Tema seminar 1+2

 Exemplificati relatiile de interdependenta dintre organismele vii, precum si dintre acestea si mediul
lor de viata abiotic.

Relațiile de interdependență dintre organismele vii și mediul lor de viață abiotic sunt esențiale
pentru menținerea echilibrului ecologic și a diversității biologice. Iată câteva exemple:

-Relația de simbioză: Simbioza reprezintă o formă de interdependență strânsă între două organisme
diferite. Un exemplu clasic este relația dintre plante și bacteriile fixatoare de azot care trăiesc în
rădăcinile lor. Plantele furnizează bacteriilor substanțele nutritive necesare, iar bacteriile fixează
azotul din aer într-o formă utilizabilă pentru plante. În schimb, bacteriile primesc substanțele
nutritive din plante. Această relație este benefică pentru ambele părți implicate.

-Lanțul trofic: Organismele dintr-un ecosistem sunt interconectate printr-un lanț trofic, în care
energia și substanțele nutritive sunt transferate de la un nivel trofic la altul. De exemplu, într-un lanț
trofic tipic dintr-un ecosistem terestru, plantele produc energie prin fotosinteză, iar această energie
este consumată de ierbivore. Ierbivorele sunt apoi consumate de carnivore, iar acestea pot fi la
rândul lor consumate de prădători de nivel superior. Prin acest proces, energia și substanțele
nutritive sunt transferate și reciclate în cadrul ecosistemului.

-Interacțiunea plante-animale în polenizare: Plantele și animalele (în special insectele) sunt

interdependente în procesul de polenizare. Plantele produc polen, iar animalele care se hrănesc cu
nectar sau polen pot transporta involuntar polenul de la o plantă la alta, facilitând reproducerea
plantelor. Acest lucru este esențial pentru reproducerea multor specii de plante, iar animalele care se
hrănesc cu nectar sau polen obțin în schimb hrană.

-Ciclurile nutrientelor: Elementele nutritive esențiale, cum ar fi carbonul, azotul și fosforul, sunt
ciclate între organismele vii și mediul lor abiotic. De exemplu, plantele absorb azotul din sol sub
formă de nitrați și amoniac, îl utilizează pentru creștere și apoi sunt consumate de alte organisme.
Atunci când organismele mor și se descompun, azotul este eliberat înapoi în sol sub formă de
substanțe nutritive, iar ciclul continuă. Acest ciclu este crucial pentru menținerea fertilității solului
și pentru susținerea vieții pe Pământ.

 Care sunt domeniile cercetării în ecologie şi cum se relaţionează acestea unele faţă de altele?
Domeniile cercetării în ecologie sunt: ecologia teoretică şi ecologia aplicată iar acestea relaţionează
prin faptul ca în ecoologia aplicată se aplică rezultatele din cercetările teoretice în vederea creşterii
armoniei activităţilor umane.
 Identificaţi elementele comune şi cele de diferenţiere în studiul ecologic ,respectiv geografic al
mediului înconjurător.
Elemente comune:
Folosirea datelor geospațiale: Atât ecologia cât și geografia utilizează adesea date geospațiale și tehnologii
de cartografiere pentru a analiza distribuția spațială a diferitelor elemente din mediu, inclusiv
biodiversitatea, resursele naturale, habitatul și utilizarea terenurilor.
Interesul pentru interacțiunile om-mediu: Ambele discipline sunt interesate de modul în care activitățile
umane influențează mediul înconjurător și viceversa. Ele investighează impactul schimbărilor climatice,
defrișării, urbanizării și altor activități umane asupra mediului natural și asupra societății umane.
Abordarea interdisciplinară: Atât ecologia cât și geografia implică adesea colaborarea cu alte domenii de
studiu, precum biologia, geologia, climatologia, antropologia și economia, pentru a aborda aspectele
complexe ale mediului înconjurător.
Elemente de diferențiere:

Focalizarea principală: Ecologia se concentrează în mod specific pe interacțiunile dintre organisme vii și
mediul lor înconjurător, inclusiv factori biotici și abiotici, precum și pe modelele și procesele care
reglementează dinamica populațiilor și comunităților de organisme. Pe de altă parte, geografia se ocupă mai
mult de distribuția și configurarea spațială a diferitelor elemente ale mediului, inclusiv forme de relief,
clima, hidrografia, solurile și utilizarea terenurilor.
Metode și tehnici: Ecologia utilizează adesea metode și tehnici specifice pentru a colecta și analiza date
despre organisme și interacțiunile lor cu mediul înconjurător, cum ar fi inventarierea biodiversității,
monitorizarea populațiilor și analiza ciclurilor nutrientelor. În schimb, geografia utilizează o gamă variată
de metode și tehnici, inclusiv cartografierea, teledetecția, GIS (sistemele de informații geografice) și
analize spațiale pentru a studia modelele și procesele spațiale în mediul înconjurător.
 Aduceţi argumente care să susţină atributele de “acoