se/«/"iíi
g ern ia n ica Beauv.
*

CAPITOLUL X.
FSnetele.

Consideratiuni generale, importanta fánetelor.

Clasificatia fán etelo r, tipuri de fánete.
A) F a n e te le naturale sau p e rm a n e n te .
Defínitia si in flu e n ta climatului asupra vegeta[iei erbacee. Soluri le
favorabile productiei de iarbá. Plantele pentru fán ete : graminee, legum i-
 — 236 -

noase, etc. Compozitia s i valoarea alimentará. E x ig en te, amendamente si

Ingrásám inte chimice. C re a re a fánetelor n a tu ra le , permanente. P re g á tire a
terenului, defrisarea, d re n a je si sisteme de ir ig a tie . Amestecul de se m in te
si executarea se m án atu lu i. Culturá fánetelor n a tu ra le . Lucrárile de In tre -
tin e re a fánetelor, p la n te le vátámátoare si c o m b a te re a lor. O rganizarea si
exploatatia fánetelor. R eco lta, epoca si ex e cu tarea cositului. Uscatul si p r e ­
p ara re a fánului. T ra n sp o rtu l, conservarea si p r e s a r e a fánului.

B) Fanetele tem p o rare.

Definitia si p re g á tir e a terenului.

Plantele de in se m á n ta t.

C) Fanetele artificiale.

Importanta si r o lu l ameliorator al fá n e te lo r artificiale.

i. Lucerna-M e d ic a g o sa tiv a L. Caractere b otanice, varietáti, provem -
ente. Compozitia si v a lo a re a nutritivá. Climat, sol^ amendemente si ín g rásá -
m inte chimice. C ulturá lu cern ei; pregátirea so lu lu i, semánatul. L u c rá rile
d e intretinere; p lan te p ara zite si insecte v á tá m á to a re . Recolta fánului s i
sem intelor; p rep a ra re a fánului. Durata si d e fris a re a lucernierelor.
2) Culbeceasa-M e d ic a g o fa lca ta L . 3 ) L u c e rn a de nisip -M ed ica g o
m é d ia L. 4. Trifoiul m á ru n t -Medicago lu p u lin a L .
5 . Trifoiul (rosu )- T r ifo liu m pratense L . Caractere botanice, v a rie tá ti,
proveniente. Com pozitia si valoarea alim entará. C lim at, sol, a m e n d a m e n t e
si ingrásáminte chim ice. C ulturá: asolament, p r e g á tire a solului. S á m á n ta
s i semánatul. L ucrárile de intretinere, plante s i animale vátám áto are.
Recolta, rendemente, u sc area fánului.
6. Trifoiul alb, tá r á to r-T rifo liu m repens L . 7 . Trifoiul hibrid - T r ifo l iu m
hyb rid u m L. 8. Iarb a r a n e i -A nthyllis v u ln e ra ria L . 9 . Sparceta- O n o b ry h is
s a tiv a Lant. 10. L in te a pratului- Lathyrus s i lv e s tr is L .
*

CAPITOLUL XI.
Pá$unile.

Consideratiuni g enerale, importanta si clasific atia pásunilor.

Conditiuni clim aterice si de sol. P lantele p e n tru pásune.
Crearea f i e x p lo a ta tiu n e a pásunilor. P re g á tire a mecanicá a so lu lu i.
Fertilitatea solului si ap lica re a de ingrásám inte. Insem ántarea, epoca si
practica semánatului. L u crárile de intretinere, p la n ta tii, distrugerea p la n ­
telor vátámátoare. Irig a tii si ingrásáminte chim ice. Organizarea si ex p lo ata­
re a pásunilor.
 — 237 -

P r o g r a m a lucrárilor p r a c t ic e .

1. Sectiuni t r a n s v e r s a le si longitudinale in b o b u l de cerea le; p re p a -

r a t e pentru a se v ed ea S tr u c tu r á , pártile c o m p o n e n te §i organizarea e m -
brionului.
2. D eterm in area a p e i de in bibaye (p u terea absorb an tá).
3. M aceratia c e r e a l e l o r in diverse c o n d itiu n i.
4. A n a lize m a c r o s c o p ic e la cariopsele de c e r e a l e in faza g e rm in a tie i.
5. A n a liza m a c r o s c o p ic á a prim elor o r g a n e fo lia r e si radiculare.
6. D eterm in area c a n t it á t ii de rádácini s i n u m á r u l fraj.ilor la in s á -
m á n tá r ile norm ale si la d if e r it e adáncimi.
7. A n a liza m ic r o s c o p ic á la plantele de c e r e a l e infrá^ite.
8. R e cu n o a sterea p r in c ip a le lo r cereale in a in t e de inspicare.
9. A n aliza p la n t e i, s p ic u lu i si floarei la c e r e a le .
10 D eterm in area lu n g im e i, grosim ei si r e z is t e n t e i paiului si in te r-
n o d u r ilo r .
ix . Luarea p r o b e lo r d e cereale (probe m e d ii.)
12. E x a m in a rea c e r e a le lo r dupa c a ra c te rc le m o rfo lo g ic e externe.
13. D ete rm in are a g r a d u lu i de uniform itate p r in probe de cernere.
14. D ete rm in are a p u r it á t ii si a °/o de g l u m e le la orz si ováz.
15. Sectiuni cu fa r in o to m u l pentru s t a b ilir e a g ra d u lu i de s t ic lo z ita te
s i fáin ozitate la c e r e a le .
16. D eterm in area g r e u t á t ii absolute si h e c t o lit r ic e la cereale.
17. D e te rm in a re a p u te r e i si energiei g e r m in a t iv e si a ü/o de apá.
16. A n a lize la o r z u l d e bere si spirt a s u p r a : p u ritá tii, culoarei, u n i-
fo r m itá ti, si form ei b o a b e lo r , % de glum ele, g r a d u l u i de fain ozitate, pu­
t e r e i si energiei g e r m in a t iv e , greu tátii a b so lu te s i h e c to litric e , °/a de a p á .
19. A n a liza c a r a c t e r e lo r m orfologice la g r á u : recunoasterea d if e ­
r i t e l o r varietáti si f o r m e d u p á : forma si d e n s it a t e a spicului, lu n g im e a ,
c u lo a r e a si pozitia t e p i l o r , cu lo area spicului §i a b o a b e lo r, p ilo zitatea e t r .
20. C lasifica tia g r a u l u i ; grán e sticlo ase s i fá in o a s e .
21. S tab ilirea c a l i t á t i l o r la diferite g r á n e . C u n o a s te n a v a r ie tá tilo r
s i s o iu rilo r cu ltiva te in R o m á n ia .
22. A n a lize la s e c a r á , orz, ováz, p oru m b , s o r g , m ei, orez si h risc á .
d u p á aceleasi n orm e, c a s i la gráu.
23. D e te rm in are a se m in te lo r de bu ru en í in c e r e a le .
24. A n a liza c a r a c t e r e lo r m orfologice la p la n t e le legum inoase ; r e ­
c u n o a ste re a v a r ie tá tilo r d u p á form a p ástaei, m á r i m e a si form a s e m in t e i,
c u lo a r e a floarei si s e m i n t e i si dupá m atu ritate.
25. Sect uni p e n t r u a v ed ea structurá t e g u m e n t u lu i sem inal la d i f e ­
r i t e legum inoase. D e t e r m in a r e a greutátei a b s o lu t e , facultátii g e r m in a tiv e
s i puterei absorban te l a le g u m in o a se , in clu siv l a s e m in te le scrijelate. O b -
s e r v a re a modului d e d e z v o lt a r e a co tile d o a n e lo r s i in tre g e i plante.
26. A n a liza c a r a c t e r e lo r m orfologice la p l a n t e l e legum inoase. R e­
c u n o a sterea d ife r ite lo r g e n u r i, spécii si v a r ie tá ti de plante si s e m in t e
u le io a s e dupá c a r a c t e r e le m o rfolo gice m ai im p o r t a n t e . Sectiuni In s e m in t e
p e n tru a vedea s t r u c t u r á tegem en tu lu i se m in a l s i a bobului.
 - 238 -

27. Analiza p la n te lo r textile, aromaticej m ed icin ale si tinctoriale in

m o dul de mai sus.
28. Analizarea caracterelo r morfologice la p lan tele de tubercule si
radacini. Determinarea v arietátilor de cartofi d u p á forma si m árim ea tu -
berculelor, forma och ilo r, culoarea si asprim ea cöajei, forma stolonilor,
cresterea, desvoltarea s i culoarea tulpinei (n u m á ru l si ínáltimea tu lp in ilo r,
fo rm a frunzei), culoarea axelor secundare si a flo rilo r.
29. Determ inarea v arietátilor de sfeclá d u p á raportul dintre m á ssá
si % d ez ah ár, culoarea, fo rm a si pozitia frunzelor, forma rádácinilor. A n a ­
liza semintelor de s f e c lá : próba de sec^ionare, g re u ta te a absolutá, p u te re a
s i energia germ inativá.
30. Recunoasterea sem intelor de gram inee p en tru pásuni si fá n e te .
A nalize la semintele d e gram inee asupra p u r ita tii, facultátii germ in ativ e
si 7o de apá. E x am in area cu diaphanoscopul. D eterm inarea valoarei cul-
tu rale si a falsificatiilor.
31. Demonstratii la cámpul de experiente s i in plantatia de h am ei.
 3. Catedra de Ameliorarea p lantelor agricole.
Dr. A n a s t a s e Munteanu, p ro fe so r titular.
T itlu r i:
1. Diplomát al S co alei superioare de A g ric u ltu rá dela Herástráu.
2 . Doctor in stiin te dela Universitatea din C luj.
L u c r á r i:
1. Contributiuni la am eliorarea gráului ro m án e sc, Cluj 1922.
2. La culture des céréales en Roumanie (e x trá s ), Romé 1925.
3. Ameliorarea g rá u lu i romá­
n e s c : Metode si directive, Cluj 1927.

Andrei Piescu, sé f de lucrári.

In g in e r agronom; ab so lv en t al Aca­
demiei de A griculturá d in Cluj.

Programul a n a li t ic .
1 . Cursul teoretic: 3 őre sáptámánal.

Introducerea.
Istoricul ameliorárii p la n te lo r agricole.
O rganizarea am eliorárii In diferite tári.
n „ „ Románia.

PA R TEA I.
Studiul variabilitátii ?i e red itáfii.
D r. A nastase M unteanu
Ce se infelege p rin variabilitate. Prof de A m e l , orarea p|ante|or a g rico le .
S tu d iu l variabilitátii. B iom etria sau
biostatistica. Legea lui Q uetelet. Variabilitatea fluctuantá. Ránduri de va-
riatiu n i, variante in tre g i s i graduate. R e p rezen tarea variabilitátii grafic.
C urba frequentei sau c u rb a lui Quetelet. M á su ra re a variabilitátii: am pli-
tu d in ea de variatiune, q u a rtilu l, coeficientul q u a rtilu lu i, mijlocia, abaterea
standard.
 — 240 —

Curbele asim e trice , unilaterale, u nim axim ale, bimaximale. O rig in a

si cauzele curbelor asim etrice.
Cauzele v a ria b ilitá tii dupá Darwin, W e issm a n n . Influenza m e d iu lu i
ínconjurátor asupra p la n te lo r : Taraxacum d e n s leonis, P rim u la s in e n s is .
Explicarea variabilitátii dupá Baur. A paratul lui Galton.
Variabilitatea a ltern atív a sau calitativá.
Despre ered ita te, generalitáti. Teoriile v e c h i ale ereditátii. T e o riile
animiste, evolutíoniste, micromeriste. Teória lu i S p en cer. Teoriile lui D a rw in ,
Naegeli, de Vries. T e o riile lui Weissmann. E x p erie n tele lui Galton, L e g e a
ereditátii ancestrale. E re d ita te a mixtá. E re d ita te a In mosaic, e re d itatea
unilateralá.
Ereditatea a lte r n a n tá sau mendelianá. Isto ric , viata si op era lu i
M endel; generalitáti a s u p ra mendelismului. R e g u la dominantei, legea d e s ­
binárii caracterelor. B a sta rd a re a intre douá ra se , cari se deosibesc p n n tr ’un
singur caracter.
Caracter d o m in an t, recesiv. Normele de d esb in are in gen era|ia F x ,
F 2 , F 3 . Puritatea g a m e te lo r. Schema m azárii.
incrucisarea In tre douá rase de A n tir r h in u m m a jus, M irabilis l a l a p a .
Norme de desbinare. S chem a porumbului.
Incrucisarea In tre 2 rase de gáini de A n d alú zia.
Explicarea c o m p o rtá rii lui F i, dupá M endel, Correns, Baur.
Legea independentei caracterelor, in cru cisarea Intre rasele cari se d eo ­
sibesc prin 2, 3 sau m a i multe insusiri.
Complicatiunile desbinárii caracterelor, ac o p erirea unui caracter p r in
altul, epistasie, h ip o stasie .
Analiza b a sta rz ilo r, genele cunoscute la g u r a leului, muscuiita vinu-
lui, epuri, soareci, ra p o rtu rile dintre unitátile e re d ita re si ínsusirile e x te rn e .
Exemple In c a ri 2 sau 3 unitá^i ereditare influenteazá in acelas se n s
o insusire externá : ex. culoarea cariopsei la g rá u , culoarea glumelor la ó vás.
Factori m endelieni cari influenteazá fo rm a paniculei la óvás, fo rm a
si densitatea spicului de gráu.
Efecte asem ánátoare, produse de factori ere d ita ri diferiti.
Teória crom osom icá a ereditátii, genele s i cromosomii, in lá n tu ire a
factorilor, schimbul fac to rial simplu si dublu (cro ssin g over). P a ra le lis m
Intre numárul de g ru p e factoriale si perechile d e cromosomi, m ecan ism u l
schimbului. E reditatea sexului. Diferitele m o d u ri de separare a se x u lu i :
Teória ereditátii m en d elien e la organismele dioice. Tipurile de e re d ita te
a sexului: tipul D r o s o p h ila si tipul A b r a x a s . Inlántuirea factorilor ín
ereditatea sexului, com plicatiunile ereditátii s e x u lu i prin partenogeneza :
Intersexualitatea s i sexül. Determinarea s i influentarea sexului.
Paralelism In tre distributiunea crom osom ilor si a f a c t o r i l o r e r e d ita r i.
Limita v alab ilitá tii légii desbinárii c a racterelo r.
Cazuri de in c ru c isa re intre rase cari n u u rm ea zá normele e r e d itá tii
mendeliene.
Bastarzii in tre spécii. Bastarzi intre s p é c ii cari urmeazá n o rm e le
mendeliene, bastarzi o b tin u ti prin altoire. X e n ii.
Teória m u ta tiu n ilo r, generalitáti, isto ric u l mutatíunilor, d ife rite le
categorii de mutattiuni.
 — 241 -

Influenza consanguinitátii la plante.

Doctrina transform istá, Lamarck si Ch. D a rw in . Originá speciilor.
D a rw in si selectiunea n a tu ra lá .
Importanta stu d iu lu i geneticei pentru a m elio ra re a plantelor agricole.
*

PARTEA II.
T e c h n ic a am eliorárii plantelor a g ric o le .

Metodele de a m e lio ra re a plantelor agricole, generalitáti. Selectiune

n atu ra lá, selectiune a r tific ia lá ; selectiune constientá, selectiune em piridá,
lectiune metodicá. M etodele selecjiunii em pirice : alegerea terenului, sor-
"ea semintelor dupá forrná, marimé si greutate, m etoda fiziologicá, m e­
to d a gimnasticii functionale.
Selecjiunea m etodicá, defini^ie, selectiunea in mássá. Selectiunea In
in a ssá obisnuitá. S electiu n ea prin formare de g ru p e. Selectiunea individualá
s i diviziunile ei. M etoda pedigreelor. Metoda H ead -ro w , metoda de la
Sw alöf, metoda lui H a y s . Metoda germaná. C om para^iune intre selectiunea
m ássá si individualá.
Selectiunea am elio rato are, definitje, alegerea de spice prin o stric tá
selectiune, alegerea c e lo r m ai frumoase boabe.
Ameliorarea p r in separarea liniilor, linie p u rá .
Metoda lui N ee rg a ard , rezultatele obtinute.
Metoda lui H ja lm a r Nilsson.
Ameliorarea p rin u tilizarea variadunilor spontanee.
Bastardarea artific ia lá. Bastardare sim plá, rep etatá, combinatá, re-
zu ltate obdnute prin b astard are.
Grádiná de selectiu n e, generalitáti. Im p á rü re a grádinei, asolam ent,
m etode de sem ánat: m e to d a de la Swalöf, sistem u l lui Kiessling, sistem ul
lu i Láng. Semánatul in sám ulete deschise. R á s á ritu l semánáturilor. P a r ­
cele de control, parcele de inmuljiri. Lucrári de toam n á, lucrári de p rim á ­
v ará. Observatjuni de vegetatie. Clasificarea si nomenclatura plantelor.
Aparate de selectiune, balante pentru p la n te in tre g i: Koranth, Vo-
gelsang, pentru spice, boabe, pentru cate un bob : R üm ker, Seelhorst, a p a ­
ra te pentru m ásurarea rezistentei la cádere a p a i u l u i : Kraus, Holdefleiss,
p en tru másurat §i d e te rm in a t densitatea spiculetelor, rigla de calcul a lu i
L áng, farinotoame : G robecker, Heinsdorff, P rin tz, diaphanoscoape Lenarcic-
ap arate de numárat b o ab e : Brauer, Koranth, a p a r a t de sortat sem intele,
germinatoare, sam ovarul pentru determinarea g re u tá tii hectolitrice, m a te ­
ria le pentru selectiune.
Insusirile se m in te i. In s u s ir ifiz ic e : m árim ea, forma, greutatea : ab so -
lutá, volumetricá, specificá. Structura: fáinoasá, glutinoasá, interm ediará.
Culoarea, finetea tegum entelor, uniformitatea, p u rita te a .
ín su siri chim ice , compozitia chimicá a bobului.
Insusiri fiz io lo g ic e : Gradul de coacere, facultatea germ inativá,
energia germinativá, germ inatiunea, conditiunile interne si externe a le
germinatiunii, m irosul.
Inflorirea cerea lelo r. Párti le constitutive a le florii, lnflorirea cereale-
16
 — 242 —

lo r , fenomenele m e c a n ic e ce preced in flo rire a : D eschiderea glum elor, lun-

g ire a filaméntelor s ta m in e lo r, inchiderea flo rilo r.
B astardarea a r tific ia lá , culturá si a le g e re a plantelor párin ti, p r e ­
g átirea infloreseentei, - castrarea florilor, a p á r a r e a contra fecundatiunii
stráin e si pásári, re c o lta r e a polenului, p o le n iza re a, recolta spiceloc pole-
n izate, culturá b oabelor obtinute.
A m eliorarea g r á u l u i : clasificarea g rá u lu i d in punct de vedere bo-
tanic, inflorirea. R e p a rtiz a re a dupá greutate a boabelor unui spic, Selec-
tiunea am elioratoare. C um se aleg si ce c o n d itiu n i trebue sá indepSineascá
plantele elite. C lasific area plantelor alese. A n a liz a plantelor alese a s u p ra
inradácinárii, gradul d e infrátire, uniform itate, greu tatea totalá, in n g im e a
paiului, numárul in te rn o d iilo r, rezisten^a la c á d e re , lungimea spicelor, n u ­
m árul de spiculete fe r tile si sterile, analiza b o b u lu i, culoafe, gre-aa te, n u ­
m árul lor, densitatea boabelor.
Semánatul e lite lo r, observatiuni in tim p u l vegetatiei, rezisíen ta la
ger, la cádere, rug in á, precocitate, recolta. A n a liz a liniilor, sem ánatul, o b ­
servatiuni de vegetatie, recolta.
Ameliorarea p r in ajutorul variatiunilor spo n tan ee, rezultate.
Ameliorarea p r in ajutorul bastardárii, com portarea diferitelor in s u ­
s iri fiziologice si m orfologice in F , si F „ -re z u lta te le obtinute, 'co relatiu n i.
A m eliorarea s e c á r ii. Caractere botanice, inflorirea, cum sa a íe g
plantele mume si ce conditiuni trebue sá indeplin eascá. Selectiunea a m e ­
lioratoare a secárii. S co p u l urmárit, exemplu d e selectiune am elio rato are.
Alegerea dupá c u lo a re a bobului, variatiuni sp o n ta n ee . Bastardarea, m o d u l
d e comportare in F t s i F a a diferitelor in su siri fiziologice si m orfologice,
■corelatiuni.
A m eliorarea o v á s u lu i, caractere botanice, in flo rire; corelatiuni, co n ­
ditiunile ce trebue sá Indeplineascá plantele e lite . Selectiunea a m e lio ra ­
toare, scopul u rm árit, sem ánatul, analiza e lite lo r si liniilor. E x em p lu de
selectiune am elioratoare. Ameliorarea prin s e p a r a r e a formelor. C lasificarea
ovásului dupá m e to d a de la Swalöf. Incercári comparative. B a sta rd a re a .
Am eliorarea o r z o a ic e i de bere. C aractere botanice, inflorirea. C o re ­
latiuni stabilite la o rzo a icá relatív la in frá tire , lungimea paiului, n u m á ru l
fratilor, numárul intern o d iilo r, numárul fru n z elo r, lungimea spicului, fin e te a
s i ondulatia glum elor, m árim ea si greutatea p a ie lo r.
Selectiunea am elioratoare. Alegerea p la n te lo r mume, conditiunile ce
trebue sá indeplineascá plantele pentru a fi a le s e si anume: u n ifo rm itatea,
infrátirea, lungim ea p aiu lu i, greutatea to talá a plantei, lungimea sp ic u lu i,
densitatea spiculetelor, m árim ea si lungim ea a ris te lo r, procentul de g lu m e ,
structurá bobului. A n a liz a plantelor elite. S e m a n a t, observatiuni de v e g e ­
tatie : rezistenta la cádere, ruginá, precocitate.
Clasificatia o rz u lu i dupá metoda de la S w a lö f.
Culturi com parative.
Bastardarea, n o rm ele de comportare in F t si F, a diferitelor In s u siri
fiziologice si m orfologice.
A m eliorarea p o ru m b u lu i. Caractere b o ta n ic e . Inflorescenta m a s c u lá ,
inflorescenta fem elá, inflorirea, polenizarea d ir e c tá si rolul ei, p o le n iz a re a
indirectá.
 — 243 —

Corelatiuni.
Selectiunea sm e lio rato are. Selectiunea in m á s s á , caracterele ce trebue
á índepljneascá p la n te le mume de porumb; in su sirile plantei, stiuletelui,
'o b u iu i,
Analiza stiu letilo r de porumb, semánatul, observatiuni de vegetatie.
\e c o Ita . Exemplu de am eliorarea portimbului. Im p ártirea sistematicá a
porum bului.
Variatiuni sp o n tan ee.
Bastardarea si te c h n ic a bastardárii.
Am eliorarea s fe c le i de za h á r. Caractere b o ta n ice , inflorirea, alcátuirea
inéi rádácini, structura anatom icá a sfeclei, re p á rtitia coeficientului de
ah á r ín sfeclá, r e p a rtiz a re a materiilor nezaharoase.
Cercetarea sfeclelo r ín laborator: d eterm in area procentului de z a h á r
<rin: metoda prin p re s a re , metoda prin extractie, metoda prin digestie in
alcool si apá,
Pástrarea sfeclelor pentru analizá.
Scopurile a m e lio rá rii; forma sfeclelor, a le g e re a sfeclelor, exam inarea
frunzelor, dispozitiunea frunzelor, lungimea p e tio lu lu i, culoarea frunzelor,
fo rm a si ondula|ia fru n z elo r.
Maladii criptogam iee.
Examenul la r e c o lta : forma capului, rád á cin ii, uniformitatea, pro-
■ductiunea.
Exemplu de se lectiu n e amelioratoare la sfe c lá de zahár.
Producerea de sá m án tá, sporirea productiu n ii de sámántá p rin :
im p á rtire a sfeclelor elite , inmultirea vegetativá, alto irea, plantarea aceleasi
;sfecle de mai multe ő ri.
Seminceri de u n an . Bastardarea.
Sfecle de n u tre t. C aractere botanice, in flo rire a , alcátuirea unei r á ­
c á é in !, diferenta in s tr u c tu ra anatomicá intre sfe c lá de zahár si cea de n u tre t.
Scopurile a m e lio rá rii: metode intrebuintate, rezultate obtinute.
Cartoful. C a ra ctere botanice, inflorirea, selectiunea am elioratoare,
ímetode de alegere : produc^iunea, rezistenta c o n tra boalelor, continutul in
•amidőn.
Repartitia am id o n u lu i in tubercul. D eterm in area continutului in
mamidon : metoda fizicá directá, metoda chimicá.
Metoda f i z i e d in d ir e c ta : Metoda lui R e m y , Stohmann, K rockers,
T esca, Reijnann.
Durata vegetatiei, form a cartofilor.
Ameliorarea p r in utilizarea variatiunilor spontanee. Bastardarea, ge-
ineralitáti, metoda T o rb itt.
M azárea, c a ra c te re botanice, inflorirea. Selectiunea am elioratoare,
•alegerea plantelor, e x e m p lu de selectiune am elio rato are.
Sistematica fo rm e lo r de mazáre.
Bastardarea, re z u lta te obtinute.
Fasolea, c a ra c te re botanice, inflorirea, a le g e re a plantelor, r e z u lta te
•obinute.
R apita, c a ra c te re botanice, inflorirea. S electiu n ea amelioratoare, sc o ­
p u rile ameliorárii, a le g e re a plantelor elite.
lö*
 f

— 244 —

Exemplu de a m e lio ra re a rapitei. R ezu ltate obtinute.

Inul. Caractere botan ice, Inflorirea, c o re la tiu n i.
Selectiunea am elio ra to are, scopurile s e le c tiu n ii: pentru futor sau,
pentru sámántá. E x e m p lu de selectiune am e lio ra to a re .
Cánepá, ca ra c te re botanice, inflorirea, selectiunea ajnelk-catoare*
scopurile urmárite, r e z u lta te obtinute.
Ameliorarea legum inoaselor si gram ineelo r furagere.
*
» *
P r o g r a m u l lucrarilor p r a c t ic e :
} őre sáptám ánal.
Studiul v a r ia b ilitá tii flu d u a n te la p la n te . M ásurárile lungimi! b o a b e -
lor de fasole si g rau , s i a lungimii spicelor de g r á u dintr’o vari' ; o are-
care. Aplicarea la m á su rá to ri a légii lui Q u e tele t. Stabilirea sir u íio r d e
variatiune. C onstruirea curbei de variatiune. A fla re a amplitudinii •:•?? v aria*
tiune, quartilului, coefic’entului quartilului, M ijlociei si Abaterei S ta n d a rd .
Stabilirea s ir u r ilo r de variatiune si c o n s tru ire a curbelor h m á su -
rarea diferitelor in su s iri a plantelor apartinánd m a i multor varieíáíi. C u r -
bele asimetrice, u n ila te ra le , bimaximale.
Studiul sá m á n te i. A flarea greutájii a b s o lu te §i hectolitrice; m á rlm e a ,.
procentul corpurilor s trá in e . Structura bobului, fin etea tegumentelor. G e r ­
minatia sám ántei; e x p rim a re a ei In procente.
F a m ilia riza re a cu m etoda selectiunii in d iv id u a le a plantelor de.-
culturá. Alegerea e lite lo r dintr’o culturá o a re c a re . Vizitarea si cu n o asterea
cámpului de selectiune. Lucrárile de sá m án a tu l elitelor in stratu ri a.
liniilor pure in p arcelele de control. Numirea (nomenclatura) elitelo r si
liniilor pure. R eg istrele necesare pt. elite si lin ii pure. O bservatiuniie si
punctele esentiale c á ri se noteazá la plante in tim p u l vegetatiei. C a rn e -
tele de observatie ; in to c m irea lor. Inm ultirea c e lo r mai bűne linii p u re .
Inmultirea intáia, a do u a, a treia, etc. P arcelele de Inmultire,
Aparatele s i m a s in ile necesare pentru u n laborator si un cám p d e
selectiune a plantelor. Cunoasterea functionárii s i manipulárii lor. B a la n ta
lui Koranth pentru p la n te si boabe. B alantele lui Vogelsang, R ü m k e r
Seelhorst, Aparatul lui H oldefleiss. Rigla de c a lc u l a lui Láng. F a rin o -
toamele lui G robecker, H ein sd o rf, P rin tz. A p a ra te le de numárarea r e p e d e
a boabelor a lui B r a u e r si Koranth. G erm inatoarele ; samovarul p t. a fla re a
greutátii hectolitrice. B alanta pt. sfecle. B a la n ta chimicá de p re c iz iu n e
necesará la analiza sfeclelor. Polarimetru pt. a fla re a procentului de z a h á r
la sfecle. A paratele p e n tru selectiunea cartofilor ; balantele lui R e m y si
R eim ann Trusa lui IV e in z ie r l pentru lucrárile d e incrucisarea p la n te lo r.
Lucrári in c á m p u l de experientá cu c a s tr a r e a florilor de secará, g rá u ,
mazáre. Másurile de precautie pentru evitarea polenizárii nedorite.
Lucrárile de a n a li z a in laborator a e lite lo r de cereale si a e lite lo r
si clonilor de cartofi. Introducerea in registre a e lite lo r celor mai bűne. Im -
pártirea descendentii u n ei elite in douá p á rti: p la n te „a“- p l . elite n o u i, si.
plantele „b“ — p e n tru prim a inmultire.
 4- Catedra d e Zootechnie gen eralá §i specialá.
I o a n Ofoiu, profesor titular.
T it lu r i:
Diplomát de la A cadem ia Agricolá din C lu j.
L u c rá r i :
1. Latifundiile si m ic a proprietate. Sibiu 1 9 1 3 .
2 . Alimentatia r a tio n a iá a animalelor. C luj 1924 .
3. Importanta so c ietátilo r pen­
t r u controlul vacilor de lapte. Viaja
A gricolá Nr. 3 / 1925.
Richard Fronius, S é f de lucrári.
D iplom át al Scoalei superioare de
agriculturá de la H ohenheim .
*
* *

Programul a n a li t ic .
1 . C ursul teoretic: 4 ő re sáptám ánal.
*

A) Z ootechnia g e n e ra lá .
Definijiunea Z ootechniei si su-
biectul ei. Stiintele com plim entare ale
studiului Zootechniei.
Importanta Z ootechniei din punct
■de vedere agricol, in d u stria l si na-
tional.
Functiunile econom ice ale anima­
lelor. Domesticirea. D efinitiunea spe- IOAN OTOIU
te i, doctrina fixitá|ii SÍ a evolutiei. P ro f. d e Z o o te c h n ie g en eráli ji s p e c ia lá
R assa (varietatea), ev o lu tia rassei,
rassele animalelor dom estice, zóna lor geograficá si clasificarea lor. C arac-
terele morfologice, fiziologice si sexuale ale anim alelo r.
Definitiunea e re d itá tii, ereditatea ex p e rim en talá , biometria.
V a r ia tiu n i neereditare.
Populatiune, p lu s- si minus-variantá, v a ria tiu n e a medie. Legea lui
Quetelet. Curbele de variatiuni. Factorii cari d eterm in á variajiunile n eere-
 - 246 —

d itare : luminá, u m id ita te a , temperatura, h ra n a , constelatia conditiil : r dfe-

mediu etc.
V a r ia tiu n i ere d ita te sau m u ta tiu n i.
Teória m u ta tiu n ilo r, mutatiuni la a n im a le . Cauzele rnutatiunix
Modalitátile e r e d itá tii: ereditate in d iv id u alá (potenta in d iv id x lá ),.
atavicá, telegonicá, om ocroná, omotopicá, in m osaic, neomorfá, p a to lo -
gicá si ereditatea se x e lo r. Ereditatea in te rm ed ia rá si alternativá.
Genotip, fenotip, h'omozigot, heterozigot, lin ii pure.
Teoriile ered itátii : teória lui Spencer, D a rw in , Naegeli si W eisscn an n .
Teória crom ozom ilor si biogeneticá a lui H ertw ig. Ereditatea car;!.'-
terelor dobándite. M endelism ul. Mono- di si poli-hibridare, teória i'-r.
lor si interferenta fa c to rilo r mendelieni, factori polim eri si letali,
Importanta c e rc e tá rilo r biologice pentru Zootechnie. Metoade do •> '
liorare prin re p ro d u c tie :
Consangvinitatea si ímprospátarea s á n g e lu i.
Selectiunea. G enealógia animalelor.
Registrele genealogice, importanta so cietátilo r pentru c o n iro ’ui'
vacilor de lapte.
Curcirea si m o d alitátile e i: curcirea d e absorbtiune, in d u síria i
ameliorare-corectare si pentru crearea de tip u ri noui.
Gimnastica fu n ctio n alá la aparatul m a m a r, digestiv si locomo' ;r.
íntreprinderile zootechnice. Interventia d irec tá a statului in o p e ra -
tiunile zootechnice.
Herghelii si d ep o z ite de armásari, ta m a slá c u rile nationale.
Interventia in d ire c tá a statului.
Subventiuni p e n tru reproducatorii mai b u n i, concursuri si e x p o z i-
tiuni de animale, subventiuni institutiunilor p articu la re , cari se ocu p á cu
imbunátátirea anim alelor.
Organizarea debuseului in tará si ín strá in á ta te .
Asigurarea anim alelor.
*
B) Exteriőrül.
Regiunile c a p u lu i: ceafa, crestetul, c o a rn e le , urechile, tám plele, sol-
nitele, arcadele o rb ita re , fruntea, ochii, o b rajii, nasul, nárile, botul- rJtul,,
buzele, comisurile, lim b a, pragul gurii, cerul g u rii, bárbia, struna, jg h ia b u l.
Capul apreciat ín Intregim e. Gátul.
Regiunile tr u n c h iu l u i: greabánul, s p in a re a , salele, crupa, so ld u rile^
coada, ccjul pieptului, pieptul, subtiorile, p án tec ele , desertul, ica, v u lv a ,
perineul, rafeul, te stic u lele, penisul, teaca, a p a r a tu l mamar.
Regiunile m e m b r e lo r anterioare : sp a ta , b ra tu l, cotul dinainte, an te-
bratul, genunchiul, tendonul. glesna, chisita, coroana, copita.
Membrele p o s te r io a r e :■coapsa, buca, p u lp a , cotul dinapoi.
Exostoze sa u o a se m o a rte : scoica, o sc io ru l, spavanul, e p u ra rita s i
curba. Vezigoane, m o le te , higrome. A p lom burile membrelor an terio are s i
posterioare. Talia anim alelor. Greutatea lor. P á r u l si culoarea lui. M iscare a
si etatea animalelor. F rum useta ín Zootechnie, aprecierea animalelor d u p a
metoda punctelor.
 ™ 247 -

C) Ipotechnia.
Originea c a lu lu i: diferitele spete ale g en u lu i Equus. Clasiíicarea
rasselo r de c a i: D o m esticirea si utilizarea ca lu lu i.
Rassele cailor : R a s s a aryaná, arabá, m ongolá.
Caii din T a r a R o m á n e a s c á : istoric, c a lu l moldovenesc, de m u n te ,
ialomitean, dobrogean, basarabean, transilvánean, bánátean (svábesc),
-ecuiesc, bucovinean si h u tá n . Institutiile ipice d in Rom ánia: aj p articu lare
si b) ale statului.
Calul din A n g l i a : Istoric, Rasse: pur s&nge englez, Hunter, H ack -
ney, Norfolk, S heri-horses, Suífolk, Chydesdale, Poneii.
Calul din F r a n ta : Istoric, Rasse: anglo-arab-anglo-normand, B ulonez,
Perseron, Breton.
Calul din G e r m a n ia : Istoric, Rasse: T ra k e h n e n , Hanoveran, O lden-
burg, Schlesw ig-H olstein, Renan.
Calul din A u s t r i a : Rassa Pinzgau, L ip ita n , Kladrub.
Calul din U n g a r i a : Istoric, R asse: N onius, Ghidran, F u rio s o ,
Northstar.
Calul din R u s ia : Istoric, Rasse: K irg h iz , Kalmuck, de Don, d e
Crimeia, Beljug, K a ra b o g h , Orloff si Postopochin.
Calul din B e lg ia : Istoric, Rasse. Caii d in Danemarca, Olanda, I ta lia ,
Spania, America (tro te u rii $i buestrasii.) In stitu tiile ipice din E u ró p a .
Asinul, catarul.
Exploatarea c a ilo r : Alegerea reproducátorilor, Monta, Bátaia, F e-
cundarea artificialá, C áld u ri, Gestatiune, F á ta re a . íngrijirea iepii In a in te
si dupá fátare. A lá p ta re a , Intárcarea, ca strarea. Ingrijiri dupá in tá rcare .
Potcovitul, dresajul, p au saju l. Naravuri si in v á tá tu ri rele.

D) Zootechnia b o ilo r.
Originea b o ilo r : Domesticirea. Caractere zoologlce. Clasificarea r a s ­
selor de bői.
Rassele din R o m á n i a : Istoric. Tipul moldovenesc, bucsan, b a s a ­
rabean, ialomitan, tran silv án ean , unguresc, r a s s a Isker si de munte.
Bovideele E l v e t i e i : Rassa bruná (Schw yz) rassa-Simenthal, F rib u rg
si Herrens.
Bovideele d in A u s t r i a : Rassa Pinzgau, O berinntal, Montafone, K uh-
land, Eunstal, M urzthal, Murboden, Mariahof, L avanthal, Möltal, U lte n ,
Zillerthal, Ducs si P u ste rta l.
Bovideele d in O la n d a .-Rassa olandezá cu varietátile ei, Krizá, G rö -
ningen, lsei si Incinse.
Bovideele B e l g i e i : R assa Flamandá si W a lo n á .
„ d in G e r m a n i a : Rassa F riz á d e E st, Oldenburg (Iew erland)
Wesermarsch, B re ite n b u rg , Schleswig-Holstein, A ngeln si Allgáu.
Bovideele d in D a n e m a r c a : Rassa rosie d an e zá si rassa albá p á ta tá
cu negru.
Bovideele d in F r a n ta : Rassa bretoná, ch a ro laisá, normaná, g a ro n e z á ,
limousiná, Sallers, vendeená.
 - 248 —

Bovideele d in A n g l i a : Rassa D urhatn, H ereford, Devon, S u s s e x ,

Kery, Jersey, A ngus-A berdun, Galloway, A ir s h ir e si scotianá.
Rassele din S c a n d in a v ia , Rusia, U n g a ria , Italia, Spania si ro ríu *
galia. Bovideele d in A m e r ic a . Bivolul.
E xploatarea b o i l o r : Alegerea reproducáto rilo r, gonirea, g e s ía íia
fátarea, ingrijirea m a m e i Inainte ji dupá fá ta re . A láptarea vitei lor, ín sam -
narea lor. Intárcarea. C astrarea. Alimentatia p á n á la vársta adultá,
tarea pentru lapte. C onform atia vacilor lá p to ase. Exploatarea pentru c a rn e :
Conforma|ia tip u rilo r d e carne. íngrásarea e x te n siv á , mixtá §i Inter.sívií.
Maniamente. B a rim e tria . Exploatarea pentru m u n c a. Conformatia tip u r ilo r
de muncá. ínju g area b o ilo r. Potcovitul boilor. N arávuri si inváturi rí:! :-.

E) Zootechnia o i l o r .
Filiatiunea o ilo r, domesticirea. Istoric. C a ra ctere zoologice. ClasíT.-
carea rasselor. R a sse le din tara románeascá : S panca, 'figaia, ’f u r c a n a ,
Stogosa. A m eliorári. R assele: Dishley, S ou th d o w n , O xfordshire-dow i,,
Hampshire-down, C otorodd, Lincoln, B erg am ascá. Buchara, Frizá, L a rz a c ,
Charmoise, B erichoná, Merino, Sirianá. C a p rele. Exploatarea oilor p e n tru
reproductie. A legerea reproducátorilor. M árlirea. Gestatiunea, fátarea, a lá p -
tarea, intárcarea. M a rc a re a mieilor si ca stra re a lor.
E xploatarea p e n tr u lá n á : Caracterele firu lu i de láná, ale s u v ite io r
si ale blánii. S p ála re a lánei. Tundereasi c o n se rv a re a lánei. Industria lá n e i.
Exploatarea pentru la p te si carne.

F) Zootechnia p o r c ilo r .
Originea, do m esticirea si clasificarea. R a sse le rom ánesti: sto c li,
mangalica, de B asna, crisan á, Rassele n ea p o litan á , chinezá, Jork, B e re k ,
Essex, Meissen, cra o n ezá , Tamworth, P oland-C hina. Exploatarea p o rc ilo r.
Reproductia,vieritul, g estatia, fátarea, a lá p ta re a , intárcarea; E x p lo a ta re a
pentru carne si g rá sim e .
* *

G) Industria Ia p te lu i.
Compozitia c h im ic á a Iaptelui. B acteriolo g ia Iaptelui. C o n serv area
prin rőcitoare, p a s te u riz a re a si sterilizarea. C om ertul cu la p te ; tr a n s ­
portul lui. Controlul Ia p te lu i: Lactodensimetru, acidbutjrometrul lui G e rb e r.
Untul. Compozitia ch im ic á si fabricatia lui. S m án tá n irea naturalá ^i a r ti .
ficialá. Constructia sl func^ionarea Separatorului A lfa. Putinee. M alax area,
conservarea §i tra n s p o rtu l untului.
B ránzeturile : C oagularea Iaptelui p rin c h ia g natural si prin a c tiu n e a
unui ferment. B rán z etu ri tari, moi, si bránza d e oaie. Fabricarea b r á n z e i :
Emmental, Gruyer, P arm ez an , Eidam ,T rappista, Rom adona, Gervais, R oche*
fórt, de Mánástur, C ascaval. Bránza m ocáneascá, telemeaua, urda, jin t ita .
 — 249 —

H ) Alim entatiunea a n im a le lo r .
Consideratiuni g enerale. Digestia. C oeficientii digestibilitátii. R olni
principiilor nutritivi la inlocuirea produselor de denutritiune. D istructi-
u n ea In organismul anim alului supus inanitiei, n u tr it insuficient si n u trit
d in abundentá. V alo a rea amilacee a alimentelor. F actorii cari determ iná
calitatea nutreturilor (so l, climat, recoltare, co n serv are etc.) Kánul n atu ral,
fanul bún, silozul.
N utreturi v e r z i : iarb a, lucerna, trifoiul, sp a rc eta , borceagul, secara,
porum bul de nutret, m e iu l, sorgul, frunzele de sfecle, etc.
P ásunile: P á su n i naturale si artificiale, p á s u n i ocazionale.
Fanul de trifoiu, lucerná. borceag si s p a rc e tá , frunzariul.
Paiele si p le a v a : P aiele cerealelor, legum inoaseloi, pleava si tá r-
nomeata.
N utreturi r á d á c i n o a s t : Cartofii, sfeclá, m orcovul. Dovleacul.
Gráunte : G rául, sácara, orzul, ovázul, p o ru m b u l, meiul, hrisca, m a-
.záreá, bobusorul, só ja , lupinu.
Seminte oleioctse : inul, rapita, floarea s o a re lu i, canepa.
Jirul, ghinda si casta n a sáibaticá.
R ezidiuri in d u s tr ia le . Rezidiurile dela fa b ric ile de uleiu, de am időn,
d e bere, de spirt si z a h á r precum si dela m óri.
Alimente de p r o v e n ie n tá a n im a lá : L a p te le , zárul, zara, fáina de
carne, fáina de p efte, sángele.
Alimente de p ro v e n ie n tá m in e ra lá : F o sfa tu l de calciu p recip itat,
fáina de oase. S area com uná. Apa.
Prepararea a lim e n te lo r : Divizarea, m a c e ra tia , fierberea, do sp irea,
panificarea. C onsideratiuni generale la nu trirea anim alelor. Importanta vi-
tam inelor in alim entatie. Ratiile alimentare. R a tia de intretinere a b o ilo r
d e muncá. Ratia de in tre tin e re a oilor. R atia p e n tru ingrásarea boilor si
■oilor. Rajia pentru in g rá sa re a porcilor. R atia b o ilo r la producjia de m uncá.
R atia pentru caii de tractiune. Ingrásarea v ite ilo r, mieilor s’a p u rceilo r.
Alimentarea scroafelor fátátoare. Alimentarea v a c ilo r de lapte.

Lucrári practice.
I. Sedintá: S tu d ie re a exteriorului an im a le lo r domestice la an im alele
d ela ferma A cadem iei (caii, boii, oile si porcii). S e examineazá de c á tre
studenti animalele pe sp e te fácándu-se aprecieri asu p ra conformatiei reg iu -
n ilo r corporale indeosebi asupra armoniei d ife rite lo r aparate in le g á tu rá
•cu exploatarea lor.
II. S e d in tá : E x e rc itii asupra cunoasterii culorilor la anim ale, d e ­
term inarea etá{ii d u p á dentitiune, coarne si a lté criterii.
II I. S e d in ta : M ásurátori biometrice la diferitele speje de an im a le
c u calcularea m ediilor du p á statistica v aria tiu n ilo r. Marcarea an im alelo r
cu crotalii, prin te to v a re , lncrestare §i ardere.:
I V . S e d in tá : C om punerea de registre genealogice pentru d iferite le
 - 250 —

spete de animale p re c u m 51 a tuturor re g is tre lo r auxiliare. R tjgistre-

pentru controlul v a c ilo r de lapte.
V. S e d in tá : A p re c ie re a animalelor p e spete, rase si ap .titu d ín l
dupá metoda p u n ctelo r.
V L -§ e d in fá : C nnoasterea raselor bc>vine dela ferma scolii {rasa.
bruná de munte, r a s a Shorthorn si rasa tran silv an á ) precum si cu n o a s-
terea altor rase (S im e n ta l si Pinzgau) la fe rm e d in localitate.
V II. S e d in tá : Cunoasterea raselor de c a i din tará (Nonius, F r ro s o -
North-Star, L ipitan si Va s- ardelenesc) la h e rg h e liile nationale d in B o n -
tida si Cojocna.
V III. S e d in tá : Studierea calitá^ilor la n ii la microscop si la lA no-
metre. Studierea b lá n ii oilor din tará (T u rc a n á , Tigaie, Stogose, ^ ' v r,
Merino si Caracul).
IX . Sedintá-. C unoasterea raselor de p o r c i din tará (rasa Manr:
de Basna etc.).
X. S e d in tá : R u la re a de planse si d ia p o zitiv e cu rasele d ife rite lo r
spete de animale la a p a ra tu l de proiectie.
X I. S e d in tá : C alcularea ratiilor de h r a n á dupá teória lui K e iin e r
pentru diferitele sp e te de animale pe aptitudini.
X II. S e d in tá : A nalizarea nutreturilor d in punct de vedere b o tan ic,.
agricol si al co n servárii lor. Intuirea m etoadelor de preparare la f e rm a
Academiei (divizare, m aceratie, aburire etc.)
X III. S e d in tá : Exam inarea laptelui a s u p ra calitátilor lui cu lacto-
densimetru, lactoscop si cu aparatul lui G erb er.
X IV . S e d in tá : Sm ántanirea laptelui cu aparatul A lfa-S ep arato iv
Scoaterea si m alax a re a untului. Vizitarea in sta la tiilo r moderne din lo c a ­
litate unde sá fabrica produse lactifere (unt, b ra n z á , etc.)
 5. C atedra de Economie Ruralá.
C o n s t a n t in Martinovici, p r o f e s o r titular.
T it lu r i:
x. Diplomát al A cadem iei de Agriculturá din Hohenheim.
2 . Cursuri de specializare in Economie r u ra lá
la Universitatea d in
■onn.
L ucrári :
1. Dictionarul T ransilvaniei, Cluj 1922.
2. Harta ad m in istra tiv á
demograíicá a T ra n silv a n ie i
: í ’2.
3. Propedeutica agrono-
o-economica, Cluj 1926 . ■'SSá. ^ |W

Gheorghe Miron : S é f de
lucrári.
ínginer-agrönom, ab so lv en t al
Academiei de A g ric u ltu rá din
Cluj.

Programul A n a l i t i c .
1 . C ursul teoretic: 4 ő re sáp tá ­
rnánál.

1 . Deosebirea in tre Agro-

nomia economicá si Econom ia
ruralá.
2. Definitiunea si obiectul
Agronomiei.
3 . Ce este n atu ra si ce cu-

prinde CONST. MARTINOVICI

4. Influenta n a tu rn a=upra
P r o f . d e Econt mié ruralá
productiunii in d ife rite etape
ale civilizatiunii.
5 . Mijloacele de productiune.
6. Factorii cári influenteazá productiunea agricolá.
 - 252 —

7 - Econom ia r u r a lá si mecanismul ei.

8 . R am urile de productiune prim ará s a u vegetalá.
g. „ „ „ secundará s a u industrialá.
10. Rostul eco n o m ic al exploatatiunii ag rico le.
11. A gronom ia in raport cu celelalte s tiin te .
12 . A gronom ul si menirea lui privat-econom icá §i socialá.
13 . Caii su n t stiin te le agronomice.
14 . C a ra cteristica Agronomiei econom ice.
15 . „ „ technice.
16 . Im p ártirea Agronom iei economice.
17. M etodologia „ „
18 . Im p ártirea „ technice.
19 . M etodológia „ „
20. O riginea A gronom iei economice.
21. Econom ia r u ra lá la Greci: doctrine.
22. „ „ „ Rom ani: d o ctrin e.
23 . „ „ „ in evul m e d iu : doctrine.
24. „ „ pe timpul m ercantilism ului.
25 . „ „ in secolul al X V I. in Franta.
26. Principiile agronomico-economice in secolul al XVII.
27 . Economia r u ra lá pe timpul fiz io c ra tism u lu i: doctrine.
28. Principii de Agronomie econom icá p e timpul cam era!:s tilo r
germ ani.
29. A gronom ii distinsi in Anglia in se c o lu l al XVIII.
30. A lbrecht T h a e r, viata si opera lui.
3 1 . C aracteristica Agronomiei economice In secolul al XIX.
32. A gronom ii-econom isti in Franta in secolul XIX.
33. Johan H e in ric h von Thünen, viata s i opera lui.
34. Von dér G oltz.
35. Agronom ii-economisti la Romani in secolul al XIX.
36. Ion lonescu dela Brad. viata si o p e ra lui.
37 . A gronom ia economicá in raport cu A g ro n o m ia technicá in sec. X I X .
38. A gronom ia economicá in secolul al X X . si reprezentantii fru n ta s i.
39. Factorii c a ri determiná variatiune in formele Economiei r u ra le .
40. Zonele p rin c ip a íe de Economie r u r a lá si caracterizarea lor.
41 . Form ele p rin cip aíe de Economie r u r a lá pe glob.
42. Zonificarea Economiei rurale in R o m á n ia maré.
43. Ce in te le g em prin analiza Econom iei rurale.
44- n n „ elementele E co n o m iei rurale.
45. Im pártirea elementelor Economiei ru ra le .
46. Ce este p á m á n tu l ca element pasiv.
47. Caracterele economice ale pám ántului ca element pasiv.
48. lm obilitatea pámántului.
49. Im ajorabilitatea pámántului.
50. Inextensibilitatea „
5 1 . In alterab ilitatea „
52. Indistructibilitatea pámántului.
53. Indisponibilitatea
 — 253 —

54- Ce este p á m á n tu l ca element activ.

55. Caracterele econom ice ale pám ántului c a element activ.
56. Productivitatea pámántului.
57. L ucratibilitatea „
58. Epuizabili ta te a „
59. F atig ab ilitatea „
60. M eliorabilitatea „
61. Generalitáti a s u p ra clasificárii p ám án tu lu i.
62. Aerul ca f a c to r de productiune.
63. Apa „ w w 1,
64. Apa in r a p o r t cu vegetatia.
65. Másuri h id ra u lic e privitoare la ch iv ern isirea apei.
66. Cáldura ca fa c to r de productiune.
67. Zonificarea vegetatiei sub régimül te rm ic.
68. Lumina ca fa c to r de productiune.
69. Fortele biologice.
70. Energiile elem en tare.
71 . Generalitáti a s u p ra muncii.
72. Factorii cári constituesc munca.
73 . Subiectul ac tiu n ii.
74. Obiectul actiu n ii.
75. Munca c o rp o ra lá in Economia ru ra lá.
76. Munca s p iritu a lá „ „ „
77. ín ce constá m unca spiritualá.
78. Diferentierea m un:itorilor in E conom ia ruralá.
79. Diviziunea m u n cii in Economia ru ra lá .
80. Concentratiunea muncii in Economia ru ra lá .
81. Productivitatea muncii sl im prejurárile ce o intensificá.
82. Unitatea econom icá a muncii In E co n o m ia ruralá.
83. Cheltuelile ce necesitá munca.
84. Ce im elegem prin investitii In E conom ia ruralá.
85. Diferentierea investitiilor „ „ „
86. Cheltuelile ce necesitá investitiile ap ico le .
87. Investitiile fonciare si elementele lo r.
88. Investitiile d e exploatare si elem entele lor.
89. Elementele im ateriale In Economicá ru ra lá .
90. Im prejurárile naturale interne ce in flu en teazá asupra o rg an izárii
economice.
91 . Im prejurárile economice interne ce influenteazá asupra o rg an izárii
economice.
92. Im prejurárile naturale externe (m ediul natural) ce influenteazá
asupra o rg an izárii economice.
93. Im prejurárile economice externe (m ed iu l economic) ce in flu en ­
teazá a s u p ra organizárii economice.
94. Ce intelegem prin sinteza Economiei rurale.
95. Deosebirea in tre a organiza si a conduce o exploatatjune agricolá..
96. C aracteristica agronomicá-economicá a aráturilor.
m
97. „ n »„ ,,» fánetelor.
•
 — 234 —

c 8. C aracteristica agronomicá-economicá a pásunilor.

99- . . . » » .. grádinilor.
100. „ „ „ pádurilor.
101. „ „ „ „ apelor.
102. „ „ „ „ ecaretelor.
103. „ „ „ „ terenuriior n ep ro d u ctr.
104. Ce intelegem prin sistemul de e x p lo a ta re .
105. D iferentierea sistemul ui de e x p lo a ta re .
106. Ce ests s is te m u l de exploatare al ará tu rilo r.
107. Ce Intelegem prin asolament si ro ta tiu n e .
108. Principiile agronom ice ale asolam entu lu i.
109. Tipurile p rin c ip a íe de asolament.
110 . Principiile fundam entale in sistem ul d e exploatare zooteciav.cú.
i n . Zonificarea productiunii zootechnice.
112 . Principiile fundam entale in ex p lo ata re a industriilor agri< . .
113 . Ce Intelegem p rin notiunea de intensiv s i extensiv in Econom ia 1 : , .
114 . Cum se d e te rm in á venitu! brut.
115 . Cum se d e te rm in á venitul net.
116 . Cum se p o a te conduce o economie.
117 . E xploatatiunea -ín regie si m o dalitátile ei.
118 . Im portanta agronomicá-economicá a arendárilor.
119. E x ploatatiunea ín dijmá.
120. Ce ín eleg e m prin estima^iuni a g ric o le .
121 . Im portanta estim atiunii agricole.
122. M odalitá'ile estim atiunii/
123. In ce co n stá estimatiunea directá.
124. Ce este p r e tu l produselor agricole s i d e ce depinde fo rm a rea lui.
125. Ce sunt p r e tu rile mijlocii ^i d e te rm in a re a lor.
126. Specificarea produselor agricole.
127. Ce sunt p rodusele.
128. Modalitatea estim atiunii produselor necomerciabile.
129. Pretul de c o st al produselor agricole.
130. Pretul de valorificare al produselor agricole.
131. Pretul de derivatiune al produselor agricole.
132. Pretul de p e piatá al produselor a g ric o le .
133. Cari sunt co n tu rile la stabilirea p re tu lu i de cost.
134. Ce intelegem prin cheltueli de c u ltu rá .
135. Cheltuelile d e gunoire si repartizarea lo r pe culturi.
136. Ce sunt cheltu elile de intretinere si reco ltare.
137. Ce este c a p ita iu l circulant si ce n e c e sitá .
138. Ce este p re tu l ín Agronomie si le g itim ita te a lui.
139. Ce intelegem prin rentabilitate si c a lc u larea ei.
140. La ce p u te m utiliza pre.ul de v alo rific are.
141. E stim atiunea calitativá si cantitativá a báligarului.
142. E stim atiunea semánáturilor.
x.43. E stim atiunea masinelor.
144. E stim atiunea vitelor.
145. E stim atiunea directá a parcelelor de p ám án t,
 — 255 —

146. Estim atiunea indirectá a parcelelor de pám ánt.

147 . Estim atiunea d irec tá a economiilor.
148. Estimán,unea indirectá a economiilor.

*
* *

P r o g r a m u l lucrarilor d e s em in a r.
(2 őre sáptam ánal.)

1 . Analiza si caracterizarea principalelor lu c rá ri din literatura ag ro -

Tiomicá-economicá.
2. Analizarea econom icá a domeniului Academ iei cu calculatiuni
prospective si retrospective.
3. Discutiuni lib e re si contradictorii a s u p ra diferitelor problem e
-din Economia ruralá.
6. Catedra de C him ie generala, Chimie agric si
Technologie agricolá.
D r . I. M . Dobrescu, p ro fesor titular.
T itlu r i:
Licentiat ín stiin te le Jizico-chimice.
Doctor ín c h im ie , specialitatea c h im ia a g ric o lá , de la U n iv ersifa tea
din Bucuresti.
L u c r á r i:
i. C onditiunile meteorologice fa v o r a b ile c u ltu rii g rá u lu i in R o f u d n i u
Biblioteca societá^ii agronomice, Bucuresti, i g^o.
2 . L e clim at et le blé r o u m a im
B u letin u l soc. de stiinte, C saj, x9 2 1 .
3 . Z o n ele climaterice a le g r á u l u i
de to a m n á ín R o m á n ia , B u letin u l
a g ric u ltu re i, Bucuresti, 1924 .
4 . W eitere Beitráge z ű r B e sc h a f-
f e n h e i t ro tg efá rbter B o d e n -A r te n . Die
landw irtschaftlichen V ersuchs-S tatio-
nen, B e rlin , 1914.
5 . M etode si ero ri p o s ib ile ín
a p re c ie re a solurilor. B iblioteca socie-
tá tii agronom ilor, No. 20, B uc., 1923 .
6 . D ie D ynam ik dér K a lia s s im i.
la tio n K a lih a ltig er S ilik a t-M in e ra le .
C h im ie d é r Erde, Bánd II J e n a , 1925 .
7 . In g rá sa re a p á m á n tu lu i. B iblio­
teca „C unostinte folositoare", S e ria B
No. 39 , Bucuresti, Cartea R o m án e asc á.
8 . M eteorologia a g ric o lá , Bucu­
re sti, e d itu ra „Cartea R o m án e asc á''.
9 . D ie D u rch trá n k u n g u n d B ewe-
g u n g d e s W assers im S a n d e . Zeit-
D r . I. D o brescu
sc h rift für Pflanzenernáhrung und
Prof. de Chim ie g e n e r a lá , Chim ie agricolá
D ü n g u n g . Verlag Chemie, L eip zig .
§i T e c h n o l o g ie
Teil A , 8. Bánd, Heft 2 . etc.

Ioan F. Radu, séf de lu c rá ri.

In§- A gronom , absolvent al Academiei d e Agriculturá din C luj.
 - 257 —

Programul a n a litic .
ANUL I.
C h im ia G eneralá, a n o r g a n ic á §i organicá.
C u rsu l teoretic: 2 őre sá p tám an al.
*

CAPITOLUL I.
Chimia anorganicá.

O xigénül: s ta r e naturalá, preparare, proprietáti fizice §i ch im ic e,

proprietáti fiziologice, Intrebuintári. Corpuri sim ple si compuse, m e ta lo iz i
si metale: o xizi ac iz i, oxizi bazici si oxizi indiferenti. Oxidatiuni le n te
si violente.
Osonni: s ta re n a tu ra lá , preparare, p ro p rie tá ti, intrebuintári. A lotrop ie.
Deosebirea dintre corpurile simple si com puse din punctul de v ed ere al
constitutiei m oleculare.
Hidrogénül: s ta re naturalá, p re p a ra re , proprietáti, in tre b u in tári.
Descompuneri si reactiuni chimice.
A pa; sta re n atu ra lá, distilarea apei si compozitia ei, p r o p rie tá ti
fizice si chimice, Intrebuintári. Clasificarea a p e lo r naturale.
Analiza f i sintezá. Volumetrie si g ra vim etrie. Apa oxigenatá ; p r e ­
parare, proprietáti fizice si chimice, in tre b u in tári. Deosebirea in tre a p a
purá si apa oxig en atá.
Sulful; s ta re n aturalá, extracjie, p ro p rie tá ti, Intrebuintári a g ric o le
si viticole. Amestec s i combinatiune, fenom en J izic si cltimic.
Hidrogénül su /fu ra t; stare naturalá, p rep a ra re , proprietáti, In tre-
buintári analitice.
Reactiuni chim ice, precipitat, definitiunea chimiei. Legea con serv árei
materiei a lui L av o isier.
Bioxidul de sül/, stare naturalá, p re p a ra re , proprietáti, In tre b u in tá ri
agricole si viticole.
Trioxidul de s u lf, preparare, p ro p rietáti.
Acidul s u lfu r ic ; stare naturalá, p re p a ra re a prin metoda de c o n ta c t
si a camerilor de p lu m b ; Intrebuintári in d u stria le . Nentralizarea a c iz ilo r
prin baze, sárú r i; s á ru ri neutre, acide si b a z ic e . Legea proportiilor defi-
nite a lui Proust.
Flórul, C lórid, B rom ul si lódul, sta re n atu ra lá, preparare, p r o p rie ­
táti, intrebuintári.
Acizii flo rh id ric, clorhidric, bromhidric s i iod/tidric, stare n a tu ra lá ,
preparare, p ro p rietáti, intrebuintári. Legea volumelor a lui Gay—L u ssa c .
Hidracizi si o xa cizi, definitie si diferenderi.
Azotul si a eru l atmosferic; com pozitia aerului In volume $i In g r e u ­
ta te ; lichefieréa a e ru lu i cu pompele lui L in d e ; proprietátile aerului g a z o s
si lichid. P rep ararea pe cale fizicá si chim icá a azotului pur, p ro p rie tá ti.
Am oniacul: s t á r e a naturalá, preparare, proprietáti. Sárurile de am o-
niu si intrebuintárile analitice, agricole f i industriale ale am oniacului.
17
 — 258 —

C o m p u sii oxigenati a i a z o t u l u i : protoxidul, b io x id u l, trioxidul, tetro . au!

■si pentoxidul de ázot. L e g e a proportiilor m u ltip le sau a lui Dalton,
A cidul a z o tic : s ta re naturalá, p rep arári, proprietáti, in tre b u in tá ri
industriale. Legea n u m e r ilo r proportionale sa u a greutátilor de com^. >axe.
Teória a to m ic a s i explicarea legilor d in c h im ie cu ajutorul te o n e i
■atomice. . . .. , r- , •
F osforul: sta re n a tu ra lá , preparare, p r o p r i e t á t i ; compusn tostoi u lu i
•cu hidrogénül: hidro g én ü l fosforat; compusii fosforului cu oxigénül si
acidul hipofosforos, acidul fosforos, fosforic, m etafosforic si
h i d r o g é n ü l ;

pirofosforic. S tarea n a tu ra lá , prepararea si p ro p rie tá tile acidului fo sib ric,

fosfati si suprafosfati.
' Compusii h a lo g e n ilo r cu oxigénül s i h id ro g é n ü l, anhidrideíe lo r
■corespunzátoare; im p o rta n ta agricolá a aciz ilo r hipocloros, cloric si per-
cloric precum si a a c iz ilo r iodos si iodic.
Arsenicul s i c o m p u s n lu i: starea n a tu r a lá , preparare, p ro p rie tá ti
s i intrebuintári agricole.
A ntim oniul s i c o m p u sii lui: preparare, proprietáti, in tre b u in tá ri
analitice.
Carbonul s i c o m p u s ii l u i : clasificarea p ro d u selo r naturale si a rti-
ficiale, preparare, p ro p rie tá ti fizice si chim ice; ox idul si bioxidul d e car-
bon, acidul carbonic, sulfura de carbon, sulfocarbonatii si im p o rta n ta
agricolá a acestor com pusi.
Siliciul si b io x i d u l de siliciu: stare n a tu ra lá , proprietáti, rolul K o x r
■dului de siliciu in fo rm a re a scoartei p ám án tu lu i =i a solurilor a r a b ü e .
-Silicati, sticla solubilá si insolubilá.
B orul si a c id u l b o ric : stare naturalá, e x tra c tie si proprietáti.
Generalitáti a s u p r a m etalelor: p ro p rie tá ti generale si p a rtic u la re ,
maleabilitate, d u ctilitate , tenacitate, aliaje, clasific area metalelor din p u n c t
•de vedere practic si teoretic.
Sodiul si P o ta s i u l: stare naturalá, p re p a ra re , proprietáti, c o m p u sii
sodiului si potasiului : hidratii, clorurele, co rb o n a tii, azotati, sulfati, b isu l-
fiti; intrebuintárile lo r casnice industriale a g ric o le si viticole.
A m oniu l s i c o m p u s ii lui cu clorul, a c id u l sulfuric si acidul carb o -
n ic ; intrebuintárile lui agricole si industriale.
Calciul si c o m p u s ii lui cu clorul, o x ig é n ü l, acidul carbonic, su lfu ric
si fosforic; in tre b u in tárile lor agricole si in d u stria le .
A lum iniul s i c o m p u s ii lu i : hidratul de alum iniu, sulfatul si a l u n i i ;
silicatii de alum iniu si argila; im portanta sárurilor de alum iniu d in
punct de vedere al com pozitiei solurilor.
F ierul; sta re n aturalá, metalurgia fie ru lu i si’a otelului, fonta, com -
binatiunile fierului^ cu oxigénül, clorul si ac id u l sulfuric, rolul fie ru lu i in
progresul technicei agricole.
C uprul , sta re naturalá extractie p ro p rie tá ti si intrebuintári a g ric o le
in stáre purá sau su b forrná de aliaje: su lfatu l de cupru si rolul lu i in
prepararea diferitelor zem uri intrebuintate In agriculturá si v iticu ltu ra.
 — 259 —

CAP. II.
Chimia organici.
Definitiunea ch im ie i si a corpurilor o rg a n ic i. Analiza e le m e n ta rá
;^i imediatá a c o rp u rilo r organice. D eterm inarea formulelor brute si d e
constitutié. Clasificarea corpurilor organice d u p á numárul si natura ele-
mentelor ce intrá In com pozitia lor. C lasificarea corpurilor organice d in
.punct de vedere al pro p rietátilo r fizice si ch im ice
Despre H id r o c a r b u r i in generál; h id ro c a rb u ri saturate si n esatu -
r-ate;' hidrocarburi lin e a re si 6 arborescente;' h id ro ca rb u ri ciclice si
» aciclice ':
formulule brute si de constitutie ale h id ro c a rb u re lo r; nomenclatura si
proprietatile generale ale hidrocarburelor; h id ro c a rb u ri aciclice s e ria
Cn H,n-f-2, Cn H an si Cn Hjn—2 ; h id r o c a r b u r i ciclice seria C n
-H,n—4 : esentá de tereb en tin á, esentele de flori si fructe, rezine, b alsam u ri
:si gome-rezine; h id r o c a r b u r i ciclice nesaturate s e ria Cn H ,n—6, Cn H ,n — 12
si Cn H,n—18 ; p e tr o lu l; g a z u l de ilum inat, o z o c h e r ita si astfaltul.
Generalilati a s u p r a alcolilor; com pozitie, nomenclaturá, clasificare,
isinteze, proprietáti fizice si chimice; alcoli p r i m a r i monoacizi; alco lu l
metilic, etilic, propilic, izobutilic, amilic; a lco li p r i m a r i n e sa lu ra ti: alco lu l
a lilic; alcoli biacizi, g lic o lii ; alcoli tria cizi : glicerina, grásimele; a lc o li
-telraacizi: eritrita ; a lc o li pentaacizi : arabita si xylita; alcoli h e x a a c iz i :
ananita, dulcita si so rb ita ; alcoli heptaacizi: p e rse ita .
Fenoli m on o acizi: acidul (enic ) fe n o lt b i a c i z i : pirocatechina, rezo r-
.ci.na si hidrochinona.
Fenoli t r i a c i z i : pirogalol si floroglucina.
Crezoli si N a f t o l i : pe scurt.
Aldehidé ; fo rm u la generalá, nntnenclaturá, stare naturalá, p re p a ra re ,
;proprietáti generale ; aldehida formica, aceticá, benznicá si salicilicá.
Cetone, chinone s i antrachinone; aliza rin a.
H idratii de c a rb o n definitie si dasificatie.
P entoze: ara b in o za , xyloza, riboza si ram n o z a.
M onoze: glucoza, levuloza, galactoza, so rb o z a inozit si manoza.
B io ze: zacharoza, lactoza, maltoza si izom altoza.
T rio ze : rafin o za, melezitoza si trehaloza.
P oliozé: celu lo zá, amidőn, dextrine, in u lin , glicogen, gome, b a so rin e
A cizi o rg a n ic i : caractere generale, nom enclaturá, clasificare, sin te z e ,
;proprietáti fizice si chim ice. A cizi m o n o b a zici : formic, acetic, p ro p io n ic,
butiric, valerianic, ca p ro n ic, enantic, caprilic, caprinic, palmitic, m a rg a ric ,
•stearic, oleic, benzoic. A c iz i bibazici: oxalic, malonic, succinic, a c id u l
•ftalic etc. A c iz i a lc o li s i a c izi fen o li: acidul glicolic, lactic, malic, ta rtric ,
•citric, salicilic, g alic §i tanic.
A m in e ; c a ra c te re generale, nom enclatura, clasificare; metode g en e-
irale de preparare, p ro p rietáti. Monoamine : tr im e til amina.
D iam ine : p u tre sc in a si cadaverina.
A cizi a m i n i c i : definitie si deserierea ce lo r mai principali a c iz i
^iminici; glicocol, sarcozina. betaina, a la n in a , tirozina, leucina, g lico l-
•amina, nevrina, le citin a.
A m id é: fo rm u le generale, nom enclaturá, clasificare, metode g en e-
17*
 - 260 —

rale de preparare, p ro p rie tá ti. M ono-antide : form am ida, acetam ida. D ia -

m id e : ureea. U reid e si diureide, alantoina, x a n tin a si hipoxantiná.
A m idé cu f u n c t i u n e m ix tá : generalitáti, asparagina, glutam ina etc..
N itr ili: fo rm u la generalá, metode de p re p a ra re , proprietáti; a c id u l
cianhidric, ferocianic, acidul cianic, acidul sulfocianic, izocianic si csa-
nogenul.
Materiile a lb itm in o id e : compozitia elem e n ta rá , reactiuni c a r a c te -
ristice, clasificare, p ro p rie tá ti.
s *

P r o g r a m u l lucrarilor practice.
2 (douá) őre de aplicatie sáp tám án al.
*

C h im ia analiticá c a iita tiv á .

1.
Pregátirea re a c tiv ilo r generáli de g ru p e s i speciali. R eactiunile g e ­
nerale §i speciale a le urm átoarelor b aze: A rg in t, Plumb, Mercur, C u p ru ,
Bismut, Cadmiu, A rs e n ic , Stibiu. Staniu, F ie r , Cobalt, Nickel, M an g an ,.
Zinc, Aluminiu, C rom , Calciu, Bariu, S trontiu, Magneziu, Potasiu, S o d iu ,
Amoniu.
Separarea b a z e lo r de mai sus in 5 g ru p e cu ajutorul reactiv ilo r de
grupá; acid clorhidric, hidrogén sulfurat, s u lf u r a de amoniu, ca rb o n at de
amoniu si fosfat de sodiu.
Recunoasterea u n ei baze necunoscute d in tr ’o grupá sau a m ai m u l-
t ra din grupe d iferite, dupá un procedeu s im p lu , bazat pe rea ctiu n ile ce
dau cu reactivii de g ru p e amintiti mai sus, c u lo a re a precipitatului s i r e a c ­
tiunile caracteristice a le fiecárei baze.
Reactiunile prin cip alilo r acizi liberi s a u combinati sub forrná de-
sáruri si anum e: acid u l clorhidric, bro m h id ric, iodhidric, sulfhidic, s u l­
furic, azotic, azotos, fosforic, cromic, boric, c a rb o n ic si silicic.
Separarea a c iz ilo r de mai sus in grupe d iferite si recunoasterea lo r
p e baza reactiunilor ce le dau fiecare cu c lo ru ru l de bariu, azo tatu l de-
ar.gint precum si cu reactivii caracteristici.
Recunoasterea sáru rilo r simple a lc á tu ite din bazele si a c iz ii
amintiü mai sus.
*
* *

ANUL II.

Chim ia agricolá.
1 . C u r s u l teo retic: Douá őre de c u r s sáptámánal.
*

lnlroducere. Im p o rta n ta si progresele ch im ie i agricole. D iv iz iu n e a

chimiei agricole: P rin c ip iile stiinüfice ce s tá u la bazá diviziunei c h im ie i
agricole. 1 : ,
 — 261 —

C om pozitia c h im ic á aplantei. Analiza s u m a rá elementárá si im e d ia tá

••a plantelor. P ricipii im ediati din corpul p la n te lo r : hidratii de ca rb o n ,
;grásimele, lecitinele, substanfele ceroase, alb u m in ele, nucleinele, am id ele,
•enzimele, alcaloizii, glicosizii, acizii organici, taninurile, uleiurile eterice ,
rezinele si gomele re z in e , materiile colorante. C enusa sau materiile m in e-
rale din corpul p la n te lo r. Elementele ce in trá ín compozitia cenusei si
clasificarea lor. M etodele prin care ne in c re d in tá m despre utilitatea s a u
vinutilitatea unui elem e n t. Proportia fi rolul fiziologic al diferitelor e lem e n te
din cenuse: sulf, fosfor, potasiu, caL'iu, rnagneziu fier, siliciu, clor, sodiu,
iod, flór; aluminiu, m a n g an .
Studiul fe n o m e n u lu i de germ inare a l s e m in te lo r . Conditiunile pe c a re
'trebue sá le indeplineascá sámánná si mediul p rie ln ic ca acest fenomen sá
poatá avea loc. C oncluziunile ce rezultá p e n tru practicí. Influenfá lu m in ei
si a electricitátii. — In flu e n tá agenjilor chim ici. Fenomenele fizice si chi-
mice ce se petrec In tim p u l germinárei.
Studiul fe n o m e n e lo r de asimilatie. A sim ila re a carbonului. F a c to iii
-care influenteaza a s im ila re a carbonului. O rig in a si asimilarea oxigenului
din plante; resp ira tia. Origina si asim ilarea hidrogenulüi din p la n te ;
transpiratia. O rigina si asimilarea azotului din p lan te. Asimilarea a z o tu lu i
nitric, amoniacal si organic. Asimilarea az o tu lu i liber din atmosferá.
Sinteza m a te r iilo r organice din co rp u l p la n te lo r . Sinteza h id ra tilo r
de carbon. Sinteza m a te riilo r albuminoide.
Geneza so lu lu i a ra b il. Origina solului a ra b il. Materiile m inerale ce
intrá-in alcátuirea ro c e lo r eruptive si sedim entare din scoar^á p ám án tu lu i.
Rocele ce constitue sc o a rtá pámántului. F a c to rii care contribue la fo rm a rea
solului arabil din ro c e le eruptive fi sedim entare. Produsele de dezagregare
al rocelor ce dau n a s te re solului arabil. P á tu r ile solului arabil.
A naliza s o lu lu i a ra b il. Analiza m ecanicá. Analiza m ineralogicá.
A naliza chimicá. P rin c ip iile ce stáu la baza an a liz e i chimice. P re p a ra re a
solutiilor acide de p á m á n t. Dozarea diferitelor m aterii din solutiile ac id e
s i in spécial dozarea aluminiului, fierului, a c id u lu i fosforic, a calc iu lu i
sodiului si potasei. D ozarea azotului, totál, a um iditátei si a p ie rd e re i
prin calcinare. A n aliza solului prin metoda cam purilor de experientá, a
íncercárilor de v eg e ta tie In ghiveciuri si a lui Neubauer.
Proprietátile f i z i c e ale solului arabil. In su sirile materiilor ce alcá-
tu esc sóiul arabil. D en sitatea realá si ap eren tá a solului arabil. S u p ra fa tá
solului arabil; higroscopicitatea. Structurá so lu lu i arabil. C apacitatea
m axima si absolutá a solului pentru apá. T enacitatea. Perm eabilitatea
Adeziunea. C apilaritatea. Facultatea de in cálzire a solului.
Proprietátile c h im ic e ale solului arabil. B ogátia solului in m a te rii
hránitoare azotate, fosfatice, potasice si ca lcaro ase. Puterea absorbantá a
solului fa^á de m a teriile hránitoare.
Proprietátile b iolog ice ale solului a ra b il. Nitrificarea. D enitrificarea.
Clasificarea s o lu r ilo r din punct de ved ere teoretic si practic.
A m endam entele §i ingrásámintele. P rin c ip iile ce stáu la baza in tre-
buintárei am endam entélor si ingrasámintelor. Amendamentele c a lc a ro a se ;
varul, marna, ghip su l. — Clasificarea ingrásám intelor. Ingrásáminte o r g a ­
nice de naturá v eg etalá, animalá, mixtá, g u n o i de fermá; compostul.
 — 262 -

Ingrásáminte m in e rale de originá organicá ; su lfa tu l de amoniac; azo tatu l!

de sodiu. — In g rá sá m in te minerale propriu z i s e ; nitrátul de calciu ; v a r
azotul; ingrásám intele fosfatíce naturale; su p ra fo s fa tii; ingrásám intele po~
tasice. — Ingrásám in tele catalitice si radioactive.
N utritia a n im a le lo r . Introducere. C o m p a ra re intre masina a n im a lá ,
§i masina industriala.
C om pozitia c h im ic á a organism ului a n im a l. Compozitia su m ará.
din punct de vederé anatom ic si chimic. P rin c ip ii imediati din co rp u l a n i­
malelor ; apa; m a te riile m inerale; hidratii de c a rb o n ; grasimele; p r o te in e le ;
enzimele.
C om pozitia s i d igestibilitatea n u tr e tu r ilo r . Compozitia chimicá. D o ­
zarea apei cenusei, p ro tein elo r grasimei, celu lo zei si a materiilor e x tra c tiv e
neazotate brute. P ro c e se le chimice din tim p u l digestiei nutreturilor. D e ­
terminarea ex p e rim en tálá a digestibilitátei u n u i nutret. — Factorii c a re
influenteaza d ig e stib ilita tea nutreturilor.
T ra n sfo rm a re a m a te riilo r digestibile d in co rp u l anim alului. — C a l-
culul energiei si a produselor animale re z u lta te din schimburile n u tritiv e ..
— Energia rezultatá din proteine, materii g r a s e , celulozá si m aterii e x t ­
ractive neazotate. — D eterm inarea carnei, g ra sim e i Iaptelui lán ei s i a
energiei mecanice re z u lta te din adm inistrarea unei anumite ratii. M etá-
bolismul m ateriilor n u tritiv e din pártile d ig e ra te ale nutretului: efectu i
albuminelor, am idelor, grasim elor si al m a te rii extractive neazotate.
Stabilirea s i c o n tr o lu l ratiilor. C onditiunile pe care trebue sá le in~
deplineascá o ratie ca sá poatá satisface n ec eseta tile fiziologice aie a n i­
malului. Ratii de in tre tin e re si ratii de p ro d u ctiu n e. Diverse metode p e n tru
stábilirea rátiilor; M etoda danezá sau a u n itá tilo r alimentare; m eto d a lu i
Kellner. Aplicarea m etodei iui Kellner la s tá b ilire a si controlul r a tiilo r in
raport cu scopul pe c a re , l’urmarim (productie de carne, de lapte sa u d e
grásime etc.)
*

P r o g r a m u l Lucrarilor p ractice.
2 őre sáptám ánal.

A naliza c a n tita tiv á volumetricá s i g r a v im e tr ic á .

Volum etria. Solu^iuni titrate normale, decinorm ale etc. P r e p a r a r e a
solutiei normale de a c id oxalic.
A cidim etrie. D eterm inarea titrului si facto ru lu i unei solutiuni acide-
cu ajutorul solutiunei norm ale de acid oxalic.
A lca lin im etrie. Determinarea titrului si factorului unei so lu tiu n i d&
hidrát de sodiu.
Dozarea a z o t u lu i din produsele a g r ic o le . Dozarea azotului n itr ic
amoníacal si totál (m etoda Kyeldahl).
D ozarea c a r b o n a tilo r din p á m ánt cu calcim etrul si gravim etrie.
G ravim etria . D ozarea calciului, a lu m in u lu i, fierului, acidului fo sfo ­
ric (metoda directá si indirectá) si a po tasiu lu i d in tr’o sare solubilá.
A naliza c h im ic á a pám ántului. D o zarea apei si a pierderilor p r in
calcinare. Dozarea azo tu lu i totál prin metoda K y eld a h l —Joldbauer —F ö r s te r .
 - 263 —

Prepararea solu^iei clorhidrice de pám ánt d u p á metoda conventionalá a

statiunilor agronom ice din Germania. D o zarea aluminiului, fierului aci-
dului fosforic, calciu lu i si potasei din solutia clorhidricá de pám ánt.

* *

ANUL III.

Technológia a g r i c o l á .
C u r s u l teoretic: 0 őrá pe sáptám áná.

íniroducere. Definitiunea si diviziunea industriilor agricole. F o lo a-

sele pe care le tr a g e agricultura din d esv o lta re a acestor industrii.
Fabricarea zacharului. Proprietátile fizice si chemice ale za ch á ru lu i.
Zachárimetrie. S fe c lá de zachár din punct de vedere botanic, a g ric o l,
chimic si technologie. Operatiunile principaíe de fabricatie ale za ch á ru lu i.
Spálarea si tá ierea sfeclelor. Extragerea z e m e i din sfecle. P u rific a re a
mustului prin fie rb e re si coacere. M alaxarea si centrifugarea te r c iu lu i.
Cantitatea de z a c h á r rezultata din ioo kgr. sfecle fi modul de u tiliz a re a l
rezidiurilor In ag ric u ltu rá.
Fabricarea fd in é i. Constitutia anatom icá a boabelor de cereale. S o r-
tarea si curátarea cerealelor de corpurile stre in e Mácinarea cu a ju to ru l
morilor simple sa u táránesti (Flachmüllerei). Mácinarea cu ajutorul m o ri-
lor sistematice (Hochm üllerei). Productiunea si felurile de fáiná o b jinutá.
prin mácinare. U tiliz a re a rezidiurilor In a g ric u ltu rá .
Fabricarea p á in ei si a pastelor fa in o a se. Scopul fabricárei p á in e i.
Prepararea aluatului. Frámántarea si d o sp ire a aluatului. Coacerea. O p e ra ­
tiunile principaíe d in fabricarea pastelor fáin o ase.
Fabricarea amidonului. Proprietátile fizice si chimice ale a m id o n u -
lui. Materiile p rim e din care se fabricá am id o n u l. Fabricarea am id o n u lu i
din cartofi. S p á la re a cartofilor. Raderea tubercu lelo r cu rázátorile s is te m
Angelo si C ham pounois. Cernerea si m á c in a re a piureului: S ed im e n ta re a
amidonului in p u tin i si in rigole. Purificarea si uscarea amidonului. F a b r i-
carea amidonului d in gráu prin procedeul d e fermentatie si mecanic. F a b ­
ricarea am idonului din porumb si orez.
Fabricarea glucozei din amidőn. Zacharificarea amidonului p rin
acizi. N eutralizarea acizilor. Purificarea si concentrarea siro p u lu i d e
glucoza.
Fabricarea berei. Materiile prime n e c e sa re la fabricarea berei. F a b r i­
carea maltului. M a ltarea simplá (pearie) s i m altarea pneumaticá s is te m
Galland si S aladin. Prepararea mustului d e bere. Fermentarea m u s tu lu i
superficialá si de depozit. Debitarea b e re i si utilizarea agricolá a re z i­
diurilor.
Fabricarea spirlului. Materiile p rim e intrebuintate la fa b ric a re a
spirtului. F ab ricarea spirtului din cartofi. S p ála re a §i terciuirea c a rto filo r
in autoclavele sis te m Henze. Zacharificarea terciului prin m ait v e rd e .
Fermentarea m u?tului. Distilarea mustului ferm entat In aparatele cu p ro ­
ductie continuá siste m Savalle. Rectificarea flegmei in aparatele d isco n -
 - 264 —

íin u i sistem Savalle. F a b ric a re a spirtului din p o ru m b . Fabricarea s p irtu lu i

d in cereale stricate, la p resiu n e a normalá si in autoclave.
Fabricarea o te tu lu i. A lcátuirea si co n d itiu n ile de desvoltare ale fer-
m entului acetic. F e n o m e n e le fizice si chimice ce se petrec In tim p u l
ferm entatiei acetice. F a b ric a re a otetului p rin procedeul de Orlean s i
Schutzenbach. C on serv area otetului.
Fabricarea u n ttiliii s i a bránzeturilor. C o m p o zitia chimicá a Iap telu i.
P rin c ip ii anormali d in la p te . Conservarea Ia p te lu i. Separarea sm án tán ei
d in lapte pe cale n a tu r a lá si prin centrifugare. Compozitia sm án tán ei.
A legerea untului din sm á n tá n á . Compozitia si conserv area untului. C oagu-
la re a Iaptelui prin c h ia g si prin acizi. C o m p o zitia si analiza ch iaguim .
A n aliza technologicá a Iaptelui. Fabricarea b rá n z e tu rilo r cu chiag. ín c h e -
g a re a Iaptelui. F rá m á n ta re a casului. Punerea In fo rm e stoarcerea s á ra re a
s i dospirea bránzeturilor. Defectele de fabricare a le bránzeturilor si c la s i­
ficarea lor. Fabricarea cá to rv a tipuri de b rán z etu ri. Utilizarea rez id iu rilo r
d e la fabricarea b rán z etu rilo r.

P r o g r a m u l lucrarilor p r a c t ic e .
2 őre sáptámánal.

Analize de p r o d u s e agricole si technologice :

A nalije de in g r á s á m in te azotate, fosfatice si potasice.
A naliza n u tr e tu r ilo r : Dozarea apei, cenusei, proteinelor, celu lo zei,
grásim elor si m ateriilor extractive neazotate b ru te . Dozarea amidelor.
A naliza Iaptelui. D eterm inarea densitátei, extractului sec, cenusei?
-aciditátei, lactozei, u n tu lu i si proteinelor din la p te .
Zacharim etrie. D o za re a zachárului d in tr’u n siro p cu zacharim etrul
B alling si cu cél al lu i S o le il—W entzke—S ch eib ler. Dozarea aproxim ativá
-a substantei uscate d in m u stu l de sfeclá cu z a ch a rim etru l Balling. D o zarea
.zachárului din sfeclá cu zacharim trul Soleil—W e n tz k e —Scheibler.
A naliza ca rto filo r. Dozarea substantei u s c a te si a amidonului p r in
m etoda lui Stohman si a balantei Rieman.
A naliza lich id elo r alcoolice. Dozarea alcoolului cu alambicul S alle ro n
s i cu Ebulioscopul M alligand. Dozarea acid itáte i, extractului sec s i a
cenusei.
b
A naliza m u s tu lu i de struguri. Dozarea ac id itáte i cu acidim etrul
K apeller si a zachárului cu mustimetrul Babó.
 7- Catedra de Anatomie si F izio lo g ie animalá.
Dr. G h e o r g h e Nicolau, p r o fe s o r titular.
T iH u n :
Medic V eterinar, D octor In Medicina V e te rin a rá .
L u crá ri :
1. Sur les a n tico rp s hémolytiques naturels chez les animaux domes-
tiq u e s . Dosage de ces anticorps. Comptes rendus d e la Sociétá de Biologie
P a ris No. 18. 28 Mai 19 10 .
2 . Sur les a n tico rp s hémolytiqyes n aturels chez neuf animaux do-
mestiques. Dosage de c e s anti­
corps. Société de B iologie Paris
J u in 1910.
3 . Fixarea com plim entului
In turbare si cercetári asu p ra
Hemolizinelor. Tezá 19 1 0 .
4 . Molia Pieilor si p agubele
cauzate pieláriei Cluj. 19 2 5 .
5 . Actiunea injectárii diferi­
te lo r substante la p la n te . Cluj
19 2 I.
6 . L’action de l’In su lin e sur
la sécrétion du lait. 1924 . Comp-
tes-rend. Soc. Biolog No. 37 -
Nitzescu, Nicolau.
7 . L’action des M ono-et di-
sacharides, en injection intra-
’venineuse, sur la com position du
la it. 1924 Comptes re n d u s Soc.
Biolog. No. 37. Nitzescu, N icolau
8. Sur les effets de l ’injec-
íio n de différentes sub stan ces Dr. G h e o r g h e N icolau
d a n s le parenchime d es plan­ Prof. de A n a t o m i e si Fiziologie animalft.
te s . Comptes rend. Soc. Biolog.
1923 . pag. 148.
9 . Cercetári exp erim en tale asupra forrnám laptelui, fiatat 1925.
*

A iexandru Csizar, séf de lu c rá ri.

Inginer-agronom, absolvent al Academiei de Agriculturá din Cluj.
 — 266 —

Programul a n a l i t i c .
C u r s u l teoretic: 3 őre sáptám án al.
*

Obiectul A n a to m ie i si Fiziologiei. Isto ric . (Malpighi 1670, CL B e m a rd

1870). Diviziunea ce lo r douá stiinte. C lasific area lor in cadrul s tiin te lo r
pozitive. Speciile an im a le de studiat.

C elu la.
C onstitutia m o rfo lo g ic a . Protoplasm á, nucleu, membraná. . ivL duiiea
celulará: directá si indirectá.
Bazele fis ic e d e fu n c tio n a r e : colloide, cristaloide, tenziun*’ de s u p r a ­
fatá, membrane sem iperm eabile, presiune osm oticá.
Bazele c h im ic e : corpi proteici, g r a s i, lipoizi, hidrati de carbon,,
materii minerale, a p a . Metabalizin. ferm enti.
M a n ifesta tii energetice ale celulei: m is c á ri interne, miscári arn eb o id e,
ciliare, rugóidé, c á ld u rá , electricitate, lum iná. Circuitul de materii si e n e rg íe
intre cele trei re g n u ri.
Tesuturi, o rg a n e , aparate. Functiuni.

Aparatul lo c o m o ^ iu n ii.
Osteoiogle.

Schelet. G en e ra litá tile oaselor. C o n fig u ratia lor. S tru ctu ra o su lu i

propriu zis, co m p o zitia chimicá. M odificarea compozitiei cu v ársta.
Máduva o so a sá , periost, cartilage de incrustare, vasé si n erv i.
Desvoltarea oaselor si cresterea lor : n u clei de osificatie si c a r tila g e
de conjugare. C re s te re a oaselor in lungim e s i grosime. Talia definitivá,.
sudura epifizelor in com paratie cu evolutia dintilor.

C o lo a n a vertebralá la a n im a le l e domestice.
Vertebre in g e n e rá l. Cal, Vertebre ce rv icale, dorsale, lo m b a re, sa-
crale, caudale, R a c h isu l in generál. V a ria tiu n i numericein n u m á ru l ver-
tebrelor. D iferente la celelalte animale dom estice.

C apul.
Oasele c ra n iu lu i • occipitalul, parietalul, frontalul, sfenoidul, etm oidul,.
temporalul.
Oasele fetei : m axilarul superior, in term ax ilaru l, lacrimalul, z ig o m a -
ticul, nasalul, co rn e tii, palatinul, pterigoidienul, vomerul, m axilarul inferior^
oasele wormiene, hyoidul, (Diferenta se fa c e d upá fiecare os).
Capul in g en erál. Craniu, raportul d in tre el si fatá. M o dificárile
várstei. D iferentele la altele animale: bou, oaie, porc. Teória v e rte b ra lá a
capului.
T oracele.
Stern, co aste : diferente la anim alele d o m e stic e; cavitatea to ra x u lu ú
 — 267 -

M embrul a n te rio r.
Osul spetei (om opJat, scapulum) D iferente. Osul bra^ului (humerus>
Diferente. Oasele a n te b ra tu lu i (radius, cubitus) Diferente. Oasele m ánei :
carp, metacarp, deget. Diferente. Mána in g e n e rá l.
M embrul p o ste rio r.
Oasele soldului (bazinului). Coxal: ilium , ischium pubis. Bazinul irt
generál la masculin si fem enin. Diferente. O ase le coapsei (femur) D iferente.
Oasele gam bei: tibia, peroneul, rotula. Diferente. O asele piciorului: ta rsie n e ,
metatarsiene, deget. D iferente. Paralelizmul c e lo r douá membre. S ch eletu l
paserilor de curte.
A rtro lo g ie .

Despre in cheieturi (articulatiuni).

Generalitáti.
Articulatiile vertebrelor. Articulatiile to rac elu i. Articulatiile m e m b ru -
lui anterior. D iferente. Articulatiile membrului posterior. Diferente.
Miologie.
Despre m u sc h i in generál. Structurá. C om pozitia muschiului. P ro p rie ­
táti fizice, fiziologice, mecanice. Constructia m uschiului, tetanus, o b o sealá,
rigiditate. Locomotie : pás, trap, galop. Munca muschiulará.
Muschii c a p u ltii: pielosii fetei, m asticatori. Muschii gátului: p o s te -
riori si anteriori. M uschii trunchiului : pulosul, trapézul, marele d o rsa l,
dintatii mici, m uschii mesei comune. Muschii pieptului: costali, a x ila ri,
diafragma. Muschii coadei. Muschii abdominali : inferiori fi superiori. M tis-
chii membrului a n t e r i o r : Muschii spetei, a i bratului, ai an teb ratu lu i
(extenzorii, flexorii m etacarpului si cei ai falan g elo r) Diferente.
Muschii m e m b r u lu i posterior: Muschii bazenului, in spécial cei a i
crupei. Muschii coapsei. Muschii gambieri (ex ten zo ri si flexori ai flu eru lu i,
extenzori $i flexori ai falangelor) Diferente.
Aparatul d ig estiv .
Generalitáti. G u r a : bűze, palat, bucee, lim b a, válul palatului. F u n c -
tiune. Diferente. D in ti. Cunoasterea várstei d u p á dinti. Diferente. G lan d e
salivare. Faringe. E -o fa g . Functii. Cavitatea abdom inalá, peritoneul. S to m a c ,
structurá lui. D ife re n te : stomacul porcului, al rumegátoarelor. Intestin su b -
tire. gros. S tructurá lor. Diferente. Raportul In tre mucoasa gastricá si cea
intestinalá. fatá de rég im ü l alimentar. E x p erie n te pe gáini. Ficat, s tru c tu rá
lui. Diferente la p o rc , rumegátoare. P an creas, structurá lui. D iferen te.
Splina, structurá ei. Diferente. Aparatul d ig e stiv al pásárilor.
Fiziologie.
Fermenti d ig estiv i. Alimente: hidrocarbonate, grase, proteice, m in e-
rale, apa, vitaminé. Com pozitia si rolul salivei. Fermentatia si ru m eg a re a.
Compozitia sucului gastric. Rolul pepsinei, al labfermentului, al lip azei.
Actiunea chum usului asupra pylorului. M ecanica stomacalá. V o m izarea.
 - 268 —

Functiile ficatului : b ilia ra , glicogenica, a n tito x ic a , uropoetica. í* u n c tia

pancreasului, secretia. R o lu l fermentilor. S e c re tia interná. Functiile in te s-
tinului. Sucul in te stin al. Fermenti. Digestia za h aru rilo r, grásim ilor, pro-
teicelor. Rolul flóréi intestinale. Absorbtia p rin c ip iilo r alim entari: g lu co za,
azotatea, grasime. A sim ila tia . Metabolizmul H idrocarbonatilor, g rá s im ilo r
si proteicelor. C áldura anim alá. Ratia a lim e n ta rá . Mentinerea n iv e lu lu i
constant al te m p e ra tu re i corporale.

Aparatul circulator.
Marea si m ica circulatie. Inima, auricule, ventricule. S tructura. D i­
ferente. Á rte r e : p u lm o n a rá, aorta prim itivá. Ramifícatii si te rm in a 'ii.
Vene : pulmonare, ca v a anterioara, cava p o ste rio a rá . originile lor. V é n a
porta, véna jugulará, m a m ará etc. Limfatice : v asé si ganglioni. S á n g e ie ,
compozitia lui. G lo b u lele rosii, albe. N um árul si proprietátile lor. C o a g u .
larea sángelui. H em o liza Anticorpi. Plazm á, seru m . Efectul sá ru rilo r de
Calciu. Masa to ta lá a sángelui. Fiziológia in im ei. Revolutia cardiacá. Jo cu l
valvulelor, num árul b átáilo r, sgomotele inim ei. Efectul sistemului n e rv o s.
Circulatia arterialá. P roprietátile arterelor de ca lib ru maré si mic. R a p o r-
tul intre elementul e la stic si cél muscular d in ártere. Debitul sá n g elu i-
Nervii vazomotori.
Aparatul resp irato r.
Cavitáti n asa le : n á ri, fosé nasale, sin u s u ri : functii. Diferente. A rb o -
rele aerofor-laringe, m ucoasa lui, glotá: tra h e e , mucoasa e i : bronhii. Ca-
vitatea toracicá, p le u ra . Plámán, structura lu i, diferente. Fiziologie : sc h im -
buri pulmonare. N u m á ru l de respitatii la a n im a le . Presiunea b a ro m e tric á
maré sau micá. A d e v á ra ta respiratie. V en tilatia pulmonara. Nodul v ita i.
Polypnee.
Aparatul urinar.
/
Rinichi, s tru c tu ra lor, tubi uriniferi. U re te re , vezicá urinará, u r e tr a .
Capsule suprarenare. Diferente. Fiziologie: F ab ricarea urinei (filtr a tie ,
secretie, rezorbtie.) C antitatea deurina. C om pozitie. Recutia urinei. S á r u ri.
Uree, acid uric. C oncentratia osmoticá. A c tiu n e a frigului, cáldurei a s u p ra
cantitátei de uriná. U rin e patologice continánd zah ar sau materii p ro te ic e
Adrenalina din ca p su le le renale.

Aparatul generátor m a scu l.

Anatómia si fiziológia Testiculului. B u rse. Structura testiculului. S p e r -
matozoizi.Spermatogeneza.Criptorhidie.Glanda interstitialá. Epididim. C a n a l
deferent. Vezicule sem inale. Canal ejaculator. U re tra : Structura. P r o s ta tá ,
glandele lui Cow per. Corpul cavernos, pen isu l. Diferente.

Aparatul genital f e m e l.
Anatómia si fiziológia ovarului. S tru c tu ra . Foliculele lui D e G ra a f.
Ovula. Corpii galbeni. Ovogenezá. Perioada „Cáldurilor* Oviducte. U te r .
\ ágin. \ulvá. F ecundatia, nidatia. Invelisuri foetale, placenta. M a m e le ,
structura. Diferente la animale de fermá. "
 — 269 —
(
F izio ló g ia secretiei la p t e lu i .
Compozitia la p te lu i, colustrului. C om ponenui laptelui, izolarea s í
propietátile lor. S á ru ri, Butirometrie, F erm entatia si ínchegarea la p te lu i.
Cazeina si viteza de c re ste re a noilor náscuti, variatiu n i In cantitatea la p ­
telui. Microbiologia la p telu i.
Sistem ul n e rv o s.

Structurá. N euron. Arc reflex: N e v r a x , C ntie osoasá, m eninge.

Máduva spinarei, s tru c tu rá . Encefal, Istmul encefalic. Bulbul rachidian. Cre-
erul mic, Creerul m are-structura. Nervi: cranieni, rachidieni Marele sim -
patic. Functionarea n e rv ilo r. Functiuni: cerebrale. Functii ale creerului m ic .

Aparatele de sim turi.

Tactul-Pielea. Fanere-pár, laná, U nghii-Diferente. M irosul-Gustul.
V áz u l: ochiul.
*
* *

P r o g r a m u l lucrárilor p ractice.
3 őre sáptámanal.

Microscopul, m icroscopie. Celulele si g lo b u lele sángelui. Coloidale s í

miscári browniene in lapte. Configurantia o aselo r externá si interná. C ar_
tilage de conjugare. S tru c tu rá oaselor: decalcificarea oaselor. Cenusa o a s e ­
lor. Demonstrarea tu tu ro r oaselor in mód p r a c t i c : idem diferente ce s e
observá la celelalte an im ale de fermá. Indice cefalic, unghiul facial la d ife ­
rite várste. P re p ararea si demonstrarea practicá a articulatiunilor im p o r-
tante. Disec^iunea m u sch ilo r celor mai p rin c ip a li. Structurá m uschilor.
Secusa si Tetanosul m uscular. Disecarea si d em o n strarea tuturor organelor,.
apartinánd tubului d ig e stiv . Structurá tuturor ac esto r organe. C unoasterea
várstei dupá dinti. R eactiunile zaharurilor, grásim ilo r, proteicelor. F é r -
menti. Actiunea saliv ei. Sucul gastric. P re p a ra re a labfermentului. S u cu l
pancreatic. Bila. S ucul intestinal. Preparate m icroscopice din sángele a n i­
malelor. Hemoliza cu a p á distilatá concer.tratii saline. Plazma, ser, c h ia g
de s&nge. Rolul o x a la tilo r, a sárurilor de calciu. Prepararea si d em o n stra­
rea inimei. Á rtere, vene, limfatice mai im p o rta n te. Cardiograf. Rolul P n e -
omogastricului si al M arelui simpatic. C irculatia arterialá, venoasá. C ircu-
latia capilará, d em o n stratie. Batáile cordului de broascá, in afa rá d e
organism. Laringe, tra lie e , bronhii, plám áni. Sectiuni microscopice d in
aceste organe. D em o n strarea vidului oleural. Pneomograf. D em o n stratia
anatomicá si m icroscopicá a rinichiülui, vezicei urinare uretrei. A n a liz a
urinei. Prepararea si dem onstrarea organelor genitale mascule si fem e le r
microscopia acestora.Sperm atozoizi. P repararea si demonstrarea ln v elisu rilo r
fetale. Laptele. D en zitatea, reacjiune. E xam enul microscopie al la p te lu i.
Acidbutiiometria lap telu i. Punerea In evidentá a cazeinogenului, c a z e in e i,
lactoalbuminei, lactoglobulinei. Prepararea b rá n z e i, a urdei. Rolul s á r u ­
rilor de calciu, al o x alatilo r. Inácrirea laptelui. Dozarea lactozei. C o lo stru
vázut la microscop.
 — 270 —

Sistemul nervos.
Prepararea si dem onstrarea diferitelor o rg a n e ale sistemului n erv o s.
Microscopia acestora. S tudiul lánei ca producfie a pielei.
*
* *

Programul a n a l i t i c al Cursului d e M e d icin a v e t e r in a r á .

C u r s u l teoretic: 2 őre sá p ta m á n a l.
I.
Importanta stu d iu lu i pentru ag ricu ltu rá; boalele crescátoriilor „E pi-
-zootii".
Profilaxie : d ec la ra re a, izolarea, d ez in fec tia , Ingroparea cad av relo r.
Prevenirea boalelor com une, omului si a n im a le lo r domestice: c o n su m u i
■cárnei, al laptelui. Tuberculinizare, m alenizári, serovaccinári la a n im a le .
Patologie, p ro c e s patologic, inflamatie.
Diviziunea b o a le lo r.
Etiologia, a r á ta r e a cauzelor de boala, ered itatea.
II.
Semne de s á n á ta te la animalele de F e rm á .
Examinarea an im alelo r la cumpárare. S e m n e de boalá la a n im a le le
d in fermá. Ticuri, defecte si vicii redibitorii.
III.
Higiena alim e n tatiei, schimbarea a lim e n ta tie i (íntárcatul p u rce ilo r)
sá ru ri necesare.
Higiena a n im a le lo r de carne si g rásim e ; boalele: tubului d ig e stiv
urticare, nefritá, ca lc u ri urinári, rachitizm, sufocare.
Higiena pielei, tásalatul, baie, tu n s, aju sta re a h a rn a sa m e n te lo r;
fcoale: pneumonie, d ia re e , boale parazitare, contuziuni.
Higiena c o p ite i: potcovitul normál si patologic.
Higiena m u n c e i: boale.
Higiena g e sta tie i si a nasterii; boalele organelor aparatului g en ito -
nrinar.
Sterilitate, a v o rt, nimfomanie (avort e p iz o tic , infectia buricului).
Higiena la c ta tiu n e i; mamita, mamita g an g ren o asá, laptele ín v a rio lá ,
tuberculoza ugerului, feb ra aftoasá.
IV.
Boalele externe.
Plági, lim ba c u rm a tá, abcese, hem oragii externe, arsuri. T e n d in ita ,
-arcare, molete, v ez ig o a n e, pipá, (capelet) h ig ro m a cotului.
Poticnire, cosealá, bátáturá in talpá, cui in talpa, incostelucá, a tin -
gerea cu caiaua, p u tre z ire a furcutei.
Entorza gleznei, aricealá, artrita. O ase m o a rte : spavan, e p u r a r itá ,
-epuras. Boalele o ch ilo r ; conjunctivita, o ftalm ia periodicá. Ticuri, h e r n ii :
ombelicale etc. C a stra T i la masculi si femele.
 — 271 —

Fractura si re te z a re a coarnelor; panaritiul anim alelo r. cáderea unghiei.

Reumatizm, ra c b itiz m , (osteomalacie).
V.
Boaiele interne.
Neregularitáti d e n ta re si zimbre la cai. S to m a tita picá, parotidita.
■Coliéi, indigestie in te stin a lá (apa, nisip) b a lo n area la rumegátoare; urti-
•carea (blánda). E nterita, d iarea viteilor, peritonita, icterul. Anghiná, cornaj,
bronhitá, (tignafes) em fizem pulmonar, congestie pulmonará, pleurozie.
pneum onie. Anemie, su rm en a j, imobilitate, co n g e stie eerebralá, paralizii,
P ericardita la bovidee, n efrita.
VI.
B oaiele parazitare.
Negi, peangine, h erp e s, phtirioza, ráia. P lá g i de vará. Intepáturi de
insecte (musca colum bacá). Parazitii tubului d ig e stiv . Ostri la anim alele
•(Hipodermosa, sinuzita) gálbeazá. Cenuroza (capialá), strongiloza intesti-
n a lá si bronhopneumonicá. Mázárichea si T ric h in o z a porcului.
VII.
B oale contagioase.
Microbi si im unitate. Morvá. Gurma (buba m anzului). Tetanus. F eb ra
tifoidá a calului. A n tra x (dalac). Variolá. F e b ra afteasá. Piroplazmoza.
(Durina). Turbare. T uberculoza. Actinomycoza. Infectia buricului (omfa-
loflabita sau paralizia sugacilor). Avort epizotic (bac. Bang). Vaginita in-
fectioasá granularea a bovideelor. Clavelea (v arsatu i) oilor. Pesta porcului
Pneomonia contagioasá. Pneomonia enzootica a purceilor. Paratifus. R u g e t
•(bránca) porcilor.
Boaiele páserilor de c u rte : Táfna. R áia picioarelor. Pelada. C oriza
-contagioasá a páserilor. D ifteria si Holera av iara. Pesta. Aspergiloza.
*
» *

P r o g r a m u l lucrarilor p r a c t ic e .
2 őre sáptámánal.
Stápánirea si p rez en ta re a calului pentru exam in at. Idem a boului,
-oiei, porcului. Rostul p ip e i sau iavasalei. L uarea tem peraturei la cal, vacá,
oaie, porc, gáiná, ce rc e ta re a mucoaselor acestor anim ale. Luarea pulsului,
ascultarea cordului. N um árarea respiratiilor la anim alele de ferma. P er-
cu tia si ascultatia. P ro v o c area tuséi. Semne de sá n ata te. Semne de boala.
P ilirea coltilor la cai. In h alatii la animale. C e a iu ri medicinale. F rectiuni
la animale. A dm inistrarea medicamentelor pe g u rá . Facerea de injectii
la animale. Exploratii rectale. Lavinenta la a n im a le . Spáláturi vaginale.
Aplicarea de vezicatoare. Punerea punctelor de foc. Dezinfectia grajdului,
harnasamentului etc. E lacvarea bovideelor cu hipoderm oza. Sinapizme la
animale. T uberculinizarea la bovidee, porci. M alenizari la cai. Castratii la
masculi, vieri etc. C a s tra tii la femele, scroafe etc. Bai antiseptice la picio-
ru l cailor. Interven^ii In caz de fátare grea. S p á lá tu ri In interiorul u g eru -
J u i. Distolizarea oilor. V accinarea pásárilor.
8. Catedra d e Topografie si Imbunátátiri funclare..
D r. A v r a m Teodosiu, p r o fe s o r definitiv.
T itl i r i :
Licentict
» ín m atem ótici dela U n iv e rsita te a din Bucuresti,
S
Doctor ín s tiin te de la Universitatea d in Bruxelles.
L itc r á i i :
Eléments é lip tiq u e s de la petite p la n é te 1911 N. B. (A stro n o m isch e
Nachrichten, 19 1 2 ),
E lém ents circulaires d e s pia*
n é te s 1912 O. X. et 19 12 O . "V.
(A stronom ische N achrichten, 19 12 .)
S u r la méthode de G au ss-G ib b s
p o u r la détermination d es o rb ite s
d e s corps célestes. (T h ése, 19 12 )
B ru x e lle s.
A pplications de la m é th o d e de
G auss-G ibbs (Bulletin de la classe
d es sciences de l’A cadém ie ro y a le
de Belgique, 1913).
E lém ents moyens e t p rin cip a-
le s perturbations de la p e t ite p la­
n é te (232 ) Russia. (A stro n o m isch e
N achrichten, 1913.)
E lém ents fixes et p rin c ip a le s
p ertu rb atio n s de la p la n é te ( 141 )'
L u m e n (Bulletin de l’o b s e rv a to ire
de P a r i s \ 1914.
Observations m érid ien n e s fai-
te s au Grand instrum ent m érid ien
e t a u cercle du jardin. (R ap p o rt.
D r. A v r a m T e o d o s i u d e l’observatoire de P a ris, 1 9 1 3 .)
Prof. de T o p o g r a f ie §í ím b u n á ta jíri funciare, Observations m érid ien n es fai
te s au cercle de G am bey e t a n
cercle Repsold (R ap p o rt de l’observatoire d e Belgique, 1913).
Travaux e t exercices de mécanique c é le s te á l’obs. de F ra n k fu rt a. M~
{Astronomischer Jahresbericht 1915).
D eterm inári provizoxii de latitudinea observatorului din Iasi-C o p o u si
longitudinea observatorului din B ucuresti-F ilaret (1918—1920).
Lucrári de triangulatie cadastralá (p u n c te de ordinul IV.) 1925 — 1926 -
 — 273 —

O nisim Mitrofan,7 séf

» de lucrári.
Inginer agroncm , absolvent al Academiei d e Agriculturá din Cluj.
* * *
Programul a n a li t ic .
C u r su l teoretic si practic: 8 ő r e sá p tá m á n a l.
*

A) Topográffá a g ric o lá .
I. Definitiuni- Generalitáti. T opográfia a g ric o lá . Topografii d iv e r s e .
Topometrie. G eo d ezie. A rpentaj. O o p e ra tiu n e topograficá in a n s a m b lu .
Scári diverse. H ár^ i topografice.
II. Teória e r o r ilo r . Probabilitáti. O r ig in á lor. Erori siste m a tic e s i
accidentale. R e p e ta r e a unei másuri. G reseli. M e d ia aritm eticá. E ro a re a m i j ­
locie. Metoda c e lo r m a i m ici patrate In c a z u l u n o r observatiuni d ire c te d e
aceiasi greutate. R e p a r t i t i a analiticá a e ro r ilo r . L im ité admise.
III. Unitáti de másurá admise in R o m á n i a — oficial sau In u z .
Etalon. E talonare. U n itá ti de lungime si d e a r c . Sem nalizári. D iferite d is -
pozilive pentru s e m n a liz a re a planim etricá s a u altim etricá a unui p u n c t.
Cauze de erori. E v it a r e a lor.
IV. Obiecte f i detalii accesorii. F iru l c u plum b. Nivela cu b u lá d e
aer. Rectificári. D e te rm in a re a unei diviziuni d e nivelá. P aralelism ul a x e i
nivelei cu axa o p tic á a lunetei. Nivele fix e s a u mobile.
Diviziunea c e rc u rilo r. Erori cauzate d e ex centricitate.
Vernier. P re c iz iu n e a unei cetiri cu v e r n ie r u l. Aplica{iuni.
Date si fo r m u le relatív e la optica g e o m e tric á . Indicele de re fra c ^ iu n e
si unghiul de r e ir a c tiu n e lim itá. Condi^iuni fu n d a m e n ta le . Sistem e o p t i c e
din 2 si 3 medii. L e n tile . Sisteme com puse d in 2 sau mai m ulte l e n t il e .
Lupe. Microscoape cu liniu^e, scará sau t a m b u r micrometric. O c u la r e .
Grosisment. R e la tiu n i in tre claritate, g r o s is m e n t si cámp. A c o m o d a re a
pentru vedere si d is ta n ^ á .
V. Instrum ente pentru másura directá a distantelor. Metrul s i s tá n -
jenul. Rigle de le m n . P anglica perfectionatá. L a n tu l arpentorului. P a n g li c a
de ojel. V erificári. C orec^iuni. Erori. M ásura b a z e lo r. Rigle bim etalice. A p a ­
ratele Bessel, P o rr o , B ru n n er. Aparatele J á d e r in . F irul invar. M á su ri in
pante. Fractionarea p a n te lo r. Reduceri. E ro ri.
VI. Instrum ente pentru másura u n g h iu rilo r orizontale. E c h e ru l a r ­
pentorului. E cher sfe ric . E cher cu reflexiune, d ife rite metode. P a n to m e tr u l,
grafometrul. R e c tific á ri, erori. Goniometre c u lu n e tá . Cerc de a lin ia m e n t.
P árti constitutive. R ec tific á ri. Busola. O r ie n tá r i. A zim ut magnetic §i g e o -
grafic. Declinatie m a g n e tic á . Operajiuni cu b u s o la . Preciziune. O p e ra ^ iu n i
simple. R idicári n u m a i cu panglica de o te l s a u cu panglica si e c h e r u l ,
goniometrul, etc.
VII. Instrum ente pentru másura in á ltim ilo r. Nivelment direct. M ire .
Nivela zidarului. N iv e la cu apá. Nivele c o lim a to a re . Nivela E gault, S ta r k e -
Kammerer, B o u rd a lo u e , cu bulá independentá, F e n n e l söhne, etc. N iv e lm e n t
trigonom etric. E c lim e tre , clizimetre, nivele d e p a n tá .
VIII. In s tr u m e n te m ixte. Eclimetre c u b u so lá . Instrum ente u n i v e r -
18
 - 274 —

sale. R ectificári. T e o d o lite diverse. R e c tif ic á r i, preciziuni, e ro ri, ode

pentru m ásura u n g h iu r ilo r . Repetitie. R e i t e r a t i e , tú r de orizont, c o m b in á r i
binarii. C o m p e n sá ri. F o rm u le corelative. M e to d a azim utelor d ire c te .
IX. Tachiom etrie. T eória lunetei s ta d im e tric e . A nalatism , D r.te rm i-
narea co n stan telo r. E r o r i.
X. Instrumente grafice pentru teren. P la n se ta . R eglaj. O p e r a fiuni
pentru teren u ri d e m ic á si maré In tin d ere . P la n im e trie si n iv e lm e n t sim u l*
tan. A lidada a u to re d u c to a re . Tacheograf.
XI Instrumente grafice pentru biurou. C om pas de red u ctie. C o m p a s
cu varga. P a n to g r a f. S c á ri. Raportor.
XII. P lan im etrie. Metode de rid ic á ri n u m e ric e prin d ru m u ire , coor-
donate, in te rse c tiu n i, rad iere. A lin iam en te s i transversale. D r u m u ir e cu
intersectii, cu r a d ie r e . M asina de calcul. M e to d e grafice, table de l o g a n í m i
sau de valori n a tu r a le .
XIII. N ivelm ent. Metoda pentru nivelm entul direct, dela c á p á t, d e l a
mijloc. N ivelm ent In lu n g , nivelment tr a n s v e r s a l, profilé, n iv e lm e n tu l u n e i
suprafe^e, n iv e lm e n t d irec t prin drum uire, r a d ie r e , cadrilaj. R e te a d e r á '/ e l­
m ent. C om pen sári. M etode conventionale p e n tr u rep rezentarea fo rm e lo r
terenului. M etode p e n tr u nivelment trigonom etric cu si fárá c o re c tiu n i de
sfericitatea p á m a n tu lu i si a refractiei lu m in e i. Metode pentru n iv e lm e n tu l
barom etric. C o re c tiu n i pen tru barom etrul c u m e rcu r, b arom etrul a n e r o id .
T abele de n iv e lm e n t.
XIV. Curbe de nivel. Probleme r e la tív e . Metode de h a s u ra re ,
XV. Metode tachiometrice. D e te rm in a re a sim ultaná a p la n im e tr ie i si
nivelmentului. M e to d e le de lucru !n le g á tu rá c u scopul rid icá rilo r ta c h i o ­
metrice. R id icári d e m ic á si maré in tin d e re d e teren. Table ta c h io m e tric e .
XVI. T ria n g u latie in legáturá cu a lt a d e ja existentá. S is te m u l a rd e -
lean : Dealul C á s te i. P riv iri generale a s u p r a m ásu rá rii unei m a r i p o r ti-
uni de teren. T r iu n g h i u r i de diferite o rd in e .
D eterm in are a s im p lá a unui p t. p r i n in tersectie directá, l a t e r a l á .
Intersectie in ap o i : P o th e n o t. Problém a lu i H a n s e n . C om plex-retea. D e te r-
m inári m ultiple. C o m p e n sá ri. Statiuni e x c e n tfic e . Exemple de tr ia n g u l a ti e
de al IV-lea o rd in .
XVII. Poligonatie. Másura unei lin ii p o lig o n a le . C oordonatele v .irfu -
rilor. Puncte a c c e s ib ile fi inaccesibile de le g á t u r á a unei linii p o lig o n a le .
Nőd de linii p o lig o n a le . Poligonatie sim p lá c u busola.
XVIII. R id ic á rile detaliilor. L inii d e m ásu ráto are. D e ta lii r u r a l e
si urbane.
XIX. T n a n g u la tia wdependentá. M á s u r a bazei. O rien tarea. D e te r ­
m inarea m e rid ia n u lu i geografic. Metoda in á l ti m i lo r egale (soare, s te le ).
Metoda trecerii s te le i p o lare la m eridián s a u la m axim a d igresiune. O r i e n ­
tarea laturilor. R e c u n o a ste re a terenului si a le g e r e a punctelor. C o m p e n s a r e a
unghiurilor in o r e t e a sau in un lant de tr iu n g h i u r i, in un lan t d e p a tr u -
latere etc. C alcu lu l la tu rilo r. Coordonatele v a rf u rilo r. P r o b l e m e r e f e r it o a r e .
Baze de control.
XX. T ria n g u la tie graficá, in le g á tu rá c u pte. trigom etrice d e a l IV
ordin. Plasarea p u n c te lo r in sectiune. C a lc u lu l p u n ctelo r de al V o rd in . D e ­
talii. Com pensatie g ra fic á .
 - 275 —

XXI. Desen topográfic : Copierea p la n u r ilo r , metode diverse. A m p lifi-

carea si ridicarea p la n u r ilo r. Pláne in relief, c o ta te , profile.
XXII. M ásu ra ariilor. Metoda g ra fic á, sem igraficá. Metode n u m e -
rice. Poligoane r i d ic a t e cu lantul, cu la n tu l §i echerul, prin d r u m u ir e ,
intersectie etc. C o o rd o n a te le várfurilor (a ria In functie de). Á ria cu a j u t o -
rul unei directrice. A r i i m árginite cu linii c u r b e . Metoda trapezelor, S im p -
son, Poncelet. M e to d e mecanice. P la n im e tre : p o la r , ortogonal, etc. E r o r i
tolerante.
XXIII D iv iziu n e a si transformareci a riilo r. Parcelarea. D iv iz iu n i
paralele cu o d ir e c tie d a tá sau trecánd p r i n u n p t. dat. Metoda g e n e r a l á
de detasári de s u p r a f a tá . Parcelári n u m e rire s i grafice. E xecutarea p a rc e -
lárii. Partaj p ro p o r tio n a l cu val. terenului. H o tá rn ic ii. Rectificarea lim ite -
lor. Comraasare.
XXIV. C a d a s tru l in Románia, cu a p lic a tiu n i asupra c a d a s tr u lu i
Ardelean.

B) Drenajul.

XXV. G eneralitáti. Relatiuni in tre to p o g r á fia agricolá si im b u n á tá -

tirile funciare. N o tiu n i elem entare de h id ro d in a m ic á . Apa | i sóiul. E x c e s u l
apei in sol si re c u n o a s te re a lui. P e rm e a b ilita te a apei in sol. Im b ib a tia .
Capilaritatea. T e m p e r a tu r a solului.
XXVI. D c fin itia drenajului si ev o lu tia lu i . D renuri. C olectoare. C a n a l
de scurgere. E fe c te le d renajului asupra u n u i s o l im bibat. P á tru n d e re a a p e i
ín drenuri. D renaj s im p lu , cu santuri d e sc h ise .
XXVII. T eó ria drenajului. D ire c tiu n e a , depártarea si a d á n c im e a
drenurilor. D im e n s iu n ile lor. Grafice p e n tru d eterm in area d im e n siu n ilo r :
lungimea unui s i r d e dren u ri si d iam etrul u n u i dren sau d iam e tru l u n u i
dren si a co lec to ru lu i.
XXVIII. S ta b ilire a proectului unui p l á n de drenaj cu d re n u r i d e
pám ánt ars. M e m o riu explicativ. Deviz si c a e t d e sarcini. P ichetajul r e t e le i
de drenaj. S á p a re a s a n tu rilo r si reglarea p á n té i. Punerea si r a c o r d a r e a
tuburilor. T ra s a re a s i corectarea santului d e sc u rg e re .
XXIX. A stu p a re a drenurilor. Din c a u z a rádácinilor sau a d if e r ite lo r
depozite. D e te rm in a re a punctului in care d r e n a j u l este defectuos s i m ij*
loacele de In d re p ta re . A vantajele econom ice a le drenajului c o m p a ra tiv c u
pretul de executie.
XXX. A lté m etode de asanare a so lu r ilo r, cu ajutorul s a n t u r i l o r
deschise. Calculul p á n té i si sectiunii unui s a n t . Santuri de cen tu rá. S a n t
de scurgere. C o lm a ta j. A sanarea lo curilor m o c irlo a se de mici i n t i n d e r i .
Locuri de isv o are. S cu rg ere a apei in p u tu r i artificiale. T erenuri in u n d a -
bile. Indiguiri. A s a n a r e prin planta'.iuni.
*

C) Irigatiuni.
XXXI. G en era litá ti asupra rolului a p e i In culturá. R égim ül p lo i lo r
in legáturá cu n e v o ile culturilor. S ubstante n u tr itiv e continute in a p á .
18 *
 — 276 —

X X X II. E fe c te le irigatiunii. I r ig a tiu n ile com penseazá lip s a a p e i In

■epoca de v e g e ta tiu n e . C an titatea apei in t r e b u i n ta t á In iriga|iuni. P r o c u r a r e a
ap ei pentru i r ig a t iu n i . A p a de isvor. L a c u r i. R áu ri. Apele s c o a s e p rin
drenaj pót se rv i p e n t r u irigatiuni.
X X X III. C a n a le s i rigóié de irigatie. S e ctiu n e a unui c a n a l. P a n ta
unui canal in l e g a t u r a cu panta teren u lu i. C a n a l de derivatie. R ig ó i é de
distributie. R ig ó ié d e u d are. Canale de d e s c á r c a r e . Calculul d im e n s iu n ilo r
■unui canal.
X X X IV . G eneralitáti. Technica ir ig a t iu n i i. Sistem e de i r ig a t iu n i .
Irigatiunile t e r e n u r i lo r aratorii si ale c u lt u r i lo r de legume. I r ig a ti u n il e
livezilor. Ir ig a tiu n i p r i n revársare. I r ig a tiu n i p r in rigóié o riz o n tale s a u cu
pláne inclinate. I r ig a ti u n i prin rigóié o b lic e s a u cu rigóié In c lin a te. Ir ig a -
tiu n i prin s u b m e rs iu n e si prin in filtratiune, Irig a tiu n i prin s tro p ire . C a n ti­
ta te a de apá n e c e s a r á irigatiei. E x ecu tarea irig a tie i.
X XX V. C a n a liza re a ráurilor. I n u n d a tii. Im potm olirea m a tc e i. A lb ia
ráurilor. D e sc rie re a c á to rv a r&uri din R o m á n ia , deja studiate d in p u n c tu l
d e vedere al c a n a liz á r ii. D elim itarea a p e lo r c u rg á to a re . R eg u la re a s i í n t r -
tinerea cursului a p e lo r . F ixarea coastelor to re n te lo r.
*

D) D rumuri.
X X X V I. N o tiu n i elem entare de c o n s tr u c tia drum urilor.
<9- Catedra d e Ma§ini agricole si Construcfiuni rurale.
Ing. A g r ip a Popescu, p ro f e s o r titular.
T i llu r i:
lnginer m e c a n ic , diplom át a! scoalei p o lite c h n ic e din C h a rlo tte n b u rg
L u crá ri :
•Exploatarea m o n o p o lu rilo r statului, B u c u re s ti 1927.
*
N icolae G eorgescu, séf de lu c r á ri.
lnginer d e la S c o a la de Poduri si S o s e le d in Bucuresti.

P rogram ul analitic.
1Cursul teoretic : 3 ő r e sáptámánal.
*

'CURSUL DE M A $ IN I AGRICOLE
*

A ) No^iuni de T e c h n o lo g ie mecanicá.
iMateriale in tre b u in ta te in constructia
m a s in ilo r.

1 . M etale: fie ru l, fonta, Opelul

•cuprul, alama, b ro n z u l, compozitii.
2. L em n u l: b r a d u l, stejarul si j
Tagul.
3. Pielea.

B) Notiuni de R e ziste n ta materialelor.

Alungirea, con tractiu n ea, tensiu-
nea, coeficientul de elasticitate, legea
lui HOOK.
Diferite feluri d e in c árc ári: trac-
^iunea, co m p resiu n e a, flambajul, for- In g . A gripa P o p e s c u
fecarea, flexiunea, to r s iu n e a , incárcári P r o f e s o r de Ma§ini agricole §i C o n s t r u c *
liuni rurale
com puse.
C alcularea p ie s e lo r de masini la d if e r ite le Incárcári mai sus e x p u s e .
C) E lem en te de ma$ini $i calcularea lor.
Suruburi, n i t u r i , ro[i din^ate, roti d e tra n sm isiu n e , acuplári, l a g á r e ,
console.
 — 278 —

D) Ma?ini producátoare d e fórja.

1. M otoare term ice.
a) N o tiu n i d e term o -d in am icá: c a lo r ia , p u te re a caloricá a c o m b u s ti-
bilelor, a tm o sfera, tra v a liu l, travaliul m a s in e i cu vapori.
b) L o c o m o b ila : cazanul, tevi f ie rb á to a re , focarul si g r á t a r u í , cu tia
de fűm, cosul. C ilin d r u l, pistonul, s á ltá r a s u l, b ie la , capul de c ru c e , a ni­
vela si axa, v o lá n u l, reg u lato ru l. Mersul s i in tre tin e re a locom obilei. <' ..ele
exploziilor c a z a n e lo r.
c) M otoare c u e x p lo z ii: diagram a, c ilin d r u l, pistonul, b ie la , '•ni­
vela, axa, c a r b u r a to r u l, bougia, m ag n etu l, s is te m e de rácire a m o c - .(lui,,
pom pa de rá c ire , r a d iá to r u l, ventilátorul. A m b re ia ju l, cazanul, sc h ii torul,
de vitezá, d if e re n tia lu l.
2. M otoare electrice (notiuni). 3 . M o to a re de vánt (notiuni). M o­
toare cu apá (n o tiu n i).
E) A uto-T ractoare.
Istoricul lo r , r o lu l l ó r i n a g ric u ltu rá ; d e sp re adeziune, d e s p r e ír a c -
tiune, calculul tr a c ti u n ii unui tractor.
R e z isten ta p e o rg an ele de ad ere n tá .
Calculul f o r té i m inim ale necesare la a r a t.
O rganele d e a d e re n tá : sape, c ra m p o a n e , ro a ta schelet, r o a t a <:v. neV-
rentá p rogresiv á, c u cram poane, articu late, c u ad eren tá artificialá, c u b ariv á
de otel a rtic u la tá .
C lasificarea tra c to a re lo r dupá d is p o z itiu n e a rotilor.
C lasificarea tra c to a re lo r dupá m o d u l c u m sunt legate cu p lu g u l .
T ractoare c u cablu.
C ara c te ristic e le tractoarelor in g e n e r á l.
C a ra c te ristic e le diferitelor modele d e tra c to a re .

F) Ma?ini a g r i c o le .
1 . M asini s i aparate pentru p re p a ra rea solului.
Diferite fe lu ri de aráturi, pluguri, c u ltiv a to a re , scarificato are, g ra p e ,.
rulouri.
2. M asini p e n tru imprástierea in grásám in telo r.
Pentru in g r á s á m in te solide si lic h id e .
3. M asini de semánat.
Pentru s e m á n á tu r a im prástiatá, p e n t r u sem ánátura in lin ii c o n tin u e ^
pentru se m á n á tu ra in linie intreruptá si m a s in i combinate.
4. M asini de secerat.
S ecerátori s im p le , seceráto are-leg áto are.
5. M asini de treerat.
*
* *

C U R S U L DE CONSTRUCJIUNI RURALE.
*

A) Materiale de c o n str u c tii.

1. P ie tre n a tu r a le . 2. Cárámizi. 3 . B e to n u l si betonul a rm a t. 4 . M or-
tarul (argila, v a ru l, v a ru l hidraulic, c im e n tu l, ghipsul). 5. L e m n u l. 6 . M e-
 — 279 —

ta le (fierul, cu p ru l, z in c u l, plumbul). 7 . S ti c la . 8. Culorile (v o p selele).

'■9. Uleiul si lacul. 1 0 . C h itu l si ipsosul.

B) C lá d iri.

1. F un d am en te. 2 . Pereti. 3. A co p erisu ri. 4. Usi. 5. Ferestre. 6 . P iv -

■xiite. 7. E xecutarea m a s u rá to rii si diviziunii u n e i cládiri.

C) §ure, silozuri ?i p á tu le .
D ) R em ize pentru cáru^e, m a $ in i, etc.
E) Grajduri, staule, c o c in e .
F) Cotete.
G ) Gropi de gunoi 51 d e uriná.
H) Constructii rurale diverse, (ghe^árii, lá p tá rii,c á rá m id á rii, etc.)
*
* *

P r o g r a m u l a n a l i t i c al § e d i n f e l o r d e lucrári p r a c t i c e .
2 őre sá p tá irá n a l.

Ma$ini agricole.
Sedintá I. L u c r a r e de seminir la c a p ito lu l „Rezistenta m a te r ia le ­
lo r " . Probleme si a p lic a tiu n i asupra d im e n s io n a rii pieselor de m a sin i s u -
puse la diferite In c á r c á ri.
Sedintá II. L u c ra re de seminar la a c e la s i capitol. Probleme a s u p r a
•dimensionárii s u r u b u rilo r, nituirea si c a lc u la re a plácilor de cazan.
Sedintá III. L u c ra re de seminar la c a p ito lu l „Roti si curele de tr a n s -
misie". Problem e a s u p r a energiei tran sm isá d e o curea. — Instruc ii p r a c ­
tice referitoare la b u n a exploatare a c u re le lo r s i asupra diferitelor d is p o -
:zitive de in stalare.
Sedintá IV . L u c ra re de seminar la c a p ito lu l „Motoare term ice" (lo -
•comobile). P ro b lem e d e calcularea trav aliu lu i u n e i masini cu v ap o ri. R e ­
zultatele d iferitelor in c e rc á ri ale diverselor s i s te m e de locomobile. — C o n c lu -
zii practice. — In s tru c tiu n i asupra po rn irii, m e rs u lu i si intretin erii lo co -
mobilei.
Sedintá V. L u c ra re practicd la cap ilo lu l „M otoare termice" ( m o to a r e
•cu explozie) la f e r m a Academiei, cu un m o t o r cu explozie. D e s c rie re a
-organelor unui m o to r cu explozie, modul lo r d e functionare, in tr e tin e r e a
lor. — Mersul si I n tr e tin e r e a unui motor cu e x p lo z ie . — Eventualele p a n e d e
m otor: modul de re c u n o a s te re si punerea la p u n c t a acestora. In s tru c tiu n i
p e n tr u evitarea lo r.
Sedintá V I. S em in a r la capitolul „ A u to tra c to a re " . - Ploblem e a s u p r a
adeziunii rotilor, tr a c tiu n ii tractoarelor si a s u p r a calculului fortéi m in i-
m ale la arat.
Sedintá V II. Lucrare practicá la a c e la s cap ito l, la ferma, cu tra c -
to ru l Academiei d e A g ricu ltu ra . - C a ra c te ris tic ile tractorului, d e s c r ie re a
am ánuntita a m a s in e i, dem onstratie de a r a t u r á cu tractorul, — in s tr u c tiu n i
practice.
 — 280

Sedintá V I I I . Lucrare practicá la c a p ito lu l „Masini a g ric o le ® lac

ferma A cadem iei. V iz ita re a la ferm á a in t r e g u lu i pare de m a s in i d e c u l­
turá si m asin i d e re c o ltá. Descrierea lo r am án u n titá, fu n c tio n a r e a Sor,.
Intretinerea a c e s to r a .
Sedintá IX . L u c ra re practicá la a c e l a s capitol, la ferm a A c a d r dói..
Dem onstratie la c á m p cu diferite m a s in i d e c u ltu rá si de re c o ltá . In c-
tiuni de fu n c tio n a re s i buná exploatare.
*

C onstrucfiuni r u r a l e .

Sedintá X . L u c ra re de seminar la c a p ito lu l „Technológia m a i s "is-

lelor de c o n stru c tie " . P roblem e de r e z is te n ta s i dim ensionare a d if e r d oo:o r
elemente de c o n s tr u c tii (grinzi ^2 lem n , g r i n z i de fier, p ro fila t, stálp -i áe-
fontá, grinzi si p lá c i d e beton armat).
Sedintá X I. L u c ra re de seminar. A p lic a tiu n i la constructii d e : g r a j d u r i
de cai, de bői, d e v á c i cu lapte, oi, p o rci. — C otete de pásári.
Sedintá X I I . L ucrare de seminar. A p lic a tiu n i la c o n s tr u c tii d e :,
magazii p en tru c e r e a le , silozuri pentru se le c tio n a re a cerealelor, h a m b a r e
pentru porum b, s u r e p en tru fán. — L o c u in te p e n tru argati.
Sedintá X III. L ucrare de Sem inar. — Proect de lo c u in ta p e n tr u
tárani. — M á s u ra to a re a , devizul si a n a liz a p re tu rilo r acestui p ro e c t.
Sedintá X IV . Lucrare de Sem inar. A p lic a tiu n i referito are la a r a n -
jarea unui c o m p le x d e ferm á moderná d e d if e r ite m árim i; c o n s id e ra tiu n i.
generale a su p ra in s ta l á r ii unei ferme.
 s o . Catedra de E conom ie nationalá §i Politicá agrará.
D r. M ih a il $erban, p r o fe s o r titular.
T itluri :
Licentiat al A c a d e m ie i de Inalte S tudii C o m erciale dinV iena.
Diploma de a g ro n o m si profesor in s tiin te le agronom ice din H alle a ./S .
Doctoratul In S tiin te» le
"Politice.
Laureat al A c a d e m ie i
R ománé.
Lucrári:
1. „Rumániens A g ra rv e r-
háltnisse", B erlin 1 9 1 4 , e d i­
tia Paul Parey.
2. „Nouile I n g r á s á m in te
azotoase", B u cu resti 19 14 ,
.editia „Flacára".
3 . „Problemele n o a s t r e sc-
•cial-agrare", B u c u re sti 19 14 ,
ed itia M inisterului A g r ic u l­
tu r ii si Domeniilor.
4. „Páreri lib ere in ches-
tiu n easo cial-ag rará", V á le n ii
d e Munte 19x6, e d itia „Nea-
.m ul Románesc".
5. „La S itu atio n écono-
m ique de la T ra n s ilv a n ie ,
d u Banat et des p a r t i e s rou-
m aines de la H o n g rie " , P a ­
r i s 1919, R aport c á tr e C on­
ferinta Pácii.
6. „Criza valutarS s i asa- D r M ihail S erban
narea ei , Cluj 19 2 3, editia prof Economie national& 8Í p0litica »grar».
Alexandru Anca.
7. „T endintele d e evolutie ale clasei £ á r á n e s ti“, Brasov 1926, e d itia
A . Muresanu & Co.
 - 282 —

Programul a n a l i t i c .
i . C ursul teoretic: 4 ő re s á p tá m á n a l.
*

A) ECONOMIA N A T IO N A L Á .
I. No(iuni fu n d a m e n ta le :
Obiectul s t ii n te i d esp re Economia p o litic a , locul ce-1 ocupá in
m úl stiintelor, d o m e n iile de atingere si i m p á r t ir e a m ateriei (diferitele M ;-
G eneralitáti in le g á tu rá cu scopul, m e to d e le si in sem nátatea ac-.'...<S;ei
stiinte precum si d e s p r e rezultatele o b tin u te ;
D efinitiuni; e x p lic a re a principiilor fu n d a m e n ta le ; sinteza te :
logiei.
(L iteratu ra s p e c ia lá .)

II. D espre productia b u n u r i lo r .

1 . Factorü de p ro d u ctiu n e :
a) N atura : C lim a si agentii n a tu r a li; S ó iu l si su b sn lu l; M ate r;;;ra
prime. (Procesul s p o n t á n de productie.)
b) M unca: s i m p l á si specializatá ( in te le c tu a lá ) ; Factorii fizici, in te-,
lectuali si m o rali c a r i determ iná c a p a c ita te a d e m uncá; O rg a n iz are a m u n *
c i i : diviziunea ei s i cooperatiunea.
c) C apitaiul: fu n c ia r, fix si circulant. (C a p ita iu l im aterial).
R elatiuni si p ro p o r tiu n i; Capitaiul p r i v á t s i renta lui in o r g a n i z a t i a
actualá a econom iei sociale.

2 . Organizarea p r o d u c tiu n ii:

Productia te c h n ic á si acea ec o n o m ic á ; E x p lo atarea in te n s iv á , ex -
tensivá, ra tio n a iá ; In tre p rin d erea micá si m a r é , in regie si in a re n d a ,,
privatá si colectivá. A so ciatiile productive s i cooperatia.

3 . Reglementarca p r o d u c tiu n ii:

Concurenta li b e r á si acea lim ita tá ; c o n se cin te le lor te c h n ic e , eco ­
nomice si sociale.
Crizele de p r o d u c tie ; T rusturi; I n t r e p r i n d e r i publice.
*

III. Despre circula{ia b u n u r ilo r .

1 . Mijloacele c ircu la tiu n ii :

a) Mijloace de sc h im b : bánul, m o n e ta , v a lu ta . V ariarea v a l o r i i b a -
nului, cauzele si c o n se cin te le ei. Statisticá s i isto ric . (Rolul s ta tu lu i.)
b) Pretul s i re g u la re a lui in diferite im p re ju rá ri. E voluarea p r e t u lu i
la imobile, p ro d u c te ag rico le si alté m á rfu ri.
c) C reditül: in s e m n áta te a lui; fe lu rile s i form ele de credit*
 — 233 —

2. ln s titu tiu n i pentru circulatia b u n u rilo r:

a) Schimbul s i s iste m e le lu i; Economia p rim itiv á , monetará si a c e e a

•a sistem ului de c r e d i t ; C om ertul.
b) Comunicatia : organiza^ia ei pe uscat s i p e apá. P osta, te le g ra fu l
s i telefonul. P u b lic is tic a , reclam a §i alté in s titu ^ iu n i moderne.
c) Báncile: r o s tu l si desvoltarea lor. R a m u r i le de activitate b a n c a rá .
P o lija si scontul; C e c u l si Casa de Clearing ; B ile tu l de bancá si b á n c ile
d e em isiune; M oneda h á rtie .
d) Bursa de v a lo r i si de producte. F e lü l a fa c e rilo r de bursá si c a ­
racteru l lor. In s e m n á ta te a speculei In E conom ia n atio n alá. T árguri, e x p o ­
z é i , antrepozite (v a ra n tu l).
e) Schimbttl in te rn a tio n a l: Balanta c o m e rc ia lá , aceea de p la ta si
b a la n ta de consum . C o m p e n sa re a soldurilor ( te n d in ta spre forma tro c u lu i)
T ratate c o m e rc ia le .

3 . Reglementarea circulatiunii :

Cunoasterea s i in flu e n ta re a pietii econom ice. Mijloace si másuri p e n tr u

prom ovarea si r e s tr á n g e r e a circulatiei interne s i internationale. C riz e le
com erciale; C a rte le ; Interv en tio n ism u l de S ta t.

IV. Despre reparti(ie :

1 . Generalitáti.
Notiunea v e n itu lu i; Felül actual de r e p a r ti z a r e ; Diferite alté sis-
.te m e ;
Páturile so ciale s i clasele producátoare.

2. Renta solului.

Venitul fu n cia r r u r a l si urban; (P r o p rie ta te a si evolutia d re p tu lu i

<éi; Mostenirea). T e n d in te le de reformá.

3. Renta capitalului.

Ratiunea e c o n o m ic á si echitatea d o b án zii in epoca de fa ji. E ta lo ­

n u l generál al tá rii s i eta lo n u l comercial.

4. Salariul muncii.

Diferite siste m e d e salarizare; F actori c á r i p ó t determina m á r im e a

salariului (Teorii). M ijlo ace pentru re g le m e n ta re a distribujiei v e n itu lu i
national.
5 . Profitul in trtprinderii.
Natura acestui fe l de venit; L e g itim ita te a lui.
 - 284 —

6. Repartitia p ie rd e rilo r si ale sarcinilor in Economia nationala.

G arantiile c o n tr a riscu rilo r. A s ig u rá rile m a te ria le si sociale. D ■re-
asistenta publicá.
*

V . D espre consumatia b u n u rilo r:

Consum atia p ro d u c tiv á si neproductivá. R is ip a . Bugetul g o sp o d A n e E
p riv áté; analiza c o m p a r a tiv á a elem entelor s a l e principaíe. E co n o m
prevedere fi de p á s t r a r e . Procesul n a tio n a l d e form are al c a p ita lu lin
Factorii c a ri p ó t in rá u ri reducerea c o risu m u lu i sau rid ic a re a s t.v j-
dardului vietii.
’ *

V I. Istoria Economiei p o litic e .

Istoria d o c tr in e lo r em iom ice, cu d e o s e b ire dela sfársitu l e v u lu i
m ediu si páná in p r e z e n t.

VII. Statistica e c o n o m ic á .
Obiectul, s c o p u l s i ram urile statistic ei s o c ia le si economice.
Gátévá d a te m a i im portante ale s t a tis tic e i com parate.
*
* *

B.) POLITICA A G R A R A
§i Politica economicá ín gen erá l.

j. Generalitáti.
Obiectul E c o n o m ie i politice in g e n e rá l s i a l Politicei a g ra re In s p e -
cial. R aportul a c e s te ia cu Economia ru ra lá .
Individul, s o c ie ta te a si statul. R ostul interv en tio n ism u lu i d e s t a t ;
problemele, m ijlo a c e le si limitele acestui in te rv e n tio n ism .
*

II. Politica exploatárii s o l u l u i :

a) Politica agrará :
i. E xploatarea agricolá in raportul ei cu Economia nationala.
Evolutia te c h n ic á a agriculturii; D e s p r e mijloacele, o r g a n iz a tia si
conducerea e x p lo a tá rii agricole.

2. Raporturile agr ar-sociale.

Evolutia is to r ic á a raporturilor a g ra r e i n gen erál si cu d e o s e b ir e in
tárile locuite de r o m a n i ; Reforma a g rará.
Situatia a c tu a lá si problemele ei ( T e n d in te de evolutie).
Despre p r o p r ie ta te a ru ralá; Munca in a g r ic u ltu r á ; C reditül a g r i c o l y
Problemele p ro g r e s u lu i technic al a g ric u ltu rii ; A sociatia si c o o p e r a tia in
 - 285 —

a g ricu ltu rá; In v á tá m á n tu l agricol; (Alté m ijlo a c e p e n tru prom ovarea a g r i ­

culturii); Statul si a g r ic u ltu r a ; Organizatii a u to n o m e de luptá si de a p á -
r a r e ale intereselor a g ric o le .
b) Politlca s ilv ic á :
Problemele p o litic e i noastre silvice.

c) Politlca m in ie rS :
Probleme s p e c ia le ale politicei m iniere.
*
III. Politica industrialá :
Evolutia is t o r i c á ; O rganizatia in d u stria l-so c ia lá si problem ele e i;
Chestiunea m u n c ito re a scá .
¥

IV . Politica c o m e rc ia lá :
Com ertul; t r a n s p o r t u l; creditül; a s ig u rá rile .
«

V. Politica s o c ia lá :
Individul si s o c ie ta te a ca factori de m u n c á si de consum.
Problém a p u p u la tiu n ii (Diferitele te o r ii). Comparatiuni s t a ti s ti c e ,
Politica p o p u latiu n ii.
Problem ele ig ie n ii, ale culturii si ale m o r á lé i sociale. Definirea p ro b le -
m ei social-econom ice.
A sistenta s o c ia lá .
4 ¥

VI. Politica fin a n c ia r á :

Teória v e n itu r ilo r si cheltuelilor p u b lice. D iferitele feluri de im p o z ite
si aplicarea lor p r a c tic á . Venituri din p r o p r ie tá ti si Intreprinderi p u b lic e ,
din monopoluri, d in ta x e si din alté iz v o a re . — Datoria publicá. B u g e tu L
Finante comunale.
 i i . C atedra de Botanicá generalá.
D r. Io a n Grintescu, p ro fe so r titular.
T itlu r i:
D o c to rin S tiin te le n atu ra le d e la U n iv e rs ita te a din G eneva(E lvetia) . >02.
L u c r á r i:
1 . R echerch es exp érim en tales sur la m o rp h o lo g ie et la p h y s i o lo s i e
du Scenedesmus a cu tu s Meyen. Tezá de d o c to r a t in Stiintele n a tu r a le . G i ­
névé 1902.
2. C o n trib u tio n á l’étu d ed es ro to co ccacées. Chlorella vu lg á ris B a y e -
rin c k . R ev u e générale de B o ta n iq u e ,
P a r is 19 0 3, t. 15 .
3 . M onographie du g e n re A s-
tr a n tia , Génévé 1910.
4 . (cu A. Grintescu) C o n tr i b u ­
tio n á l’étu d es de q u e lq u e s fe u il-
le s d e L égum ineuses. B u ll. s c ie n -
tifiq u e s d e l’Acad. ro u m a in e . B u ­
c u r e s ti 1 9 1 3 .
5 . O robanchele p a ra s ite p e tu -
tu n u r il e d in Románia. B ul. c u lt. t u ­
tu n u lu i, B ucuresti 1914.
6 . H erb o risatio n s en D o b ro g e a .
C o m u n ic a re fácutá la a d u n a re a a n u -
a lá a S o c . helvetice de S t. n a t u r a l e
la G e n e v a in Sept. 19 15 . A c te s de
la S o c . helv. des Se. n a tu r e ll e s
19 1 5 . v o l. II. p, 207.
7 . (cu A. Grintescu) L e s m o u -
v e m e n ts spontanés et les m o u v e -
m e n ts pro v o q u és des fe u ille s d e s
L é g u m in e u s e s . Annales s c ie n tif. d e
D r. I o a n G r i n j e s c u l’U n iv . d e Iassy, t. IX , fasc. 1 e t
P rofesor de B o t a n i c á g en e ralá . 2, 1 9 1 5 -
8 . F o rm a iin a ca m ijloc d e de-
sinfectare a se m in te lo r de tutun. Bul. R eg. M o n o p . Stat., trim . I. s i II.,
Bucuresti 1916.
9. Ciuperca A lte rn a ria si maladia tu t u n u r i lo r din anul 1 9 1 5 . B u l.
Reg. Monop. S ta t., tr im . 1. si II., B ucuresti 1 9 1 6 .
 - 287 -

10. C hestiunea m a la d iilo r bacteriene la tu tu n u r i in timpul celo r d in

u rm á 25 ani (studiu bibliografic) Bul. R eg. M o n o p . Stat., trim I. si I I .,
B ucuresti 1916.
11. Sur deux Orobanches parasites des p la n t e s cuitivées et su r le u r
origine en R oum anie. B u l. Soc. de stiinje d in C lu j, t. I. 1921.
12 . Sur l’O id iu m du Chéne et ses p é rith é c e s . Bul. Soc. de stiin te d in
C luj, t. I. 1923.
13. C o n sid é ra tio n s géo-botaniques su r le m o n t Ceahláu (C a rp a th e s
O rientales) Bul. S o c. d e S tiin te din Cluj. 1924.
14. (cu G. A n to n e sc u ) Contribution á l’é tu d e du Meléze des C a rp a th e s .
Bul. Soc. de S tiin te d in Cluj. 1924.
*

T h e o d o r Ghinculov, sé f d e lu c rá ri.
lnginer agrono m , a b so lv en t al Academiei d e A griculturá din C lu j.
¥
* *

Programul a n a lit ic
1 ) C ursul teoretic: 3 őre sá p tá m á n a l.
«
1. Obiectul B o ta n icei. Caracterele c o m u n e ale plantelor si a le a n i ­
malelor. C onceptia a c tu a lá despre viata, ca in s u s ir e a materiei o rg a n iz a te -
2. Celula v e g e ta lá . Membrana, P ro to p la s m a , Nucleul. F e n o m e n u l
plasmolizei.
Membrana c e lu la rá . Substantele ce In s o te s c celuloza In m e m b ra n a
eelulará. P ro p rie tá tile fizice ale membranei c e lu la re . Mecanismul in g r o s á r ii
membranei celu lare . M odificárile m em branei c e lu la r e ; cerificarea, m in e ra -
lizarea, lignificarea, c u tin isarea, suberificarea, gelificarea.
C aracterele p ro to p la sm e i. Structurá s i co m pozitia chimicá a p r o to -
plasmei, R eactivii m a te riilo r protoplasm atice. P ro p rietátile fiziologice a le
protoplasm ei.
Nucleul c e l u l a r ; nucleoli, suc nuclear, m e m b ra n á nucleará. I m p o r -
tanta nucleului in e v o lu tia celulei vegetale. D iv iz iu n e a Kariocinetica ; p ro -
fazá, metafazá, a n a fa z á . Diviziunea directá a nucleului. Despre le u c ite ,
amiloleucite, c h ro m o le u c ite , chloroleucite, h id ro le u c ite . A leurona si a l t é
inclusiuni celulare. S u c u l celular.
3. Despre T e su tu r i. Clasificatia te s u tu rilo r. 1 . Tesuturi p ro te c to a re ;
2 , P arenchim uri; 3 . T e su tu ri mecanice; C o lle n c h im u l, S clere n c h im u l, 4
Tesuturi c o n d u cáto a ré , tesuturi vasculare le m n o a s e ; tesuturi v ascu lare lib e-
rie n e ; 5. T esu tu ri la tic if e r e ; 6. Tesuturi s e c r e to a re . 7. Canale si b u z u n a r e
secretoare.
1 . Tesuturi p rotectoare ; tesuturi e p id e r m ic e ; jesuturi su b ero ase.
2. P a re n c h im u ri; Parenchim c h lo ro filia n , incolor, meristem.
3. Tesuturi m ecanice; Collenchimul s i Sclerenchim ul. Rolul t e s u t u ­
rilor mecanice.
4. Tesuturi conducátoaré; jesuturi v a sc u la re lem noase: t r a c h e e .
 - 288 —

tracheide. p a rc n c h im le m n o s j tesuturi v a sc u lé lre libcricncj tu b u ri c :'.. . i t e,

celule anexe, p a r e n c h im libérián. Rolul (.e s u tu rilo r conducátoare.
5. Tesuturi laticifere. T ipuri de la tic ife re .
6. Tesuturi secreto a re; epidermice, p ro f u n d e .
7. Canale s i busu n a re secretoare; o r i g i n á lor.
*

Studiul organelor p la n te i.

4. R ádácina. O r ig in á rádácinii p r i m a r e . P ilorizá, regiune p l h f e r á

C resterea rá d á c in ii. E x p e rie n ta lui Sachs, C irc u m n u ta tiu n e . D espre ra c iic e le
s i originá lor.
Ce d ire c tiu n e ia u radácinile in s p a tiu ? G eotropism . E x p e r ie n ta lu i
K night.
Cum in flu e n te a z á diferitii factori a s u p r a d esv o ltárii rá d á c in ilo r ? L u-
m ina, tem p eratu ra , u m id ita te a , p e rm e a b ilita te a solului.
Rádácini a d v e n tiv e .
Structura u n ei radacini de Iris. D is p o z itia fasc. liberiene si a c e lo r
lemnoase in rá d á c in á . S tru ctu ra lem nului si lib e ru lu i prim ar.
Ingrosarea rádácinilor. Mecanismul I n g r o s á r ii rádácinilor. C u m fu n c-
tioneazá zóna g e n e r a to a r e (Cambium) ? O r ig i n á scoartei secundare.
Trecerea fa sc ic o le lo r din rádáciná in tulp in á .
O riginá d if e r ite lo r tesuturi din r á d á c i n á ; la M o n o co tiled o n ate; la
Dicotiledonate.
5. Functiunile rádácinii. Rádácina c a o r g a n de fixare in p á m á n t .
Cum absoarbe r á d á c i n a ap a si sárurile m in e r a le din pámánt. ín ce c o n s tá
fenomenul a b s o rb tiu n ii ? Principiul osm ozei; c o r p i cristaloizi, c o rp i c o lo iz i.
Membrane se m ip e rm e a b ile . Cum functioneazá p e r i i absorbanti la r á d á c i n á ?
Presiune osm oticá. R á d á c in a ca organ de d ig e s tiu n e . R ádácina c a o r g a n
de respira^iune. E x p e rie n te . Rádácina ca o r g a n d e depozitare a r e z e r v e lo r
nutritive.
6. T ulpin a. O r ig in á tulpinii. C resterea tu lp in ii. Ram uri si o r ig in á lo r.
Tulpini m o n o p o d ia le , tulpini sim p o d ia le , tu lp in i dicotomice.
Despre m u g u r i ; m u g u ri term inali, m u g u r i axilari, m uguri d e In lo -
cuire, m uguri la te n ti, m u g u ri adventivi.
Tulpina din p u n c t de vedere m orfologic. R hizom i, tuberculi. b u lb i,
bulbile.
Structura u n e i tu lp in i de Ranunculus repens. D ispozitia fa s c ic o le lo r
libero-lemnoase in tu lp in á . Structura le m n u lu i s i a liberului p rim a r. S t r u c ­
tu ra unei tulpini d e A sp a ra g u s officinalis s i Z e a mays.
Ingrosarea tu l p in i i la Dicotiledonate. C u m functioneazá z ó n a g e n e ­
ratoare (Cambium) ? S tru c tu ra unei tulp in i d e Aristolochia sipho. C u m se
Ingroasá tulpina la K e rria japonica ? O r ig i n á tesuturilor s e c u n d a re la
Dracaena.
Mersul fa s c ic o le lo r libero-lemnoase in in te r io r u l tulpinii la D ic o tile ­
donate §i M onoco tiled o n ate. Racordarea fa s c ic o le lo r din tulpiná c u c e le
din rádáciná. O rig in á d iferitelo r tesuturi d in tu lp in á .
7. Fiziológia tu lp in ii. D irectiunea tu l p in i lo r in spatiu. C um in f lu
 - 289 -

e n tea zá lumina a s u p r a c resterii plantelor? D e c e plantele alpine s u n t e le

m ic i? Cari sunt c a u z e le ridicárii sevei in tu l p in a plantelor?
Specializarea tulpinilor. Tulpini a e rie n e ; tu lp in i subterane; tu lp in i
aquatice; tulpini t á r á t o a r e ; tulpini a g á ja to a re ; a) prin carlige, b) p r in
■cárcei, c) prin v e n tu z e , d) prin rádácini a d v e n tiv e . T ulpini volubile. L ia n e .
T ulpini cárnoase. T u l p i n i tuberizate.
R am uri tr a n s fo r m a te in spini. R am uri tra n sfo rm a te in frunze.
8. Despre f r u n z á . P á rtile unei frunze c o m p le c te . Sim etria fru n zei.
N ervuri si n erv atiu n i. O chrea. Ligula. F ru n z e sim ple, frunze c o m p u se .
Frunze alterne, fru n z e o p u sé, frunze v e rtic ila te. Filotaxie.
Structurá fr u n z e i. Structurá lim bului la L iliu m candidum, N a rcis-
sus poeticus, B u xu s sempervirens, Arundo d o n a x , Festuca pseudovina.
Despre stom ate s i origina lor. S tom ate a q u ife re , peri si o rig in a lo r .
Structurá p e tio lu lu i la Plantago tanceolota si la Populus trem u la .
C áderea frunzelor. O r ig in a frunzelor. P re fo lia tiu n e .
9. Fiziológia f r u n z e i. Orientarea fru n z e lo r in spatiu. Cum in flu e n ­
teaz á lumina si p u te r e a gravitatiunii asu p ra o rie n tá r ii frunzelor? H e te ro -
filie ; dimorfism s i p o lim o rfism foliar.
S pecializarea fru n z e lo r. La Sedum, la A g a v e , la Bulbi, la P is tim ,
la Bryonia. P h illo z ii d e la Acacia. S p e c ia liz a re a frunzelor spre a fo r m a
stam ine si carpele.
Plante cu fr u n z e sensibile. Cazul d ela fa s o le si dela trifoi. C azul d e la
M im osa pudica. M e c a n ism u l miscárilor p e rio d ic e . Miscári provocate.

Func(iuni v eg eta le.

10. Respirafia. In ce constá fenom enul re s p ira tiu n ii? Produsii r e s ­

piratiunii la p la n te . S e produce vre-o s c h im b a re in greutatea p la n te i in
tim pul resp iratiu n ii ? C u m putem dovedi in m ó d experim ental cá p la n te le
absorb oxigén si d a u a fa r á CO, ? Dozarea C O , d a t afará de cátre p la n te .
Intensitatea r e s p ir a tiu n ii si varialiunea sa in r a p o r t cu diferitii fac to ri d in
mediul am biant. C u m se explicá fenomenul c a rto filo r dulci? Cum r e s p i r á
p lanta in diferitele s a l e faze de desvoltare? C e se intelege prin ra p o r t re s -
p irato r? R e sp iratia intram o lecu lará. P lan te a e r o b e , plante anaerobe. C á l-
d u rá veg etalá; fo s fo re sc e n tá .
11. T ranspirafia. In ce constá fe n o m e n u l transpiratiei ? D e s p re
chlorofilá. P ro p r ie tá tile chlorofilei. Cum p u te m dovedi cá plantele tr a n s -
p irá ? Ce se in te le g e p rin intensitatea tr a n s p ir a tiu n ii ? Cari sunt f a c to rii
-din mediul am b ia n t c a r i influenteazá tr a n s p ir a tiu n e a ? Pe unde ies v a p o r ii
de apá din p la n tá ? E x p e rie n tele lui G arre a u si a le lui Stahl. Ce se in te -
lege prin tr a n s u d a tiu n e ? Rolul tra n s p ira tiu n ii in nutritiunea p la n te lo r .
Cum fac plantele c a s á impiedece o prea m a r é risip á de apá ? A d a p tá r i ;
plante de a p á ; p la n te d e step á ; plante d in d e s e r t u r i : plante h alo p h ile .
12. A sim ilatia chlorofilianá. In ce c o n d itiu n i are loc asim ilatia c h lo -
rofilianá? Cum p u te m dovedi cá plantele a b s o r b CO, si dau a fa ra O , ?
Putem női sep ara c e le d o u á functiuni: a s i m i la t ia chlorofilianá de re s p ira *
tie
• ? Intensitatea a s im ila tiu • n ii chiorofiliene. C u m influenteazá* te m p e r a tu r a
19
 — 290 —

asu pra a sim ila tiu n ii ch lo ro filien e ? C urba c a n titá tilo r de oxigén d e g a
diferite te m p e ra tu ri. C e se intelege p rin r a p o r t asim ilator? C u m : m i-
leazá plantele f á r a c h lo r o filá ? P lantele p a r a s i t a r e ; Ciupercile, B a c t ":ie.
Despre s im b io z á . L icheni, M ycorrhize. S im bioze intre a n im
plante. P lante m y rm e c o p h ile . Cum tráesc p l a n t e l e saprophite : C y a n o p h i-
ceele, Ciupercile ? P la n t e epiphite. P lan te in s e c tiv o re .
13. Asim ila^ia a zo tu lu i. De unde ia u p la n te le azotul? T e o r iil : lu i
de Saussure si B o u s s in g a u lt. E xperientele lu i M am eli si Pollacci.
C ercetárile lu i B erth e lo t si W in o g r a d s k i. — Bacteriile fix á to a rie-
azot. Cazul n o d o z itá tilo r depe radácinile L e g u m in o a se lo r. E x p e rie n te ! iui
H ellriegel si W i l f a r t h .
14. Nutri^iunea plantelor. Ce n u m im a lim e n t la plante ? C o m p c ; ;i tia -
alimentului la p la n t e . C um putem d e te r m in a com pozitia a lim e n tu ’.-ii la
plante? Cári su n t e le m e n te le esentiale in n u tr itia p la n te lo r ? L e g e am in : iu i.
Ce conditiu n i tr e b u e sá indeplineascá o solutie nutritivá p e n u a a
putea hráni p la n te f á r á chlorofilá? Sub ce f o r rn á diferitele e le m e n te s ü n t
ele asim ilate? C e se in te le g e prin in g r á s á m in te ? Ingrásám inte compte.-.-te,.
ingrásám inte o rg a n ic e .
Im p o rtan ta a p e i in nutritia p lan telo r. Irig a tiu n i. D ry -farm in g . C átá.
apá trebue sá c ir c u le i n t r ’o plantá ca sá se p o a tá forma o p a rte d e m a -
terie uscatá?

Materii de rezerv á .

15. Rezerve n u tritive. Principalele r e z e r v e n u tritiv e ; m o n o z a h a rid e ,

dizaharide, tr iz a h a r id e , polizaharide.
Glucoza s i le v u lo z a din bulbi, tu lp in i s i fructe, Z aharoza d in s fe c lá
si trestia de z a h á r . M altoza. Trehaloza d in ciuperci. P o liz a h a rid e : am i-
donul; forma, s t r u c tu r a si prop. chimice a le am idonului. R eactiv ii a m id o -
nului. Inulina ;• p r o p r ie tá tile inulinei. C e lu lo z a ; p roprietátile c e lu lo z e i. A lté
m aterii ternare d e re z e rv á . Mannita. M a te rii p ro te ic e ; pectoza si a cid u l.
pectic. Materii g r a s e ca substante de re z e rv á . M aterii proteice ca s u b s t a n t e
de rezervá: a le u r o n a , album inele vegetale, c a s e in a vegetalá, g lu te n u l.
Unde d e p o z ite a z á plantele m ateriile l o r de rezervá? G e n e z a m a te ­
riilor ternare; p rin c ip a le le hipoteze cu p r i v ir e la sinteza s u b s ta n te lo r t e r ­
nare. O riginá m a te r iilo r albuminoide.
16. Cum Intrebuin^eazá plantele m a te r iile lor de rezervá ? C e s u n t
enzim ele? P r o p r ie tá tile enz:melor. E n zim e h id ro liza n te , enzim e o x id a n te ,.
enzime coagulante. P r i n ce transform ári tr e c e am idonul pentru a fi tr a n s -
format in za h á r ? C u m se prezintá un g rá u n c io r d e amidőn la o rzul in c o ltit ?
Cum sá tra n sfo rm á celuloza, corpurile g r a s e s i m ateriile alb u m in o id e, s p r e
a devenl a sim ila b ile de cátre plante? E n z im e le proteolitice, p e p s in a , trip -
sina. Despre e n z im e le c á ri descompun g lu c o z i z ii: em'ulsina, m iro sin a. D e s p re
enzimele o x id a n te : cata la za , peroxidaza s i lacc aza din C iu p erci, R h u s
vernicifera etc.
 — 29 ! —

D esp re excrefiuni la p la n te .

17. Materii d e e x c re tiu n e . Cari sunt p rin c ip a le le materii de e x c r e -

ti u n e ? Ce sunt esentele volatile si cum iau n a s te r e buzunarele secretoare ?
C um ia nastere un c a n a l se c re to r? P ro p rie tá tile si compozitia chim icá a
esentelor volatile. E s e n ta de lámáé, esenta de m e n th á . Ce sunt rezinele s i
oleo-rezinele ? Ce s u n t b alsam u rile? G r.m i-rezinele.
Despre latexuri. C om pozitia latexurilor s i ro lu l lor In viata p la n te ­
lo r. Ce este cauciucul ? P roprietátile cauciucului. G uttapercha.
*

Organele de reproducere.

18. Floarea. P á r t i l e constitutive ale flo rii. F lo ri complecte si flo ri

necomplecte. F lori h e rm a fro d ite , flori u nisexuate, m onoice, dioice, p o lig am e.
J >iagramá floralá. S im e tr ie íloralá. T recerea d e la frunze la sepale, d e la
sep ale la petale, d e la p e ta le la stamine si d e la s ta m in e la carpele. M eta-
io rfo ze; cazul flo rilo r z is e involte.
Inflorescenta. In flo rescen ta nedefinitá si inflorescenta definitá
Organizatia flo r ii. Caliciul si sepalele : C o ro la si petalele, fo rm e le
corolelor. S tructurá s e p a le lo r si a petalelor
19. S tam in ele. D isp o z itia staminelor fa tá d e ovar. Adelfie. S ta m in e
didinam e, stam ine te tra d in a m e . Structurá fila m e n tu lu i staminal. S tru c tu rá
anterei. Structurá u n u i g ráu n te de polen. D e sc h id e re a anterelor.
Origina g rá u n c io r ilo r de polen. F e n o m e n u l reducerii chrom atice.
20. C arpelele. P á r t il e constitutive ale u n e i carpele. Carpele lib ere si
carpele concrescute. H ete ro stilie . Placentatiune.
S tructurá c a rp e le lo r . Structurá stilului. P a p il e stigmatice si rolul lo r.
Despre ovule. P á r t i l e constitutive ale u n u i ovul. Principalele fo rm e
<le ovule. S tru c tu rá s i o rig in a ovulului. O rig in a sa c u lu i embrionar. O rig in a
oosferei si a n u c le u lu i secundar. Fenomenul re d u c e rii chromatice.
21. Fiziológia reproduc(iunii. G e rm in a tia gráunciorului de p o le n .
Fecundarea oosferei s i a nucleului secu n d ar. D ovada dublei fecu n d ári.
Porogam ie, c h a la z o g a in ie .
22. P olenizarea. Polenizarea directá si p o le n iz a re a indirecta. D ich o -
gam ie. Flori p ro ta n d re , flori protogine. A u to p o le n iz a re . Cleistogamie. F a c -
to rii polenizárii in d ire c te ; flori anerrophile, flo ri entomophile, flori o rn i-
tophile. Ce in su siri p re z in tá flori le ca sá a t r a g á insectele? K x p erien tele
lui Plateau si álé lu i B o n n ier. Plantele au e le v re -u n folos din vizita in se c -
te lo r ? Polenizarea la u n e le plante aquatice.
Polenizarea a rtific ia lá . Hibrizi si b a s ta r z i. Caracterele h ib rizilo r s i
ale bastarzilor. M e n d e l si transmiterea c a ra c te re lo r la bastarzi.
23. Fructul. P á r t ií e constitutive ale u n u i fruct. Fructe c á rn o a s e ,
fructe jum átate c á rn o a s e si fructe uscate.
Baca, h e sp e rid a , melonida, gutuia, p a ra , m á r u l ; drupa sim plá, d r u p a
m ultiplá.
Fructe u s c a t e ; ak en a, monosam ara, d is a m a ra , folicula, p á s ta ia ,
siliqua, silicula, c a p s u la . Mecanismul d e sch id erii fructelor uscate.
19 *
 — 292 —

Fructe c o m p u s e . Deosebirea din tre u n fru c t compus si u n .

m ultiplu. T ipuri d e f r u c te com puse; so ro z a , s ic o n a , stiuletele de p o ru m b ,.
fructul de an an as, f r u c tu l Coniferelor.
24. Sám ánta. P á r t i l e constitutive ale u n e i s e m in te ; tegum ent s e m in a l,.
em brión, album én. S e m in te album inate si s e m in t e fárá album én. S í. u n -
^ele de Nym phaea s i se m in te le de Piper.
Natura a lb u m e n u lu i. Despre orig in a e m b rio n u lu i si despre o r > ;a
albumenului.
*

Qerminatia.

25. G erm inatia. C onditiunile g e rm in a tie i. Conditiuni in te rn e , c o n d i-

tiuni externe; c h e s tiu n e a sem intelor p la n te lo r p a ra z ita re .
Fiziológia g e rm in a tie i. Rolul s u b s ta n te lo r de rezervá In g e r m íi atia .
semintelor.
Cum se c o m p o r tá greutatea sem intei i n tim p u l germ inatiei ? C u m
se nutreste e m b rio n u l ? F a z a term inalá a g e rm in a tie i. D urata f a e c í t á t i i
germinative. C o n tro lu l sem intelor.
*

Diseminarea.

26. D isem in area fructelor ?i a se m in te lo r . P lante cari isi a r u n c á s e ­

mintele. M ecanism ul a ru n c á rii sem intelor la B alsam inaceae, O x a lid a c e a e
si la C ucurbitaceae.
Plante a le c á r o r fructe sunt d is e m in a te de anim ale (Z o o c h o re )
Exemple.
Plante ale c á r o r fructe si sem inte s u n t disem inate de v á n t ( A n e -
mochore). E x em p le .
Plante ale c á r o r fructe si sem inte s u n t tran sp o rtate de a p á (H i»
drochore). E x em p le.
Despre n u m á r u l to tál al sem intelor c e p o a te produce o p la n t á . S e ­
mintele produse d e o p la n tá ajung ele to a te s á germ ineze?

Inmul^irea vegetativá a p la n te lo r.

27. Butá§irea, marcotajul, altoirea.In f lu e n ta p o rt-alto iu lu iasu p ra a lt o iu -

lui si vice-versa.

Notiuni de b io lo g ie g en eralá.

28. Despre sp é c ié , subspecie ?i v a rieta te sau rasá. P rin c ip a le le teo rii

cu privire la o r ig in a variatiunilor. O rig in a sp e c iilo r.
 — 293 —

P r o g r a m u l lucrarilor p r a c t i c e . 1)
3 őre sáptám ánal.
*
Notiuni e le m e n ta r e de microscopie si m ic ro g ra fie .
Celula v eg eta lá . M em braná, protoplasm á, nucleu. Fenomenul p la s -
m olizei. Reactiuni a s u p r a membranei si a s u p r a continutului celular. M is-
cárile protoplasm atice la Vallisneria spirális si la Tradescantia. Z oospori*
cíela Chlorococcum. C h lo ro leu cite, chrom atofori, chrom oleucite, am iloleucite.
Ingrosárile m e m b ra n e i celulare la Pinus silvestris (celule epiderm ice)-
Sclereidele din fru c tu l d e p ará.
Máduva de S a m b u c u s nigra (un tip d e parenchim ). S clerenchim ul
a Asparagus o fficin a lis si collenchimul la M entha piperita.
Morfologia r á d á c in ii. Perii absorbanti la Sinapis alba. P iloriza la
.emna minor. R a d ic e le le dela Phaseolus m u ltiflo ru s. Rádácini a d v e n tiv e
Ja Triticum vulgare si la Tradescantia.
Structura u n e i rá d á c in i de Ír is germ anica. Structura rádácinii l a
Asclepias vincetoxicum . R ádácina la Archangelica officinalis si T a raxacutn
officinalis. S ru ctu ra u n e i rádácini de O rch id aceae epiphite.
Morfologia tu lp in ii. Monopodium, S im p o d iu m , Dichasium, cu e x e m p le .
R am urile de Fagus silvatica. Cladode.
Structura tu lp in ii la Ranunculus repens, la Asparagus officinalis ,
/’ iea mays, Triticum vulgare.
Structura tu lp in ii la Aristolochia sipho s i la Kerria japonica.
Alté tipuri d e s tr u c tu r á : Umbelliferae, L a b ia ta e , Solanaceae.
Structura r h iz o m ilo r la Convallaria m a ja lis si la Acorus ca la m u s
Fascicolele b ic o la te ra le la Cucurbi/a pepo. Sectiune transversalá
sectiune lo n g itu d in alá.
Anatómia s e o a r te i secundare la Betula pubescens, Rtbes n ig rtttn ,-
Tilia ulmifolia. L c n tic e le le dela Sambucus n ig ra .
Structura le m n u lu i la Conifere.
Structura fr u n z e i la Tradescantia. S to m a te le dela ír is germanica s i
Atropa belladonna. P e r i i epidermici dela P ela rg o n tu m zonale, P rim u la si-
neitsis, Solandra g ra n d iflo ra , Mathiola annua, Verbascum phlomoides s i
Elaeagnus angustifolia.
Structura p e tio lu lu i la Plantago lanceolata, F.ryngium planunt, 11e-
dera helix si P opttlus treinula. Structura lim b u lu i la Buxus setn p trvirtn sr
la Nerium oleander, A ru n d o donax, S/ipa pentiata, Peperomta si / ittu s
montana.
Materii de r e z e r v á . T ipuri de amidőn ; am id o n u l In lumina p o la r i-
zatá. Albumenul d e la R icinus communts. I n u lin a din rádácina de U a h lia
variábilis. M ateriile d e rezervá proteice din se m in te le de Pisum s a tiv u m
si cele celulozice d in sem intele de Phoeinx daetylifera.

>) A ceste lu c r á r i s e fa c sub direejia p ro fe so ru lu i a ju t a t de asistenli. P r o fe s o r a l I j i

rezervá dreptul de a a d u c e m odiBcári in alegerea m a t e r ia lu lu i de studiu.
 — 294 —

T ipuri de p re f o lia tie . Morfologia flo rii. D iag ram á si sim e tr v- flo-
ra lá . Metamorfoze. S tr u c tu rá unei sep ale d e Helleborus purpurig - : ens.
Structurá unei p e ta le d e Viola tricolor. S t r u c t u r á filam entului si a a; ..erei
la Cobaea scandens. G ráu n cío ru l de polen. S tr u c tu r á anterei la l n ia
officinalis. S tru c tu rá c a rp e le i la Helleborus purpurascens S tru c tu r: ova-
ru lu i la Lilium ca n d id u m . Ovulul si sacu l e m b r io n a r la Lilium cand: ; >tm.
Morfologia c á to r v a tipuri de fructe. S t r u c t u r á unui fruct de i ', t nus
J>adus. S tructurá f r u c tu lu i la Graminee si la U m bellifere. S tr u c tu rá nei
sem inte de P isum s a tiv u m si Ricinus co m m u n is.
O sedintá p r a c t ic á despre Snmultirile v e g e ta tív e .
 i 2 . Catedra de Botanicá sistematicá si Fitopatologie.
Iu liu Prodan, profesor titular.
T itlu ri:
Licentiat in g e o g ra fie si stiinte n a tu ra le d<Ta Universitatea din C luj-
L u c r á r i:
i. B eitrage z ű r F ló ra von Bosnien u n d d é r Herzegovinn, in sb e so n -
d ere dér Cabulja p la n in a . Beitrage zűr F ló ra v o n Bosnien, dér M erzegovina
und von S ü d d alm a tie n . B eitrage zűr
F ló ra des K o m itates B ács-B odrog und
T-m gebung. R a n u n c u lu s ophioglossifo-
lius Vili. in U n g a rn . A lyssum lini-
folium Steph. in U n g a r n und einige
B eitrage zűr F ló r a d e s Komitates
Bács-Bodrog. B e itr a g e z ű r Flóra dér
B ácska (Komitat B ács-B o d ro g in Síid-
ungarn). Flóra d e s K o m ita te s Bács-
Bodgrog, 150 pag. N a s tu rtiu m Frivald-
skyanum Prodan. E in ig e Beitrage zűr
K enntnis dér F ló ra v o n U ngarn. Stand-
o rte einiger se lte n e r P flan zen in Sie-
benbürgen, in s b e so n d e re dér Mezőség.
Flórian Porcius. C e n ta u re a e novae et
rarae Rom ániáé. Ü b e r d ie Entdeckung
d ér Goebelia a lo p e c u ro id e s (L.) Bge.
in Rumanien. E in n e u e r Achillea-
B astard aus R u m a n ie n A . Wagneri
( VandasUy^Neilreichii). Achil'ea-Bas-
tarde aus dér D o b ro g e a . Centaureae
novae Rom ániáé. B e itra g e zűr Flóra
von Rumanien. C e n ta u re a e novae hy- I u l iu P rodan
bridae. P fla n z e n g e o g ra p h ie dér Do­ P r o f e s o r de Botanicfl s i s t e m a t i c á
si Fi to pa tol og ie.
brogea. Neuere S ta n d o r te dér Daphne
B lagayana Freier in R uroánien. Die
H alophytenflora d e s K om itates Bács-Bodrog. Ü b e r einige Pflanzen d é r
Sand- und L ö s s g e b ie te des Komitates B ács-B o d ro g . Beitrage zű r F ló r a
von Vlk. V lajna. B e itr á g e zűr Flóra dér S t a d t E ger. (Revista U ng. B o t.
B látter, B udapesta).
 — 296 —

2. Beitráge z ű r F ló r a des B ükk-G ebirges. D ie V erbreitung d é r B r y o -

p h y te „Phascum “ in U n g a rn . U ngarische v o lk stü m lic h e P fla n z e n n a r
<Bot. közi.)
3. C o n trib u tiu n i la F ló ra Siberiei ( B e itr a g e zű r Flóra von S ib ir is n ) .
■Oecologia p lan telo r h a lo fite din R om ánia, c o m p a r a te cu cele din U n g a r i a
s i sesul Tisei din r e g a t u l S. H. S. (Die O e k o lo g ie dér H alophyten R / a
-niens, im V erg leich m i t denjenigen U n g a r n s u n d dér T h eiss-E b en e d e s
TCönigreiches S. H . S .) P la n te n o uisi rare d in D o b ro g ea nouá (C a d rii ícor).
M enthae novae e t r a r a e R om ániáé. L ab ia ta e n o v a e . (Bulet. de Inf. a l G i ad.
B ot. dela U n iv e rs ita te a d in Cluj.)
4. Im p á d u rire a lo c u rilo r sárate si n is ip o a s e (arenarie). F ló r a a rb o -
re sc e n tá a B u c u re s tilo r. (R evista P ád u rilo r 1 9 2 1 /2 2 .)
5. C o n trib u tiu n i la F lóra Rom ániei. (T ra n s ilv a n ia 1907. A n . X L
No. III. p. 179.)
6. C ontribu^iune la Flóra Dobrogei. (C u Enculescu). Bulet. S o c, R o m .
d e Stiinte. An. X X I . N o. 5 . 1912.
7. C o n trib u tiu n e la F ló ra R om ániei. ( A n a le le Academiei R o m . S s r i a
III. Tóm. X X X . V I. 1 9 1 4 .)
8. Flóra a r e n a r ie a Romániei sub r a p o r tu l fixárii nisipului si a m e ­
liorarea locurilor n is ip o a s e . (Bulet. Minist, d e A g ric.)
9. Flóra c r itic á a Dobrogei. (S eparat d in A n alele Dobrogei),
10. Scurtá F ito g e o g ra fie a Dobrogei. (E s q u is s e d’une P h y to g e o g ra p h ie
d e la Dobrogea.) B u le tin u l Soc. Reg. Rom. d e G eografie.
i t . Flóra p e n t r u determ inarea si d e s c r ie r e a plantelor ce e re s e ín
R om ánia. 2 V ol., 1 5 x7 p a g . Cluj, 1923.
12 . P rin c ip a le le p la n te de nutret d in R o m á n ia . (In c o la b o ra re cu
•Consilier A gron o m E . P etrini.) Cluj, 1924.
13. Cele m a i re n ta b ile plante m e d ic in a le d in Románia. ( C u ltiv a r e a
si com ercializarea lo r). Cluj, 1925.
*
O ttó Kühl, séf de lu c r á r i .
Inginer a g ro n o m , diplom át al A c a d e m ie i de A griculturá d in C lu j
s i Licentiat in s tiin te le economice de la A c a d e m ia de ínalte S tu d ii C o m e r ­
ciale si In d u striale d in Cluj,
*
* *

Programul a n a li t ic .
Botanica sistem a ticá .
C u rsu l teoretic: 4 őre s á p tá m á n a l.
*
Pnncipii de Clasificatiune. C lasificatia a rtific ia lá si n a tu ra lá . S is te -
m ul lui Eichler.
A) C ryptogam ele.
I. Thallophyta. C lasa A lgelor: g ru p a C yanophyceelor, g r . D ia to -
meelor, gr. C h lo ro p h y c e e lo r. Clasa F u n g ilo r : g ru p a S c h izo m y cetelo r, g r.
Eumycetelor, gr. L ic h e n e lo r.
 - 297 —

II. Bryophyta : g r u p a Hepaticae, gr. M u sc ilo r.

III. P te r id o p h y ta : grupa E quisetineelor, g r. Lycopodineelor, g r.
Filicinelor.
B) P h an ero g am ele.

I. G ym nosperm ele : clasa Cycadeelor, cl. C oniferelor, cl. G n e ta c e e lo r.

II. A ngiosperm ele : clasa Monocotiledoanclor. Caracterele si cla sifi-
c a tia M onocotiledoanelor. Ordinul H e lo b iee lo r; o rd . Glumiflorelor, se v a
in sista mai m últ a s u p r a G ram ineelor; ord. S p a d ic iflo re lo r; ord. E n an tio b -
la s te lo r; ord. L il ii f lo r e lo r ; ord. Scitam ineelor ; o rd . Gynandrelor.
Clasa D icotiledoanelor. Caracterele si c la s ifica jia D icotiledoanelor.
Oicotiledoanele choripetale : Ord. P ip erin ee lo r; o rd . A m entiflorelor; o rd .
rticineelor; ord. C e n tro sp e rm e lo r; ord. P o ly c a rp ic ee lo r; ord. R h o e a -
d in eelo r; ord. S a rr a c e n ia le lo r; ord. S a x ifra g in e e lo r; ord. Rosiflorelor ; o rd .
’ eguminoaselor, se v a insista mai múlt a s u p r a Papilionaceelor; o r d .
G ruinales; ord. T r ic o c c e e lo r ; ord. A e sc u lin e e lo r ; ord. F rangulineelor i-
o rd . C olum niferelor ; o rd . Cistiflorelor ; ord. T h y m e lin e e lo r; ord. M y rti-
fio re lo r; ord. U m b e llif lo re lo r; ord. P a ssiflo rin e e lo r. Apendice: H v ste ro -
pnytele. Dicotiledoanele sympelale: Ord. E ric in e e lo r ; ord. P rim ulineelor ;
ord. Contortelor ; o rd . T u b iflo re lo r; ord. P e rs o n a te lo r, se va insista m a i
m ú lt asupra S o la n a c e e lo r ; ord. Rubineelor ; o rd . Campanulineelor; o rd .
Á gregatelor, se v a in s is t a asupra C om positelor.
Notiuni de F ito g e o g ra fie , F o rm atiu n ile vegetale. 2onele de v e g e ­
ta tie ale R om ániei.
Oecologia p la n t e lo r cultivate. O ecologia plantelor de nisipuri si a
haiofitelor.
*

Patologia v e g e t a l á .
C u rs u l teoretic : 2 őre s á p tá m á n a l.

A) Maladii parazitare.

Despre p a r a z itis m si paraziti. P re d isp o z itiu n i, imunitate. C r e a r e a

varietátilor re z iste n te . T ratanientul m alad iilo r p arazitare.
Paraziti d in g r u p a Schyzophytelor, c la s a B acteriaceelor; g ru p a M y-
xophytelor, clasa M yxom ycetelor, C h y trid in e e le ; grupa T h allo p h y te lo r,
clasa C iupercilor.
a) Ord. O om ycetelor : fám. P e ro n o sp o ra ce e lo r si fám. M ucorineelor-
b) Ord. A sco m y ce telo r: 1 . Exoasceele, 2 . Perisporiaceele, 3 . P y r e -
nomycetele : fám . H y ste riac e e lo r, fám. S p h a e ria c e e lo r, fám. D o th id eac eelo r,
fám . H ypocreaceelor, 4 . Discomycetele.
c) Ord. Basidiom ycetelor. I. Heterobasidieele : 1. I stilagineele, 2 .
U redineele: fám . P u cc in ie elo r, fám. M elam p so reelo r, fám. E n d o p h y leelo r,
fám. C oleosporieelor. I I. Homobasidieele,: 1 . E xobasidieele, 2. T h e le fo re e le ^
3 . Clavarieele, 4. H y d n e e le , 5. Polyporeele, 6 . A garicineele.
d) Fungi im perfecti. I. H yphom ycetele, I I . Melanconieele, III. S p h a e -
ropsideele, IV. F u n g i sterili.
 - 298 —

B) Maladii n e p a r a z ita r e .
i. T ra u m a tis m e , Cicatrizári. F o rm a re a g u m ei. 2. A ctiunea a g c j ü l o r
íiz ic i: actiunea g h e te i a su p ra plantei, a c tiu n e a cáldurii, asfixia, a tr . onea
umidita^ii, e tio la r e a , cloroza, actiunea c a lc a ru lu i, actiunea o t r á v r ; ilor
asupra plantei. 3 . M a la d ii neparazitare a c á r o r cauzá e putin cur; utá.
*
* *

L u c r á r i practice la B o t a n i c á sistematicá.
2 őre s á p tá m á n a l.

R ecu n o aste rea si determ inarea p la n t e lo r studiate la curs.

Material b o ta n ic : m aterial viu (to a m n a si prim ávara) m a t e r i a í de
herbar.
Sedinta I. T a lo f i te : Recunoasterea m ic ro sc o p ic á a r e p r e z e v - >y or
m ai im portanti (P le u ro s ig m a , Spirogyra, O ed o g o n iu m ). R e c u n o a ste re a m nc-
roscopicá a L ic h e n iilo r, ce se aflá in p á s u n ile din munti §i p<- a:.'fo'.'-'i.
Exam inarea m ic ro sc o p ic á . a unei sectiuni tra n sv e rs a le p rin tr’u n lic h e n .
{Recunoasterea c iu p e r c ilo r se face la F ito p a to lo g ie ).
Sedinta II. B r io f it e : R ecunoasterea m acro sco p icá a s p e c iilo r m ni
im portante de M u sc in e , ce se aflá in lo cu ri u m e d e , pe arbori etc. l.a a m i-
narea m icroscopicá a organelor de re p ro d u c e re .
Sedinta III. P te r id o fite : R ecu n o asterea reprezentantilor m a i im p o r ­
tanti, ca P teris a q u ilin a si Equisetum, c á ri d ep reciazá fánetele, si a S al-
viniacelor si M a rsilia c e lo r, cári joacá u n r o l im p o rta n t in flóra a q u a 'n e á
s i in pisciculturá.
Sedinta IV . G ym n o sp erm ae: R e c u n o a s te re a si d e te rm in a re a c e lo r
m ai tipici re p r e z e n ta n ti, cári se aflá in F ló r a noasírá, in s istá n d u -se in
deosebi asupra c a ra c te re lo r specifice ale g e n u r ilo r si speciilor.
Sedinta V . A n g io sp e rm a e : H elobiae. R ecu n o aste rea fa n iiliilo r : Jun-
■caginaceae, A lis m a ta c e a e , Potam ogetonaoeae, H ydrocharitaceae.
Sedinta V I. G lu m iflo ra e : Fám. C y p e ra c e a e . R ecunoasterea S c ir p o i-
deelor si C arice e lo r, insistándu-se mai m ú lt a s u p r a genului C arex .
Sedinta V II. F á m . Gramineae. C a r a c te r e le generale ale f a m il ie i si
caracterele sp ec iale a le diferitelor s u b f a m ilii: A n aliza inflorescentei, a flo'
rilor si a c e lo rla lte o rg an e, pe cári se b a z e a z á clasificatia. Subf. M a y d e a e
si subf. A n d ro p o g o n e a e: Recunoasterea si d e te r m in a re a genurilor si s p e c iilo r.
Sedinta V III. S ubf. Paniceae, O ry z e a e , Phalarideae si A g ro s tid e a e .
Recunoasterea si d e te rm in a re a genurilor si sp e c iilo r.
Sedinta IX . S u b f. Aveneae. R e c u n o a s te re a si determ inarea g e n u r i lo r
s i speciilor.
Sedinta X . S u b f. Festucaceae. R e c u n o a s te re a si d e te rm in a re a g e n u ­
rilor si speciilor.
Sedinta X I. S u b f. Festucaceae ( c o n t in u a r e \ R ecunoasterea s i d e te r ­
m inarea g en u rilo r s i speciilor.
SeJinta X II. S u b f. Chlorideae si H o rd e a c e a e . R ecu n o asterea s i d e ­
term inarea g e n u rilo r si speciilor.
 - 299 —

Sedintá X III. S u b f. Hordeaceae (c o n tin u are). Recunoasterea si d e te r ­

m inarea speciilor d e T ritic u m cu diferitele v a r ie tá ti cultivate.
Sedintá X IV . L eg u m in o sae: Fám. P ap ilio n ac e a e . Caracterele g e n e -
1 ale ale familiei si c a ra c te re le speciale ale d if e rite lo r subfamilii: A n a liz a
nflorescentei, a flo rilo r si a altor organe c a ra c te ristic e . Subf. S o p h o re a e ,
„jenisteae si T rifo lie a e . Recunoasterea si d e te rm in a re a genurilor si sp e c iilo r.
Sedintá X V . S u b f. Trifolieae (continuare). Recunoasterea si d e te r-
m inarea genurilor s i sp eciilo r.
Sedintá X V I. S u b f. Loteae, Galegeae si H edysareae. R ecunoasterea
si determ inarea g e n u r ilo r si speciilor.
Sedintá X V II. S u b f. Vicieae. R ecu n o asterea si determinarea g e n u rilo r
si speciilor.
Sedintá X V III. S u b f. Phaseoleae. F ám . C aesalpincae si M im osaceae.
-lecunoasterea fi d e te r m in a re a genurilor si sp e c iilo r.
Sedintá X IX . C aryophyllaceae. R e c u n o a ste re a si determ inarea g e-
urilor si speciilor, in sistán d u -se mai m últ a s u p r a plantelor ruderale (A -
.rostem m a, C e ra stiu m , S tellaria etc.) si a s u p r a celor industriale si m ed i-
•mle (G ypsophila, S a p o n a ria etc.).
Sedintá X X . R anunculaceae. R e c u n o a ste rea si determinarea g e n u ri-
si speciilor, in s is tá n d u -s e mai múlt a s u p ra p lan telo r vátám átoare a n i-
íelor (H elleboru s, A conitum , unele spécii d e Ranunculus) si asupra c e lo r
ruderale (Nigella, D e lp h in iu m etc.).
Sedintá X X I. C ru ciferae. R ecunoasterea si determinarea g en u rilo r si
•peciilor in s istá n d u -se m a i múlt asupra p la n te lo r m ai importante din p u n c t
d-. vedere agricol (B ra s sic a o'eracea cu v a rie tá tile ei, B. rapa, B. n a p u s ,
B. nigra, Sinapis a lb a , R aphanus sativus etc.) si asupra celor ru d e r a le
(Sinapis arvensis, L e p id iu m , Capsella, T h la s p i e tc ).
Sedintá X X II. R osaceae. Caracterele g e n e ra le ale familiei si a le d i­
feritelor su b fa m ilii: A n a liz a organelor ca ra c teristice - Subf. Roseae, P ru -
noideae, Poterieae, P o te n tille ae , Spiraeceae, Pom aceae. Recunoasterea s i
determ inarea g e n u r ilo r si speciilor.
Sedintá X X II I. Um belliferae. R ec u n o a ste re a si determinarea g e n u ­
rilor si speciilor, in sistá n d u -se mai múlt a s u p r a plantelor cultivate, a s u p r a
celor ce erese in p á s u n ile si fánetele n o astre, a su p ra celor m edicinale si
asupra celor v e n in o a s e (Cicuta, Conium).
Sedintá X X IV . L abiatae. R ecunoasterea si determinarea g e n u rilo r
si speciilor, in s is tá n d u -s e mai múlt asupra p la n te lo r medicinale, a s u p r a
celor ce erese in p á s u n ile si fánetele n o astre s i asu p ra celor ru d erale.
Sedintá X X V . C om positae. R ec u n o a ste re a si determinarea g e n u ri-
lor si speciilor, in s istá n d u -se mai múlt a s u p r a plantelor cultivate (H eli-
anthus annuus, H . tu b e ro s u s Cichorium in ty b u s etc.), asupra celor ce e re s e
in fánetele si p á s u n ile noastre si asupra c e lo r ruderale.
Sedintá X X V I. Solanaceae, C u cu rb itaceae. Chenopodiaceae, P a p a -
veraceae, L iliaceae, C annabineae, Linaceae, E u p h o rb iaceae (Ricinus) V i-
taceae, Malvaceae, R u ta c e a e , Typhaceae ( T y p h a latifolia, T. an g u stifó lia),
Salicaceae etc. R e c u n o a ste re a si d eterm in area genurilor sí speciilor m a i
im portante din p u n c t d e ’ vedere agricol, h o rtic o l, apicol sí industr.al.
 - 300 —

Sedinta X X V I I . Loranthaceae, C o n v o lv u lac e a e. R e c u n o a ste re a si

■determinarea g e n u r i lo r si speciilor, in s is tá n d Indeosebi asupra p la n t e lo r
paiazite (V iscum , L o ra n th u s , Cuscuta).
Lucrárile p r a c t ic e din laborator se c o m p le c te a z á cu excursii b o : • n c e .
*

L u c r á r i practice la F ito p a to lo g ie .
i őrá sá p tá m á n a l.

Studiul m a c ro s c o p ic si m icroscopic a l bolilo r crip to g am ice, ccse*

nandu se In c a ie te s p e c ia le cele constatate.
M aterial p a t o l o g i c : m aterial viu, m a t e r i a l uscat, herbarul p a to .'o g ie ,
preparate in a lc o o l s i p rep arate m ic ro sco p ic e .
Sedinta I. ín tro d u c e r e In sistem ul f u n g i lo r : Studiul rnacro
microscopic al u n o r reprezen tan ti din c la s e le principale. P hycor,iyce'-cs:
Mucor, Pilobolus c ry s ta llin u s , Saprolegnia. A sco m ycetes: P e n ic illiu ta gin"*
cum, Sordaria fim ic o la , Ascobolus s te rc o ra r iu s . Basidiomycetes : C o p f r a ’:-;
stercorarius, C. e p h e m e ru s .
Sedinta II. A lb u g in a c e a e : Albugo c a n d id a pe Capsella b u rsa p a s t o n s .
Sedinta III. P ero n o sp o raceae: P h yto p h th o ra infestans p e c a río i.
Plasmopara vitic o la p e vita de vie. P eronospo ra Schachtii pe s fe c lá . Bre-
m ia lactucae p e C o m p o z ite .
Sedinta IV . C h y trid iin e a e : S y n c h y triu m endobioticum p e c a rto f.
Plasmodiophora brassicae pe varzá. A n c y lis tin e a e : Pythium de B a r y a n u m
pe sfeclá.
Sedinta V . T a p h rin a c e a e : Taphrina p r u n i pe Prunus d o m e s tic a .
Taphrina aurea p e P o p u lu s italica si P. n ig r a . Taphrina ca rp in i ( m a tú r a
•vrájitoare) pe C a r p in u s betulus. Taphrina epiphylla (m átura v r á jito a r e ) pe
Alnus incana. T a p h rin a deformans pe P r u n u s persica si P. a m y g d a lu s .
Sedinta V I. E ry sip h a c e a e : Erysiphe g r a m in is pe gráu. Spha ero th eca
rnors uvae pe c o a c á z á . Sphaerotheca p a n n o sa pe trandafir. P o d o sp h a era
leucotricha pe m á r . R ecunoasterea m a c ro sc o p ic á a altor g enuri. P e r is p o -
riaceae: C apnodium salicinum pe ham ei si v ita de vie.
Sedinta V II. H ypocreaceales: P o ly s tig m a rubrum pe P ru n u s d o m e s ­
tica. Epichloe ty p h in a pe Phleum p ra ten se s i A gropyron repens. C laviceps
purpurea pe s e c a rá . Nectria ditissima p e m á r .
Sedinta V III. S p h a e ria c e a le s-A stro m a tic a : Mycosphaerella sentina
pe pár. V enturia inaequalis pe már. G n o m o n ia erythrostoma p e c ir e s .
Sedinta IX . S p h a e ria c e a le s-S tro m a tic a : Valsa nivea p e P o p u lu s .
Phyllachora g r a m in is pe graminee. P h y lla c h o ra trifolii pe trifo iu .
Sedinta X . H y ste riin ea e : L ophoderm ium pinastri pe p in . A l t é sp écii
de L ophoderm ium , H ypoderm a, H y p o d e rm e lla . P h acid iin eae: R h y tis m a
acerinum pe a r ta r .
Sedinta X I. P e z iz in e a e : Pseudopeziza trifo lii pe trifoi. D a s y s c y p h a
calycina pe z ad . Sclerotinia fritctigena p e m e r e si pere. Sclerotinia Liber-
iiana pe d iferite p la n te .
Sedinta X II. H em ib asid ii: Ustilago tr itic i pe gráu. U stilago avenae
 - 301 —

p e ováz. Ustilago sea e pe porumb. Ustilago hordei si Ustilago niida p e

•orz. Tilletia caries p e g rá u . Tuburcinia (U ro c y s tis ) occulta pe secará.
Sedintá X III. U red in in eae I. Puccima g r a m in is pe gram inee si p e
B erberis vulgáris. P uccin id glumarum pe g r á u . Uromyces pisi pe m a z á r e
si pe Euphorbia c y p a ris s ia s . Phragm idium subcorticium pe tra n d a fir.
G ymnosporangium sabinae pe pár si pe J u n ip e r u s sabina.
Sedintá X IV . U red in in eae II. C ronartium ribicoium pe R ib e s si
P inus. Coleosporium senecionis peSeneeio si P in u s silvestris. M elam psora
f'initorqua pe P o p u lu s si Pinus. M elam psorella caryophyllacearum p e
C aryophyllacee si p e A b ies alba.
Sedintá X V . H y m enom ycetineae: H y d n e i, Polyporei, A gariciuae.
R ecunoasterea m a c ro sc o p ic á a diferitelor s p é c ii de ciuperci §i e x a m in a re a
rnicroscopicá a u n e i se c tiu n i prin organul d e reproducere (him eniul cu
bazidii si b az id io sp o ri). G asteromycetes: R e cu n o a ste rea m acroscopicá a
speciilor si e x a m in a re a rnicroscopicá a s p o rilo r.
Sedintá X V I. F u n g i imperfecti I. S p h a e ro p s id a le s : Ascochyta p is i
pe mazáre. S eptoria g ra m in u m pe gráu. C oniothyrium diplodiclla p e v ita
ele vie. M ela n c o n ia le s: Gloeosporium L indem uthianu m pe fasole.
Sedintá X V II. F u n g i imperfecti II. H y p h o m y c e te s : Cercospora beli-
cola pe sfeclá. Clasterosporium carpophilum p e pomi roditori. B o tr y tis
cinerea pe diferite p la n te ín descompunere. Isa rio p sis gristola pe fa s o le .
 i3- C a te d r a de Fizicá s i Meteorologie
D r . C . Predescu, p r o fe s o r titular.

T itlu r i :
1. L ic e n tia t in stiin tele fizice.
2. D octor In s tiin te le fizice.
L ucrá ri :
i. M ásura in tensitatii luminoase a diferitelor petroluri d in fa r a .
Bulletinül Soc. d e S tiin te XXII. No. 6. 1 9 1 4 .
2 . L ’Eclairement et le f l t t x d ’éner-
gie totálé solaire a Biten, c p en ­
dant l’Éclipse du So/eil du 2 1 tiont
1 9 1 4 . B u lle tin de l’A cadém ie R o u m u in e
I l l- é m e A n n é e No. 4/ 19 14 .
3 . Méthode pour d é term in e r la
densité des corps trés visquettx ( rési­
dus de pétrole) Bulletin de i’ A c a d é m ie
R o u m a in e Vl-éme Année 1 9 x9/20..
No. 7/ 9 .
4 . ln d ice et pouvoire de réfra c-
tion des pétroles roumains. B u ll. de
1’A cad .fjR o u m . Vl-éme A n née 1 9 1 9 /20.
No. 7/ 9 .
5 . P ouvoir inducteur spécifique des
p étroles roumains. Bull. de l ’A c a d e m .
R o u m . V l-é m e Année 19 19 /2 0 . N o . 7/9.
6 . Contribution au perfectionne-
m ent de la méthode des tubes capil-
laires. B u ll. de l’Acad. R o u m . V l-é m e
A n n é e N o. 10. 1920.
7 . P ou vo ir rotatoire des pétroles
ro u m a in s. Bull. de l’A c a d . R o u m .
D r. C r . P r e d e s c u V l-é m e A n n ée No. 10. 1920.
P rofesor de F i z i c á 5Í M eteorologie. 8 . Constantes capillaires des p étro -
les ro u m a in s. Bull. de l’A c a d . R o u m -
V l-é m e A n n ée No. 10. 1920.
9. L ’E n ergie totálé du pétrole r o u m a in et sa répartition d a n s les
Jractions de pétrole. B ull. de l’Acad. R o u m . V ll-é m e Année No. 1/ 3 19 2 0 /2 1 .
10. Etude p h ysiq u e du pétrole la m p a n t roum ain (propriétés m olecu-
laires). Bull. d e l’A c a d . Roum. V ll-ém e A n n é e No. 1 /3. 1920/2 1 .
 - 303 —

11. Etucie physique au pétrole lampant roumaitu(radiations) B u ll. d e

1 Acad. Roum. \ II-ém e A nnée No. 4/6 1920/ 2 1 .
12. Procédé et appareil pour la localisation des projectiles dans le
■corps humain, au moyen des rayons X. B u ll. d e l ’Acad. Roum. V II-é m e
A nnée No. 4/6. 19 20/2 1 .
13. Calcul de la surface S et de l’intensité moyenne sphérique / . P u b lié
dans le livre „É tude P h y siq u e sur le P étro le R o u m a in 1' edité pár „ C a rte a
Rom áneascá" B u c a re s t 1922. pag. 77.
14. Viscosité absolue du Pétrole R o u m a in . Moniteur du P é tr o le
R oum ain No 15 . 19 26 . p. 1948.
*

Maria Alexa, sé f de l u c r á r i .
L ic e n tia tá In stiintele fizico-chim ice.
*
• »

C u rsu l de Fizicá a g r ic o lá .
Introducere: D iviziunile Fizicei. Im p ortan ta Fizicei agricole.

Mecanica.

Miscare. R e p a u s . Inertie. Principiul I n e r tie i. Forta. Cantitáti v e c to -

xiale, scalare. S ta tic a . Echilibrul. Principiul a c tiu n ii si reactiunii. C a r a c ­
te re le unei puteri. M S su ra intensitátii p u te rii. Dinam om etrul. P rin c ip iu l
independentii p u te rilo r. Com punarea fo rtelo r co n c u re n te ,p a ra le le etc. C u p lu l.
C entrul fortelor p a r a le le . Cinematica. T ra e c to rie . M iscarea rectilinie. V ite z a .
M iscarea uniform á. M iscarea acceleratá, in tá r z ia tá . Acceleratie. M isc area
uniform variatá. L e g ile m iscárilor uniformé si u n ifo rm accelerate. D in a m ic a .
Proportionalitatea p u te r ilo r cu accelaritiile. M a s sa . Ecuatia fu n d a m en tala
F = m .a Miscarea u n if o rm acceleratá p rodusa d e o fortá Constanta.
*

Gravitatea.

Cáderea c o rp u rilo r. Verticala. Masina A tw o o d . Legile caderii. C á d e -

a-ea In vid. T ubul N e w to n . Ciocanul cu a p á . L e g e a atractiei u n iv e rsa le .
T ravaliul m ecanic. F ó r t a vie. Energie. M isca re a corpurilor asvárlite. E c h i­
librul. Plánul ín c lin a t. P árg h ii. Legea p á rg h iilo r. Momentul fortéi In r a p o r t
c u un punct. F e lü l p á rg h iilo r. Scripe(i. M a c a ra le . Balanta de precizie. C o n -
■ditia de stabilitate. D ete rm in a re a pozitiei d e e c h ilib ru si a se n z ib ilitá tii.
C utia cu greutáti m a r c a te . Balanta R o b erw al. C án taru l ro m án .B alan ta ze-
-cimalá. Metode de c á n tá rire . Greutatea a b s o lu tá , relativá a c o rp u rilo r.
M iscarea circulará. V ite z a unghiulará. E n e rg ia unui corp In m iscare c ir-
cufará. Momentul d e i n e r t i e . Forta centrifuga. F o r ta centripetá. A p lic a tiu n i.
M asina centrifuga. P en d u lu l. Legile pen d u lu lu i. M ásurátori. Sistem ul C. G .
JS. Étaloane. T r a n s f o r m á r i de unitáti.
S tári de a g r e g a tie .
 - 304 —

Corpuri Iich id e.
H id ro statica. S u p ra f a ta unui lichid ín re p a u s . Principiul v a s e l o r co -
municante. N iv ela c u a p á . Nivela cu b u lá d e aer. Principiul lu i P a s c a l.
P resa hidraulicá. P r e s iu n e a hidrostaticá. P r e s iu n e a pe fundul v a s e lo r, pe
peretii laterali. P a r a d o x u l hidrostatic. P r e s iu n e a de jós ín sus. M o risc a
hidraulicá. P r in c ip iu l lu i A rhim ede. P lu tir e a . G reu tatea specificá a b ' lu tá .
Densitatea a b s o lu tá s i re la tiv á .. D e te rm in a re a densitátii. M etoda <
dárii pentru s o lid e s i Iichide. A reom etrele N ich o lso n , F ah ren h eit. M eto d a
flaconului p e n tru s o lid e si Iichide. M etoda v a s e l o r comunicante. A re o m e tre
cu scara g rad atá : la c to m e tre , alcoolmetre, d e n s im e tre , areom etre. B é rű im é ,
B alanta Mohr. H id ro d in a m ic a . S uprafata u n u i lich id ín rotatie. C u gerea
lichidelor p rin o rific ii p e fundul vaselor, p e p e re tii laterali. C u rg e r p rin
tuburi groase. T u b u r i piezom etrice. V a su l M a rio tte . Trom pa cu a p a . B é r-
becul hidrliulic. R o t i hidraulice.
a *

Gazele.
G reutatea a e r u lu i. Principiul lui P a s c a l. — Arhimede. B aro sc o p u l.
Balonul. R e z is te n ta a e ru lu i. Parasuta. A e ro p la n u l. Presiunea atm o sferic á .
Emisferele de M a g d e b u rg . E xpansibilitatea g a z e lo r. C o m p re sib ilita te a ga-
zelor. Másura p r e s iu n ii atmosferice. E x p e rie n ^ a Torricelli. B arom etre. B a -
rometre cu m e rc u r. B a ro m e tre cu nivel c o n s ta n t, barom etre cu sifon. G a y —
Lussac — F o rtin — T onnelot, barom etrul. F u e s s , — cu cadran. B a ro m e tre
metalice. V idi, B o u rd o n , Barograful. — b a r o g r a m a . Rolul p resiu n ii atm o sfe ­
rice ín resp iratia a n im a le lo r. Pom pe: a s p i r a to a r e , respiratoare, a sp ira to a re —
respingátoare. P o m p a de incendiu. S u ru b u l lu i Arhimede. P o m p a ro ta tivá .
Pipeta. Sifonul. V a s u l T an tal. C o m p rim area g az elo r. L e g e a B oyle-M ario tte,
Van dér W a a ls. M a n o m e tre cu aer lib er, c u a e r com prim at, m an om etru l
metalic. P o m p a d e com presiune. Masina p n e u m a tic á . Vidul re la tív . G ra d u l
vidului. M á su ra re a in á ltim ilo r cu b a ro m e tru l. A ltim etrul.
*

Fizica m o le c u la rá .
Coeziune. E x p lic a re a stárilor de a g r e g a tie . Porozitatea. A d e z iu n e a .
Tensiunea su p e rfic ia lá . Picatorul D ucleaux. D e term in a re a titlu lu i u n e i so lu tii
de alcool. C a p ila rita te a . Constanta c a p ila ra . L e g e a Jurin. A p lic a tiu n i : cir-
culatia sevei la v e g e ta le . Corectiile a re o m e tr e lo r, barom etrelor. B a r o m e tr u l
normál. A m e ste c u ri. E m uisii. E xperien^a P la te a u . Starea c o lo id a lá . Im ­
portanta in fiz io lo g ie . Lichidem iscibile, s o l u ti i. V iscositatea. L e g e a P o is e u il-
les. V iscosim etru l E n g le r. Difuziunea. D ifu z iu n e a sim plá, _ p rin m e m b r a n e .
Osmoza. E n d o sm o m e tru l lui Dutrochet. S o lu tii » izotonice. S u b s ta n te » eris-,
taloide, coloide. M e m b ra n e sem iperm eabile. R o lu l osmozei la v e g e ta le sl
animale. A p lic a tii in d u stria le (zahár). D ia liz a . Difuziunea g a z e lo r. Difu-
ziunea sim p lá, p r i n p e re ti porosi. A v e rtis o ru l lu i Ansell. C o n s titu tia fizicá
a corpurilor. I m b ib a tia C apilaritatea c o r p u r ilo r poroase. P e rm e a b ilita te a -
I ranspiratia. A d s o r p tia . Absorbtia. C o m p re s ib ilita te a . E la stic ita te a . T ra c -
tiunea. T o rsiu n e a . F lex iu n ea. Im p o rtan ta p r a c tic á a e lasticitátii. E x p e r i-
entele lui M arey . C u rg erea lichidelor p r i n tu b u r i elastice.
 — 305 —

Cáldura.

T e m p e ra tu ra . C áldura. Dilatarea c o r p u r ilo r : solide, lichide, g azo ase-.

Dilatarea ab so lu tá — aparentá. T e rm o m e tria . Term om etrul cu m e r c u r,
Scári term om etrice C. R. F. Controlul te rm o m e tre lo r. T erm o m etru l cu
alcool. Másura te m p e ra tu rilo r mari. T e rm o m e tr u l Beckmán. T e rm o m e tr e
de m aximá: N e g re tti, cu bula de aer. T e rm o m e tr u l medical, cu in d ice m e-
talic. T erm ograf. T e rm o g ra m a . Defectele te rm o g ra fu lu i. T erm o m etre d e
minimá. T e rm o m e tre tntrebuintate In m e te o ro lo g ie . Termom etrul lu i S ix
cu douá lichide. D e te rm in a re a tem peraturilor d iferite lo r medii, apá, s o l, a e r.
A párátoare. T e r m o m e tr u l prastie. D ilatarea lin ia rá . — Coeficient d e d ila -
tare liniará. E c u a tia dilata^iei liniare. D ila ta^ ia cubicá. Coeficientul d e d i-
latatie cubicá. E c u a tia dilatatiei cubice. D e te rm in a re a coeficientului d e d i-
lata^ie cubicá. A p lic a tiile dilatatiei. P e n d u lu l com pensator. D ila tatia a p e i.
Dilatarea gazelor. L e g e a Gay-Lussac. D ila ta r e a gazelor sub v o lu m v a-
riabil si presiune c o n sta n tá . Dilatarea g a z e lo r su b volum constant s i p re -
siune variabilá. Z e r o absolut. Legea Boyle — M ariotte — Gay — L u s s a c
Constanta gazelor. G a z é perfecte, gazé r e a le . L egea lui van d ér W a a l s .
Termometrul cu g a z . S ca ra termom etricá n o r m a lá .

C alorim etria. C alo ria. Cáldura specificá. Calorimetrul. D e te rm in a re a

cáldurii specifice. L e g e a Dulong — Petit. D e te rm in a r e a cáldurii de c o m b u s tie .
Propagarea cá ld u rii. Conductibilitatea so lid e lo r, conductibilitatea lic h id e lo r.
Propagarea p rin c o n v e c tie . Aplicatii practice. C a lo rife ru l cu apá caldá, c u a e r
cald. Propagarea p r in radiere. Cáldura o b s c u r á luminoasá.. P ro p a g a tia In
vid. Vasul D ew ar. T e rm o su l. Serele g rá d in a rilo r. Schimbarea prin c á ld u r á
a stárilor de a g reg a^ ie . Topirea. Punctul d e to p ire . Legile topirei. S o lid i-
fic a r e a . S u p raíu ziu n ea. Dizolvarea. Solutii. S o lu t ii echimoleculare. S a tu r a tia .
Suprasaturatia. S c á d e re a punctului de c o n g e la re . Aplicatii. I m p o r ta n ta
pentru vegetale. A m e ste c u ri frigorifere. F ie r b e r e a . Punctul de fierb ere. L e ­
gile fierberii. In flu e n ta presiunii. Ip som etrul. Evapora^ia. Legile e v a p o ra -
tiei. Aplicatiuni. R o lu l evaporatiei pentru a n im a le si vegetale. A p a r a tu l
lui Jamin. F a b ric a re a ghetei. Industria fr ig u lu i. Importanta g e n e ra lá a
evaporatiei. E v a p o ro m e tru l. Condensarea. D is tila re a . Cáldura de v a p o riz a re .
Lichefierea g a z e lo r. T em p eratu ra criticá. F o r t a elasticá a vaporilor. L e g e a
lui Dalton. V a ria tia fo rté i elastice cu te m p e ra tu ra . Higrometria. S t a r e a
higrometricá sa u u m id ita te a relativá, u m id ita te absolutá. D e te rm in a re a
stárii higrom etrice. Pligrom etre cu a b so rb tie (Saussure). llig ro m e tru cu
condensare D anieli. P u n c t de rouá. P sic h ro m e tru l lui August. H ig ro g ra fu l.
Aplicatiile fierberii. E tuve. Autoclave. O a la lu i Papin. Masina t u a b u r i.
Motorul cu e x p lo z ie . T u rb in i cu vapori.

20
 - 306 —

T erm o d in am ica.
Principiul e c h iv a le n te i. Perpetuum m o b i le de speta I. E x p e rie n t s )ui
Joule. T ra n sfo rm a re a izo term a. T ra n s fo rm a re a adiabaticá. P rin c ip iu l lui
C arnot. R en d em en tu l u n e i m asini term ice. C o eflcien tu l de p ie rd e re , P e r ­
petuum mobile de s p e t a II. Eroarea de c o n s tru c tie . Corectiile b a ro m e tn -.ln i
de capilaritate de d il a ta r e , de ináltime, de la titu d in e . Bárul.

Acustica.
S u n e t.C a litá tile su n e tu lu i. Ináltim ea. S ir e n a sim p lá. Sirena lui C ag ;;c-r
d e la Tour. In s c rie r e a v ib ratiilo r sonore (D u h a m e l). Gama m uzicalá. I
vale. Tuburi sonore. V ib ra tia aerului ín tu b u l sonor deschis. Nőd-.;
vantruri. Vibra^ii lo n g itu d in a le . E xperienta c u b ile le lui M ariotte. V ib r .i' a
longitudinalá a v e rg ilo r. P ro p ag area su n etu lu i. V ib r a tii transversale, C o e e d e .
Sonometrul. L eg ile v ib ra riilo r coardelor. R á s u n á to r i. Reflexia s u n e tu iu i.
Ecoul. R ezonanta.
6 *

Mi?carea vibratorie a rm o n icá .

Faza m isc á rii, e lo n g o tie, perioadá. E q u a ti a m iscárii arm onice. R e p r e -

zentarea graficá. U n d á . Lungim ea de u n d á. P rin c ip iu l lui H uygens, F rec -
venta undelor. R e la t ia d in tre frecventá, p e r i o a d á si lungimea de u nd á.
Interferenta u n d e lo r . In terferen ta sunetului. A p a r a tu l Quincke. P rin c ip iu l
lu i Doppler.
*

Optica.

Lumina. T e o r ii le lum inii. Teória o n d u la tie i. Éterül. O ptica geom e-

trica. Isvor lu m in o s. C o rp transparent, opac, tra n s lu c id . Lumina se p ro p a g á
in linie dreaptá. U m b r a . penumbra. V iteza d e p ropagare a lu m in ii. R e ­
flexia luminii. L e g ile reflex iei. Oglinzi p lá n e . Im a g in e a in o g lin d á p la n á .
Reflexia pe o o g lin d á c are se roteste. O g lin z i sferice, concave. F o e a r p r in -
cipal. Ax p rin cip al. C e n tru l de curburá. P o z i t i a focarului p rin c ip a l. A x
secundar. Im ag in e a in o g lin d á concavá. P u n c te conjugate. F o rm u la o g lin -
zilor concave. D e fe c te . A custica prin re fle x ie . A p licatiile o g lin z ilo r. L a -
ringoscopul. (O p h talm o sco p u l.) Captarea e n e r g ie i solare. R efractia. A u r o r a .
Crepusc^l. R eflexia to ta lá . Mirajul. F á n tá n i lu m in o a se . Reflexia p r i n la m e
cu fete paralele. P r i s m a . Legile prismei. P r i s m a cu reflexie to ta lá . M in i­
mum de deviatie.

. Lentile. L e n tila convergentá. F o rm a re a im a g in ilo r. Form ula le n tile lo r .

Lentila divergentá. C o n v e rg e n ta lentilelor. D io p tr ia . Másura co n v e rg e n ^ ei.
Dispersia lum inei. D escom punerea si re c o m p u n e re a luminei. D is c u l lu i
Newton. Colori c o m p lim e n ta re . Fotom etria. In te n s ita te lum inoasá. L e g e a
distantelor. F o lo m e tr u l Bunzen. Etaloane lu m in o a s e . Defectele le n tile lo r ,
 - 307 -

xdefectele de sfericitate, refrangibilitate. A c ro m a tism u l lentilelor. In stru m e n te

optice. Lanterna d e p ro iectie. Catnera o b sc u rá . A paratul de fo to g ráfiát.
Fotográfia. C in em ato g ra fu l. Ochiul. Vederea b in o c u la rá . Stereoscopul. S tr a -
bism . Lupa. G ro sism e n tu l lupéi. Lupa lui B rü ck e — W einzierl, - de b u z u -
n a r. Microscopul s im p lu , — modern. Ocular R a m s d e n , Huygens, o rg a n e
accesorii.C alitátile m icro sco p u lu i. Fire reticu lare. M icrom etre. Camerá c la r á .
Grosismentul. D e te rm in a re a grosismentului p r i n m etoda m icro m etrelo r,
m etoda camerei c la re . D eterm inarea d ia m e tru lu i unui corp m icroscopie.
Periscopul. L uneta. G rosism entul lunetei. L u n e ta astronomicá (K epler).
— terestrá, luneta o la n d e z á (Galileu) G o n io m e tru l. Colimatorul. M á su ra
unghiurilor. Indicile d e refractie. Metoda m in im u lu i de deviatie. M etoda
reflexiei totálé. U n g h iu lim itá Legea lui S n e liu s . Refractom etrele : A b b é ,
W ollny, Zeiss. R e fra c to m e tru l cu imersiune.
*

Optica fízicá.
Explicarea d esco m p u n e re i luminii. S p e c tr u l optic, caloric, c h im ic
R adiatii. S pectroscopul. S pectru continuu, — d is c o n tin u u , — de em isiune d e
absorbtie. A naliza s p e c tra lá . Bandele lui F ra u n h o fe r. Legea lui K irchoff.
Spectrul clorofilei. S p e c tr u l sángelui. C oloarea corpurilor. C olorim etria.
Colorimetrul. T e ó ria so a re lu i. Bande telurice. R o lu l atmosferei. A ctin o -
m etria. R adiom etrul lu i Crookes. A ctinom etrul A rago-D avy. C onstanta so-
la rá . Interferenta lu m in e i. Oglinzile lui F re s n e l. Interferenta prin la m e
subtiri. (prin reflex ie s i transm isie), lame in fo r m a de paná. Lam a de s á ­
pun, inelele lui N e w to n . Importanta in te rfe re n te i luminii. Difractia. R e -
tele. U ltram icroscopul. L u m in a polarizatá p rin re fle x ie . Polarizor, a n a liz o r
Polarizatia prin re fra c tie . Nicolul. Interferenta ra z e lo r polarizate. P o la r i­
z a tia rotatorie. S u b s ta n te optic active: d e x tro g ire , levogire. Puterea ro ta -
to a re specificá. P o la r im e tru l. Zaharimetrul.
¥

Magnetismul.
Magnet n a tu ra l — artificial. Poli m a g n e tic i. A c magnetic. A c tiu n e a
m agnetilor asupra m a g n e tilo r. Massa m agneticá. B a la n ta de torsiune. L e g e a
lu i Coulomb. M om entul m agnetic. Cámp m a g n e tic .S p e c tru magnetic. L in ii
de fortá, magnet p o tc o a v á . Influenta m ag n eticá. C onstitutia unui m a g n e t.
C orpi para si d iarria g n e tic i. Aplicatii. Busola m a rin á . Magnetism p á m á n -
tesc. Declinatie, in c lin a tie magneticá. A plicatii In navigatie.
*

Electricitatea staticá.
Corpuri bűne si re le conducátoare de e le c tric ita te . Pendulul e le c tric
Electricitate p o z itiv á 's i negativá. Cámp e lec tric. L eg ile atractiilor, re p u lsi-
ilor. Másura can titá^ ii' d e electricitate - c u lo m b u l. Conductori e le c tric i.
R epartizarea e le c tric itá tii pe un conductor. S c u rg e r e a electr citátii prin v á r-
furi. Plán de probá. In d u c tia electricá. P o ten tial. Suprafetele echipotent.ale.
V oltul. E lectroscopul. D eterm inarea felului e le c tric itá tii. Capacitatea elec -
20 *
 — 308 -

tricá. F aradul. C ö n d e n sa to ri, D escárcarea. C ondensatori cu d e s c á r c a r e in*

term itentá. B u te lia d e Leyda. E x c ita to ru l. A socierea condensatos ;Ior In
suprafatá, In c a s c a d á . Electroforul. M a s in a W h im sh u rst. R e v e rs ib iiita te a
masinii e le c tro s ta tic e . Experiente. Clopot=e i, tu b scánteetor. E fe c te le d e s c á r-
cárilor electrice. A p lic a tii medicale.
*

Electricitatea d in a m icá .
C urentul e le c tric . Elementul ele c tric , V o lta. P olarizarea. E le n s n t e le
Dániel, L e c la n c h e , G renet. Forta e le c tro m o to ric á . Intensitate. A m p erü l.
Rezistenta. O h m u l. L eg ea lui Ohm. G r u p á r i de elemente In s u p rst'stá —
In serie. G ru p a re a m ix tá . Curenti d e riv a ti. L e g ile lui Kirchoff. E lecíro m ag*
netismul. L e g ile lu i A m pere. R egula m a r ié i drepte. M ultiplicatorul lui
Schweiger. A c e a s ta tic e . Galvanom etrul c u c a d ru l fix, cadrul m ob il. Dispo-
zitivul lui P o g g e n d o rff. (lampa — sc a ra — oglinda.l T erm oelectricitatea.
Pila Seebeck. P i l a term oelectricá (N obili). C u p lu l term oelectric. M ásura
tem peraturilor m a r i. Electroliza. V o lta m e tr u l cu hidrogén. R e a c tit secun-
dare. E lectro zia su lfa tu lu i de cupru. T e ó r ia electrozei. Disuciatia electroli-
ticá. Ioni. L e g ile lu i F araday. A plicatii. G alv an izarea. G a lv a n o p la stia . Ra~
finarea cu prului. M ásu rá to ri electrice. C u tia cu rezistente. M ásura u nei re-
zistente. P u n te a lu i W heatstone. M ásura in te n s itá jii prin e le c tro liz a cu aju­
torul g a lv a n o m e tru lu i, cu ajutorul fo rté i electrom otorice, M á su rá to ri in­
dustriale, a m p e r m e tru l, voltametrul. A c u m u la to ri.
*

E lectrom agnetism .
E le c tro m a g n e ti. Soneria. T eleg rafu l. Fenom enul lui Jo u le. A p lic a tii.
Sóba electricá, c lo c ito a re electrice te rm o fo ru l, galvanocauterul. Fen om en u l
lui Peltier. L u m in a tu l electric. M á s u ra re a energiei electrice. L a m p a cu
arc. Lam pa cu incandescentá. Lam pa N e r n s t. Cuptorul electric. M ásu rarea
energiei e lec trice . U n itátile practice si C . G . S. T ran sfo rm ári. A c tiu n e a
magnetilor a s u p r a curentilor. Legea B io t-S a v a rt. U nitatea e le c tro m a g n e -
ticá de in te n sita te . A ciiunea curentilor a s u p r a curentilor. C á m p m a g n e tic
al unui curent e le c tric . Solenoid. ln d u c tia e le c tricá . Legea lui L e n z . Self-
induclja. C u re n tu l alternatív. Telefonul B e ll. Microfonul. T e le fo n u l m o d e rn .
Bobina R u h m k o rf f: D escárcári in gazé. T u b u r il e Geissler, P lü ck er. T u b u rile .
Croockes. R a z e le cato d ice. Razele R ö n tg en . A p lic a tiile razelor R ö n tg e n . Ra-
dioactivitatea. R a z e le H ertz. Telegrafia f á r á fir. Masini electrice. G e n e rá to r.
Motor. M asina G ra m m é . Curentul a lte r n a tív . Curenti de in a ltá frecv en tá..
Curent m onofazic difazic — tritazic. A p lic a tiile electricitátii in a g r ic u ltu r á .
*
* *

C u rsu l de M e te o r o lo g ie agricolá.
Notiuni de C o s m o g r a fie .
Sfera c e re a s c á , orientarea in s p a tiu . .Z e n it—Nadir. O rizo n tu l. M is c a re a
aparentá a s fe re i c e re sti, axa lumii, e q u a to r ceresc, plán m e r id iá n . Meri-
 - 309 —

d ia n u l Iocului. P u n c te cardinale. Róza v á n tu rilo r. Determinarea m erid i-

a n u lu i Iocului, prin m e to d a gnomonului, prin ja lo n a r e , cu teodolitul, cu b u so la
m agnetica prin tre c e re la meridián. Z i siderala. U n ghiul orar.
Ecuatorul. C o o rd o n a te ceresti. Azimut. D ista n ^ a zenitala. A scensiune
s i declinatiune.
Pámántul. C o o rd o n a te geografice. M iscarea a p aren tá asoarelui.
Ecliptica. M isc a re a realá. Miscarea de p re c e s ie , de nutatie, m isc a re a
eclipticei. Planete. S o a re le . Dimensii. P ám án tu l D im en sii.
Atmosfera. G ro s im e a atmosferei, m eto d a crepusculului, a cá d erii
m eteoritelor. Z onele a tm o sfe rei. Compozitia a e r u lu i, variatia cu in áltim ea.
Cáldura solara. C o n stan ta solará. Legea lu i L am bert. Absorbtia c á l-
d u rii prin atm osferá (CO„ H, 0). Legea lui B o u g u e r. Anotitnpuri. D u ra ta
z ile lo r si a noptilor. E lem en te meteorologice. T em p eratu ra. V a ria tiu n i
re g u late si n ereg u late. Temperatura norm alá, tem p eratu ra m axim á, —
m in im a — medie — d in u rn á , — lunará, a n u a lá . T em peraturi ex tre m e.
A m plitudinea v a ria tie i d iu rn e , — periodica — ap erio d ica. Cauzele c a re
fac sá varieze a m p litu d in e a . Inversiune de te m p e ra tu rá . V ariatia a n u a lá
T em peratura m edie a n u a lá . Intárzierea m a x im u lu i si minimului a n u a l.
E in ii izoterme.
Presiunea a tm osfericá. Varia^ii regulate, n e re g u la te . Presiune n o rm alá.
A m plitudinea — d iu r n á , — nocturná. V ariatia a n u a lá . Amplitudinea a n u ­
a lá , — mijlocie. T ip u ri d e variatiuni barom etrice. L in ii si suprafete izo b are.
Vántul. D irectia v á n tu lu i. Girueta.
Viteza vántului. S c a ra terestrá, B eau fo rt, — ,telegraficá. A nem o-
■metrul Robinson. G iru e ta W ild . Variatia v á n tu lu i. V ariatia diurná. V a r ia ­
tia la ináltime. C au zele v ántului. Mecanismul p ro d u c e rii vánturilor. D evi-
a tia vántului din c a u z a ro ta tie i pámántului. M isc a re a ciclonicá,anticiclonlcá.
Circulatia g en e ra lá a atmosferei. A lizee. In stratu rile superioare, in
s tra tu rile inferioare.
Musoni. B rizele, m a rin e , brize de relief.
Evaporatia. V a r ia t ia tensiunii vaporilor d in a eru l atmosferic.
Umiditatea. C o n d e n sá ri apoase. C eatá, n o ri. Clasificarea n o rilo r.
M iscarea norilor. N efo sco p u l. Nebulozitatea In s o la tia . Heliograful C am p ­
b e ll. Fractiune de in s o la tie .
Meteore optice. C o lo a re a cerului si a a s t r il o r . Curcubeul, H alosu-
rile , Coroane, etc.
Ploaia. M ecanism ul form arii ploii. M á su ra p lo ii. Pluviometrul. V a-
r i á tia ploii ca elem en t m eteorologie. V ariatia z iln ic á , anualá. C lasificarea
p lo ilo r. R epartitia p lo ii p e suprafata globu ui. R e g im u ri pluviom etrice.
■Cauzele repartitiei p lo ii. Z áp ad a, másura ei. R o u a , brum a, Chiciura. P o-
le iu l. Mázárichia. G rin d in a .
Electricitatea atm osfericá. Originá e le c tric itá te i atmosferice. E lectri-
z a re a norilor. F u lg e ru l. T ü n e tü l. Trásnetul. P a ra trá s n e tu l. Ilarti sm optice.
T ip u r i izobarice. R e p re z e n ta re a vántului, stá rii c e ru lu '.
Depresiunile atm osferice. Márimea si m is c a re a depresiunilor.
Traectoria. A f la r e a centrului d e jre siu n ii. (B uys Ballot). R o tajia
v ö n tu rilo r In d e p re s iu n e (Dowe).
 — 310 —

V a ria tiu n e a elem e n te lo r m e te o ro lo g ic e in depresiuni. C a u z e le de-

presiunilor.
V ánturi locale. Bora. A ustrul. F o e h n u l. Sirocco, etc.
Anticicloni. V a ria tiu n e a elem en telo r m eteorologice In a n tic ie lo n . F e ­
lül si cauzele a n tic ic lo n ilo r. Centrele d e a c tiu n e al atm osferei. P e rtu rb a ^ ii
atmosferice. C ic lo n i. T em p está. F u rtu n i. T r o m b e . Prevederea tim p u lu i. P ro -
nosticuri p o p u la re , d in viata anim alelor, v e g e ta le lo r si prin o b s e r v a tia c e -
rului. P ro n o stic u ri tr a s e din observarea n o r i lo r si vánturilor.
Prevederea rationala. Prevederea c u a ju to ru l in stru m e n telo r : B aro ­
metrul, H ig ro s c o p u l, Polim etrul. P re v e d e re a p rin observatia v a r ia d é i tem-
peraturei si u m i d it á ti i, prevederea cu a ju t o r u l receptorului te le fo n ic de
telegrafie fá rá fir. P rev ed erea cu a ju to ru l hár£ilor sinoptice. P re ve d erea
generalá. R e g u le le lu i Guilbert. Metoda D e lc a m b re . P rev ed erea de iungá
duratá. Epoci d e in c á lz ire si de rácire. L e g e a lui Brúckner.
E fe c te le agenfilor fizici a s u p r a vegetatiei.
1. T em p era tu ra . Influenta te m p e r a tu r e i asupra plan telo r. Influenza,
tem peraturilor in fra-m in im ale. In g h e tu rile d e prim avará si com b aterea
lor. Fazele de v e g e ta tie . Date fenologice. N u m á ru l de g rade de c á íd u rá -
Im bunátátirea c o n d itiilo r termice.
2. In flu e n ta radiatiei. Influenta lip s e i de luminá. A lte m a n ta de
luminá si de In tu n e ric . Influenta e le c tric itá tii asupra p la n te lo r, trásn etu l.
Electrocultura. In f lu e n ta presiunei a tm o s fe ric e , umiditátii. E fe c te le vantu­
rilor. Ploaia. E fe c te bűne, efecte rele. I m b u n á ta tir e a regim ului p lu v io m e tric ..
E vaporatia- E fectele si com baterea g rin d in e i. Efectele z á p e z e i.

C lim atologia.

Vremea. C lim a . Climatologia. C la s ific a re a climatelor. I m p r e s i a f i z i o -

logicá a te m p e ra tu re i, umiditátii. C au zele, c a re determiná c lim a te le .
Zone clim aterice. Climatele E u ro p e i. C lim atologia R o m a n ie i. Im p o r­
tanta c lim ato lo g iei. R egiuni Agricole.

L u crári practice de F iz ic á si Meteorologie.

M ásuri d e g ro sim i. Legile p e n d u lu lu i.

1. V ernierul.
2. Compasul cu c u lisa (sublerul). 7 . L eg ea izocronism ului.
3. Compasul d e g ro sim i. 8 . L eg ea lungimilor.
4. Palm erul.
Studiul b a la n tei.
Legile cád erii corpurilor.
Marina A tw ood . g. D eterm inarea p u n c tu lu i z e ro s i
5. Legea s p a tiilo r. a sensibilitátei.
6. Legea v ite z e lo r. io . C ántárirea (sim plá si d u p la ).
 — 311 —

D e n sitá fi. Lucrári la Microscop.

11. Metoda p ic n o m e tru lu i pentru 25. Grosismentul m icroscopului
solide. p rin metoda camerei clare.
12 . Metoda p ic n o m e tru lu i pentru 26. Grosismentul m icroscopului
lichide. prin metoda micrometrelor.
1 3 . Metoda cu fu n d á rii p en tru solide. 27. M asura diametrului unui co rp
„ „ „ lichide. microscopic prin m etodele:
14 . A reometrul N ich o lso n . a) cam erei clare,
b) micrometrul obiectiv,
Presiunea atm osfericá. c) micrometrul ocular.
15 . B arom etrul F o r t in (cetirea 28. A n a liz a spectralá: R e c u n o a s ­
simplá). te r e a Li, Na. K.
16. Barom etrul F u e s s (cetirea 29. S p ectrul sángelui si al clo r o file i.
simplá).
17 . Reducerea p re s iu n e i la 0 prin Electricitatea.
calcul.
18. Reducerea p re s iu n e i la 0 prin 30. P endulul electric.
tabele. 3 1 . Electroscopul.
C á ld u r a . 32 . Intensitatea unui curent prin
m etoda electrolizei.
19. Cetiri la te r m o m e tre de precizie. 3 3 . Intensitatea unui curent p rin
„ „ „ „ maximá m etoda galvenometrului.
si minimá. 34 . P untea lui Wheatstone.

U m iditatea.
20. Psichrom etrul lu i August.
2 1 . Starea h ig ro m e tric á prin calcul.
..
O p tica.
22. Legea o g lin z ilo r.
23. Legea le n tile lo r.
24. Fotometiul B u n z e n .
Observa(ii atmosferice.
35. Recunoasterea felului de n o ri.
‘abele
36 . Nebulozitatea.
37. D irectia si tária vánturilor
du p á scara terestrá.
38 . D irectia $i tária vánturilor
cu giruieta Wild.
39. Evaporatia (evaporometrul).
 i4- Catedra d e Matematici g e n e r a le si M ecanfc

Dr. A v r a m Teodosiu, p ro fe so r suplinitor,

titular la cated ra de Topografie si imbunatatiri funciare.
*

Program a n a lit ic .

i. C u r s u l teoretic si practic: 6 ő r e sáptám ánal.

Algebra. G e n e ra litá ti asupra m á rim ilo r. O p eratiu n i algebrice. C at -

tá ti variabile. N o tiu n e a de functiune. V a r ia tiu n e a unei functiuni. M a x im
si minim. R e p re z e n ta re a graficá. E lem ente d e te ó ria com binárilor. D e te r ­
m inálni. E quatiun i. E q u a tiu n i transcedente. D e te rm in a re a valorilor a p r o x i-
mative. Metode d e apro x im atie, grafice s a u p rin calcul. P ro g re siu n i.
Logaritm i. D o ban d a s im p lá , compusá, re n te , am o rtism en te.
Functiuni lo g a ritm ic e . Functiuni c irc u la re s i hiperbolice. C alcu l tr ig o -
nometric. R e z o lv a re a triu n g h iu rilo r pláne si sfe ric e .
Calcul d ife re n tia l si integrál. L im ité. S e r i i. Convergentá. In fin tii m ic i.
Diferentiale si d e riv a te .
Seriile lui T a y l o r si Maclaurin.
R azá de c u n v e rg e n tá . Formulele lu i E u le r . Seria binom ului. F o r m e
nedeterminate. M a x im u l si minimül unei fu n c tiu n i de una sau m a i m u lte
variabile. F orm u la c re s te rilo r finite. D ife re n tia lá a unei funtiuni d e m a i
m ulte variabile.
Metode de in te g r a r e . Reguli generale. F u n c tiu n i rationale s i ir a ti-
onale. Functiuni tra n sc e n d e n te . Integrare p r i n dezvoltare in se rii. I n t e g ­
rálé definite. A p lic a tiu n i. Integrale duble si tr ip l e . Equatiuni d ife re n tia le d e
I. si II. ordin. A p lic a tiu n i geometrice ale c a lc u lu lu i diferential si in t e g r á l .
Teória p ro b a b ilitá tilo r si a erorilor d e o b serv atie . P robaiailitate a b ­
solutá si relativá. E r o r ile de observatie. M e to d a celor mai mici p á t r a t e .
Aplicatiuni.
Geometria a n a litica planá. E quatiunea u n e i drepte. T ra n s f o rm a r e a
coordonatelor. C o o rd o n a te polare. Linii c u rb e p lá n e . Lungim ea u n u i a r c .
Cercul, elipsa, p a r a b o la , hiperbola. P ro p rie tá ti, aplicatiuni. C urbe c ic lic e .
Geometria a n a litica ín spatiu. Punct s i d r e a p tá in spatiu. T r a n s f o r -
m ári de coordonate. L in ii cu dublá curburá. S u ru b u l cilindric. S u p r a f e te
curbe. Elipsoidul, p a ra b o lo id u l, hiperboloidul d e revolutie.
 — 313 -

Mecanica. M iscare, rep au s. Fixarea unui p u n c t. Miscarea rectilinie.

\ ezá, acceleratie. M isc a re a uniformá si acce le ra tá . Reprezentare graficá.
T i.|carea curbilinie in g e n e rá l. Miscarea circulará. Miscarea relativá. Mis-
■carea unui complex d e p u n cte. Miscári elem entare.
Mecanica fizicá. P rin c ip iu l mércéi. D efinitia fortéi si a masei. L egea
g .vitatiunei. R elatiu n i in t r e masá, acceleratie si fo rtá .
Unitá^i de m á s u r á technice si fizice.
Statica co rp u rilo r m ateriale. Forte cu acelas p u n c t de apiicatie. C uple.
M mente. Forte cu p u n c te de aplica'.ie diferite. E -h ilib ru . For^e p aralele.
C t:itru de greutate. A p lic a tiu n i.
Dinamica. T ra v a liu l unei forte. Teorema fo r te lo r vii. Energie cineticíl
s i potentialá. F u n ctiu n e d e fortá si potential. R e z is te n ta materialelor.
Notiuni de h id ro m eca n ic á .
 i5- C onferinta de Z ootechnia animalelor m k l.
A r p a d Farka?, C o n fe re n tia r definitiv.
T itlu r i:
A g ro n o m d ip lo m á t.
L u crá ri :
1. „ In flu e n ta fá tá re i asupra p ro d u c tiu n e i de lapte." K ö z te le k B uda-
pesta 1 9 1 1 .
2. „D ie A u fre c h n u n g dér W e id e b e i d é r Bestimung d é r F u tte rv e r-
w e rtu n g s fa h ig k e it d ér M ilc h k ü h e " .
D e u ts c h e Landw. P re sse B é ri in 1 9 1 1 .
3 . „Efectul special a l n u tr e tu lu i" .
G a z d a s á g i Lapok B u d a p e s ta 1 9 1 3 .
4 . „R entabilitatea e x p lo a tá rilo r
a g ric o le " . Cluj 1923.

Programul a n a l i t i c .
Piscicultura.
Im p o rta n ta econom icá a pescui-
t u l u i. P escáriile din R o m á n ia .
I. Anatómia si p h isio lo g ia pesti-
lo r s i situatia lor ín regn u l anim al.
P ercoidei: Perca fluviatilis, Lucioperca
sa n d r a , Acerina cernua. Scleroparei,
G asterasteidae. Gobioidei. M ugiloidei.
G a d ó id éi : Lota vulgáris, S iluroidei,
__ S ilu r u s glanis. C yprinoidei: Cypri-
a ,, m u s carpio, Tinca v u lg á ris, B a r bús
PAD LARKA§ flu v ia tilis , Abramis b ra m a . Salm o-
Conf. de Z o o te c h n ia anim alelor mici. n i de: S a lm o hucho, T ru tta fa r i o . Eső-
... . •' E so x lucius. M uraenoidei, An-
gut a vu g a rts. Accipenserini: Accipenser Glaber, Accipenser R u th en u s,
Acctpenser stella/us, Accipenser sturio. H u s o huso.
t i 'i "• *“ r e ?*;erea naturalá. S tarea In p re z e n t. Legea p e s c u itu lu i. Soci-
etatile de p e sc u it. b) Cresterea a rtific ia lá . E lesteele. C onditiunile b io lo g ic e .
Cresterea a rtific ia lá a crapului. C re ste re a artificialá a pástV avului.
 - 315 —

Avicultura.

Introducere. Im p o rta n ta economicá. A n a tó m ia si phisiologia p á s á r ilo r

domestice.
I. Rasele de g á in i cu talia maré. R a se le d e gáini cu talia m ijlo c ie .
R asele de gáini cu ta l i a micá. Rasele de cu rci. R asele de gáste. R a s e le
de rate.
II. P roductia d e ouá. Clocirea naturalá si artificialá (masinele d e clo -
cit). Cresterea si h r a n a puilor de gáiná, c u rc á , gflscá si ratá. In g rá sa tu l.

Apicultura.

Introducerea, im p o rta n ta economicá. A n a tó m ia si phisiologia a lb i-

nelor. Matca, a lb in a lucrátoare, trántorul. M unca interná a a lb in e lo r.
Constructia fa g u rilo r. M unca externá. R ecolta nectarului, polenului, a p e i,
propolisului. S tu p u l. S tu p u l vertical si o riio n ta l. Aparate si u n elte d e
npiculturá. M a n ip u la re a albinelor. Roitul n a tu r a l si artificial. R eunirea s tu -
pilor. Cresterea re g in e lo r , introducerea in s tu p . Ilrán irea albinelor. M ie re a
si
n
c e a ra'; recolta. R a s e le albinelor.

Sericicultura.
 i6. C onferinta de Viticultura si Oenologie.
T it u s Popovici-Lupa, conferentiar titular.
Ti tlu r i:
1. D ip lo m át a l S co lii superioare de A g ric u ltu rá dela H e rá s trá u
2. Studii s u p e r io a r e de Chimie g e n e ra lá si aplicatá la U n iv e r s ita te a
-din Montpellier.
L u c r á r i:
1 . V itic u ltu ra , cu n o stin te elem entare, p e n tr u scolile n o rm a le in co
laborare cu N. O . P o p o v ici-L u p a si M. M o rlo v a ed. I. Bucuresti 19 2 6 .
2. ín Ag
w y * ww- . col abi ira re .>u K. O. FopoViCÍ-I.-r‘ :
B u c u resti 1926.

P ro g ra m u l an alitic.
i. C u rsu l teoretic: 2 őre s á p tá m á n a l.

I. Viticultura.
40 ő re c u r s ; 10 őre lucrári p r a c tic e .
I n t r o d u c e r e in studiul V itic u ltu rii.
I m p o r ta n t a V iticulturii d in p u n c t
de v e d e re economie, social si s t iin ti-
* b
fic. O r ig in a vitei de vie: v ite fo s ile .
I s to r i a V iticulturii: d u p á t r a d i t i i ,
leg en d e s i d a te istorice.

Geografia viticolá.

V iile in A sia (China, J a p o n ia , In -

T itus P o p o v i c i - L u p a dia, P e r s i a etc ).
Conf de V it ic u lt u ra 51 O en o lo gie. V iile i n A frica (Egipt, A l g é r i a ,
T unis, M a ro c , Colonia cap u lu i).
Viile in A u s tr a lia si Noua Zeelandá.
Viile in S ta te le U n ité ale Americei d e N o rd .
Viile in A m e ric a de sud.
I nle L ttro p e i: V iile ?n Italia, S p an ia , F ra n ta , Grecia, G e r m a n ia ,
A ustria, U ngaria, R u s ia si Balcani.
 Viile Rom ániei. O rig ira si istoricul V itic u ltu rii In Románia, d u p á
traditiuni, legende, d a te istorice, diferite s e r ié rt.
Statistica v ii lo r in Vechiul Regat, B a s a ra b ia si Transilvania.
D escrierea si caracterizarea regiunilor n o a s tre viticole. C o n clu ziu n i.

Factorii cári hotárásc In productia $i calitatea vinului.

Clima. P o z itiu n e a geograficá, altitudine, expozitiune, v3nt si im p r e ­

jurárile vecinátátii, e tc . tem peratura, d istrib u ^ia umezelei.
Perioadele d e v eg eta tie ale vi^ei d e .v ie In legáturá cu clima.
Pámántul. A d a p ta r e a la teren a p o rt-a lto ilo r.
Felül cum s e co m p o rtá vita in d iferite le pám ánturi.
Influenta c a ra c te re lo r fizice si chim ice a le pámántului.
Ampelografie. D efin itie, scop.
Família Vitacaeelor (Ampelidaeas). C a ra c te re botanice.
Subfamilia Vitoideae: caractere b o ta n ic e genuri; Ampelocissus
Pterisanthes, Clematicissus, Tetrastigma, Parthenocissus, Landukia, Cis-
sus, Ampelopsis, Rho'icissus si Vitis.
Sub/ami/ia Leeoidaeae genul Aquilicia.
Cenul Vitis : su b g en u rile: Muscadinia s i Envites.
Muscadinia : V. Rotundifolia.
Euvites: Labru sca, Labruscoide, A estivalis, Leucobriqae, Cinerascen-
tes, Rupestris, Cordifolia-Riparia. C aracterele botanice ale p rin e ip a le lo r
spécii din genul Vitis.
Caracterele am pelografice.

A) Port-altoii. i . Americani vechi (V ialla, Jac q u e z , Solonis, H e rb e m o n t,

Clinton, etc.)
2. A m ericani n ő i: adaptarea la teren, re z is te n ta la filoxerá, la s e c e tá
afinitate, p rin d e re a la altoire si butásire.
a) G rupul R ip a r i a : Clasificalie, c a ra c te re botanice si a m p e lo g ra fic e;
R ip. Gloire de M o n p e llie r, Riparia Gdc- g la b re . R ip. Tomenteux.
b) Grupul R u p e s tr is : idem. Rup. M a rtin , R up. Ganzin, Rup. d u L ó t,.
R up. Metallique.
c) Grupul B e r la n d ie r i: Bér. R aissig u ier, B ér. École, Bér. V ialla e tc .
3. H ibrizii americo-americani.
a) R ip a ria x R u p e s tris — 33°6 si 33°9 > i o i . u ,
b) B erlan d ieri x R iparia — 420Á si 4 20B , 15 7",33 §' 34-
c) R u p e stris x B erlandieri — 218 §i 2 1 9 .
4 H ibrizii fr a n c o americani: C h asselas x Berlandieri 4 1A si 4 1 B ;
A ramon x R u p e s tr is G azin No. 1 . C h a sselas x Rupestris 9 1 1 ; M o u r-
vedre x R u p estris 1 2 0 2 ; Gamay x C o u d erc; P m ö t x R upestris; B o u ri-
isquo x R u p estris 6 0 1 si 603.
B) Varietátile europene. Varietáti n egre s i alb e románesti.
n » n
„
n
stráine.

C) Hibrizii p ro d u c ito rl dlrectl.

 - 318 —

C rearea varietátitor in V iticultura.

A) Hibridarea.
B) Selectiunea v ite lo r: a) port alto ii, b) producátorii d ire c ti si c)
varietátile e u ro p e n e .
Inm ultirea v ite i d e vie. a) Prin s á m á n ta . b) B u tásire: a le g e re a b u ta -
silor, diferite fe lu ri d e b u tasi, fasonarea b u ta s ilo r , stratificarea b u ta s ilo r .
C ulturá vitelor a m e r ic a n e pentru p roducerea c o a rd e lo r. c) M arcotaj : d ii'e rite
feluri de m arco taj.
Altoirea. G e n e ra litá ti asupra a lto ire i. In flu e n ta altoirei a s u p r a vege-
tatiei vitelor. a) A lto ir e a pe loc; In u scat s i in verde, b) Altoirea la inasa,
x) Fortarea altoilor.
IJcoalele d e v ite altoite.

Creatiunea unei v ii.

A legerea te r e n u lu i, desfundatul lu i, p a rc e la re a terenului d e v ie , gu.
n oirea si n iv e la re a . P ic h e ta re a si facerea g r o p ilo r pentru p la n ta re a v ite lo r.
Plantarea v ite lo r . Lucrariie de in t r e t in e r e ale p lan tatiu n ilo r tin e re .
Im plinirea lip s u rilo r .
M ijloacele d e su stin e re a vitei. A r á c i t u l ; spalierele.
T áerea v it e lo r . G eneralitáti asu p ra tá e r e i. Sistem e si form e d e ta e re .
a) Táerea scurtá ; b) Táerea lunga ; c) T á erea m ixtá ; d) Táerea ín cordon.
Diferite s i s te m e de táeri aplicate la n ő i si aiurea.
Táerile in v e r d e . Generalitáti a s u p r a a c e sto r táeri. a) p li v it u l, b)
ciupitul, c) cDpi itu l, d) inciziunea in elará, e) desfoitul. Táeri s p e c ia le .
Ingrá?area v iilo r . Ingrásám intele ce s e p ó t in t r e b u i n t a i n V itic u ltu ra .
Sapele v ie i. a ) sa p a maré, b) p rá s ila .
lngropatul s i desgropatul vitelor.
Accidentele d e cari pót suferi viile. S e c e ta , furtuna, g rin d in a , opari-
re a foilor si s t r u g u r ilo r . G eruri: b ru m e d e toam ná, ingheturi d e iarn á,
brume de p rim a v a r á .

B o a le cu caracter fiziologie, d e care suferá vita.

a) M eiarea : cau ze, remedii, b) R o se a ta fo ilo r (Roujet) c) V in etea la
■(Brunissure) d) C h lo ro za etc. Boalele cry p to g a m ice: Mildiu, O id iu m etc.
Insectele vátám átoare. Culesul strugurilor. Conservarea stru gu rilor. D ife ­
rite procedee. U sca rea strugurilor.

II. Vinificatia.
38 őre c u rs: 10 őre l u c r á r i practice.
Importanta Oenologiei ca stiinta a plicatá. Istoricul si definitia vin u lu i.
Compozitia str u g u rilo r.
F e rm en tatia alco o licá. Istoric. T e ó r ia ferm en tatiei alcoolice. D espre
fermenti. M orfolo g ia si fiziológia lor. D ia s ta z e le fermentilor. In f lu e n te le
agentilor fizici si c h im ic i asupra fe rm e n tilo r. O rig in a lor. S tu d iu l ch im ic
a l fermentatiei alcoolice.
 - 319 -

Selectiunea f e r m e n tilo r . Diferite metode d e selectiune. Diferentierea

fé r n i entajiilor. F o lo a se le intrebuintárei ferm entilor selectionati in vinificatie.
Producerea ferm en tilo r selectionati.
O peratiunile prelim in are vinificatiei. D e sp re c ra m á si pivnitá. V asele
•de lem n : ingrijirea s i p á s tra re a lor. Cisternele d e ciment. Uztensilii d e
n i tál. Culesul si tr a n s p o r tu l strugurilor la c ra m á .
Tratamentele m eca n ice ale recoltei. Z d r o b it — metode si diferite
m sini. Desbrobonit — m a sin i. Avantagele o p e ra tiu n e i. Tescuire. Dife-
r i í i prese.
Corectarea m u stu rilo r. Saptalizare, a c id ifia re , desacidifiare, gipsu-
ir a si fosfatarea re c o lte i, tanisaj.
Conservarea m u stu rilo r. Diferite procedee.
Intrebuintarea S O a ; sulfitarea musturilor. Is to ric . Diferite procedee
s i ubstante in tre b u in ta te la sulfitare, dozele de intrebuintat. O bijnuirea
fe nentilor la SOa. D e su lfita re a musturilor sau v in u rilo r.
Intrebuintarea ferm en tilor selectionati. P re p a ra re a maialei de fer-
l r . . li.
V in ific a tia vinurilor r o $ ii.

Fermentatia m u stu rilo r ro?ii. Conditiunile n o rm ale ale ferm en tatiei.

FU'r.ctiuni intimé In tim p u l fermentatiei. F e rm e n ta tii anormale, precauliuni
si rem edii. S u p ra v e g h e re a si conducerea ferm e n ta tie i.
Rávácirea. S c o a te r e a si presarea tescovinei fernientate.
Conservarea v in u rilo r ro$ii.Fermentatii se c u n d a re norm alesi an o r-
n iale. Complectareá v a s e lo r cu vin.
Limpezirea v in u rilo r ro?ii. Pritociri: e p o c ile , numárul si efectele
I-: itocirilor. A fum area s i astuparea vaselor. C leitu l : scopul, epoca si efec-
t 'lo cleitului, cleiuri In tre b u in tate , modurile de ele ire . Tragerea la stic lá
Vinificatia v in u r il o r albe. Culesul s tru g u rilo r albi. T ratam entele
m ecanice ale recoltei a lb e . Limpezirea m u stu rilo r albe. Fermentatia m us-
tn rilo r albe: norm ale s i an orm ale. Supravegherea §i conducerea ferm entatiei.
Vinificatia In a lb a recoltei negre (ro $ ii). Decolorarea m u stu rilo r
ro sii, diferiti d eco lo ran ti. Procedee de vinificatie In alb a recoltei rosii.
Conservarea vin u rilo r albe. F erm en tatiu n i secundare norm ale si
anorm ale.
Limpezirea vin u rilo r albe. Dificultatea lim p e z irii vinurilor albe. I ri-
to ciri. Cleiri. F i l t r á r i : conditiunile si modu! de efe c tu a re al filtrarei, dile-
r ite filtre vinicole. P o m p e le vinicole. P a ste u riz a re a vinurilor: diterite p r o ­
cedee.
Vinificatiuni s p e c ia le . (Vinuri de lux). \ in u ri de dessert. \ in u ri
licuoroase. V inuri a ro m a te . Vinuri alcoolice d u lc i. \ inuri alcoolice sec i.
V in u ri fortate. D iferite v in u ri de lux renum ite. \ in u ri spum oase. sa m p a -
n izate si gazeficate. V e rm u tu ri, vinuri tonice, ap eritiv e si de im itatie.
V in u ri ’de fantezie. Com pozitia vinurilor. C lasijicatia vinurilor. Boaiele
vinurilor.
 i7 - Conferinta d e Horticulturá.
S o l o m o n Sofonea, conferentiar suplinitor.
T itlu r i:
i. l n g i n e r a g tic o l, dela M o n tp e llie r.
L u c r á r i:
T h ie la v ia b a sic o la Zopf. g á sitá p e H yoscyam us n ig e r L .
(B u letin u l d e Informatiuni al g r á d in ii botanice si al m u z e u l-v b o ta-
nic d e la U niversitatea din C lu j. 3 —4.
1925 )- *
* *

Programul a n a l i í i c .
1 . C u r s u l teoretic: 2 őre sá p i& m á n a l.

I. L eg um icultura.

A) Partea generáli.
a) N o tiu n i generale re fe rito a rc la in-
fiin ta r e a , clasificarea si conducerea unei
g r á d in i de legume:
i° D e fin itia leg u m ic u ltu rii. 2 0 Isto-
ricu l leg u m ic u ltu rii. 30 C la s ific a r e a grá-
d in e lo r d e legume (c u ltu rá in campul
d e sc h is = culturá tá rán e asc á . C u ltu r á in
g rá d in á d e legume p ro p riu z is á . Culturá
de le g u m e intensivá = c u ltu r á bulgá-
re a s c á . C u ltu rá fortatá = C u ltu r á de tru-
fa n d a le ). 40 Crearea si I n t r e ti n e r e a unei
S o lo m o n S ofonea
g r á d in i d e legume (clim at, te r e n , situ a ­
Conf. d e H o r tic u ltu r á .
tie, e x p o z itie . Vecinátatea g r á d i n ii de le­
g u m e. F o rm a , distributia g r á d i n ii . Inchi-
derea g rá d in ii. P re p a ra re a terenului. A m e n d a m e n te . I n g r á s á m in te . Im p á r­
tirea g rád in ii In ta b le . Culegerea, c o n s e r v a r e a , calitátile si p r e g á t i r e a sá-
mántei. M ijloace d e a pástra si a v a n sa fa c u lta te a g erm in ativ á a s e m in te ­
lor. Diferite s is te m e de inm ultire: in s á m a n ^ a r e , butasi, m a r c o ta j, despár-
tirea tufelor, e tc . P rim ele ingrijiri d u p á In sám án ta re. Im p o rta n ta a p ei In
culturá de le g u m e etc.).
b) C alen d a ru l legumelor dupá luni.
 - 321 —

B) Partea s p e c la lá . (Culturá, p a ra z iii v e g e ta li si animali).

'■) Leguwie-rddacitn, tuberctile, bttlbi si rizo ttii.
b) Legum e-ierburi (adicá a cáror parte comestibilá o form eazá p a r ­
ti erbacee).
c) Legume-fructe, seminte.
d) Legume a ro m a tic e , condimente, m e d ic in a le .

II. Pomicultura.

A) Partea generalá.
a) Notiuni g en era le, referitoare la in fiin ta rea , clasificarea si con-
d' • erea grádinii fr u c tife re .
b ) Cresterea a rb o rilo r fructiferi in scoala de pomi.
c) Notiuni g e n e ra le asupra diferitelor p ro c e d e e de tliere, ale a rb o ­
r ilo r fructiferi. (In s tru m e n te de táiere. O peratia tá ie rii de iarna si v ara)-
d) Mijloace d e a intensifica capacitatea d e producere a arb o rilo r
fructiferi (am eliorare, selectio n are, hibridare, in c iz iu n i etc.)
c) Diferite s i s te m e d e inm ultire (in sám án tare, butasi, marcotaj, altoire).

B) Partea speclalá. (Culturá, m a la d iile si dusmanii.)

a) A rbori, c á ri p ro d u c fructe-boabe.
b) A rbori, c á ri p ro d u c fructe-drupe c o m p u s e .
c) Arbori, c á ri p ro d u c fructe-drupe cu s e m in te .
d) A rbori, c á ri p ro d u c fructe-drupe cu s á m b u ri.
e) A rbori, c á ri p ro d u c fruite-seci

III. Floricultura.
A) Partea generalá.
Notiuni g e n e ra le , referitoare la crearea, clasificarea si conducerea
u n ei gradini de flori.
B) Partea speclalá.
a) Planteflori, ce se pót cultiva in cám pul liber.
i° Plante-flori a n u a le . 20 Plante-flori b is a n u a le . 3a Plante-flori p e re n e.
4° Plante-flo. i b u lb o a se . 5 ’ Plante-flori de s tá n c i (CarpatiV 6’ P lante-flori
acuatice.
b) Plante-flori, de será.
i» Plante-flori, c e v a ra se pót cultiva su b c e ru l liber. a" P lan te-flo ri,
d e será rece. 3° P la n te -flo ri, de será tem perata. 4° Plante-flori.de s e ri c a ld á .

IV . jArboricultura o rn am en talá.
A ) Partea generalá (vezi p o m ic u ltu ra ).
B) Partea speclalá.
a) Arbori si arbu sti ornamentali, cultivati sub cerul liber.
i» Arbori f o r e s tie r i sau de agrement cu fr u n z e caduce. a* A rb u s ti
21
 — 3 22 —

si subarbusti d e a g r e m e n t cu frunze c a d u c e . 3 0 A rbusti sa rm e n to si s. ' attá-

tori. 40 C oniferí o rn a m e n ta li. 50 A rb u sti s i su b arb u sti, cu fr u n z e i-ersis-
tente (Európa rá s á r ite a n á ) . 6° T ra n d a firii s i culturá lor. 70 A). de
stan d g ra n itic e (C a rp a ti).
b) A rb o ri, a rb u sti si subarbusti de será.

V. A rchitectura g rá d in ilo r.

A) Partea g e n e ra lá : N otiuni generale, r e f e r ito a r e la arch ite c tu ra gi ádine-

lo r o rn a m e n ta le (p a rtic u la re , p u b lice) parcurilor.

B) Partea s p e c ia lá : i° A rch itectu ra g rá d in ilo r g eo m etrice (ssstem e

franceze). 2 ° A rc h ite c tu ra grádinilor p e iz a g is te (sisteme en g lez e). 3° A rc h i­
tectura g rá d in ilo r japoneze etc.

VI. C om ercializarea, industrializarea, leg u m e lo r , fructelor ?i f lo r ilo r .

i° D ife rite siste m e de recoltá. 20 M ijlo ac e le de conservare, a le 1'-

gumelor, fr u c te lo r si florilor. 30 Im p a c h e ta r e a legumelor, fru ctelor s ; flori-
lor pentru t r a n s p o r t u r i pe distante m ici ^ i m a ri. 40 T ran sform area p ro d u ­
selor, ete. 50 D e b u s e e , valorizare etc.
*
* *

Programul lu crárilor practice.

2 őre s á p tá m a n a l.

I. L e g u m ic u ltu ra .

t. D e s fu n d a re a 5Í prepararea te r e n u lu i destinat p ro d u cerii de legum e.

2. C o n fe c tio n a re a paturilor su rd e, c a ld u te si calde.
3. C u n o a s te re a semintelor si le g u m e lo r : legum e-rádácini, legum e-
bulbi, le g u m e-erb a c e e, legume-fructe si legum e-sem inte.
4. F e lü l c u m se face stratificarea.
5. In s á m a n ta re a (in strachine, g h iv e c iu ri, locul d e fin itiv , paturi
calde, etc.) s á d i r e a si prepararea r á s a d u r ilo r , Inainte de sá d ire .
6. F e lü l c u m trebuesc stro p ite leg u m eie si d ife rite le a p a ra te
de stropit.
7. C u n o a s te re a macroscopicá si s t u d ii microscopice a s u p r a c e lo r m ai
comune m a la d ii criptogam ice si d u sm a n i a n im a li ai legum elor.

II. P o m ic u ltu ra .

1 . D e s fu n d a re a , prepararea te r e n u lu i destinat p la n tá r ii p o m ilo r

fructiferi.
2. D ife rite o p era tii de táiere s e a c á (d e iarná) si de t .0 in verde
(de vará) a p o m ilo r fructiferi.
3. D ife rite sistem e de altoire.
 - 323 -

4- C unoasterea sem in telo r si diferitelor v a rie tá ti de pomi fructiferi.

5. C unoasterea m acroscopicá si rn icro sco p icá a celor mai com une
m alad ii criptogam ice s i a dusmanilor anim ali a i pom ilor fructiferi, p re -
fiim si mijloacele d e lu p tá .

III. Floricultura.

1 . Vizité pe la Intreprinderile florale lo c a le pentru a face cunos-

r 'n t á cu diferitele s is te m e de sere (sere de le m n , sere moderne, sere reci,
1 re calde, sere d e c u ltu rá fortatá, sere de In m u ltire , sere de o spécié d e
ísori mai cáutatá i n t r ’o regiune datá. etc.) si p e n tr u cunoasterea o p e ra -
tiilo r necesare m a n ip u lá r ii si culturii celor m ai ráspándite si mai c á u ta te
fi őri, din p ártile n o a s tr e .
2. C un o asterea sem in telo r si a speciilor flo ra le , cele mai com une In
t..ra noastrá.
3. Studii m a c ro sc o p ic e si microscopice a su p ra celor mai co m u n e
m alad ii crip to g am ice si dusmani animali, ai flo rilo r si combaterea lo r.

IV. A rboricu'tura ornamentalá §i architectura grádinilor.

Vizité in p a r c u r ile si grádinile p u b lice sau particulare din C lu j,

■ontru cunoasterea a rb o rilo r, arbustilor o rn a m e n ta li, indigeni si de se ra
precum si pentru c u n o a ste re a aranjerii a rc h ite c tu ra le a acestor g rá d in i
sistem e de a rc h ite c tu ra geometricá sau p e iz a g istá ).

21
i8 . Conferinta de Zoologie si Entomologie agr a lá *

Dr. I. A . Scriban, con ferentiar suplinitor.

L u c r á r i:
1. 1904. C o n trib u tio n á la F a u n é d e s Hirudinées de R o . ''a n ie .,
Annales S c ie n tifiq u e s de l’Université de I a s s y .
2. 1907. N o te s histologiques s u r le s Hirudinées. A r c h iv e s oe
Z o o lo g ie Expérim entale. P á r . .. -me
s é rie — T ó m VII.
3 . 1908. Notes sur les É c ro v io s e s
de R o u m a n ie . A nnales S c ie n u iiq u es-
de l’U n iv e rs ité de Iassy.
4 . 19 10 . Contribution á P A n a to -
m ie e t á l’Histologie de H ir u d in é e s .
A n n a le s Scientifiques de F U n iv e rs ité
de I a s s y .
5 . i g n . Etude de la c e llu le adi-
p e u se d e s Hirudinées. A n n a le s de
B io lo g ie . P a ris . Vol. I. 1 9 1 1 .
6 . 1 9 1 1 . Sur la p résen ce d e s pa-
r a s o m e s d an s les cellules a d ip e u se s
de la P o n to b d e lla m uricata. C o m p tes
R e n d u s d e la Société de B io lo g ie .
P a ris .
7 . 1 9 1 5 . Studii h isto lo g ic e s i ar. a-
to m ice a s u p r a H irudineelor d e a p á
dulce s i m arin á . A cadem ia R o m á n a .
P u b l. F o n d u lu i V. A dam achi N. X L II1 .
8. 1 9 16 . Sur l’origine e m b r y o n -
n a ire d e s m yopathies p rim itiv e s p ro -
Dr. I. A . S c r i b a n
g re s s iv e s . C om ptes R endus d e la S o ­
Conf. de Z o o lo g ie §i E n to m o lo g ie .
ciété d e B iologie. Paris. T ó m . X X IX .
1916 I u n ie .
9. 19 2 1. S u r la présence des fib re s .n u sc u la ire s aty p iq u es d a n s la
musculature de la q u e u e des tétards de B a tra c ie u s Anours et d a n s les
myopathies p rim itiv e s p seu d o -h y p ertro p h iq u es. Comptes R e n d u s d e la
Société de B iolo g ie. P a ris . Tóm. L X X X V . 1 9 2 1 .
10. 19 21. C e rc e ta ri asupra h is to lo g ie i patologice si a p a to g e n ie i
miepatiilor p rim itiv e progresive p seu d o -fiip ertro fice. In colaborare c u P ro f.
 - 325 -

I Bacaloglu. A ca d e m ia Románá, Publ. Fondului V. Adamachi. Tóm

I N. XLVII. 19 2 1.
1 1 . 1923. L a s tru c tu r e des fibres c o n jo n ctiv es chez les H irudinc s.
C mptes R endus d e la Soc. de Biologie. P a ris. Tóm . LXXXVIII 1923.
12. 1924. U n e nouvelle méthode de coloration tricrhome. C o m p tes
R endus. Soc. de B io lo g ie . Paris. Tóm. XC. p ag . 5 31. 1924.
1 3 . 1924. S u r la structure et la cy to -physiologie de la cellule adi-
p ise chez „ G lo sso sip h o n ia paludosa C“.C o m p te s Rendus. Soc.de B iologie
P a ris . Tóm. XC. 19 2 4 . F a sc . 14. April.
14. 1927. S u r la morphologie des n o y a u x de l’épithelium d ig estiv
c i::z „Misgurnus f o s s il is “. Bulletin de la S ociété d e Sciences de Cluj. 19 27.
I 5- J927• O b s e rv a tio n sur la m u sc u latu re du tűbe digestiv d e s
ibitidés". B u lletin d e la So:iété des Sciences de Cluj 1927.
*

Io a n Alexandrov, séf de lu c rá ri.

Ing. A g ro n o m , absolvent al A cad em iei agricole Cluj.

Programul A n alitic.
1 . C u rsu l teoretic: 2 őre sá p tá m á n a l.

Introducere.

í. Despre B io lo g ie , Biologie norm alá si patologicá. 2. R a m u rile

ap lic a te ale Z oolog iei : a) Zoologie agricolá, b) Entom ologie.

Z o o lo g ie g e n era lá.

1 . Despre c e lu lá si tesuturi. 2. Inm uljirea celulelor. 3. Tesutul epi-

telial: a) E piteliu s im p lu prizmatic, b) E piteliu c ilia t, c| Epiteliu cuticu-
lar, d) Epiteliu c h itin o s , e) Epiteliu stratificat. 4. Tesutul muscular. 5 .
T esu tu l nervos. 6. T e s u tu r ile de originá m e z e n c h im a to a sá . a) 'fesut con-
junctiv, b) f e s u t g r a s , c) T esut cartilaginos, d) T e s u t osos, e) Tesut san -
gvin. 7. Notiuni g e n e r a le de Embriologie: a) Ó u l la Insecte, Viermi, P esti.
Batracieni, P á sá ri, si M am ifere, b) S perm atogeneza si ovogeneza, c) Re-
ducerea numericá s i c a lita tiv á a cromozomilor, d ) Rolni cromozomilor in
ered itate, e) F e c u n d a tie , f) Fecundatie n a tu ra lá . artificialá si partenoge-
neza, g) S eg m en tarea o u lu i (morula, blastula, g a ^ tru la ), i) Formarea o ite
lo r embrionare (e c to d e rm , mezoderm, endoderm . 8. Despre embrióm, la rv e
si fátusi. 9. D espre m etam orfozá. 10. D espre sp écii sí origina r. 1 1 .
T ransform izm . . , n .
Dintre in c r á n g á tu r ile mai in detaliu s tu d .a te au fost: 1 Protozo re ,
a . Viermi, 3. A rtro p o d e , care prezintá o im p o rta n tá dm punct de v e d e re
a l Zoologiei agricole.
I. Protozoare.

1 . R k izo p o d t: a ) A tnoeb*, b) p itsm o d io p k o ra b r a ú m

curechiului).
 - 326 —

2. S p o ro zo a re : a) Coccidium, b) G reg a rin a , e) M ixo sp a id it , a ) P/«s-

modittm m alariae.
3. Hagelate-. a) Triponozoma equip erd u m , b) T riponozom a am bi-
enzae, c) T rip o n o zo m a bruci, d) S pirocheta palida.
4. In fu zo a re : a) Balantidium coli.

II. V ie rm i.

1 . T u rb e la r ia te : a) Planaria. 2 . Trematode-. a) Distomum h ep n ticu m ,

b) Distomum lanceolatum . E m briologie, m ig ra tiile em brionare. Ó i m se
face infectia, ( g á lb e a z á , distomioza). M ijlo a c e le de com batere. 3 . C estode :
a) Taenia solium , b) Taenia saginata, c) T aenia equinococcus, d) 'Taenict
cenurus, e) D ip y h id iu m , f) Botriocephalus. E m briologie, m ig ra tiile em b rio­
nare, Cum se fa c e infectia. (Traeniazá). M ijlo a c e ls de c o m b ate re . . A c a n '
thocephalv. a) E chinorinchus gigas. 5. Oligochete\ a) Lum bricus agricola.
6. Hirudinee: a) H iru d o medicinalis. 7. N ematode: a) A scaris m egalocep-
hala, b) A sca ris lumbricgides, c) O xjurus vermicularis, d) A n k y lo s io m u m
caninum, e) T ric h in a spirális, f) F ilaria equina, g) Anguillula a x o p h ila ,
i) Tylenchus tr itic i, k) Tylenchits d eva sta to r, 1) Heterodera sch a ch tii,
m) Heterodera radicicola. (V átám átoare p la n te lo r.)
Caracterele generale morfologice s i anatomice ale a rtro p o d elo r.
Caracterele g en era le morfologice, anatom ice s i embriologice a insecielor.

III. In s e c te .
Caracterele generale anatomice si em briologice ah O rthopterelor.

Orthoptere. 1 . Locusta viridissima. 2 . A cridiuniperegrinum , 3 . P achy-

tylus m igratorius. vátám átoare tu tu ro r c u ltu rilo r.
1 . G ryllotalpa vulgáris. 2. F orficula auricularia. V á tá m á to a r e zár-
zavaturilor.
1 . E phippiger vitium , vátám. v iilo r.
1 . B la tta g erm a n ic a . 2. Periplaneta. 3 . G ryllus domesticus, in lo c a lu ri.
1 . M antis religiosa, auxiliare.

Coleoptere. 1 . Melolontha vulgáris, v á tá m . culturilor.

1 . C alandra granaria. 2. Calandra orysae. 3. Calam obius m argi-
nelhts. 4. Z abrus gibbus. 5. Elater segetis. 6 . Elater obseurus. 7 . E la te r li-
neatus. 8. E la ter sputator. 9. Elater niger. 10 . Elater sanguineus. 1 1 . Crio-
ceris melanopa. 1 2 . Rhisotrogus solstitialis vátám át. cerealelor.
1 . Silpha opaca. 2. Atomaria lin e á ris. 3 . Meligethes aeneus. 4. Oti-
orhynchus lig u stri. 5 . Colaspidema a tru n t. 6. Phytomus va riá b ilis. 7 . E la ­
ter niger. 8. C leonus sulcirostris.g. Cleonus m endicus vátám át. p lá n t, fu ra g e re .
1. B ruchus p isi. 2. Bruchus pallidico rn is. 3 . Bruchus nubilus. 4. Bruc-
Itns obtectus. 5 . Ceutorhynchus sulcicollis. 6 . Molyter coronatus. 7 . H a ltica
ampelophaga. 8 . Criocerts asparagi. 9. G astrophya raphani. 1 0 . L ep tin o ■
tarsa decetnlineatci v átám át, plánt, p e d a g o g e re .
 - 327 -

r. Rhynchites conictis. 2. Rhynchites bacchus. 3. Rhynchites betuleti.

4- nchites cupreus. 5 . Rhynchites populi. 6. Anthonomus potnorutn. 7.
An;.; w m uspyri. 8. A nthonom us druparum. 9. A g rilu s viridis. 10. A g ri-
lus chrysoderes vá tám á t. arborilor fructiferi.
1. Haltica atnpelophaga. 2. Adoxus vitis. 3 . Malacosoma lusitanica.
4 "ikra taxtcorm s. 5 . Anomala aenea. 6. A nom alci vitis. 7. Cetonia hir-
te/.'n vátámát. vitei- d e vie.
1 . Coraebus bifasciatus. 2 . Lucanus cervus. 3 . Dacus parallelipipedus.
4 . . ’/atycerus caraboides. 5 . Cerambyxheros.6 . Ceram byx cerdo.'j. Ceram-
b y x carcharius. 8. C o ly d iu m sanguinum. 9. P issodes notatus. 10. Balaninus
glandium . 1 1. B o strich u s typographus. 12. B ostrichus stenograpluis. 13. Bős-
tnchus bidens. 14. B ostrichus limatus. 15. H yh sin u tn pipiperda. 16. Sco -
lyius destructor. 17 . Chrysom ela populi vátám át. pádurilor.
x. Cantharidae. 2 . Cetonia. 3. Anthonom us rubi vátámát. p lantelor
horticole si de o rn a m e n t.
1 . Apate capucina.
1. Carabits a u ra tu s . 2. Carabus purpurascens. 3. Calosoma sycop-
hanta. 4, Cicindela cam pestris. 5. Lampyris noctiluca. 6. Silpha locvigata
príetenii ag ricu ltu rei.

Lepidoptere. 1 . Tinea granella. 2 . A g ro tis tritici. 3. Agiotis sege-

tum. vátám c e re á le lo r.
1. Pieris brassicae. 2 . Pieris rapae. 3. P ie ris crataegi. 4. Pteris napi.
5- Mamestra brassicae. 6. Agrotis exclamatioms legumele si zarzav atu ri.
1 . Liparis chrysorrhaea. 2. Bombyx tieustria. 3. Liparis dtspar.
4- Carpocapsa p o m o n a n a arbori fructiferi.
1. Chetonia villica. 2 . Zeuzera aesculi-p á d u rilo r. 3. Trochilium api-
fonne- pádurilor. 4. L ip a r is monacha. 5. C n e t h o c a m p a pityocampa 6. . \>npia
farm alis. 7 . B o m b y x m óri. 8. Conchylis am biguella viilor.

Hemiptere. 1 . A p hisgranaria. 2*Rhi»obiusradicunt.$•í icadtllastxnotata

vátám . cerealelor. 4. A p h is evonymi. 5. P horodon humuli fragilor. 6. l.u r y -
denta ornata. 7. A p h is p irt zarzavaturilor. 8. P’sy/la ciircnlinca. 9- A>ptdt
otus perniciosus fru c te lo r. 10. Pulvinaria vitis. 1 1 . Phylloxera <astatr / .i .
12 . Lopus su/ca/us v iilo r. 13. Acanthta lectularta. 14. / edtcuhts ! 11/ nttt.
15 . Pediculus ve stim e n ti, 16. Haematopinus-animale. 17. Phthi) mspubt> ont.

Diptere. 1 . C ecidom yia destructor. 2. D iplosis tritici. 3- Chlorops tacnio-

p u s. 4. Chlorops lin eala vátámát. cerealelor. 5 . Pegantya hyoíciam.6. Tipula
oleracea fragilor. 7 . Pegantya acélosa. 8. Btbio tnarci zarzavaturilor. 9. A r-
tatis cerasi. 10. C eratitis capitata fructelor. 1 1 . Culc.x pipiens. 13. Tatmnu s
bovinus. 13. Tabanus tnoria. 14. Tabanus rusticus. 15. Ilatmalopota ptu-
vialis. 16. Glossina morsitans. 17. Callipltora vomitoria. 18. G títropkU m *
equi. 19. Oestrus ovis. 20. Hypodenna bovts. 2 1 . Ilippobosca cr/mra. 2a. S i ­
multa maculata: 2 3 Sim ulia coluntbacstnsts.
 — 328 —

Aphaniptere. i . P ulex irrilans. 2. S a rc o p sy lla penetrans.

Hymenoptere. 1 . Cephus pygmaeus v á tá m . cerealelor. 2. A th a lia a*ma-

rum vátám. fr a g ilo r . 3 . Cephus compressus. 4 . L yd a pirt. 5- V espa 'Oi{iga-
ris. 6. Form ica r u fa fructelor. 7. A pis m e lific a . 8. Vespa crabro, 9 . jRam­
bus terrestris.

Arachnoíde. x. Sarcoptes scabiei. 2 . P h y to p tu s vitis.

*

Mijloacele d e combatere ale in s e c t e lo r v á tá m á to a

Agriculturii.

I. Mijloace m e ca n ic e.

a) P lasa p e n tr u p rin s insecte. b) S a n tu r ile izolatoare. c) £ : r.. .

d) Benzi cleioase. e) F o arfecele pentru o m iz i. f ) R ázátoarele si p e ria d e o :d .

II. Agen^i fizici.

a) Focul. b) Lum ina, c) Cáldura.

III. Mijloace ch im ic e .

A) Insecticide externe. 1 . Insecticide e x te rn e lichide. a) S o lu tia (ap c-

asá) de sápun. b) E m u ls ia de petrol, c) E m u ls ia de oleuri v e g e ta le . d ) So-
lutiune de P y r e th r u m . e) Esenta de tu tu n . f ) Z eam á de A n assia a tn a r á .
g ) Zeamá de fői d e n u c. hj Laptele de v a r. i) V a ru l gras.
2. Insecticidele externe solide. a) V a ru l, b) P raful de insecte. c) S u lfu i
sau pucioasa. d) N a fta lin a . e) Superíosfat d e calc iu .

B) Insecticidele interne. 1 . Insecticide intern e gazoase. a) S u lf u r a de

carbon. b) A cid s u lfu ro s . c) Acid cianhidric. d) Fum igatiuni de t u t u n . 2 .
Insecticide interne lichide. 3. Insecticide interne solide.

IV. Mijloacele b io lo g ic e .

\ . Metoadele cu ltu rale intrebuintate in lupta co n tra insectelor vá tá m á to a re.

1 . A lte rn a n te le d e culturi. 2. A rá tu rile ad á n c i. 3. S em á n á tu rile v e rz i.

4. Ingrásám intele a g ric o le .
/
í - 329 -

P r o g r a m u l lucrarilor practice.
I. Zoologie ge n e ra'á.

i. Sánge de r a n a temporaria. 2. Sánge de om . 3. Ou de ascaris lum-

b .......>des. 4. Ou de b r o a s c a . 5. Ou de pasSre. 6. Foliculul lui Graaf la M a­
m i,e re , 7. Seg m e n tare a oului. 8. Epiteliu sim plu prism atic din intestin de
<z-:aris lambr. 9. E p i t e li u chitinos de la Bom byxtitori. 10. Epiteliu Strati fi -
c a t (rát de purcel). 1 1 . F ib r e musculare netede asociate. 12- Fibre muscu-
la striate de la in s e c te , sect. long. si transv. 1 3 . Celule nervoase din m.l-
d ir.." de bou, d iso c iate . 14 . Fibre nervoase:

II. Protozoare.

1. Rhizopode : amoeba ramarum. 2. F la g e la t e : Tripanosoma, Brti

cey, Infusorii: Balantidium coli. 4. Sporozoare : Coccidium roiiei.

III. Viermi.

1. T re m ato d e ; Distomum hepaticum. Distomum lanceolatum, studii

ma oscopice si m ic ro sc o p ic e . 2. Cestode: Taenia solium. Dipilidmm ca-
mű, , studii m ic ro sco p ice si macroscopice. 3. N em ato d e: ascaris lumbri-
coi- ascaris megalocephala. studii macroscopice. oxyuris vtrmicularis.
tricHnana spirális s tu d ii microscopice.

IV. Insecte.

a) Partea g e n e ra lá .
1. Melolontha vu lgá ris ca tip de insectá : morfologia, anatómia si
studiul apendicilor. 2. Blatta germanica, studiul aparatului bucal. 3. M<’ta-
morfoza la insecte (Coleoptere si Lepidoptere): (ex. melolontha vulgáris si
Bom byx móri). 4. L ocusta viridissima ca tip de Orthoptere. 5. Studiul stig-
matelor si tracheelor la insecte. 6. Hymenoptere. tip: \ espa ctabro.
7- Hemiptere, tip : Pentatom a decorata. 8. A p aratu l bucal la Acmtlkia Itt-
tularia (plosnitá). 9. D ip tere tip: Musca dom esticá. 10. Aparatul bucal m
piciorul de máná. 1 1 . Metamorphoza ia D iptere: Simulta columbacsensis.

b) Partea sp e c ia lá .
Orthoptere: 1 . Locusta viridtstma. 2. A cridiu m peregriiuini. 3- / ac
hytylus migratorius.
Morfologia, ra v a g iile produse si mijloacele de combatere.
Coleoptere. 1. C alan dra granaria. 2. Z a b m s gibbus.3. Elater sege is.
4 - Bruchus pisi. 5. Rhynchites conicus. 6. Haltica ampelop laga. 7.
hirtella. 8. Platycerus coraboides. 9. Bostrichus typographus.
Morfologia lor, ra va g iile ce le produc si combaterea.
Lepidoptere: 1. Tinea granella. 2. A grotís tr.h c . 3 Piens brasicae.
4 Liparis chrysorhaea. 5. Chetonia vtllica. 6. A sopia farina
Morfologia lor, ra va g iile si mijloacele de combatere.
 - 330 —

H em iptere: x. Aphis granarici. 2 . Rhizobius radicum. 3 . i'sy lla

curentiaca. 4. L o p u s sulcaius. 5. Acanthie lectularia. 6. Pediculus capitis
7. Haematopinus. 8 . Phthirius pubis.
M orfologia, ra v a g iile ce le produc s i com baterea lor.
Hymenoptere : t. Cephus pigmaeus. 2 . Athalia spinarum. 3 . L y J a p ír:
4. Formica ru fa . 5 . Apis melliftca. 6. V espa crabro.
M orfologia, stricáciunile resp ective, fo lo asele ce le produc.
Diptere: x. Cecidomyia destructor. 2 . Chlorops taeniopus. 3 , fip u la
olerncea, 4. C ulex pipiens. 5. Tabanus bovinus. 6. Flipoderma b o vij, 7 . Hip-
pobosca equina.
M o rfo lo gia, stricáciunile si c o m b a te re a lor.
Arachnide : 1 . Sarcopleis scabiei. 2 . Phytoptus vitis.
M orfologia, bo alele ce le produc s i com baterea lor.
A fa rá de lu crárile practice de lab o rato r se fac e x c u r s i :n i ín
grádinile si c á m p u r ile de experiente ale A c a d e m ie i de A g r ic u ltu r á , pentru
a aplica m e.toadele de combaterea in se c te lo r.
 19- C o n f e r i n t a de M i n e r a l o g i e , G eo lo g ie
§i A g r o g e o l o g i e .
D r. íjjtefan I. Mateescu, co n fere n tia r titular.
T itlu ri :
i. I.icentiat In Stiintele naturale dela Universitatea din Bucuresti (19 12 )
2. Doctor in S tiin te le naturale dela U n iversitatea din Bucuresti (19 2 5 ).

L u crá ri :
1. C o m u n ic a re preliminará asupra g e o lo g ie i regiunii colinelor sub-
carpatice din d istric tu l Rámnicul Sárát.
(Dári de seam ö a le Inst. geol. al R om á­
méi, Vol. V II., 19 2 6 ).
2. O b serva tiu n i geologice si morfo.
logice in d e p re siu n e a Huedinului, nord-
vestul T r a n s ilv a n ie i. (Anuarul Inst. geolo-
gic al R om ániei, V o l. X I., (1924).
3. C ercetári ge o lo g ice in partea ex-
terná a regiunii d e curburá sudesticá a
Carpatilor R o m á n i (Districtul Rámnicul
Sárát si p a rtea d e sud. a distr. Putna).
Tezá de d o cto rat, Bucuresti 1925.

P r o g r a m u l analitic.
1. Cursul teoretic : 2 őre sáptámánal.

In trod ucere la studiul Geologfef.

Obiectul G e o lo g ie i. Pámántul ca p la ­
D r. S tefan I. M atek scu
néta. In v e lisu rile Pámántului si consti- C o n f. de M in eralom 'e, G e o l o g i e
tutia lor. C á ld u r a interná. §i A g r o g e o lo g ie .

I. S t u d iu l Litosferei din punct d e vedere m ineralogie.

D esp re m in erale. Stare amorfá si cristaliná. Proprietáti g e n e r a le a

m ineralelor : coheziun e, crestere, sim etri e , isotropie, anisotropie.
 - 332 —

A) Cristaiografia g e o m e t r ic á .
Despre c r is t a le . Elemente cristalin e . L e g ile cristalografice : ge
unghiurilor — G o n io m e tr e ; legea zonelor — p aram etri; legea s im e .
elemente de s im e tr ie . Sistem ele de sim e trie . Concresteri p a ra le le , •

B) C ristaio gra fia f iz ic á .

Proprietátile fiz ic e ale m ineralelor: E la s tic ita te , tenacitate, con ziune

clivaj, duritate, g r e u t a te specificá. F ig u r i d e coroziune.
Proprietáti optice : In lumina r e fle c ta tá — luciu m ineralelor.
mina refractatá — a b so rb j a luminei; c u lo a r e , transparentá, u rm a de -
ere. Polarisatia lu m in e i prin reflexiune s i p rin refractiune. B ir e fr a
Clestele cu tu r m a lin á . Nicol. Microscop p o la r is a n t . Pleocroism — h
Heidinger (d icro sco p ).

C) Mineralogia c h im ic á .

A nalisa c h im ic á pe cale pirognosticá. Polim orfism si iso tr f.’

amestecuri iso m o rfe .

D) Geneza m in e r a le lo r .
Sintezá. A s o c ia ^ iile de minerale in n a tu r á si aparitia lo r : p a r a g >■.; z i .
succesiune, e p ig e n e z á , pseudomorfozá. M in e r a le le primare :
Minerale n á sc u te din magma (p iro gen e) ; minerale náscute dir.
tiuni apoase (h id a to g e n e ); minerale n á sc u te din mineralisatori
(pneumatolitice).
Transform árile mineralelor: m inerale secundare prin d iagen ezis,
metasomatism, m etam orfism . Zácáminte de minerale.

E) Mineraiogia d e s c r ip t iv a :
Mineralele p rincipaíe din roce: cuart, feldspati, feldspatoizi, n iic e ,
amfiboli, piroxeni, oliviná, turmaliná, g rá n á t, apatitá, serpentiná, t a lc , clo-
ritá, zeoliti, p iritá, calcitá, oligist, limonitá, s a re , gips.

II. Petrografia.

Despre R o c e . R o ce eruptive — V u lc a n is m . Roce m e ta m o rfice —

Metamorfism de co n tact, dinamic (prin p re siu n e ) si régiónál. R o c e s e d i­
mentare m ecanice, de precipitatie chim icá, organogene. C lasificatia s i s t u ­
diul fiecárei gru p e.
Asezarea ro c e lo r in scoarta P ám án tu lu i : laccolite, botholite, e tm o -
lite, domuri, filo a n e , dykuri, pánze de la v e , s tr a te , sisturi.
Tectomca. Stratificatie, directia si in clin area stratelor ■ — bu so la.
Cute, fracturi, p án ze de sariaj, horst, g rab en , milonite.

III. Geologia d in am icá.

A g e n ti externi; A g e n t i interni.

i. Atmosfera s i actiunea ei geologicá. Mediul aerian, date fiz ic e si

chimice. *
 - 333 -

Actiunea chim icá, fizicá si mecanicá. V án tu ri. Distrugere eolicá :

fo m a re a deserturilor-hammade. Sedimentatie eolicá : dune, barchane, loess.
2. Hidrosfera s i actiunea geologicá a apei. Circuitul apei In naturá.
A. Apele meteorice — spálári, solviri, d esagregári subaerice.
B. Apele de in filtratie — apele subterane. Pánza freaticá. Ciroulatia
ap lor subterane. Isvo are. Alimentarea cu apá. A p e le termale, geyseri. '
Actiunea geolo gicá : solviri (grote, doline, pálnii) alunecari de stratc,
n á.u iri. Sedim entatie: depuneri din solutiuni, filoane metalifere.
C. Ape curgátoare. Actiunea de eiosiune — formarea vailor; felül
v >r. Cumpána apelor. Profilul deechilibru. C ap tarea vailor. Suprafatá de
eiosiune si peneplená.
Actiunea de d e p u n e re : aluviuni. Terase — relntinerirea vailor. Delte
estuare. limane.
D. Apa lacurilor. Actiunea geologicá a lacurilor. Sedimente lacustre
— mecanice si chim ice.
D. Apa ín stare solidd. Ghetari si Calote glaciale. Ac iunea d e
er. iune a gh etii: V a le a ghetarului, roches moutonnres. Actiunea de d e-
P ■ • r e : Morene g la c ia le , blocuri eratice, blocuri scrijilate. Glaciatiuniilr in
trecut.
F. Apa m arii. M ediul marin flzic, chimic s i bionomic.
Actiunea de d istru gere a márii — abrasiune m arina; formarea p la t­
forméi continentale.
Sedimentatia m arin á : deposite mecanice, chim ice si organi e.
3. Biosfera. A ctiu n ea geologicá a organism elor vii.
Distrugeri — F o rm area solurilor.
Sedimentatie: cárbunii de pámánt, petroleul, calrarele, rocele silicioa
Guanó, fosfa'j.
4. A g 'enti interni — Cáldura cenlralá. Cutrem ure de pamánt. Mis-
cá rile lente ale scoartei. Transgresiuni si regresiuni marine.
Miscári tectonice — formarea lanturilor de munti
munti din trecut. M iscári epirogenice. Cicluri e vo lu tive : litogenez.), ori>^
n ezá, glyptogenezá. D e sp re faciesuri.

IV . G eolo gia istoricá — Stratigrafia.

Determinarea v á rste i stratelor si a rocelor eruptive. Fesile, fosilisan

Originá Pám ántului. Faza stelará. Faza planetará. Prima scoar’ á
so lid á Óceánul prim itiv. Aparitia vie ii pe Pam ánt.
Diviziuni stra tig ra fic e : grupe, sisteme, serii, etaje, orizonturi.
Grupele: A rch a icá . Algonkianá. Paleozoicá. Mesozoica. lerti.ir.t.
Cuaternará. Caractere generale: petrografice, paleontologice, faciesuri.
Diviziune. R á sp á n d ire a . Conclusiuni g e n e ra le : Intinderea marilor s i
a continentelor. M iscári tectonice (lanturi de munti). Vulcanism.
Scurtá privire asu p ra geologiei Romániei : M ariié unita'i gingrafi'
si tectonice. Constitutia lo r geologicá, Evolujia geologicá ji morfologicA
a Pámántului Rom ániei.
 — 334 —

V. A g r o g e o l o g i a .
Sol. R o c á m um á. Subsol. P ro filu l solului. — O rizonturí s 1 sub-
orizonturi.
Geneza solului, Factoiii cari con tribu e la formarea s o lu lu i; r a s i v i :
roca mumá, re stu ri organice.
Activi : T em p eratu ra, insolatia, um iditatea, oxigénül b io x k iu l öt:
carbon, bacteriile s i microorganismele. V ia t a vegetalá si an im alá.
C lim a te le : so la re si fizice. CUma R o m án iei, zonele de v e g e ta tie in
legáturá cu zo n e le climaterice. V egetatia in Románia. Hárti a g ro g e o lo g io
Studiul s o lu r ilo r : Morfologia orizon tu rilor. Compozitia ch im ’oá a
orizonturilor. O rizonturi chimice in s o l : c u humus, cu ortstein, cu c s ’ ccr,
cu gips si cu s á ru ri alcaline.
Clasificarea solurilor : Fizicá ( T h a e r ) ; Petrograficá (F a llo u , I: i . t-
hofen): geneticá (Dokutschajeff, Sibirceflf. Gílinka).
Descrierea tipurilor principaíe de s o lu r i:
Soluri ectodinamomorfe: laterit: s o lu r i galbene de savane j te r r a rosa.
Podsol; so l brun de pádure; cernoziom degradat.
Cernosiom cu varietátile lui.
Soluri c a s t a n ii; soluri bálane; s o lu ri de stepá uscatá.
Lácovifte ; P l a u r ; sol de tu rbárii; tundre.
Soluri de sárátu rá. Solonetz — S olon tschak.
Soluri endodinamomorfe. R en d zin e; soluri schelete.
Solurile In R o m á n ia : solurile zon ale si azonale.
 20 . C o n f e r i n t a de C o n t a b i l i t a t e agricolá.
C o n s t a n t i n P o p e s c u - B á lte n i, c o n fe re n jia r titular.
T itluri :
Licentiat al A cad em iei de Inalte Studii Comerciale §i Industriale,
Bucuresti.
L u c rá ri :
a) Curs de contabilitate pentru Scoalele Normale si Seminarii, In
colaborare cu G . Dumitrescu-Bumbesti.
b) Miscarea Cooperativá a Me-
seriasilor.
c) Evolutia co m ertu lu i’ de báni.

Program ul analitic.
M KSH
i. Cursul teoretic : i őrá sáptámánal.
I. Notiuni p re lim in a re :
Evoluüa p rin c ip iilo r de contabi­
litate. Stabilirea si superioritatea prin-
■cipiului contabilitátii duble. Aplicarea
contabilitatii duble la agriculturá. Con-
tabilitatea dublá a g ric o lá sinteticá (cu
un singur cont p en tru cheltuelile §i
•veniturile exploatárei). Contabilitatea
dublá agricolá an a litic á (cu conturi
speciale pentru fie c a re culturá). Patri-
moniu. Drepturi patrim oniale. Obli-
gatíuni patrim oniale. Patrimoniu net —
■Capital.
II. I n v e n ta r u l.
C . P o p e s c u -B A l t e n i
Definitiune. O peratiuni de inven- C o n f. de Contabilitate a g r i c o l * .
fariere. E valuarea elementelor patri-
moniae. Epoca inventarului. Descrierea si clasificarea pe grupe a e l e i
te.'or patrimoniale. Form ulare de in ven tar.

II I . T e ó r ia ín registrárilor $i a conturilor.
Notiuni g e n e ra le asupra conturilor. D ebit. Credit. Sold. V irim e n te
soldári, incheeri. G ru p area elementelor patrim oniale pe conturi. Conturi
 — 334

V. A grogeologia.
Sol. R o cá m u m á. Subsol. Profilul solului. — Orizonturi s i sub-
orizonturi.
Geneza solului, Factoiii cari contribue la formarea s o lu lu i; I-’á sjv i :
roca mumá, restu ri organice.
Activi : T em p eratu ra, insolatia, u m id itatea, oxigénül b io x id u l <
carbon, bacteriile s i microorganismele. V ia t a vegetalá si anim alá.
Clim atele: s o la re si fizice. Clinia R om ániei,zonele de v e g e t a t ie in
legáturá cu zon ele climaterice. Vegetatia In Rom ánia. Hárti a g ro g e o l o g k o,
Studiul s o lu r ilo r : Morfologia orizon tu rilor. Compozitia ch im k -á t
orizonturilor. O rizon tu ri chimice in s o l: cu humus, cu ortstein, cu c s-c e r,
cu gips si cu s á r u r i alcaline.
Clasificarea solurilor : Fizicá ( T h a e r ) ; Petrograficá (F a llo u , Iviobt-
hofen): geneticá (Dokutschajeff, Sibirceff. G lin k a).
Descrierea tipurilor principaíe de s o lu r i:
Soluri ectodinamomorfe: laterit: s o lu ri galbene de savane; t e r r a ro sa.
Podsol; so l brun de pádure; cernoziom degradat.
Cernosiom cu varietátile lui.
Soluri c a s t a n ii; soluri bálane; so lu ri de stepá uscatá.
Lácovi^te ; P la u r ; sol de turbárii; tundre.
Soluri de sárátu rá. Solonetz — S olon tschak.
Soluri endodinamomorfe. R endzine; so lu ri schelete.
Solurile in R o m á n ia : solurile zonale §i azonale.
 20 . C o n f e r i n t a de C o n ta b ilita te agricolá.
Constantin Popescu-Bálteni, co n fe re n jia r titular.
T itluri :
Licentiat al A cadem iei de Inalte Studii Comercide ji Industriale,
Bucuresti.
L u c rá ri :
a) Curs de contabilitate pentru Scoalele Normale si Seminarii, In
olaborare cu G. Dumitrescu-Bumbesti.
b) Miscarea Cooperativá a Me-
■^eriasilor.
c) Evolutia com ertuluPde báni.
’ ,^ CM
* 3 " I
* ■<&>* 1 \'

Program ul analitic.
m i it> i
i. Cursul teoretic : i őrá sáptámánal.
I. Notiuni prelim inare:
Evolutia p rin cip iilo r de contabi­
litate. Stabilirea si superioritatea prin-
cipiului contabilitátii duble. Aplicarea
contabilitátii duble la agriculturá. Con-
tabililatea dublá a g ric o lá sinteticS (cu
xin singur cont pentru cheltuelile §i
’veniturile exploatárei). Contabilitatea
dublá agricolá an aliticá (cu conturi
speciale pentru fiec a re culturá). Patri-
moniu. Drepturi patrim oniale. Obli-
gatiuni patrimoniale. Patrimoniu net —
Capital.
II. In ven tarul.
C . P o pesc u -BA l t e n i
Definitiune. Operát inni de inven- C o n f . d e C o n tn b iliu te a g r íc o lA .
■tariere. Evaluarea elementelor patri-
monia e. Epoca inventarului. Descrierea si clasificarea pe grupe a ele nen-
te.'or patrimoniale. Form ulare deinventar.
III. T e ó r ia ínregistrárilor ?i a conturilor.
Notiuni g e n e ra le asupra conturilor. D ebit. Credit. Sold. Virim ent-
soldári, incheeri. G ru parea elementelor patrim oniale pe conturi. Conturi
 — 336 —

de Capital. C on turi personale, C o n tu ri d e valori, Conturi de rezultate,

Conturi de ordine si de evidentá.

IV . Registre c o n t a b ile ?i Documente,

R e g istre . Registre principaíe. R e g is tr e auxiliare :< elementare.

Registre o b ligato rii. Registre facultative.
Docum ente. Chitante — Metoda talonului. Metoda k d 'le i copiative.
Mandate de incasári. Registrul m an d a telo r sau ordinelor *:>.■; incasári. Bo-
tiuri de platá. Mandate de platá. R e g is t r u l Cassa. Regi - : il de scadente
sau Scad entaru l. Metoda Calendarului. M etoda tabelará. o • a ’r i de incár-
care sau de inmagazinare. Registrul bo n u rilo r de Incárca Bonuri de
descárcare sau de eliberare. Registrul M agaziei. Registr: ■] o n cilor agri­
cole. R e g istru l muncilor salariatilor (personalului fix). R e ’ il muncilor
personalului variab il. Liste sáptám ánale. R egistre impuse do íe g e a invoe-
lilor agricole. R egistru l de partizi a le Invoelilor agricole. R .istru l pentru
liberarea chitantelor pentru munci e fe c tu a te si sume vá rsa 1 L ivretu l in-
dividual. R e g is tru l muncilor anim alelor. Calendarul agricoi preconizat de
Cuppari. R e g is tr u l vitelor. Registre g e n e a lo g ic e : Registrul m atricu lá. Re­
gistrul de m ontá. Registrul gestatiilor. R egistrul productiunei laptelui.
Registrul alim entatiei. Registru de g re u ta te a animalelor. R ;ristru pentru
industriile an exe ale unei exploatári a g ric o le . Registrul p ivn itei. Registrul
láptáriei. R e g istru l oulelor. Alté d o cu m en te : rapoarte, liste, tablouri, fői
de expeditie. D esvoltári asupra re g istre lo r principaíe: Ju rn a lu l. Articole
de ju rn al: sim p le , compuse, com plexe. Cartea Maré. R e g is tru l copier.
Registrul Inventar.

\ . Contabilitatea dublá a g ric o lá — Metoda sinteticá.

A van tajele si desavantajele m etodei sintetice. Conturile c a ri inter-
vin in contabilitatea sinteticá. Balan^a de inirare. C apital. B a la n ta de
esne Conturi personale. Conturi curente cu dobánzi. Metódul d irect. Me­
tódul direct cu numere rosii. Metódul in d irect sau retrograd. M etódul in-
írert cu num ere rosii. Comparatie In tre metodul direct si in d irect. M e -
odul H am burgez sau prin sokluri. M etodul Hamburgez cu n u m ere rosii.
Ínles mnle | i neajunsurile metodei H am b urgeze. Contul Efecte de platá.
ontunle: Im o b ile cu subdiviziuni, A m elio ratiu n i fondiare — p e r m a n e n t e
emporare, Amelioratiuni fondiare in contabilitatea are n d asu lu i, Chel-
t a t ' 6 y veni.tu r'*e e x ploatárei, — Im p o rta n ta acestui cont in contabili-
IT m Slntetlcá in agficulturá, E fe c te d e primit, A n ticip a tiu n i Cultu-
Hp a?ln‘ ? l m strum ente agricole, M ob ilier. Animale de m uncá. Anim ale
Dentm it r° ^-Cte’ ^ ura§e- Ingrásám inte chimice, naturale. Proviziuni
si rnn, CaSa' Cont D obánzi. Cheltueli gen erale. Cheltueli
Cont a re n H a V 1 perS0" a!e- Cont Arenda in contabilitatea p* oprietarului.
proprietarului n „ C° 1' ta tatea arendasului. Cont chirie in contabilitatea
Perdere Cnnt-* M . ne contabilitatea chiriasului. Contul P ro fit s.
Invoiti Cont J10 ? conform legü in v o e lilo r agricole. Contul Muncitori
íarant'ie D m r ^aran»ie' T itlu ri in g aj Deponen'i de titlu ri in
» . • eponenti de titluri in gaj. C o n t Debitori de garán tii. Cont Cre-
 - 337 —

ditori de g a r a n tii. C<->nt P o li{e de a s ig u r a r e . C o n t drepturi even tu ale. C o n t

D iverse D o cu m en te . C o n t Dociinienle spre cottservare. Jnregistrári/e e/e
deschidere. I n r e g i s t r á r i l e din cursul an u lu i. Balanta de verificare. E r o r i
si corectarea lo r . In registrári de inchidere. V e r if ic a r e a registrclo r. Regu-
larea contului d o b á n z i . R eg u la re a contului a n tic ip a tiu n i cu ltu rale. R e g u -
larea contului d e a r e n z i, chirii. R e g u la re a c o n t u r i l o r : cheltueli g e n e r a l e ,
im pozite si ta x e . Inventarul de incheere. B a l a n t a gen erala a c o n tu rilo r. In-
re g istrarea p i e r d e r i lo r s i a cástigurilor. I n c h id e r e a conturilor prin B a la n ta
de Esire. Ct. P r o f i t & Perd ere. — B ilan t.
L u crári p r a c t ic e . Contabilitatea u n u i e x e r c i j i u agricol {inutd In p a r -
tidá dublá d u p á m e t o d a sinteticá.

V I. C o n ta b ilita te a dublá rezu m ativá, zisá $i anicricaná.

G e n e ra litá ti. In r e g is t r á r i. A van taju l s i inconvenientele c o n t a b ilit á t ii

duble rezu m ative (a m e r ic a n e ). Lucrári p r a c t i c e . Inregistrári In ju r n a l u l
metod. am erican z i s J u r n a l — Carte M aré.

V I I . Contabilitatea d u b lá an a litic á.

G e n e ra litá ti. S c o p u r ile particulare u r m a r it - ' de contabilitatea a n a li -

ticá, F u n ctio n area c o n tu r ilo r in c o n ta b ilita te a du blá agricola a n a l i t i c á .
Consideratiuni s p e c i a l e asu p ra c o n tu rilo r: F u r a je , Pae de a s te r n u t s i
Ingrásám inte. C o n t u r i le speciale'de culturi s i e le m e n te le lor. E lem en tele c á r i
in trá In debitul c o n t u r il o r cultu rale: a n tic ip a tiu n i culturale, I n g r á s á m in t e ,
irigatiun i, m unci a g r i c o le , munca a n im a le lo r , d ep recierea, a m n rtiz a re a s i
intretinerea m a s i n i lo r s i instrum entelor a g r i c o le , impozite, prem ii d e a s i ­
gu ra re, c h e ltu eli g e n e r a le , interesele capitalului fondiar sau aren d a, i n t e .
resele cap italu lu i a g r a r . Elem entele cári in t r á In creditül co n tu rilo r d e
c u ltu r i: p ro d u se p r in c ip a le , produse s e c u n d a r e , anticipatiuni c u ltu ra le In
favo area c u ltu rilo r s u c c e s iv e . R ezultatele c o n t u r ilo r de culturi. — C o n t u r ile
an ticipatiun ilor c u l t u r a le . Conturile p a rc e le lo r . C o n tu rile ind ustriilor a g r i ­
cole. Contul a n im a le d e rentá. Conlul Gestiunea animalelor de rentá. C o n ­
tu rile de ch eltu eli c a r e la sfársitul anului s e r e p a r tiz e a z á la c o n tu rile s p e -
ciale de cultu ri. — C o n t u l anim alelor de m u n c a . Contul gestiunea a n i m a ­
lelor de m uncá. C o n t u l m unca an im alelor. C o n t u l m ána d<* lucru sau m u n c i
agricole. Contul m a s i n i s i instrumente a g r i c o le . Contul Intretinerea c l a d l -
rilo r. Im pozite. A s i g u r á r i . Contul A ren da. — C o n t Cheltueli g e n e ra le .
A v a n ta jiile s i d e sa v a n ta jiile c o n ta b ilitá tii d u b le analitice.
L u crári p r a c t i c e : Contabilitatea In p a r t id á dubla analiticá pe un
exercitiu a g ric o l.
V III. Chestiuni c o m p lim e n t a r e :

D ocum ente c o m e r c ia le : Factura, S c riso a re a de trdsnrd, CoHosamen-

tul C h arte-p arty. T i t l u r i de credit. Cambia. B i/el la ordin. Protest. Actiunea
cambialá. C ecu l. Recipise — IVaranU. A ere,hl ive. Mandate. In stitu tii In
legatu ra cu a g r i c u lt u r a . Báncile p opu lare. O b ftiil* sdltfli. C o o p e r a t iv r le
ag rico le .B á n c ile . B u r s e l e . Societátile de a s i g u r a r e . B u rse. Docuri. In tr e p o z ite .

22
 21. C on ferinta d e S ilv ic u ltu rá .
Dr. G h e o r g h e Antonescu, conferentiar titular.
T itlu r i:
i. Diplom át a l scolii superioare de Silviculturá din B ucu resti (19 19 ).
3. Doctor In Stiintele naturale dela U niversitatea din Cluj (1926).
L u c r á r i:
1. Norme p en tru intocmirea unui p ro e c t relatív la in fiin tarea unei
p ep in ie re si pentru im p ád u rirea unui
goi de munte (extrás din R é v . P á d u ­
rilor, la n u a rie 1922).
2. Istoricul, importanta p á d u rilo r,
in fluenza lor asupra atm osferii, asu p ra
vietii anim ale, asupra re g im u lu i ape-
lor, etc. (Publicatám B u letin u l A . G.
I. R. d in luna Iulie—Sept. 19 2 2 si in
R e v is tá Pádurilor.
3. Transportul lemnelor p e apá
si u s c a t ; colaborare cu Dl L a d is la u
P o p p , In g . Inspector S ilv ic (E x trá s
din B u letin u l A. G. I. R . d in luna
A u g .— S ep t. 1923 si R eviatá P á d u rilo r
din S ep tem b rie 1923).
4. Monográfia dom eniului Gur-
ghiu d in jud. Mures-Turda (lucrare
p re m ia tá de Societatea „P ro g re s u l
S ilv ic " in 1924).
5. Contributions á l’étude du Mé-
léze d e s Carpathes (in c o la b o ra re cu
Dl P ro f. Dr. I. Grintescu). P u b lica tá
D r . G h e o r g h e A n t o n e sc u in
” B u lle tin de la Soeiété d e s S cien '
d e C l u Í “ - I u n i e 1(P \ s i i n R e v istá
Conf. d e S i l v i c u l t u r á . ces
P á d u rilo r din August 1924.
6. Contributiuni la studiul distributiunii geografice a co n ife re lo r din
Románia, B ucu resti 1927.
 — 339 —

Programul a n alitic.
r. Cursul teoritic: 2 őre sáptám ánal.

Impártirea $tiin[elor silvice: Sivicu ltu ra, Protec^a pádurilor, L é g i-

slatia pádurilor, Dendrometrie, Estimajia p ád u rilor, Amenajamentul, É x p lo a -
tarea pádurilor, T ran sportul produselor forestiere, Technológia s ilv ic á .
A) Im portanta pádurilor.
B) Istoricul pádurilor.
C) Actiunea p ád u rilor: a) Asupra regim u lu i apelor prin evapora^ie,
transpiratie 5Í clorovaporizaliunea foilor. b) A su p ra regimului apelor prin
suprimarea a va la n se lo r de západá, pietre si fix a rea nisipului zburátor. c)
Prin oprirea si n im icirea torenjilor. d) A su pra producjiunei ploilor. f) A s u p ra
igenei generale (paludism si tuberculozá).
D) Starea a ctu a lá a pádurilor din R o m á n ia maré si suprafata lor.

I. Silv icu ltu ra.

A) Definitia silviculturei si a pádurei.

B) Exigentele esentelor foresfiere fatá de statiune: a) Fatá de so l:
profunzime, um ezalá, compacitate, substante nutretive si aeri-úrea solu lu i;
b) Fatá de clim á : Lum ina, umezeala atm osfericá, vánt, cáldurá; c) F a {á
de situatia specialá: Inclinatie, expozitie, accesibilitatea terenului.
C) T erm inologia forestierá.
D) R egen árárile artificiale, instalarea a rb o rilo r: a) Prin insem án-
ta re : 1. Culegerea, pástrarea, cercetarea s i pregátirea semintei. 2.
Pregátirea solului, adáncimea semánatului, metoda de sámánat, 3.
Indicarea semintei de sámánat cu procentul de germinatie. 4. In-
grijirea sem ánáturilor; b) Prin plantatiuni: 1 . Cu butasi, 2. Cu putli lu ati
din pádure, luati din pepinierá. 3. Facerea u nei pepiniere: Lucráril ■ din
pepiniere si in g rijire a ei. Timpul si modul plantárei, ingrijirea plan-
tatiunilor.
E) Regenerári naturale: a) Régimül codru cu toate tratam entele:
táieri de insem antare, succesive, gradinárite, rase. b) Régimül C rin g u lu i
simplu cu toate tratam entele. c) Régimül crángului compus.
F) In grijirea arboretelui: a) Táieri de curátire, rárituri, egabári. b>
Ingrijirea solului.
G) M onográfia si tratamentul speciilor vtai importante: a) Foioase:
1. Stejarul (Quercus pedunculata, sessiliflora, conferta, ceris.) 2 1 águ l
( Fagus silvatica). 3. Carpenul (Carpinus belulus). 4. Família acerinelor
(Acer pseudoplatanus, platanoides, campestris, tartaricum), 5. Ulmul ( l hints
campestris, montana, efuza). 6. Mesteacánul (Betula nlba, f ttbexetts), 7.
Aninul (Alnus glntinosa, incana, viridts). 8. T e iu l (Tilia parvifolia, ar-
gentea, gran difolia). 9. Salcea (Sola alba, caprea, viminalis). 10. S a l-
cámul (Robinia pseudoacacia). I t Plopul (Populus nigra, alba treinula);
b) Resinoase: 1. B ra d u l (Albies alba). 2. M olidul (Picea excelita). 3. l'in u l
(silvestru, austriac,centbra, strobus de munte). 4. Laricele (Larix európai a).
5. Tisa (Taxus baccata), 6. Ienuperul (luniperus comunis, nana).
22*
 - 340 —

II. Protec^ia p á d u r i l o r .

A) Notiuni g e n erale.
B) Pagube ca u z ate d e: a) lavine, s u r p a r i, nisipuri sb u rátoare, in-
cendii, pásunat; b) intem perii: vánt, západá, chiciurá, frig, cáldura, trá sn e t,
viituri de apa; c) foc si fumul fabricelor, d) plante, e) burueni, p la n te
parazite si ciuperci, f) insecte, animale si om .

III. Legislatia s ilv ic á .

A) Codul s ilv ic al Romániei.

I V . D e n d ro m e tria. Notiuni dendrometrice.

a) Instrum ents dendrometrice: co m p a se si dendrometre. b) C u b a re a

arborilor: doboráti s i in picioare. c) C u b area grámezilor de le m n e si a
lemnelor de foc. d) Inventarierea arborilor. e) Cubarea arborilor p rin a ju ­
torul metoadelor exp ed itive. f ) Cubarea a rb o re te lo r prin ajutorul m eto ad e-
lor exacta: locuri de incercarea arborilor s i medii. g) Despre cresteri.
h) Determinarea v á rs te i aiborilor si arboretelor.

V . E s t i m á b a p á d u rilo r: N otiuni de estimatiuni.

a) Estim area solului (fondului) in c a z u l tuturor regimurilor s i tra ta -

mentelor dupá v a lo a re a de schimb si de p rod u ctie. b) Estim area p á d u re i
(solului si suprafetei) dupá valoarea de v á n z a re , de cost si de a s te p ta re .

V I. A m e n a ja m e n t. Notiuni de amenajament.

A) T erir.in o logia in amenajament.

B) Operatiuni p ri liminare.
C) Form area p roiettd o r de studiu si d escrierea lor.
D) A le g e re i regim ului, revolutiei si m od u l de tratament.
E) Form area seriilor, subseriilor.
F) Form area planului generál si sp é c ia l al amenajamentului.
G) Metoadela principaíe aplicabile p ád u rilo r.

V II. E xploatarea p á d u r i l o r .

A) E x p lo a ta re a produselor principaíe (lemnul). a) T a ia tu l: anotiin-

pul si mcdul. b) F aso n atu l lemnelor de foc s i de lucru. c) Inventarierea lor.
B) Exploatarea produselor accesorii-coaje, ghindá, pásunat, fru n z isu l.

V I I I . T ran sp o rtu l p r o d u s e l o r fo re stie ie .

A) Descrierea mijloacelor de transport silvice,

B) Notiuni ge n e ra le de construirea lor.
C) Scoaterea produselor din parchet.
D) T ran sp ortu l propriu zis.
 — 341 —

IX. Technológia silv ic á.

A) C alitájile §i defectele technice a le lemnelor.
B) Puterea calorificá a lemnelor de foc.
C) Conservarea lemnului de lucru: C ojirea, inpregnarea, fie rb e re a ,
carbonizarea.
D) Intrebuintarea lemnului in econom ia ru ralá: Rotárie, d o g á rie ,
támplárie.
E) Diferite produse obtinute din lem n prin despicare: F a b ric area
sindrilelor, d ranitelor, vestilor, cuelor de lem n .
F) Produse derivate din lemn : A rd erea cárbunilor, fabricarea h d rtiei,
extragerea gudronului si diferi|ilor acizi.

Program ul lucrárilor practice.

I. S ed in tá : E x e rc ijii practice de cunoasterea esentelor forestiere
dupá seminte.
II. Sedintá : E x e r c i:ii practice de cu noafterea esentelor forestiere
dupá coaje.
III. S ed in tá : E xercitii practice de cunoasterea csen.ebr fo restiere
dupá muguri.
IV. íjedintá : E xercitii practice de cunoasterea esentelor forestiere
dupá flori.
V. S ed in tá: E x ercitii practice de cunoasterea esentelor forestiere
dupá lemn.
VI. S ed in tá: A rá tarea diferitelor germ inatoare a semintelor fo re s ­
tiere si a tnasinei d e semanat Fekate.
VII. S ed in tá : Arátareaciupercilersi insectelorvátámátoare paduril ír.
VIII. S e d in tá : Exerciji practice de cu b a re a arborilor doboráti In
functie de diam etru, m ásurat cu ajutorul com pasului forestier si in functie
de circumferintá m asu ratá cu ajutorul panglicei, cu tabele de cubaj K ram m er,
IX. Sedintá: A rátarea dendrometrelor W inkler, Faustmann si C h ris-
ten pentru a fla re a ináltim ii arborilor In p icioare.
X. S ed in tá : E x ercitii practice de cu b area arborilor In picioare cu
ajutorul com pasului s i a dendrometrelor.
XI. Sedm^á : E xercitii practice de inventarierea unui arboret de pír.
din dósul A cadem iei.
XII. Sedintá ; Estimarea arboretelui de pin, prin diferite metoade
forestiere.
XIII. Sed intá : Determinarea várstei arbo rilo r si a arboretelor.
XIV. S e d in tá : Determinarea cresterei arb orilor cu ajutorul burghiului
lui Pressler.
 22. C onferinta de Drept c iv il, constitutional s i
administrativ.
Dr. E f t i m i e Ionescu, conferentiar definitiv.
T itluri :
Doctor in d re p t dela Universitatea d in P a ris .
L u c r á r i:
„Les o b ligation s naturelles."
*
* *

P r o g r a m u l Analitic.
x. C u rsu l teoretic; 2 őre sá p tá m á n a l.

P A R T E A I.

N ecesitatea si utilitatea unui c u r s

de drept in soolile de stiinte a p lic a t e .
F o r m a r e a istoricá a d rep tu lu i.
D e fin itia dreptului. Drept s u b ie o
tiv, d re p t obiectiv. Deosebirea in t r e
regulile d e drept si cele de m o ra lá -
Drept p o z itív , drept natural. In d ivi-
dualism ul s i solidarismul in d re p tu l
scris.
R a m u r ile dreptului pozitív.
D e o se b ire a intre regulile im p e ra -
tive s i re g u lile supletive; lib e r ta te a
civilá s i autonomia voin|ei.
Is v o a re le dreptului civil. L e g e a ,
codurile, obiceiul. Critica c o d ific a ^ ie i:
D r . E f t im ie I o n e s c u S o c ia liz a re a dreptului.
Conf. de D r e p t c i v i l , R e gu la m e n te, Decrete, D e cre te -
C onstitujional s i A d m in is t r a t iv . Legi.
D o ctrin a , jurisprudenta.
Organizarea judecátoreascá.
Aplicarea l e g i l o r : Promulgarea, p u b lic a re a , data legilo r; n e re tro -
activitate legilor. A b ro g a re a legilor.
Teória actelor juridice. Actele m e te ria le , ordinea publicá. C la s if i­
carea actelor ju rid ice.
 - 343 —

Conditiile de validitate: vointa, consimtámántul. Viciile vointei. Nu-

iitatea relativá si absolutá a actelor juridice,
Acte sim ulate ; acte prin reprezentare.
Variantele a c te lo r juridice: acte cu te rm e n ; acte sub conditie su s-
pensivá, rezolutorie.
Próba actelor juridice. Sacrina probei, necesitatea probei, m ijlo a ce le
de probá; prezum^iuni, márturisirea, ju rám ántul, acte sub semnátura pri-
vatá, acte autentice sau notariale, lucru judecat, martori.

P A R T E A II.

Despre p e rso an e .

Drepturile subiective, clasificarea lor.

Despre p e r s o a n á : fizicá — juridicá; inceputul si incetarea p erso n a-
litátii, absenta.
Atributele p erso n alitád i: domiciliul, num ele, starea civilá, nationa-
litatea.
Família, ru d en ia, legitimarea, cercetarea paternitálii, adoptiunea.
alianta.
Filiatia, legitim a-naturalá, dovada filiatiei si efectele e i ; puterea
párinteascá, folosinta legalá, obligatia alim entará, mostenirea.
Capacitatea ju rid icá, incapacitatea femeei máritate, várste, m inoritatea
Organizarea protectiei celor incapabili, autorizarea pentru fem eia
maritatá, tutele pentru minori, tutela-curatelá pentru cei infirmi m intái.
C lasificarea s i sanctiun ea actelor juridice in stare de minoritate|i interdictie.
Emanciparea, risipitorii. Condamnarea penalá.
Persoanele ju r id ic e ; rolul lor si p ericolul lor.
Explicarea personalitádi juridice. C aracterele si efectele personalitátii
juridice. C lasificarea lor. Modul de constituire al societntilor, fundatiilor.
Dreptul de supraveghere al statului, de control si disolvare. S ta r e a
civilá si capacitatea persoanelor juridice, organ ele lor, functionarea si stin-
gerea lor.
PA R T E A III.

Despre Iucruri.

Drepturile re a le. Notiunea Iocului in drept. Diviziunea: bunuri cor-

porale-incorporale, Iucruri mobile-imobile, interesül distinctiei acestora.
Imobilele : p rin naturá, prin incorporare, prin destinatie economicá,
agricolá, industrialá, comercialá.
Mobile prin n atu ra necorporale.
Lucrurile in a fa rá de comert, domeniul public, domeniul privát al
statului, judetului, comunei.
Notiunea fru cte lo r naturale, civile.
Notiunea patrim oniului.
Drept de p rop rietate. Intinderea acestui drept. Sol, subsol, accesiunea
naturalá, industrialá. aluviune, insule, ape.
 - 344 —

Limitarea d rep tu lu i de proprietate. R estrictiu n i de ordin adm inist-

rativ, sau de u tilitate publicá, restrictiuni d e utilitate privatá, servitu ti
legale, restrictiuni gen erale, judecátore§ti.
Proprietatea colectivá (indiviziune), siste m u l román si cél a u s t r ia c
Uzufructul ; u zu l, abitatia.
Servitujle, u rb an e, rurale.
Posesia. D e fin itia , justificarea protectiei acordate posesiei. E le m e n te le
si efectele posesiei. Conditiunele si caracterele posesiei utile. B u ná c re d in tá
si reá credintá.
Prescriptia a c h iz itiv á ; justificarea p re scrip tie i. Prescriptia im o b ile lo r
dupá codul civil ro m á n si cél austriac. P re s c rip tia cea lungá, p r e s c r ip t ii
mai scurte.
Computarea termenelor. Suspendarea si intreruperea. P r e s c r ip t ia
mobilelor: sistem ul rom án sistemul austriac. Restituirea fructelor, dob án -
direa lor.
Dobándirea prop rietáti prin contracte. L a mobile. La im obile. S is t e ­
mul transcriptiunei, sistem ul cártilor fun duare.
Ce se tran scrie. Sanctiunea lipsei de transcrip^ie.
Acüunile p o seso rii. Actiunea in reven d icare.

P A R T E A IV .

A) Matéria O b lig a tiilo r.

Definitia, cre a n ta , datorie. Executarea ob ligatiilor. Echivalente. C u lp a .

Forta majora. D aune interese. Clauza p enalá.
Procente le g a le , conventionale. A ctiu n ea oblicá, poprirea. A c tiu n e a
paulianá. Concursul creditorilor.
Stingerea ob ligatiilo r. Plata. Oferta de p la tá . Compensatia. C h ita n ta .
Prescriptia ob ligatiilo r. Prescriptia cea lungá,prescriptiile m ai sc u rte ,
Ordinea publicá. P u n c tu l de plecare al p re scrip tie i. Sistemul c o d . civ .
austriac. O bligatiile solidare.
Delicte, quasi-delicte. Conditiile care d a u loc la responsab ilitate.
Culpa. Paguba. D e lic t penal. R espon sabilitatea din cauza a lto ra s i a
lucrurilor.
Despre contracte. R olul vointei In con tracte. Impresiziunea. D iv i­
ziunea contractelor. Elem entele contractelor. Consimtámantul, obiect, ero-
area, dől,violentn, leziu n ea. Nulitátirelatíve, ab so lu te.R eziliereacon tractelor.
Vánzarea, ceziun ea de crea^e. Sch im b u l.
Vánzarea d u p á legea agrará: preem id u n ea, vánzarea loturilor.
Inchirierea s i arendarea. Dijma. A re n d a re a dupá legea a g ra rá , d r e p ­
tul de preferintá. Em baticu l. Contractul de se rv ic iu , contractul de intre-
prindere, contract de transport. Legea ín v o ie lilo r agricole.
Inprumutul, m andatul, procura, depozitul. Tranzactia.
Contractul de societate.
Contractul de asigurare.
Garantiile p erso n ale : cautiune.
Gajul, am anet.
 - 345 —

Privilegiile si ipotecile. Deosebirea in tre creditori chirografari si

privilegiati. P riv ile g ii generale, privilegii speciale.
Ipoteci. C onstituirea inscriptiei: rang, d reptulde suitá side p referálta.

B) Succesiunile.

Cele douá felu ri de succesiuni: legalá si testamentará. Deschiderca

succesiunii, transm iterea patrimoniului.
Ordinea succesoralá, dupá codul rom anesc si cél austriac.
Reprezentare, renuntare.
Acceptarea m ostenirii. Beneficiul de inventar. Separatia de patri-
monii. Trimiterea in posesie.
Portiunea le g itim á si cotitatea disponibila. Raport. Partaj.
Donatiuni.
Testament. F o rm ele testamentului. D iferite feluri de legate.
Capacitatea testamentului. Revocarea si anularea testamentului.
Testamentul dupá codul austriac. Fideicom issul.
Régimül bunurilor si creantelor prin contractul de cásátorie.

PARTEA V.

A) M a té r ia dreptului constitutional.
Formarea S ta tu lu i si regulilor de drept public. Diferentierea lntr<-
guvernanti si guvern ati. Functiunile Statului. Separatia puterilor.
Régimül parlam entar. Drepturile cetáteanului. Libertálile publice.
Régimül proprietátii.
O rganizarea’ p oliticá a statului. Exereitiu l electoral. Functiunea par-
lamentului si atributiunile lui.
Capul Statului. Dinastia.
Ministri. Responsabilitatea. Contencios administrativ.
Reviziunea constitutiei.

B ) M a té r ia de drept a d m i n i s t r a t i v .

Functiunea administrativá si actul adm inistrativ.

Deosebire in tre acte publice si acte administrative.
Centralizarea si descentralizarea. Tutelá si control.
Numárul M inisterelor si atributiunile lor.
Organizarea judeteaná si comunalá.
Functiunile publice. Statutul functionarilor.
Finantele p u b lice. Sistemul impozitelor.
Legile de com ercializare si de exploatare a bununlor Statulu,.

C) Aplicatii.

Legile de R e fo rm a Agrará.
 V. L É G I , S T A T U T E , R E G U L A M E N T E
ale A c a d e m ie i Agricole si organizatiilor ei a n e x e

i. R e g u la m e n t al Academiei A g rico le din Cluj §i al

§coalei s u p e r io a re de a g ric u ltu rá dela H erástráu .

(Prom ulgat cu Decretul Regal No. 1 1 8 8 din 10 Martié 19 2 2

publicat in Monitorul Oficial d in Martié ig22).

Scopul § c o I ilo r .

Art. 1. — S co p u l Academiei de A g ric u ltu r á Cluj si al S c o lii su p e ­

rioare de agricu ltu ra dela Herástráu e de a d á o pregátire su p e rio a rá in
domeniul stiintelor agricole si a contribui la rezolvarea tuturor p ro b le m e-
lor ce intereseazá agricultura |árii.
Ea form eazá :
a) Cercetátori in diferitele ramuri a le stiintelor agricole;
b) Profesori pen tru invátámántul a g r i c o l ;
c) Functionari superiori pentru ad m in istratiile publice cu c a ra c te r
agronomic, si
d) Conducátori de exploatatiuni a g ric o le .

Admiterea ín § co a !á.

Art. 2. — P e n tru a puteá fi adm isi in Academia de A g ric u ltu r á

Cluj si in |coala superioará de agriculturá dela Herástráu, c a n d id atii
trebuie sá posede dip lom a de absolvire a cu rsu lu i superior de lic e u sau
un titlu echivalent, p e baza cáruia se pót in s e r i valabil la U n iv ersita te.

Invátámántul.

Art. j . — Invátám ántul in scoalá d u re a z á 4 ani, din care tre i ani

studii teoretice, ia r un an pentru pregátirea p racticá sau specializare.
 - 347 -

Art. 4. - M a te r iile Invátamántului sü n t g r u p a te In urmátoarele ca

tedre de profesori s i conferentiari.

B) L a A cadem ia de A g ricu ltu rá d in C lu j:

M a te r iile predate de p r o fe s o r i su n t:
1. Botanica descriptivá si fitopa-
tologia.
2. Fizica si M eteorologia.
3. Anatómia si F iz io ló g ia vegetalá.
4. Anatómia si F iz io ló g ia animalá,
medicina veterinará.
5. Matematici g e n e ra le si meca­
nicá.
6. Economia nationalá si politica
agrará.
7. Agricultura gen eralá.
8. A gricu ltu ra specialá, pájuni si
fane^e.
9. A m eliorarea plantelor agricole.
10. C h im ia generalá, chimia agri-
c o la si technológia.
11. Zootechnia generalá si speciala.
12. T o p o gráfia si Imbunátá^iri fun-
ciare.
13. E conom ia ruralá si estima^iuni
agricole.
14. M asini agricole si constructii
rurale.

C e le predate de conferentiari sunt:

15. Mineralogia, G e o lo gia si Agro- ig. Silviculturá.

geologia. 20. D rep t civil, constitutional si ad-
16. Viticultura si oenologia. ministrativ.
17. Horticultura (pom icultura si lé­ 21. Z o o lo g ia si entomologia.
gumicultura). 22. Zootechnia animalelor mici, avi-
18. Contabilitatea a g rico lá . ! culturá si piscicultura.
Art. /. — P ro fesorii vor fi ajutati la p redarea cursurilor si facerea
aplicatiunilor de sefi de lucrári si preparatori a l cáror numár se fixeaza
de consiliul scolar, d 'ip á nevoile Invátámántului.
Art. 6. — R ep artizarea materiilor pe cei trei ani de studii si fixarea
orariului se fac de consiliul profesoral.

Inváfám Snt.
j l rt, 7. _ p e lá n g á catedrele ale cáror obiecte comportá aplicatiuni
practice, functioneazá statiuni sau laboratorii, iar pe lángá celelalte ca-
tedre, seminarii.
Fiecare profesor sau conferentiar este conducátorul statiunii, labo-
ratorului sau sem inarului respectiv.
In aceste statiuni, laboratorii si sem inarii se vor cercetá si proble­
mele ce vor fi puse de agricultura practicá.
Art. 8. - De activitatea didacticá si experim entalá fiecare profesor
va inaintá anual directiunii scolii 0 dare de sea m á .
Art. 0. - P en tru desávársirea instructiunu profestonalá a studenji-
lor, pentru cercetárile p ro fe so .ilo r, functioneazá pe lSngá scoalá o ferm á
experimentalá s i o ferm á model.
 — 348 —

ín ferm a e x p e r i m e n t a l á se vor c e rc e tá probleme stiintifice s i technice,

in legáturá cu m ateriile de specialitate.
Ferm a m od el se conduce dupá n o rm e le unei exploatári ration ale in
vederea re n ta b ilitá s i.
Art. 10 . — Programul de exp e rim e n ta re se va intocmi la inceputul
fiecárui an a g ric o l de cátre profesorii re sp ectivi.
E i Se v o r intruni ín cursul anului ő ri de cáte őri n e c esita te a cere,
pentru coordonarea lucrárilor.
E x p e rien tele se fac sub conducerea profesorilor ajutati de cá tre sefii
de lucrári.
A d m in istratia fermei experim entale este incredintatá unu i adminis-
trator, cu titlu de s é f de lucrári.
Art. i i . — Ferm a model va fi o rg a n iz a tá si exploatatá dupá un
plán de culturá intocm it de directiunea sc o lii si profesorii de Economie
ruralá, A g ric u ltu rá, Zootechnie si C o n stru ctii rurale. Conducerea acesteia
este Incredintatá unui administrator cu titlu de inspector.
Art. 12 . — Directiunea scolii va p u b lic á un buletin an u al in care se
vor tipári lu c rá rile originale ale p ro fe so rilo r, rezultatele e x p e rie n te lo r sí
lucrárilor de laborator; dárile de seam á d e mersul invátám ántului, de ex­
ploatarea ferm ei, informatiuni cu p rivire la invátámánt.
Art. 13 . — ín afará de cursurile s i lucrárile anuale sta b ilite in pro­
gramul de trei an i, profesorii de m aterii speciale vor organizá cursuri si
lucrári in ve d erea specializárii.
Art. 14 . — Consiliul profesoral p o a te , autorizá pe anum e persoane
cu titlu si com petintá necesará sá tiná la scoala prelegeri lib e r e , menite
sá infátiseze studentilor probleme stiin tifice speciale sau sá lá r g e a s c á cul-
tura lor g e n e ra lá .
Art. 15. — Academia Agricolá d in Cluj si Scoala s u p e rio a rá de
agriculturá organizeazá anual in le g á tu rá cu institutiile a g ric o le publice
sau priváté, cu rsu ri de prefectionare p en tru agricultori.

Recrutarea p r o f e s o r i l o r .

Art. 16 . Numirea profesorilor si conferentiarilor se fa c e conform

légii din 1904, pentru numirea p rofesorilor la Scoala S u p erio ará de agri­
culturá H erástráu si la Scoala specialá d e silviculturá dela B r á n e s t i si a
dispozitiunilor desvoltátoare din regulam entul promulgat prin in a lt u l decret
No. 737 din 1 3 M artié 1915.
Art. 17 . Sefii de lucrári vor fi numi^i pe baza unui con cu rs. Ei
tiebuie sá alb á ca titluri licenta in stiin tá predatá la catedra la c a re soli-
citá locul sau d ip lo m a unei scoli superioare specialá din tará sau stráinátate.

D rep tu rile §i d atoriile c o r p u lu i didactic.

~ ^ rePtur*'e datoriile profesorilor, conferentiarilor, sefi-

or e lucrári si preparatorilor sunt a c e le a prevázute in legea d e organi-
nizare a invátám ántului superior.
 - 349 —

A n u l ?colar, exam en e, fre c v e n fe .

Art. ic). — A n u l scolar incepe dela 1 5 Octomvrie se term iná la
30 lunie, in acest in terval se cuprind si sesiu n ile de examene.
Sárbstorile si vacantele vor fi cele prevázute in legea invátámántu-
lui superior.
Art. 20. — S t u d e n t ii sunt obligati a d a e xam en e de fine de an d u p á
fiecare an sc o lar s i d in toate materiile p r e d a t e In cursul anului.
Art. 21. —1 S e s iu n ile de examene s u n t d o u á : una In luna lu n ie s i
cealaltá in luna O c to m v r ie a fiecárui an.
Studentii se pót prezenta dupá alegere la toate materiile Intr’o se-
siune sau la parte din ele in lunie 5Í la p arte in Octomvrie.
Art. 22. — Studentii sunt obligati a frecventá regulát cursurile si
lucrárile practice. P en tru controlul frecventei, fiecare student va p rim í
dela secretariat la inceputul anului jcolar un carnet de cursuri, in care se
vor semná toate m ateriile, pe cari studentul trebuie sá le audieze in anu l
scolar respectiv.
Studentul va trebui sá se prezinte p erso n al cu carnetul de c u rs
fiecárui profesor sau conferentiar, atát la inceputul cursului si lucrári lo r
c a t si la terminarea lor.
Profesorul sau conferentiarul va certifica prin semnátura sa prezen-
tarea studentului la curs la inceputul anului sc o la r si regulata frecventare
la sfársit.
Fiecare p rofeso r in parte va putca in liin tá registre de prezemá s a u
orice alt mijloc de control, pentru a verificá frecventarea studentilor.
Art. 2). — N u v o r putea unná c u r s u r ile unui an scolar acei s tu d e n t i
c ari nu se vor fi p r e z e n ta t, sau nu vor fi t r e c u t cu succes e x am en e le l a
m ai múlt de d o u á m a te r ii ale anului p re c e d e n t.
Art. 24. — Pentru a fi admisi la e x am e n u l de fine de an, studentul
trebuie sá aibá d ovad á cá a depus toate exam en ele anului precedent si ca
a frecventat regulát cursurile si lucrárile anului respectiv.
Art. 25. — Studentii cari in curs de 2 an i consecutivi nu vor fi trecut
examenele la toate m ateriile unui an, vor fi stersi din matricola sc o lii
Art. 26. — Exam enele de sfársit de an se vor compune d intr’ o
probá scrisá si una oralá La materiile cari au lucrári pactice se va c e rc
canfóidatului si o p rob á sau lucrare practicá.
Art. 27. — R ezu ltatu l examenului se v a cota cu notele dela t p án á
la 10. Fiecare profesor va da o singurá notá pentru toate probele din c a r i
se compune exam enul.
Art. 28. - Exam enele se consinderá trecute dacá studentul a obtin ut
cél putin nóta 5.
j rt' 2Q' — D upá trecerea examenului la toate materiile din anul a)
3 lea, studentii sunt obligati sá facá efectiv un an practicá Intr’o e x p lo -
atatiúne agricolá de S ta t sau particulará, recunoscutá de consiliul profeso-
r a f a l scolii, sau lu crári de specializare, fie la scoala, fie Intr'o institu^iune
de Stat cu caracter agricol.
rt í0 ' _ D up á facerea stagiului de practicá sau de specializare
prevázut la articolul precedent, studentii vor tr e c e examenul de a b s o lv ir -
 — 350 —

in urma cáruia v o r obtine diploma de inginer-agronom . ín afará de aceastá

diplomá scoala n u m ai conferá nici un a lt titlu de absolvire.
Art. 3 1. — E xam en u l de absolvire s e v a putea dá In d ou á sesiuni
pe an si a n u m e ; in Octomvrie si M artié.
Art. 32. — E xam enul de absolvire s e v a tine in fata unei com isiun i
din care fac p a rte urm átorii profesori de m ate rii principale: p ro fe so ru l de
agriculturá g e n e ra lá sau specialá, cél de zootechnie, cél de m asin i agrico le
sau imbunátátiri funciare si cél de econom ie ruralá.
In afará de acesti profesori, va m a i face parte si un a lt profesor
sau conferentiar a l unei materii neenum erate mai sus.
Acest de a l doilea profesor sau con feren tiar se va desem ná de con-
siliu, in legáturá cu pregátirea practicá sa u specializarea can d id atu lu i.
Art. 33. — E xam en u l de diplomá co n stá :
a) In c e rc e ta re a memoriului pe c a re fiecare candidat este ob ligat
sá-1 facá in tim p u l stagiului de practicá s a u de specializare;
b) Intr’o lu c ra re scrisá asupra unui ob iect dat de plenul co m isiu n ii
si pe care can d id atu l trebuie sá o desvolte in 3 őre, fárá consultare d e autori.
Próba s c r is á este eliminatorie;
c) O p robá o ra lá care sá deá co m isiu n ii mijlocul de a se con vin ge
de pregátirea te m ein icá a candidatului s i d e modul cum el e a p t s á való-
rifice culturá p ro fesio n alá dobánditá in s c o a lá .
Membrii com isiu n ii apreciazá fiec a re in parte toate rá sp u n su rile , iar
din notele p a rtia le date de membrii se c a lc u le a z á nóta medie a exam en u lu i.
La fel se v a procedá si cu lucrarea s c r is á si notarea m em o riu lu i.
Din cele 3 note la memoriu, lu cra re a scrisá si oral, co m isia calcu­
leazá média g e n e ra lá care va fi inscrisá in procesul-verbal d e tinerea
examenului.
Art. 34. — S p r e a fi admisi la e x am e n u l oral trebuie sá fi obtinut
la próba scrisá cél putin 5.
Art. 33. — Pen tru obtinerea d ip lom ei de inginer-agronom, can d id atii
trebuie sá aibá ca m edie generalá cél p u tin nóta 6.
Candidatii c á ri obtin 0 medie g e n e ra lá de cél pütin 9, vo r dobándi
calificativul „cu d istin ctie“, care se va in s e ri in diplomá.
Art. 36. — Candidatii cári nu au re u s it la prímül exam en, s e vor
putea prezentá in c á de douá őri intr’ una d in sesiunile urmátoare.
Art. 37. — Consiliul profesoral reco m an d á dupá fiecare s e s iu n e de
examen de d ip lom á pe cei mai distinsi ab solven ti, cári vor fi o b tin u t cél
putin nóta 8 m éd ia generalá, pentru stu d ii de complectare si s p e c ia liz a re
in tará si stráin á ta te .

Conducerea $ c o lii.

Art. 38. — Conducerea si adm in istrarea scolii este in cred in tatá di-
rectorului, ales de consiliul profesoral d in tre profesori si n u m it prin
decret regal.
Art. 39. — Directorul conduce sc o a la cu concursul con siliu lu l pro­
fesoral; consiliul profesoral se compune d in toti profesorii si c o n feren tiarii
scolii. El e con vocat si prezidat de director.
 - 351 —

Art. 40. — C on siliul profesoral se p ronu njá in toate chestiunile de

Snvátámánt, de organ izare, de discipliná, cari Si vor fi supuse de d irecto r.
Art. 4 1. P en tru rezolvarea chestiunilor urgente consiliul d ele a g á
in fiecare an o com isiu n e compusá din 3 profesori, care impreuná cu di-
rectorul scolii v o r lu á hotáriri In numele consiliului.

B u r s e.

Art. 42. — M inisterul acordá ín fiecare an un numár de burse, c a ri

se obtin prin concurs, dupá normele de m ai jó s .
Art. 43. — Candidajii cari doresc a ob^ine burse, vor inaintá d irec-
tiunii scolii o c e re re ín acest sens, insotitá d e :
a) Actul de n a ste re ;
b) Certificatul de absolvire al liceului sau ti tlul echivalent conform art. 2 .;
c) Dovada cá studentul nu poate fi intre^inut In scoalá de fam ilie ;
d) Dovada cá este cetátean román.
Art. 44. — Concursul pentru obtinerea burselor se {iné In cu rsu l
lunei Octomvrie la data care se va fixá de consiliul profesoral.
Inainte de e xam en , candidatii vor fi exam inati si de medicul s c o lii.
Acei a c á ro r constitujie este incompatibilá cu vieata de internat sau
cu profesiunea de agricultor, vor fi respinsi.
Art. 45. — Concursul constá intr’o p rob á scrisá si una oralá din
urmátoarele m aterii predate in cursul superior al liceului:
a) M atem atici;
b) Stiinte n a tu ra le ;
c) Stiinte fizico-chimice.
Art. 46. — P en tru obtinerea bursei se cere média generalá de e x a ­
men cél putin 7.
Art. 47. — B u rs a se serveste bursierilor in báni, dupá prevederile
bugetare, la inceputul fiecárei luni contra sem náturii pe stat nominal.
Art. 48. — In afará de aceasta scoala acordá bursierilor locuinta,
asternut, incálzit, lum inat si le inlesneste organ izarea cantinei prin pune-
rea la dispozitie a personalului si ustensilelor necesare cari apartin sc o lii.
Art _ i n limita locurilor disponibile in dormitoare si la can-
tini, studentii extern i pót dobándi dreptul de a locui in scoalá ca interni
si a luá masa la cantiná, contra unei pláti anticipate care se va s ta b ili
potrivit cheltuelilor.
j rt' _ B u rsie rii si solvcntii cu p la tá sunt datori a respectá o r a -
riul zilnic si ordinea interioará stabilitá de direc:iune.
In ca'z de ab atere, directorul scolii le v a puteá aplicá pedeapsa ad-
monestárii si la rep etare, ridicarea bursei pe un numár de zile in ra p o rt
cu greutatea abaterii páná la cél múlt 3® zile.
Art _ in Caz de abateri grave, consiliul profesoral, pe b aza
propunerií directiunii, hotáráste pentru studen tii ce plátesc retragerea
dreptului de a locui in scoalá si a luá m asa la cantin á, iar pentru b u rsieri
retragerea bursei p e timp mai maré de o lu ná sau chiar In m ód d efin itiv.
Art. 52. — B u rsele se pierd:
a) Cand studentii bursieri nu frecventeazá regulát cursurile.
 - 352 —

' Péntru co n tro lu l frecventei, bu rsierii v o r 'trebui sá se p r e z in te la i

Martié si i Iunie directiunii scolii cu c a rn e tu l de cursuri cu 5 se m n á tu ri
ale fiecárui p ro fe s o r pe semestru.
Profesorii c e r carnetelé bursierilor s p r e sem nare oricánd g á s e s c cu cale.
Studentii b u rsie ri pierd bursa pe sem e stru l urmátor d acá la pre-
darea carnetelor la datele stabilite m ai s u s nu au 5 sem náturi p e s e ­
mestru la toate m ateriile.
Nepredarea carnetului de a?emenea a tra g e dupá sine p ie r d e r e a bur-
sei pe sem estrul u rm á to r;
b) Cand in u rm a examenelor de fin e de an, studentii b u r s ie r i nu
obtin média g e n e ra lá de cél putin 7 ;
c) Cand la u n a din materii nu a ob tin u t notá de trecere p r e v á z u tá
la art. 28.
Art. — P en tru recástigarea b u rse i pierdute din cauza fre cv e n tei
neregulate studentul bursier va trebui sá a ib á frecventa regu latá in s e ­
mestrul urmátor p ierd erii bursei.
In cazul can d bursa se pierde din c a u z a nereusitei la e x a m e n e , ea
se poate re c á stig á num ai dupá un an, in u rm a depunerii e x a m e n u lu i de
fine de an cu m éd ia generalá 7, fárá a a v e a la nici una din m a t e r ii o
medie mai m icá de 5.
Art. 54. — T o a te dispozitiunile regulam entelor anterioare su n t si
rámán abrogate, a fa rá de acelea cári d esvo ltá legea din 1904 p e n tru nu­
mirea profesorilor s i conferentiarilor.
Art. II. — A c e s t regulainent intrá in vigoare cu incepere d e la 1
Octomvrie 19 21.
Art. III. - D. ministru al agriculturii este insárcinat cu ad u cere a
la indeplinire a acestu i jurnal.

2. Proect de lege pentru fu n c tio n a r e a A cadem iei

de Agriculturá d in Cluj.

Elaborat de C on siliu l profesoral al A c a d e m ie i aprobat si adoptat de

Minister pentru a f i depus ín P a rla m e n t in anul 1927.

Art. 1. — A cad em ia de Agriculturá d in Cluj, este institutie de in-(

vátámánt agricol su p erior cu grad U n iv e rsita r, depinzánd de M in isteru l
Agriculturii.
Art. 2. — S co p u l Academiei de A g ric u ltu r á din Cluj este de a da
cea mai inaltá c u ltu rá din domeniul stiin te lo r agronomice, de a co n trib u i
la rezolvirea tuturor problemelor, care in te re se a z á aceastá specialitate.
Art. j . — A c a d e m ia de Agriculturá e ste persoaná juridicá c a p a b ilá ,
de a dobándi si p o sed a. Aceste dreptun se e x e rc itá de Consiliul p ro fe so ra l,
 - 353 —

care poate delega Rectorului sau unuia d in tre membrii sái drepturile sa le ,
in aceastá privintá, In totál sau in parte.
■dr/- 4 - Invátámántul prédát In .A cad e m ia de Agriculturá* cu-
prinde douá p á r t i:
a) Invátám ántul agronomic generál.
b) Invátám ántul agronomic de specializare.
Invátámántul agronomic generál este teoretic si practic, cl d u reazá
trei ani si se incheie cu examenul de dip lom á pentru obtinerea titlului de
Inginer-agronom.
Stagiul de practicá este de §ase luni s i se va face vara cáte douá
luni (Iulie si A u gu st) dupá terminarea fie cá ru i an de studii.
Invátámántul agronomic de specializare este destinat In gin erilo r
agronomi sau specialistilo r cu titluri ecliivalente, cári doresc sá se perfec-
tioneze intr’ una din ramurile de specializare sau cári sunt tnscri|i pentru
examenul de doctorat. Durata lui este de 2 ani.
Art. /. — M ateriile cári se predau In invátámántul agronomic g e ­
nerál sunt grupate in urmátoarele catedre si conferinte:

Catedre.

1. Fizica si M eteorologia agricolá, 9. Am eliorarea plantelor agrico le,

2. Chimia generalá si Chimia a- 10. Zootechnia generalá $i sp ecialá,
gricolá, 1 1 . Mecanica, masini si m otoare
3. Anatómia §i F iz io ló g ia vegetalá, agricole,
4. Anatómia, fizio ló gia animale­ 12. Topográfia si imbunátátiri fun-
lor de ferm á, ciare,
5. Botanica agricolá, 13. Ecgnom ia ruralá,
6. Economia n ation alá si Politica 14. Industriile agricole si m icro-
agrará. biologia,
7. Agrologia, 15. P la n te de nutret pásuni §i fá-
8. Fitotechnia, nete.

Conferinte.

16. Silvicultura, 22. Entom ologia si parazitologia,

17. Estimatii si contabilitatea agri­ 23- Fitopatologia si plante m ed i­
colá, cinale,
18. Dreptul civil, constitutional si 24. Mineralogia, geologia si agro-
administrativ, geologia,
19. Zootechnia anim alelo r mici, 25- Constructii rurale,
20. Horticultura, 26. Medicina veterinará,
21. Viticultura si Oenologia, 27. Matematici.

Art (j. — M ateriile invátámántului de specializare se grupeazá In

urmátoarele patru s e c t ii: ..
i.S ectia stiin telo r agro-fitotechnice, cuprinzánd ca materi, p r.n c ip ale .
Agrologia, F i t o t e c h n i a , Ameliorarea p l a n t e l o r ag r ico le, etc.
2 Sectia stiin telo r Zootechnice, cuprinzánd ca mater.. p r m c p a l e .
Zootechnia generalá si specialá. ^
 — 354 —

3. Sectia stiin te lo r agro-economice, cuprinzánd ca materii p rin c ip a íe :

Economia ru ra lá , Econom ia nationala s i P o litic a agrará.
4. Sectia stiin te lo r agro-technice, cuprin zánd ca materii p r in c ip a íe :
Masini si m otoare agricole, Topográfia s i inbunátátiri funciare s i Indu-
striile agricole.
Celelalte m a te rii de specialitate In g e n e rá l considerate ca aju tá to are
se vor stabili p rin regulament.
Art. 7. — A ca d e m ia de A gricu ltu rá din Cluj conferá d ip lo m a de
Inginer-agronom si de Doctor in stiintele agronomice.
Diplom ele de Inginer-agronom si d e Doctor In stiintele agro n o m ice
sunt echivalente In drepturi cu diplom ele d e licentá si de doctorat lib erate
de Universitátile d in tará.
Art. 8. — Catedrele si conferintele A cadem iei de A g ric u ltu rá din
Cluj, vor fi in z e stra te cu laboratoare si c a m p u ri de experiente, m en ite sá
serveascá pentru activitatea stiintificá a p rofeso rilo r si con feren tiarilor si
la pregátirea stu d entilor.
Profesorul este de drept Directorul laboratorului sau c á m p u lu i de
experien^á.
Catedrele s i conferintele, cari nu a u activitate de la b o ra to r, vor
avea seminarii.
Art. 9. — P en tru a contribui la re z o lv ire a tuturor p ro b lem elo r puse
de agricultura tá r é i si a desávársi p re g á tire a technicá a stu d en tilor, pe
lángá Academ ie v o r functiona urm átoarele statiuni:
1. Statiunea Agro-fitotechnicá,
2. Statiunea pentru ameliorarea p la n t e lo r agricole,
3. Statiun ea Zootechnicá,
4. Statiunea de plante medicinale s i fitopatologie,
5. Statiunea de Chimie, m icrobiologie si industrii agricole,
6. Statiunea de Masini agricole, T o p o g ra fie si geniu rural,
7. Un o b se rv ato r meteorologie,
8. O clin icá veterinará.

Directorii statiunilor vor fi recom an d ati de consiliul p ro fe s o ra l si

numiti de M in ister dintre profesorii sp e c ia liiá tilo r respective ai A c a d e m ie i.
Ei vor fi retribu iti cu un salariu echivalent cu salariul gradului de d irecto r
din Minister.
Art. 10. C rearea de catedre si conferinte, desfiintarea s a u modi-
ficarea lor, nu s e p oate face decát prin le g e si In urma avizului conform
al consiliului p rofeso ral.
Art. 1 1 . P e lángá Academie v o r functiona cáminuri se p a ra te
pentru studenti si studente. Administrarea lo r se va face dupá u n re g u ­
lament aprobat de consiliul profesoral.
Art. 12. Pentru a putea fi ad m isi in Academia de A gricu ltu rá^
candidatii trebuese s á posede diploma de b a calau reat sau un titlu ech iva len t.
Art. 13. Studentii Academiei de A gricu ltu rá vor avea a c e le a s i in-
datoriri si drepturi, ca studentii U n iversitátilor.
Art. 14 . Studentii Academiei d e Agriculturá sunt d a to ri sá
frequenteze re g u lá t cursurile, conferintele s i lucrárile prevázute in p ro g ra m .
 — 355 —

Art. 13. A n u l §colar incepe la 1 Octombrie si se terminá la 30

lunie. In acest tim p se cuprind si sesiunile d e examene.
Art. 16. — E xam enele cari se vor tine Sn mód obligatoriu s u n t:
a) Exam ene de fine de an care se vor d a de cátre studentii A c a d e ­
miei, la toate ob iectele catedrelor Invátámántul generál, si la sasé obiecte
predate de conferentiari, dupá alegerea candidatului.
b) Examenul de diplomá, la care vor fi admisi studentii, cari au
trecut toate exam en ele de fine de an si au fácu t stagiul de practicá de
sasé luni, depunand apói un memoriu, al cáru i subiect va fi ales de can-
didat cu aprobarea consiliului profesoral.
c) Examenul de doctorat care se va da de cátre candidatii, cari po-
sedá titlul de Inginer-agronom sau unui s im ila r si cari au fácut lu crári
de specializare la una din materiile principaíe ale unei sec^ii de speciali-
zare timp de cél p utin dói ani.
Examenul v a consta din:

a) Dizerta'.ie oralá asupra unei tíze c a r e sá fie 0 lucrare stiin tificá

originalá din m atéria aleasá de candidat.
b) Un exam en oral din matéria p rin cip alá si din douá materii a le ­
se dintre obiectele ajutátoare ale secjiei resp ective, In legáturá cu subiec-
tul tezei.
Art. 77. — C o rp u l didactic al A cadem iei se compune din profesori-
agregati, conferentiari §i docensi.
Art. 18. — Pentru a putea fi numit p ro fe so r sau conferentiar, can-
didatul trebue sá iníeplineascá urmátoarele conditiuni:
a) Sá fie cetátean román.
b) Sá fi sa tisfácu t legea recrutárei.
c) Sá posede diplom a de doctor fi lu c rá ri stiintifice In specialitatea
respectivá.
Pentru a fi num it conferentiar se cer candidatilor sá Indeplineascá
•conditiile de la a) s i b) sau ca titlu sá a ib á diploma unei scoli su p e ­
rioare sau cea de licentá.
j rt _ C an d o catedrá sau conferinta devine vacantá, M iniste-
rul ín urma avizului consiliului profesoral al Academiei, insárcineazá cu
suplinirea ei pe unui dintre profesori, conferentiari sau docenti.
Consiliul p oate recomanda si o persoaná din afará avánd titlurile si
competinta necesará.
Art. 20. — Pentru ocuparea unei ca te d re sau conferinte vacante,
Mnisterul va publicá vacanta prin Monitorul O ficial.
Páná in term en de douá luni candidatii v o r lnainta cererile lor Mi-
nisterului insojite de arte si un memoriu in dublu exemplar asupra ti-
tlurilor si lucrárilor stiintifice.
Pentru exam in a re a actelor si lucrárilor candidatilor se constitue o
comisiune formatá din : 3 profesori alesi de consiliul profesoral al A c a ­
demiei, din un p rofeso r dela Facultatea agronom icá din Bucure?ti, d in tre
profesorii care rep rezin tá specialitatea pentru care se face concursul sa u
specialitáti inrudite, si un delegat al M inisterului de Agriculturá desem nat
dintre profesorii Invátámántului superior.
 - 356 —

Art. 2 1. — Com isiunea cerceteazá titlu rile , lucrárile si a ctiv ita tea
stiintificá a fiec á ru i candidat depunánd p e n tru fiecare un raport m otivat.
Dacá unui d in candidati are lucrári im portante si o activitate stiin ­
tificá rem arcabilá e l v a putea fi re co m a n d at cu aviz motivat s p r e a fi
numit agregat.
In caz cá n ic i un candidat nu este recomandat pe aceastá cale se
publicá exam en.
Art. 22. — E xam en u l se va publica cu douá luni inainte si v a consta:
a) dintr’un coloquiu asupra m ateriei catedrei,
b) din d ou á lectiuni publice, asu p ra a douá subiecte fixate de comi-
siune cu 24 őre In ain te . Normele dupá c a re v a proceda com isiunea se vor
fixa prin re gu la m en t.
Rezultatul exam enului se consem neazá íntr’un raport care v a contine
aprecierea p ro b e lo r trecute de fiecare c a n d id at si concluzia c a re se su-
pune aprobárii M 'nisterului.
Art. 23. — N um irile se vor face cu titlu l de agregat d efin itiv, re '
spectiv, conferentiar provizoriu.
Ridicarea a g re g a tilo r la rangul de profesori si a c o n fe re n tiarilo r
provizorii la ra n g u l de conferentiari d efin itiv i nu se poate face d e c á t dupá-
un termen de 3 an i, si In urma avizului fa v o ra b il al consiliului p ro fe so ra l,
fácut pe baza activitátei desfásuratá.
Numirile d e profesori, de agregati s i de conferentiari d e fin itiv i, se
fac prin Decret R e g a l.
Art. 24. — P e lángá fiecare cated rá se vor crea, cu a v iz u l consi-
iului profesoral s i aprobarea Ministerului, locuri de sefi de lu c r á r i. a sis­
tenti si preparatori. ín caz de necesitate s i tót cu avizul con siliu lu i p ro­
fesoral se vor p u te a crea si locuri de d ocen ti. Recrutarea sefilor de lu c rá ri,
a asistentilor s i preparatorilor cum si e x a m e n e le de abilitare p e n tru do­
centi se vor face coníorm normelor p re v á zu te In legea In váíám án tu lu i
superior.
Art. 2/ . — Drepturile si datoriile profesorilor si con feren tiarilor;
docentilor sefilo r de lucrári, asistentilor s i preparatorilor, pe la n g á cele
specificate in p rezen ta lege sunt acelea p revázu te in legea de o rg a n iz a re
a Inváíámántului superior.
Art. 2.6. — M em brii corpului d id a c tic al Academiei c á ri se vor
abate dela in d a to ririle fixate prin légi si regulam ente, vor fi ju d e c a ti de
0 comisiune de ju d ecatá care se va institu i pe lángá M inisterul A g r ic u l­
turei si va fi co m p u sá d in: dói profesor i d elegati de Academ ia de A g r i­
culturá, un p ro fe so r delegat de Senatul U n iversitátii din Cluj, un d elegat
al Ministerului A gricu ltu rei numit dintre profesorii invátám ántului supe­
rior, un membru de la Curtea de A pei.
Normele de judecatá si pedepsele c á r i se vor aplica vor fi c e le pre­
vázute in legea invátámántului superior.
Art. 27. A cadem ia de A gricu ltu rá se administreazá de un R e cto r
ales de consiliul profesoral dintre p rofeso rii catedrelor de sp e c ia lita te si
confirmat de M in istru prin Decret R e g a l p e termen de dói ani. R e cto ru l
va avea conducerea Academiei in lim itele delegaiiunei date de con siliu l
profesoral si a p reved erilor regulamentului. E l va fi ajutat in in d e p lin ire a
 - 357 —

atnbutiunilor de ordin administrativ de un administrator generál num it

dintre membrii corpu lu i agronomic, dupa a viz u l consiliului profesoral p re ­
cum si de celláit perso n al administrativ fixát prin buget.
Alt. 28. C onsiliul profesoral se com pune din profesori, a g regati
si conferentiari. E l este convocat isi prezidat d e Rector.
Consiliul p rofeso ral decide in toate chestiunile de invátámánt de or-
ganizare si discipliná. E l isi va da avizul la recomandarea personalului
superior adm inistrativ propus de Rector si asu p ra bugetului Academ iei.
Alegerea rectorului si desemnarea in com isiile de numire de pro-
tesori, agregat.i si conferentiari se vor face num ai de profesorii Academ iei.
Art. 2g. — A cad em ia de Agriculturá va íi inzestratá cu cél putin :
a) 0 ferma experimentalá, in care se vor cerceta probele stiintifice
si technice, in le g á tu rá cu materiile de specialitate.
b) 0 fermá de exploatare, inzestratá cu teren de aráturá, pásune,
fánete si pádure si organizatá in vederea rentabilitátii, care va servi .si
pentru scopuri dem onstratíve si aplicatiuni practice.
c) o vie, o grád in á de legume si de pom i roditori, cu scop de re n ­
tabilitate cári vor s e rv i si catedrelor re-pective, pentru scopuri e x p e ri­
mentale si a dem onstratíve.
d) o grádiná botanicá.
e) un cámp de plante medicinale.
Art. 30. — P rin derogare dela prevederile légii de comptabilitate
publicá, toate ven itu rile rezultate din taxe sco lare, exploatarea ferm elor,
grádinilor, statiunilor etc- precum si őri ce a lté venituri, ce ar avea A c a ­
demia de A gricu ltu rá din legate, donatiuni sau orice alté surse nu se vo r
varsa ca venit la sta t, ci se vor intrebuinta pe baza unui buget Intocmit
de consiliul profesoral si aprobat de Minister pentru imbunátatirile nece­
sare Academiei.
Art, j j . __ Pen tru desvoltarea activitátii experimentale in laborator
si pentru construirea laboratoriilor női, create In baza légii de fatá, Minis-
terul de A griculturá v a inserie anual in buget, un credit special.
Art. 32. - N ici o instráinare de teren, pentm nici 0 destinatiune,
•őri care ar íi ea, nu se va putea face din terenurile pe cári le poseda
Academia de A g ricu ltu rá.
Administrarea bunurilor, proprietatea Academ iei d: Agriculturá se
vor face pe baza dispozitiunilor speciale din regulament.
Art ?? - P ro fesorii siconferentiarii titu lari ai Academieiide A g ric u l­
turá aflati in functiune la promulgarea prezentei légi se confirmá la ca-
tedrele respective cu toate drepturile cástigate.
Art u , _ D iplom ele de Inginer-agronom líberate de Academi* de
A g ric u ltu rá in c e p á n d cu anul 1921 eonferá In dreptun egale la fel cu cele

Ca" V J o m a ^ ^ a S e f C l u j ?i ai ScojOei de a g ric u l­

turá de la H erestráu se pót inserie, cu aprobarea cons.liulu. profesoral, la
cursurile de sp ecializare si la doctorat.
Art ,r - Un regu lam en t special alcátu.t d e cons.l.ul profesoral 5 .
aprobat de Minister va desvolta si
A ceastá l e s e in t r á in vigoare cu in c e p u tu l an ului s <>lar >9 2 /-
to a ted i'p o zitiu n ile prevázute In lég. s . regulamente contran. p re ­
vederilor légi de fatá sunt si rámán abrogate.
 - 355 —

3. R e g u la m e n tu l Cáminurilor A cadem iei de A g r ic u lt u r á

din C lu j.
Art. i. — P e lángá Academia de A gricu ltu rá din Cluj functioneazá.
cáminuri sep a ra te pentru studenti si stu d en te.
Art. 2. — Cám inurile sunt in stitu tiuni ale Academiei; e le su n t p use
sub autoritatea D irectiunii.
Art. j . — Sco p u l acestor cáminuri este de a gázdui in m ód gratuit
pe studentele s i studentii bursieri ai A c a d e m iei.
Art. 4. — ín limita locurilor d ispo n ibile, Directiunea A c a d e m ie i
poate da dreptul de a locui in Cámin si studentilor solventi, c a ri v o r plati
o taxa ce se v a fix a in fiecare an de cátre C onsiliul profesoral al A ca d e m iei-
Art. /. — Cám inurile se deschid cu 2 zile inainte de in c e p e re a se-
siunii de toam ná a examenelor, si se In ch id dupá douá zile d e la term ina-
reá examenelor d e fine de an.
In vacan tele de vará cáminurile su n t in ch ise; intervalul a c e s ta de
timp este folosit pentru reparatii si c u rá tire a radicalá a cá m in u rilo r.
Cánd Im p reju rá rile 0 cer, D irectiunea poate dispune fu n ctio n area
unuia din cám in u ri si pe timpul verii.
Art. 6. — L a intrarea in cámin fie c a re studentá sau student bu rsier
primeste cu in v e n ta r dela intendentul A c a d e m ie i: un pat, un d u lap , O'
masa, o saltea, o páturá si rufárie de p a t in limitele disponibilitátilor.
Studentii solventi prime=c numai p a t, dulap si masá.
Art. 7. — F iecare student e re sp o n sa b il de buná starea ob iectelor
ce i s’au dat in p rim ire la intrarea in c á m in cát si de a celor c a r i apar-
tin in generál cá m in u lu i; orice stricáciune se repará imediat s a u se plá-
teste in báni d u p á pretul zilei.
In cazul cánd nu se poate dovedi cin é a cauzat stricá ciu n e a, toti
locuitorii cam erii sau cáminului sunt s o lid a r ráspunzátori.
Art. 8. — ín limitele fixate de D ir e c tia Academiei fiecare student
isi alege ín susi co le g ii cu cari doreste s á locuiascá impreuná. ín cazul
cánd aceastá a le g e r e nu se poate face, studentul este obligat a p r im i ca-
mera si locul p e care i-1 deseneazá D irec to ru l Academiei.
Schim barea locurilor in decursul a n u lu i — fárá o p re ala b ilá instiin-
tare a D irectiunii — este opritá.
Art. g. — Studentii gázduiti In c ám in sunt datori a p á s t r a , si a
contribui p rin tr’ o purtare exemplará — la pástrarea linistii, o rd in ii si cu-
ráteniei in to a te incáperile cáminului. D e asemeni respectarea legilor
si regulamentelor Academiei, precum si a tuturor dispozitiunilor luate de
Directiunea A c a d e m ie i sau de cátre C o n siliu l profesoral, este o b lig a to rie
pentru studentii c a ri locuiesc in cámin.
Art. 10 . Orice depásire a re g u le lo r de buná cuviintá s a u a nor-
melor de ordine s i discipliná, impuse p rin regulamentul de fa t á , se va
aduce la cunostinta Diiectiunii, care va p ro ce d a la pedepsirea c u lp a b ililo r,
conform norm elor stabilite prin acest regulam ent.
Art. 1 1 . — Aruncarea de hartii, m u cu ri de tigári, re stu ri d e mán-
 - 359 —

care, etc. prin cam ere, coridoare, closete sau in oricare altá Incápere a
cáminului este cu desávársire interzisá.
Deasemeni este strict opritá orice vatám are a edificiului si mobi-
lierului cáminului.
Art. 12. E s te oprit a striga, fluera, sau a face zgomot sub orice
forrná in interiorul cáminului.
Art. í j . — M uzica instrumentalá sau vocalá este permisá num ai
intre orele 1 2 —3 s i 7 - 1 0 p. m., insá numai in camerá si cu invoirea ca-
marazilor din ca m e rá .
Art. 14 . — D isculiile in grupe pe corid or sunt de asemeni interzise,
ele turburánd lin iste a camarazilor doritori a lucra.
Art. 13. — In interesül propriu studentii sui.t datori a econom isi
atát apa cát si lu m in a. La plecarea din spáláto are se vor inchide bine
robinetele pentru a nu curge apa de prisos, iar lumina nu va fi nici o-
datá lásatá sá a rd á In zadar.
Seara la o re le 1 eel mai tárziu lum ina trebue stinsá.
Art. 16. — Jo cu rile de noroc sunt cu desávársire interzise In in t e r i­
orul cáminului. L a fel nonsumarea báuturilor alcoolice.
Art. 17. — fu m a tu l in camere este ingáduit numai cu perm isiunea
camarazilor de c a m e rá ; dupá stingere fum atul e cu desávársire in te rz is.
Art. 18. — S e rv ire a mesei in camerile cám inurilor este strict in terzisá
cu exceptia cazu rilo r de boalá.
Art. 19. — Curátitul hainelor si a g h e te lo r in camere este strict op rit.
Art. 20. — T in erea bagajelor de dim ensiuni mari, ca lázi si cufere, !n
camere este op ritá.
Art. 2 1. — Intrebuintarea masinelor d e spirt, benziná, etc. este cu
tótul opritá.
Art. 22. — S p á la tu ! si uscatul rufelor ín spálátor sau camere este o p rit.
Art. 23. — Introducerea de mobilier stráin in cámin nu se poate face
decát cu aprobarea Directiunii. De asemeni punerea de seoarte, tab lo u ri,
etc. pe pereti se p oate face numai cu au torizatia prealabilá a D irectiunii.
Art. 24. — Studentii sunt obligati sá Intretiná rufána cáminului In
cea mai maré curátenie. Schimbul rufariei de pat se face de cátre A d m i-
nistratie la 1 si 1 5 ale fiecárei luni. S tu d en tii se vor ingriji in su si de
spálatul albiturilor proprii.
Art. 23. — N ici un student nu este tndreptátit a da ordine p erso n a lu ­
lui de serviciu, d a r fiecare dintre studenti este dator sá observe daca
acest personal isi indeplineste in mód constiincios serviciul. Orice dezor-
dine, necurátenié sau abatere observatá, v a fi adusá la cunostinta inten-
dentului. Dacá ab a ta re a continuá, atunci ca zu l se va aduce la cunostinta
Directiunii.
Art. 26. — Folosirea servitorilor p en tru serviciile particulare a le
studentilor este o p ritá.
Art. 27. — O rice studentá sau studen t care doreste a pleca din cá­
min, va putea obtin e oricánd aceasta p rin tr’o cerere cátreDirzctiunea A c a ­
demiei. Cei cari áu plecat nu vor mai p u tea fi reprimiii In decursul ace-
luiasi an.
Art. 28. — Intrarea persoanelor strá in e In cámin este perm isá nu-
 - 360 —

mai ca oaspeti, fiin d cu tótul interzis ca vre-u n student din cám in s á adá-
posteascá pe tim p u l noptii vre-o persoaná stráin á . Totusi ín cazu ri excep-
^ionale si numai cu autorizarea Directiunii Academ iei, se poate ad m ite
si adápostul unei p erso an e stráine in cám in .
Art. 29. — P o a r ta cáminului se ín c h id e iarna la óra 10 s e a r a iar
vara la óra u s e a r a . Oricine va voi sá p le c e sau sá intre dupá a c ea stá
őrá, va pláti p o rta ru lu i 4 (patru) lei.
Art. 30. — In cazul plecárii In co n ced iu sau in vacantá, stu d en tii
sunt obligati a p ré d a intendentului — cu in v en tar — atát m o b ilie ru l cat
si rufária de p at p e care au primit’o la in tra re a in cámin.
Art. j t . M edicu l Academiei va v iz ita din timp in tim p sta re a
generalá sanitará a studentilor din cámin. Prezentarea studentilor la aceste
vizité este ob ligato rie.
Art. 32. — Stu d en tii bolnavi sunt d a to ri a íncunostiin^a de aceasta
in cél mai scurt tim p pe intendentul A c a d e m ie i.
Art. 33. — S tu d en tii ce locuesc in c á m in sunt obligati a lu a cunos-
tintá de regulam entul de fatá si a se con form a intocmai d isp o zitiu n ilo r
ce el cuprinde.
Art. 34. — Nerespectarea dispozitiunilor de mai sus precum s i fre-
quenfarea n eregu latá si obtinerile de la c u rs u ri atrage cu sine u rm á to a ­
rele pedepse:
1. A d m onestarea ;
2. A d m onestarea publicá afisatá;
3. E xcluderea tem porará, páná la cél m ú lt 30 zile din cám in ;
4. Excluderea pe mai múlt de 30 z ile , sau definitivá din cá m in .
Art. 33. — P ed ep sele de sub al. 1 s i 2 se dau de Director, ia r cele
de sub 3 si 4 de consiliu l profesoral.
Art. 36. T o ti studentii cari locuesc in cám in sunt obligati a cu noaste
acest regulament.
Regulam entul de mai sus a fost a p ro b a t In sedintá C onsiliului p ro ­
fesoral al A cadem iei Agricole prin Procesul V e rb a l No. 3. din z iu a d e 15
Februarie 1927.

4. Regulam entul Cantinei S tu d e n tilo r in Agriculturá C lu j.

Art. 1. In cáminul Academiei de A griculturá Cluj va fu n ctio n a
de la inceputul p á n á la Inchiderea fiecárui an scolar, Cantina S tu d e n tilo r
In agriculturá C lu j. Cantina va functiona s i in timpul vacan telor de
Cráciun si Pásti.
Art. 2. L o c a lu l, combustibilul si v a s e le necesare pentru p r e g á tir e a
bucatelor, personalul de serviciu si su fra g eria , se pun la d isp o zitie de
Academia de A g ric u ltu rá pe socoteala S ta tu lu i.
Art. 3 . In tra re a ín bucátárie nu e ste perm isá decát m em b rilor co-
mitetului, studentului si personalului de s e r v ic iu , intendentului s i D irec-
tiunei. Nimeni sub n ici un motiv nu poate fie rb e in mód separat in bucá-
tária cantinei.
 - 361 —

Art. 4. L a cantina studen'jlor vor lu a m asa: a) Studentii A c a ­

demiei solventi si b u rsieri fie interni, fie extern i, b) Profesorii si personalul
administrativ su p e rio r, asistentii Academiei, fie singuri, fie cu fam iliile,
venind in acest din u rm á caz ridicarea m esei din bucátárie si vesela ne-
cesará pe seama lor, c) Studentii si elevii din stagiu de practicá, d) labo-
lantii si personalul inferior de serviciu ai A cadem iei, e) excursionistii si
vizitatorii, insá n u m ai cu aprobarea comitetului si pe cél múlt 15 zile.
Art. y. — M a sa se va lua in sufrageria cantinei:
aj Dejunul 7 —8 Duminica si sárbárorile de la 7, '/, — 8, '/,.
b) amiazi 12 , ’ /» — 2 p. m.
c) cina 6, V2 — 8.
Dupá aceste ő re se poate lua exceptional si bine motivat masa In
bucatárie dupá cél m ú lt 30 minute peste orele fixate mai sus.
Art. 6. — Studentii, cári motivat fatá de comitet sau anuntati de
Directiune, nu iau m asa la cantiná pe timp m ai lung de 3 zile, vor anunta
cu o zi inainte la biroul cantinei pentru a putea ridica dela casierul C a n ­
tinei bursa sau so lv a ín báni.
Pentru lip su rile mai mici de 3 zile, banii, nu se vor restitui nici bur-
sierilor nici solventilor.
Art. 7. — P e durata vacantelor de C ráciu n si Paste, prevázutá ! n
regulamentul A c a d e m iei, bursele si solvele s e vor restitui de cátre c a s ‘
sierul cantinei, respectivilor.
Art. 8. — S u m e le rezultate, din absente m ai mici de 3 zile, absen te
neanuntate, precum s i cele provenite din absen tele fácute inainte §i dup.i
vacanta reglem entará vor trece la fondul de rezervá al Cantinei.
Art. 0. — F o n d u l de rezervá se va Sntrebiiin(a pentru acoperirea
deficitului de pe lu n ile trecute fi pentru m árirea ratiei zilnice in tim pul
examenelor.
Art. 10. — P en tru conducerea cantinei se alege de cátre studentii
ordinari ai anilor I., II., Hl. dupá 5 - 1 0 zile d e la deschiderea cu rsu rilor
■pentru un an, un com itet compus din 4 m e m b rii: Un presedinte si c a sie r,
un secretar si com ptabil, un econom si un supraveghetor si furnizor.
Trei din m em b rii comitetului vor fi cáte unui din fiecare an de
studii propusi de cél putin ’/< din membrii a n ilo r respectivi si intrunind
majoritatea voturilor plenului - al patrulea membru se va propune de
’/i din numárul totál al plenului, intrunind m ajoritatea voturilor plenului.
Comitetul a le s de plen trebue recunoscut de directiune.
Art. 11 . — Pe^edintele comitetului rep rezin tá cantina őri unde v a fi
nevoe,convoacá s i conduce sedinte, intocmind impreuná cu comitetul ordi-
nea de zi. - Sernneazá toate actele de servic iu impreuná cu titularul s e r .
viciului, cu care este responsabil si fatá de com itet si studentime. — E x e -
cutá rolul de controlor asupra tuturor servic iilo r din comitet.
Art. 12. — C asieru l va incasa de la d irec:ie, bursele cuvenite s tu ­
dentilor bursieri, ia r pentru solventi sau őri ciné altul va \ine seam a de
art. 11.
Va ingriji de fondurile cantinei si va {in é la curent s^riptele.
b) la finele fiecárei luni va incheea situ atia cassei, care va fi verifi-
■catá de comisia de verificare.
 - 362 —

Art. í j . — S ecre ta ru l primeste corespondenta cantinei o p re z in tá

comitetului si d u p á ce va fi rezolvatá, re d a cte az á ráspunsul.
c) V a Intocm i tablóul alfabetic de s e rv ic iu al studentilor.
Art. 14 . — Contabilul va tine In o rd in e registrele cantinei, trecán d
In fiecare seará In re g istru , dupá contul de note, alimentele con su m ate si
studentii, cari v o r lu a masa a doua zi, com unicánd in acea seará n u m árul
studentilor, cari v o r lu a masa a doua zi.
a) L a s fá rs itu l lunei va totaliza, v a s ta b ili suma de p latá fiecáru i
student si va in a in ta tablóul cassierului.
Art. 15. — Econom ul va lua In fie c a re seará de la contabil n um áru l
totál al studentilor, c a ri vor lua masa a d o u a zi.
b) V a intocm i si semna impreuná cu studentul de serviciu n ó ta zil-
nicá de alim ente, inaintánd-o contabilului.
Art. 16. — Fu rnizorul se va in griji c a sá proeure alim entele nece­
sare cantinei, in d icate de econom.
b) Pentru alim entele cumpárate din m agaziné, va aduce fa c tu ri, cari
pentru sume m ari de 500 Lei vor fi tim b rate, iar sub 500 L ei n e tin ib ra te
si le va préda casieru lu i.
c) Pentru alim entele cumpárate dupá p iatá, va face chitantá e l.
Art. 77. — Supraveghetorul se va in g r iji de ordinea ín b u c á tá rie si
va supraveghia ca oam enii de serviciu sá -si indeplineascá con stiincios da-
toria, va controla alimentele ce se intrebuinteazá zilnic. V a tine s e a m a de
vesela cantinei.
Art. 18. — F iecare membru din com itet va fi obligat sá-i e xecu te
insárcinárile c.; i-a r da comitetul si nu a r fi cuprinse in regulam ent.
Art. 19. — O rice nemultumire a m em b rilor cantinei asu p ra studen-
tului de serviciu a l cantinei, va trebui a d re sa tá numai presedintelui can-
tinei, care va lua m ásurile necesare pentru Inláturarea acelor n em u ltum iri,
dar numai in ce priveste alimentarea can tin ei si a personalului de serviciu..
— In chestiunile c a ri privesc pe studentul d e serviciu presedintele v a lua
másurile cuvenite impreuná cu comitetul cantinei.
Art. 20. — H otárarile comitetului trebu esc aduse la cu n o stin ta stu-
dentimei prin a fisa re sau prin sedinte lu n a re , dupá cazuri.
Art. 21. — ín ziua primá a fie c á re i luni, comitetul va con voca o-
sedintá a stud entilor, ín care se va d iscu ta, chestiunile din luna trec u tá s i
se va numi o com isie, care sá verifice a c te le comitetului, pe lu n a trecu tá.
b) V erificarea se va putea face de c á tre directiunea A c a d e m ie i.
Art. 22. Cánd un membru al can tin ei lipseste de la tre i sedinte
consecutive, fá rá m otive justificate i se v a aplica aceias p ed e ap sá pre-
vázutá la A r t.................
Art. 23. U n membru din com itet sau comitetul intreg, p o a te de-
misiona sau i se poate cere demisia:
a) cánd v a avea motive serioase ;
b) cánd 2/3 din totalitatea studentilor inscrisi la cantiná o cer.
In aceiasi z i, íntr’o adunare a stu d en tilo r se vor face női a le g e r i, con­
form art. 6 al c s i d.
Membrul dem isionat gireazá se rv ic iu l, páná ce noul a le s v a lua
tótul in prim ire.
 - 363 —

Art. 24. — L a incheerea fiecárui an scolar comitetul va face

inchiderea re g istrelo r s i dupá ce vor fi verificate de Directiunea Academiei,.
vor fi piedate a c e ste ia cu proces-verbal, de unde vor fi ridicate din nou
de comitet la incepu tul anului scolar.
La fel se v a intám pla si cu sumele aflátoare in cassa cantinei In
momentul inchiderii anului scolar.
Art. 23. — P ro cu rarea alimentelor necesare cantinei se va face de
comitet. cu concursul intendentuiui Academ iei, prezentánd pentru oricc
cheltuialá acte ju stific a tiv e .
Pentru aprovizion area cu alimente de iarn á,se va delega un membru
al cantinei, care s e v a ingriji cu aceasta. C ap italu l necesar aprovizionárei
va fi compus din fondul de rezervá dacá este, si avansuri pe cáteva lun-
din anul scolar urm áto r, ridicate de presedintele cantinei, inaitne de inchi­
derea cursurilor si predate cu proces-verbal delegatului Insűrcinat cu a-
provizionarea.
Art. 26. — C o stu l mesei va fi pentru bursieri bursa zilnicá, pentru
solventi suma ech ivalen tá bursei; iar pentru oricine altul costul va fi
fixát de comitet.
b) Oricine ín afará de bursieri vor achita anticipativ costul pe
intreaga luna sau c é l putin pe 15 zile.
c) E xceptiuni nu se pót face decát cu aprobarea comitetului, sub
garantia unui m em b ru din comitet si pentru cél múlt 15 zile, in caz con-
trar nu vor m ai p u te a lua masa mai departe.
Cei de la al. c. de la art. 4 vor pláti pe intreaga duratá anticipativ.
Art. 27. — M em brii comitetului vor lu a masa gratuit.
b) Cu douá treim i din voturile unei sedinte plenare se poate ad-
mite, ca unui sau dói studenti din anul II sau III, cári sunt lipsiti ae
mijloace si n’au b u rsá, sá ia masa gratuit, d a r cél múlt pentru un an,
din anii de studii.
Art. 28. — D e la 25-30 ale fiecátei luni casierul va restitui celor ce
cad in prevederile A rt. 6 si 7 sumele cuvenite pe luna curentá.
b) Peste a c e a stá datá sumele nereclamate, vor trece la fondul de re z crv.i.
c) Dacá la fin ele lunei suma Incasatá, va intrece suma cheltuitá cu
alimentatia, beneficiul va trece la fondul de rezervá.
Art. 20. - Meniul zilnic va fi fixát de econom f> furmznr.
Art. 10. — a ) Totii studentii anilor I. I I si III, vor face de s e rv „
in ordine a l f a b e t ic á , c áte unui pe zi d; la orele 7 dimmeata páná la 8, t/a seara
b) Studentul de serviciu va lua in p rim .re dimmeata al,mentele de
la econom, va in g riji sá fie toate intrebuintate, va ingriji C*
gata la 0,4 h otárátá, distribuirea sá se fac* cát
personalul cantinei, dar fárá a lua sanctiun. urmánd a rerlama com .tetu-
1 . , •** * 1- n serviciu 1 sí meniul sfl »c cxecu te,
lui, isi va da toate silintele pentru c.
cát mai bine si m ai cinstit. .
c) Studentul de serviciu va putea sá-s, a ,t
student in care ca z in locuitorului Ü revine toatá responsab.l t.itea.
d) Cánd studentul de serviciu nu-si v a indeplin. constiinco, d ato r.a
» „„ Z respecta c é l. din M M •• V », » P««— * ~
 - 364 —

comitetul si cu m a jo rita te a de voturi va a p lic a o pedeapsá prin lu a re a

m esei pe una paná la trei zile.
In cazul de a b a te ri n a i grave se v a c o n v o ca sedinte plenare in c a re
-cu majoritatea de vo tu ri se vor aplica u rm á to a re le pedepse:
1. Elim inarea d e la masá pe o sá p tám án á.
2. Elim inarea p e o luná
3. Elim inarea definitiv.
Art. 31. — P e d e p se le prevázute la a rt. 30 se vor aplica in a c e la s
mód, oric3rui alt m em bru al cantinei, care p rin atitudinea sa, ar s tin g h e r i
bunul mers al can tin ei, sau va aduce infractiun i regulamentului.
Art. 32. — P re z en tu l regulament poate fi modificat cu a p ro b a re a
Directiunei A cad em iei si cu majoritatea de vo tu ri intr’o sedintá de cél
putin 2/3 din studentii inscrisi la cantiná.
Art. 3J. — A d u n á rile plenare sunt con vocate de comitet, o d a tá pe
luna, sau de m ajo rita tea studentilor ordinari in scrisi la cantiná, ő ri de
■cáte őri va fi nevoe. P entru tinerea adunárilor s e cere aprobarea d irectiu n ei.
Art. 34. — C á n d un membru nu p oate lu a parte la sedintá, p oate
fi reprezentat prin p rocu rá datá unui alt m em b ru al cantinei.
Daca sedintele au fost tinute la in te rv a l de o luná nu p oate fi de
douá őri consecutiv reprezentat prin procurá.
Fiecare m em b ru nu poate avea mai m ú lt de douá voturi u n u i al
sau si al doilea a l celu i ce-1 reprezintá prin procurá.

5. S t a t u t e le Societáfei de a j u t o r a studentilor
Academiei de A g ric u ltu rá .
/ Aprobate de C onsiliul profesoral al Academiei s i de Ministerul A gricu ltu rei).

I. Num ele $i sigilu l s o c i e t á t i i.

Art. 1. — Num ele societátii: „Societatea de ajutor a Studentilor A c a ­

demiei de A g ricu ltu ra Cluj."
Art. 2. — S o cietatea foloseste sigilu l rotun d cu inscriptia n u m elu i ei,
-cu care sigileazá actele. E l se va pástra de Presedinte.

IT. S c o p u l, capitaiul 51 v e n it u l S o cie tátii.

Art. j . S co p u l societátii este a ju to ra re a Studentilor o rd in a ri ai

Academiei de A g ric u ltu rá din Cluj, care su n t lip siti de mijloace s i m eritá
sprijin material cu b án i si alté mijloace, c a re ii stau la dispozitie.
Art. 4. — C a p ita iu l societátii e form át d in averea rámasá de la S o c ie ­
tatea similará de su b régimül trecut, din s u m e le donate de m em brii ono-
rifici si fondatori, precum si din venitul net a l intreprinderilor o rg a n iz a te
-cu scopul de a sp o ri capitaiul.
Art. 3. — V e n itu l societátii se com pu ne d in : dobánda c a p ita lu lu i
 — 365 —

taxele percepute de la membri ordinari, donatiunii benevole si din v e n itu l

net al intreprinderilor organizate cu scopul d e a mari venitul.
Art. 6. — C ap itaiu l se va mári In fiecare an adaogándu-i-se c é l
putin 20% din ven itu l net anual.

III. M e m b r ii Societátii, drep turile §i indatoririle lor.

Art. 7. — S o cie ta tea se compune d in : membrii onorifici, fondator

si ordinari.
Art. S. S e v o r deciara membrii onorifici toti acei care s p o r e s c
prin donatii capitaiul societar, vársánd In c a ssa societátii 0 sum á d e c é l
putin 1000 lei. E i v o r primi 0 scrisoare de multumire care va c u p rin d e
in copie si acél punct al procesului verbal ce s e referá la primirea d o n a *
tiunei si declararea donatorului de membru onorific.
Art. 9. M em brii fondatori pót deveni acei dintre donatori care
au sporit capitaiul Societátii cél pu^in cu su m a de 500 lei si care in urm a
propunerii com itetului intrunesc majoritatea de ’ /, a adunárei generale.
E i pót lua parte la sedintele adunárii, avánd Insá numai vöt consultativ.
Se pót deciara fond atori si Studentii in A griculturá Cluj, pástrSnd In
cazul acesta, pentru durata timpului de studii si toate drepturile m em bri-
lor ordinari.
Art. 10. — M em brii ordinari sunt in mód obligatoriu toti studentii re ­
gulád ai A cadem iei de Agriculturá si vor p lati anual o taxá de 50 lei.
Acestia au dreptul de vöt, propuneri si interpelári.
Art. 11. — A n u l de functionare al S o c ie tá tii corespunde an u lu i d e
functionare al A cad em iei.
Art. 12. — ín scrierea membrilor ordinari se va face la In ce p u tu l
anului scolar in can celaria directiunei, odata cu inmatricularea ca s tu d e n t
si in urma achitárei anticipate a intregei t a x e anuaie.

IV. O r g a n e le S o cie tátii, drepturile ?i in d ato ririle comitetului.

Art. 13. — Presedintele de onoare va fi íntotdeauna Directorul A c a ­

demiei. El are d reptu l a participa la sedinte — cari toate i se vor aduce
la cunostiintá — aván d dieptul de a se inform a de agendele Societátii.
Tót el face Inscrierile de membrii, c o n v o a c á si prezideazá a d u n a r e a
generalá de in ch eiere, dresánd despre acestea procese verbale In r e g is t r u l
societátii.
ín cursul vacan tei rezolvá chestiunile societátii in conform itate cu
statutele. ín ad un area generalá constitutivá u rm átoare préda co m ite tu lu i
nou ales sigilul, a v e re a , actele si registrele societátii, sub dresare de proces-
verbal. , ...
Artm _ A d u n area generalá a le g e p resed in tele dintre m e m b r u
corpului profesoral s i-1 roagá sá conducá S o c ie t a t e a timp de un an. E l s t á
in fruntea societátii’ convoacá si conduce s e d in te le adunárei g e n e rá l.- s i
acele ale com itetului, conform statutului, s t a b ile s t e ordinea de zi s u s c e p -
tibilá de a fi com plectatá si cu p ro p u n erile com itetu lu i, enunta h o tá r ir il.-
si in caz de p arita te votul lui decide; s u p r a v e g h e a z á resptctarea s t a t u t e -
íor, reprezintá societatea in afará si in á u n tr u , contrasem neazá h o t á r lr i lc
 — 366 —

-comitetului, iscáleste procesele verbale ale sedintelor, pástreazá s ig ilu l

societátii, aduce la in d eplinire hotáririle lu a te , supravegheaza buna adm i-
nistrare a averii so c ie tá tii, controleazá c a ssa s i activitatea m em b rilor co­
mitetului, fiind im p u tern icit de comitet c a in cazuri exceptionale s i in
lipsa acestuia sá d e a imprumuturi páná la s u m a de 500 lei pe un te rm e n
de un an scolar, ce s e va ratifica ulterior.
Art. 15. — Vicepresedintele se alege la fel cu ceilalti m em b rii ai
comitetului de c á tre adunarea generalá d in tre membrii ordinari p en tru
durata unui an s c o la r. E l inlocueste pe p re se d in te intru toate, ia r in pre-
:zenta acestuia e ra p o rto r In ádunárile g e n e ra le si in sedintele com itetulu i.
Art. 16. — S ecre ta ru l redacteazá procesele-verbale, íntocmeste a cte le
societátii, in grijeste arh iva, tine evidenta, pástreazá condica ín care
membrii societátii a u dreptul de a introduce propuneri si in terp elári ce
trebuesc sá se ia in desbatere la prima se d in tá a comitetului. T ó t s e c r e ­
taru l Ingrijeste si exp ed itia.
Art. 77. — Vice-secretarul este ajutorul secretaruiui si 11 in lo c u e ste
intru toate őri de cSte őri acesta ar fi im p ied e c at a-si indeplini fu n ctiu n ea.
Art. 18. — C a sie ru l contabil conduce z ia ru l de cassá, p re z in tá in
■sedintele comitetului situatiile lunare ale c a ss e i, cu documentele n e c e s a re ,
iar la ultima sed in tá, situatia gestiunei p en tru intreg anul scolar. E l nu
va putea pástra in c a ssa societátii pentru d u ratá mai lungá su m e m ai
mari de 500 lei.
Art. 79. — Com itetul constá din: P re sed in te , vicepresedinte, se c re ta r,
vice-secretar, cassier-contabil, si cáte dói m e m b rii alesi de adunarea g e n e ­
ralá din fiecare an de studii, totál 11 m em b rii.
Art. 20. — Com itetul convocat de p resed in te cu anuntarea o rd in e i
-de zi, tine sedinte la inceputul fiecárei luni. P en tru chestiuni urgen te pre-
■sedintele poate con voca si sedinte extraord inare.
Art. 21. — Com itetul rezolvá cererile d e ajutorare, avand d a to ria
in prealabil a se con vin ge temeinic de a d e v á ra ta stare materialá a so lic i-
tatorilor, stabilind totodatá suma ce urm eazá a fi afectatá pentru a iu to a re
si imprumuturi, p recu m si distribuirea e i. E l rezolvá toate c h estiu n ile
báne§ti cum si toate chestiunile cu cari a d u n a re a generalá 11 in sá rcin ea z á .
Art. 22. — H o táririle comitetului se ia u in prezenta a cél p u tin opt
membrii cu m ajoritatea absolutá a voturilor prezente, in caz de p a rita te
votul presedintelui decide.
Art. 2j. — L a sfársitnl fiecárui an com itetu l va prezenta in sc ris
adunárei generale, p rin vice-presedinte sau casier-contabil, o dare de s e a m á
despre activitatea sa , dupá care expirándu-i m andatul, va prezenta s i p ré d a
toate ce i-au fost incredintate, Directorului A cadem iei, in calitatea s a de
presedinte de onoare al societátii.
Art. 24. — A d u n a re a generalá con stitu tivá mai alege dintre m e m b rii
ordinari 3 cenzori, aván d indatorirea de a v e rific a la incheiere g e stiu n e a
in báni si in m aterie a comitetului si a in to cm i un raport de re z u lta tu l
acestui control, a d u n á re i generale de inch eiere. Asemenea vor a ve a in d a ­
torirea de a verifica averea societátii őri d e cáte őri ered necesar, anun-
tánd despre aceasta comitetul cu cinci zile Inainte.
 — 367 —

V . Funcfionarea societátii.
Art. 2f. - L a inceputul anului presedintele de onoare convoacá
adunarea generalá constitutivá pe care o p rezideazá dánsul, Insárcinánd pe
unui dintre membrii ordinari cu indeplinirea functiunei de secretar de sedin£á.
Art. 26. - A d u n a re a generalá alege p rin vöt secret cu m ajoritatea
absolutá pe membrii comitetului.
Art. 27. ín cazu l demisiunei, mortii sa u suspendárii unui func-
iionar sau cánd ar p á r á s i societatea, comitetul poate sá suplineascá func­
tiunea acestuia p rin tr’un alt membru al ei p a n á la recomplectarea locu-
lui de cátre adunarea generalá, care urmeazá s á fie convocatá in cél m últ
15 zile dela sedinta comitetului in care s’a h o tárát suplinirea.
V I. Adunarea g e n e r a lá .
Art. 28. — A d u n area generalá 0 form eazá membrii onorifici, fonda -
tori fi ordinari, ea p o ate sá fie ordinará fi extraordinará; adunarea g en e­
ralá se tine de douá ő ri pe an fi anume: la inceputul anului fcolar pentru
constituire si la sfá rsitu l anului pentru incheierea activitátii anuale. ín
urma raportului fa v o ra b il al censorilor adunarea generala dá Incheiere de
-descárcare comitetului care urmeazá apói a se disolva.
Art. 2g. — D a ta adunárii generale, va trebui publicatá cu 5 zile Ina-
inte in caseta de a fise a Academiei. Adunarea generalá va fi In num ár,
putánd lua hotáriri va lid e , numai cu prezenta a din membrii socictátii.
Neintrunindu-se acest numár se va convoca o altá adunare, in care se
vo r putea lua h o tá rá ri chiar numai cu din membri.
ín cazul cá nu s ’ ar putea intruni nici acest numár se va convoca o
a treia adunare, c a re apói indiferent de num árul membrilor prezenti va
putea aduce hotárári valide.
Art. jo . — A gen d ele adunárii generale su n t: alegerera comitetului
si a censorilor, vo ta re a ajutoarelor fi im prumuturilor, descárcarea com i­
tetului fi luarea de hotárári in chestiunile de ordin generál ale societátii.
Art. 3 1. — E ven tu ale modificári ale statutelor se fac tót de cátre
adunarea generalá. ín caz cánd propunerea modificárei nu vine de la co­
mitet, ea trebue s á fie propusá incris de m inim um 10 membrii ordinari.
Propunerea se va in ain ta comitetului care insotind-o cu avizul ei m otivat
o va scpune adunárei generale.
Art. 32. - M odificarea statutelor se va face cu majoritatea de » , a
membrilor inscrisi si spre a fi valabiláva fi supusá aprobJiii Ministerului
de Agriculturá.
Art. 33. — A d u n árile generale extraordinare se convoacá de prese-
dinte őri de cáte őri le va gási necesare. E a m ai poate fi convocatá sí din
initiativa m ajoritátii membrilor comitetului sau a unei treim. dm m em bru
societátii ia cererea lo r inscris.
V II. A jutoarele ?i A d m in istrare a fondurilor.
Art. 34. - P en tru ajutorári fi m anipulári se va folosi - dupá de-
falcarea celor 20% prevázute la art 6 — a s t f e l : 70V0 pentru Imprumuturi
20% pentru ajutorarea studentilor sáraci, iar 10 % pentru fondul de excurs.e.
 - 368 —

Art. 35. — A ju to ra re a se va face In b á n i sau in naturá.

Art. 36. — A ju to ru l bánesc poate fi periodic care nu p o a te trece
de un an scoalar — Imprumut — sau pe u n tim p mai lung a d ic á p áná
dupá terminarea A cadem iei, cánd situ atia m aterialá permite a c h ita re a
ajutorului.
Art. 37. — A ju to ru l ín naturá p oate s á constea din p ro cu rarea sa u
inlesnirea in tretin erei, sau din procurarea d e obiecte absolut in d isp en sab ile.
Art. 38. — O rice membru ordinar p o a te sá solicite im pru m u t sau
ajutor, dovedind in cazu l intái scopul im prum u tului, iar ín cazul a l d oilea
lipsa de situatie m ate ria lá , printr’o cerere, c a re se va ínainta com itetului,.
cu obligatiunea cá v a achitá suma solicitatá la data flxatá.
Art. 39. — C e re rile pentru Im prum uturi se vor rezolvi de c á tre co­
mitet, iar cele p e n tru ajutor de cátre a d u n a re a generalá.
Art. 40. — D a c a solicitatorul este m em b ru in comitet, nu a re d rep ­
tul a participa la sed in tá comitetului in in te rv a lu l cát se va discuta a su p ra
cererei sa le : ia r a c é la care solicitá ajutor n u va putea lua parte la adu­
narea generalá la vo ta re asupra cererei s a le .
Art. 4 1. — Ő ri ce sumá imprumutatá va fi restituitá la cél m ú lt o
luná de la date ín c a s á rii putándu-se p re lu n g i termenul incá cu o lu n á de
la aceasta datá in u rm a unei cereri de a m á n a re . Dacá dupá cele 60 zile
nu va fi achitatá su m a, nu i se va mai d a imprumut alté sum e, c á t nu
achitá datoria, luándu-se ?i alté mijloace de constrángere.
Art. 42. — A d u narea generalá ín u rm a propunerei com itetului, poate
sá nu acorde un a ju to r ín cazul cánd so licitato ru l nu meritá.
Art. 43. — A d u narea generalá poate acorda sume drept a v a n su re
pentru organizarea de íntreprinderi ce au c a scop de a spori c a p ita iu l
sau veniturile so cie tátii de e x : concerte, conferinte, serate etc. A c e s t e a se
vor restitui In sá in decursul aceluias an d e gestiune integrál. A p r o b a r e a
lor se va face p rin vö t nominal, in caz de d eficit adunarea generalá v a h otári.
Art. 44. — A dunarea generalá va m a i putea acorda im p ru m u tu ri
cantinei Studentilor pentru scopul p ro c u rárii de provizii pentru iarn á.
Restituirea lor se v a face in acelasi an de gestiune, votarea lor se v a face
nominal, iar even tu alele lipsuri se vor a c o p e ri de cátre membrii p rocu ra-
tori ai cantinei.
Art. 45. — ín cazul cánd se prim esc sum e prin societatea de ajutor
cu mentiunea „p en tru fondul de excursie“ aceste sume nu vor s u fe r i nici
o modificare repartizandu-se pentru e x cu rsie.
Art. 46. — T o a te operatiunile de Im prum ut si ajutor se v o r fa c e nu­
mai din venitul Societátii, capitaiul rá m á n án d intru toate im p re ju rá rile
neatins.
Art. 47. P ástrarea actelor si tin e re a contabilitátii se va fa c e dupá
reguli speciale. In acest scop vor lua fiintá : registrul de {inerea in evid en tá
a debitorilor (reg. partizi) registrul de in t r a r e si esire, registru l d e pro-
cese verbale, re g is tru l de cassá, registrul ch itan tier si registrul de Ín scriere
a membrilor.
Art. 48. — Num erarul se va depune pentru fructificare la d iferite
societáti, iar e fectele se vor pástra ca d ep o z ite in cancelaria A c a d e m ie i.
 - 369 —

VIII. D/solvarea.
Art. 49. — Pro pu n erea pentru disolvarea societátei se poate face
numai ín urma votului a */a din membrii so cie tátii íatruniti in adunare
generalá. Propunerea astfel votatá se va in ainta motivat Consiliului P ro ­
fesoral care cercetánd cauzele iji va da avizul.
Art. 50. — ín caz de disolvare temporará capitalul Societájii, archiva
s i toate obiectele de inventar se vor préda Directiunei Academiei, care
cu avizul Consiliului Profesoral va ingriji de administrarea capitalului
Societátii si de intrebuintarea dobinzilor pentru acordarea de burse si
premii studentilor m eritosi.
Art. //. — S e v a proceda la fel si in c azu l suspendárii activitátii
in anii cánd Societatea din cauza numárului p re a redus al membrilor, nu
s ’ar putea constitui.
Art. 52. — C ánd societatea ia din nou fiin tá sau isi reincepe a ctiv i­
tatea intreruptá tem po rar i se va restitui In treaga avere.
Art. £?. — A c te le hotárárei de disolvare se vor supune spre apró-
bare Ministerului A gricu ltu rei.
Art. 54. — D iso lvarea definit'vá poate a v e a loc numai atunci cánd
insási Academia de A gricu lturá din Cluj ar In ceta sá mai functioneze. ín
acest caz averea S o c ie tá tii va trece asupra Asociatiunei pentru culturá si
literatura poporului rom án, urmánd a fi adm in istratá ca fond aparte, ia r
venitul ei sá fie afectat pentru scopuri de stiin tá si instructie agricolá.
Art. SS- — caz cánd societatea s’ar a b a te de la urmarea scopurilor
determinate prin statu te sau nu s’ar conduce activitatea in conformitate cu
prevederile acestora, Ministerul Agriculturei v a putea dispune suspendarea,
anchetarea sau ch iar si desfintarea ei.

6. Statutele C e rcu lu i de Studii Agricole-Economice, C luj.

CAPITOLUL I.
C o n stitu ire a ?i scopul c e rc u lu i.
Art. i. — S e infiinteazá in Cluj un cerc de studii agricole al cárui
scop este:
a) de a contribui la propásirea si rásp án d irea stiimei agricole pure
si aplicate.
b) de a in cu raja si de a susíine m oralm ente pe toti cercetátorii din
domeniul agriculturii.
c) de a stab ili legáturi de colaborare s i cooperare Intre agronomi sí
celelalte societád stiintifice fi nrofesionale.
A rt. 2. — C e rcu l de studii cuprinde urm átoarele 4 secuuni:
a) Sectja c u ltivá rii solului.
b) Sectia cre ste re i animalelor.
c) Sectia ind ustriilor agricole.
d) Sectia social-economicá.
 — 370 —

Art. j . — M ijlo a c ele prin ajutorul c á r o r a cercul de studii a g ric o le

Isi propune sá-si a ju n g á scopul sunt u rm á to a re le :
a) Sedinte p erio d ice, ín cari se vor fa c e comunicári asupra lu c rá rilo r
§tiintifice originale, a tá t ale membrilor c e rc u lu i, cát si ale p e rso a n e lo r
stráine de cerc, p re cu m si referate asupra lu c rá rilo r publicate in | a r á si
stráinátate.
b) Conferinte de vulgarizarea stiin te lo r agricole si d em onstratiuni
practice.
c) Publicarea unui buletin cu caracter stiintific, a unei b ib lio te c i si
a unei gazete de p o p u larizare a stiintelor a g ric o le si economice.
d) Editarea d e cárti agricole cu c a ra c te r stiintific si didactic.
e) A cordarea de premii si ajutoare a u to rilo r ce se ocupa cu pro-
gresul si rásp án d irea stiintei agricole pure s i aplicate.
f) Vizité §i excu rsiu n i in principalele cen tre de exploatare ra tio n a iá .

C A PIT O LU L II.

Membrii c e rc u lu i.

Art. 4. — N u m áru l membrilor cercului e nelimitat si fárá restric-

tiune in ce priveste profesiunea, nationalitatea s i sexül.
Art. 5. — M em b rii cercului sunt:
A. Membrii a c tiv i, cari se bucurá de to a te drepturile si in d a to ririle
prevázute in aceste statute.
B. Membrii donatori.
C. Membrii protectori.
D. Membrii onorifici.
Art. 6. — A . M em brii activi sunt :
a) To^i acei c a ri au o ocupatiune cu c a ra c te r agricol-economic, sau
stiintific si au luat p arte la constituirea c erc u lu i.
b) acei cari a u fost prezentálj in s e d in tá de 2 membrii a c tiv i ai
cercului si au obtin ut in sedintá urmátoare vo tu rile majoritátii m em b rilo r
prezenti.
B. Membrii donatori acei ce au daruit cél putin suma de 500 le i.
C. Membrii p ro te c to ri: Diferitele a so c ia tii cu caracter a g ric o l sau
economic si anume : Cam erile de A gricu ltu rá, Cooperativele de p ro d u ctie
si desfacerea p rod u selo r agricole, fabricile ^i industriile cu caracter a g r ic o l,
báncile populare sa u cele cu caracter econom ic si őri §i ce altá p e r so a n á
moralá, ce se in te re se a z á de progresele a g ric u ltu rii si cari au donat c e r­
cului cél putin su m a de 4000 lei.
D. Membrii on orifici se numesc in a d u n area generalá a c e rc u lu i,
dintre persoanele c a ri s’au distins pe teren stiin tific sau politic-econom ic
si cari au fost p ro p u si de cél putin 20 de m em b rii activi.

CA PIT O LU L I I I .

D r e p t u r ile $i obligafiile m e m b r i l o r cercului.

A’ t. 7. M em brii activi se bucurá d e urmátoarele drepturi:

a) de a lua p arte activá la conducerea societátii.
 - 371 -

b) de a face com u n k á n , referate si p rop u n eri in cadrul preocupári-

lo r cercului.
c) de a lua p a rte la conferintele, e x c u rsiile si demonstratiile p ra c ­
tice, organizate de cerc.
Art. 8. — M em brii donatori, protectori s i onorifici se bucurá de
toate drepturile p re vá zu te la art. 7 afará de c e le cuprinse in aliniatul a.
Art. 9. — M em brii activi plátesc:
a) 0 taxa de in sc riere de 30 de lei.
b) o cotizatie a n u a lá de 120 de lei, ce se poate achita si in ra te,
in sá fárá spese pentru cerc.
Studentii agronom i si micii agricultori p en tru a fi inserif i ca m em brii
in cerc vor pláti pe lá n g á taxa de inscriere ju m átate din cotizatia fixatá.
Art. 10. — D rep tu rile si indatoririle m em b rilor cercului inccteazá :
prin deces, dimisiune s a u excludere.
Art. 11. — E x c lu d e re a unui membru se fac e de comitetul de condu-
cere prin vöt secret s i cu o majoritate de ‘/, a membrilor prezen^i.
Motivele exclu d erii su n t:
aj refuzul d eciarat de a se conforma statu telor si regulamentelor
cercului.
b) neachitarea cotiza^iilor pe timp de dói ani sau a altor datorii
fatá de cerc.
Art. 12. — M em brii exclusi nu au dreptul sá revcndice sumele v;tr-
sate sau donatiile fácu te cercului.

CAPITOLUL IV .

Administrarea cercului.
Art. íj. — Conducerea cercului e incredintatá unui comitet de con-
ducere ales in adunarea generalá dupá o listá propusá de cél putin 20 de
membrii activi.
Deciziile com itetului de conducere nu sunt valabile decát dacá In-
trunesc cél putin ‘/a din complectul comitetului.
Art. 14■ — C om itetul de conducere e fo rm á t din :
a) Biroul cercului.
b) Comitetul de redactie.
Art. //. — B iro u l cercului se compune d i n : un présed inte si un
secretar generál, 4 vicepresedinti, 4 secretari de sectie, un casier, t biblio­
tecar §i 2 censori.
Presedintele rep rezin tá de drept Cercul Inaintea tuturor autoritátilor.
Vicépresedintii p r e z i d e a z á sedintele sectiilo r respective, asista^i f i i n d
de secretarii lor.
Casierul are s a r c in a incasárilor, a c h e ltu e lilo r fi tinerea con tabilitátii.
Secretarul gen erál tine corespondenta adm inistrativá si ftiintificá a
cercului. . ..
Bibliotecarul c o n d u c e fi supravegheazá b u n u l m ers al bibliotecn.
ArL l6 _ _ C om itetul de redactie se com pune din cáte un reprezen-
tant al fiecárei sectii si un secretar de redactie.

24*
 - 372 —

Comitetul s i secretaru l de redacj.ie se Ingrijeste de aparitia re g u la tá

a publicatiilor c ercu lu i.
Art. í j . — B iro u l cercului si com itetu l de redactie se a le g prin
aclamare sau cu v ö t secret, in caz cá sunt m a i multe liste, din m em b rii
activi in prim a ad u n are generalá pe te rm e n de un an si cu d re p tu l de
realegere.
Art. 18. — V a c a n ta locurilor din com itetu l de conducere se p ro c la m á
de presedinte in p rim a sedintá ordinará, ce se va (:ine dupá c o n sta ta re a
descomplectárei.
Art. cg. — Com plectarea locurilor d in comitetul de conducere se
face in prima se d in tá extraordinará.
Art. 20. •— Intrunirile cercului sunt d e 2 feluri: sedinte p erio d ice
si adunári generale.
Sedintele p eriod ice se j.in la A cad em ia Agricolá din Cluj, c él putin
odatá pe luná.
Adunárile g e n erale pót fi ordinare s i extraordinare, ele nu s e pót
tine decát cu ju m á ta te plus unui din n u m á ru l membriilor activi.
Adunarea g e n e ra lá ordinará are lo c odatá pe an in cu rsu l lunei
lanuarie si este convocatá de comitetul de conducere.
Adunárile generale extraordinare se v o r tine őri de cáte ő ri v a fi
nevoe in cursul an u lu i si vor putea fi con vocate de comitet d in p ro p ria
initiativá sau in u rm a cererei motivate din p artea censorilor sau a ’ /» din
numárul m em brilor activi.
Art. 21. — Convocarea adunárilor g e n e ra lá ordinará si e x tra o rd in a rá
trebue sá continá ordinea de zi si se p oate face fie prin adrese p erso n a le
fie prin circulári, fie pe calea publicitátii.
Art. 22. — A tributiile adunárii g e n e ra le ordinare vor fi :
a) darea de seam á a activitá^ii cercu lu i pe anul expirat.
b) raportul censorilor asupra gestiu n ei cercului.
c) proectul de budget pentru anul u rm áto r.
d) alegerea comitetului de conducere s i a censorilor.
e) eventualele propuneri pentru m o d ifica re a statutelor.
Art. 2}. — Com itetul de conducere tin e sedinte cél putin o d a tá pe
luná din Noem brie páná in lunie. E l poate fi convocat őri cánd de p re se ­
dinte, din in itiativá proprie őri dupá c e re re a inscris a trei m em b rii din
comitetul de conducere.

C A P IT O L U L V .

A v e re a cercului ?i a d m in is t r a r e a ei.
Art. 24. — A v e re a cercului constá d i n :
a) cotizatiile si taxele de Ínscriere a le membrilor activi.
b) vársám in tele membrilor donatori s i protectori.
c) subventiile obtinute dela autoritátile oficiale.
d) daruri si legate.
e) produsul conferin^elor, serbárilor, excursiilor si dem onstratiilor
organizate de cerc.
f) veniturile rezultate din vinderea publicatiilor cercului.

~ L {j j -
 T A B L A DE M A T E R I I

p»if.
Introducere ........................................................................ 5
Scurt isto ric al Academiei de A gricu ltu rá din Cluj . 8
I. Academia A grico lá Irt éra maghiará..................................................... 8
x. O rgan izarea scoalei, fermei si institu tiilor anexe . . . 8
2. In v á tá m á n t u l........................................................................... 15
II. Academia de A gricu ltu rá sub régimül r o m á n ............................... 17
1. Perioada tranzitorie 1 9 1 9 - 1 9 2 2 ..................... • . . . . 17
2. Starea actualá a Academiei A g r i c o l e ........................... 18
a) A v e r e a Academiei......................................................... 18
b) Invátámántul la Academie . . . • ....................... 23
c) Popu latia studenteascá a A cadem iei . . . . . . 3fí
d) M ijloace'e bugetare ale A c a d e m ie i....................... 47
e) V ia£ a studenteascá la A c a d e m i e ........................... 54
f ) B iblio teca Academiei ................................................. fi2
g ) P ro gram a cursurilor la A c a d e m ie ........................... (54
li) D irectorii Academiei de A gricu ltu rá sub régimül
rom ánesc.................................................................... 60
III. Institutiile an exe ale A c a d e m iei........................................................ 74
1. Statiun ea de plante medicinale ........................................ 74
2. Statiunea Chimicá A g r o n o m ic á ........................................ 80
3. Statiunea agronomicá pentru controlul semintelor . . 82
4. G rádiná b o ta n ic á ................................................................... 90
5. O bservatorul Meteorologie.................................................... 92
6. F e rm a A cadem iei............................................................... 95
a) Istoricul organizárei Ferm ei . ............................... 95
b) A c tu a la organizare interná a F e rm e i................... 98
c) Inventarul F e rm e i.................................................... 103
d) M osia Fermei. Principalele corpuri ale mosiei
Ferm ei:
a) Dealul C r a iu lu i................................................
116
118
b) C o r d o s ...............................................................
122
c) Dealul Taberei....................................................
125
d) Sub M o n u m en t................................................
127
e) Sapca v e rd e ........................................................
f) Lunca-M are..................................... ... . . . . 129
 - 374 —

ff) S o d o r á t ................................................................... ........129

h ) Intre a p e ............................................................... ........130
i) V a le a H á ita silo r........................................................... 134
j) V iile Academiei, P a la tc a si Vaida Cám áras 134
e) E x p lo a ta re a cámpului. A so la m e n te si rotatii . . 139
f) In tretin erea animale o r ................................................... ....... 146
7. C ám purile d e e xp erien te........................................................... ....... 157
a) C á m p u l de experientá al c a te d re i de A gro lo g ie. 157
b) C á m p u l de experientá al c a te d re i de Ameliorarea
p l a n t e l o r ...............................................................................166
c) C á m p u l de experinentá al ca te d re i de Fitotechnie 170
Lupta pentru sustinerea si reo rgan izarea Academiei . . .
Scurt m em oriu privitor la organizarea Invátámantului a g ri­
col s u p e rio r sub forrná de F a c u ltá ti Agronomice . .
Bref h isto riq u e de l’Académie a g ric o le de Cluj . . . . . 191
1. L ’A c a d é m ie agricole pendant l’ é re m a g y a r é ................ ........191
2. L ’ A ca d é m ie d’ Agriculture sous le ré g im e roumain . . 194
a) L a réorganisation de l’ A c a d é m ie ............................ ........194
b) L e s étudiants et leur vie á l ’ A c a d é m ie ................ ....... 199
c) L a bibliothéque de l’A c a d é m ie ........................................ 201
3. Les in stitu tio n s annexes...................................................................203
a) L a S tatio n des plantes m é d ic in a le s ........................ ....... 203
b) L a S tatio n chimique a g r o n o m iq u e ........................ ....... 205
c) L a Station agronomique p o u r le contrőle des
se m e n c e s .............................................................................. 2 0 6
4. La F e rm e de l’A c a d é m ie ....................................................... ....... 208
L e s p rin cip a u x corps du d om aine de la Ferme . . 211
5. Les c h a m p s d’expériences....................................................... .......215
I V . Profesorii A cad em iei, personalul ajutátor a l catedrelor 51 pro­
gramele analitice ................................................................................... .......216
1. Catedra de A g ro lo g ie ............................................................... .......216
P ro g ra m u l a n a lit ic ............................................................... ...... 219
P ro g ra m u l aplicatiilor si lu c rá rilo r practice . . . . 229
2. Catedra de Fitotechnie. Pásuni §i F á n e te
P ro g ra m u l a n a lit ic ......................................................................231
P ro g ra m a lucrárilor p r a c t i c e .......................................... .......237
3. Catedra de Ameliorarea plantelor agricole
P ro g ra m u l analitic . ........................................... ... .................. 239
P ro g ra m u l lucrárilor practice . ............................................ 244
4. Catedra de Zootechnie generalá si specialá
P ro g ra m u l a n a lit ic ..................................................................... 245
L u c rá ri p r a c t i c e ......................................................................... 249
5. Catedra d e Economie Ruralá
P ro g ra m u l a n a litic .....................................................................250
P ro g ra m u l lucrárilor de s e m i n a r ........................ .... , 255
 - 375 -

6. Catedra de Chimie generalá, Chimie agricolá si Tech­

nologie a g r i c o l á ................................................ ... 256
Program ul analitic al chimiei g e n e r a l e ................... 2ö7
Program ul lucrárilor practice......................................... 260
Program ul analitic al chimiei a g r ic o le ....................... 260
Program ul lucrárilor practice......................................... 262
Program ul analitic al technologiei agricole . . . . 263
Program ul lucrárilor p ractice......................................... 2(>4
7. Catedra de Anatomie si Fiziologie a n i m a l á ............... 2 .5
Program ul a n a lit ic ............................................................ 266
Program ul lucrárilor p ractice......................................... 26!)
8. Catedra de Topografie si Inbunátá^iri funciare . . . . 272
Program ul a n a litic ............................................................ 273
9. Catedra de Masini agricole fi Construc^iuni rurale
Program ul a n a lit ic ............................................................ 277
Program ul analitic al sedin^elor de lucrári practice . 27!)
10. Catedra de Economie nationalá si P o liticá agrará . . 281
Program ul a n a lit ic .................................................... ... . 282
11. Catedra de Botanicá g en erala............................................. 286
Program ul a n a lit ic ............................................................ 287
Program ul lucrárilor practice......................................... 293
12. Catedra de Botanicá sistematicá si Fitopatolngic . . . 2!>f>
Program ul a n a lit ic ............................................................ 296
Program ul lucrárilor p ractice......................................... 25)8
13. Catedra de F izicá si Meteorologie..................................... 302
Cursul de Fizicá agricolá................................................. 303
Lucrári practice de Fizicá................................................. 310
14. Catedra de Matematici generale si M ecanica
Program ul a n a lit ic ............................................................ 312
15 Conferinta de Zootechnia animalelor m ici
Program ul a n a litic ............................................................ 314
16. Conferinta de Viticulturá si Oenoiogie
Program ul a n a lit ic ............................................................ 316
17. Conferinta de Horticulturá
P rogram ul a n a litic ............................................................ 320
18. Conferinta de Zoologie fi Entom ologie agricola . . . 324
Program ul a n a litic ....................................................................
19. Conferinta de Mineralogie, geologie si agrogéologie
Program ul a n a litic ..................................... .... .........................
20. Conferinta de Contabilitate agricolá
P rogram ul a n a litic ............................................................
21. Conferinta de Silviculturá.....................................................
Program ul a n a litic .................................................................... ....
22. Conferinta de Drept civil, constitutional si administrativ
Program ul a n a litic ....................................................................
 - 376 —

V . Légi, Statute, R egu lam en te.

1. R egu lam en t al Academiei A g ric o le d in Cluj si al Scoalei

su p e rio a re de agriculturá dela H e r á s t r á u ................. 346

2. Proect de le g e pentru func^ionarea Academ iei de A g r i­

culturá din C l u j ................................................................... 352

3. R egu lam en tu l Cáminurilor A c a d e m ie i de Agriculturá

din C l u j .................................................................................... 358

4. R egulam en tul Cantinei Studentilor Sn Agriculturá Cluj 360

5. Statutele Societátii de ajutor a studentilor Academei

de A g r i c u l t u r á ....................................................................... 364

6. Statutele Cercului de Studii Agricole-Econom ice, Cluj 369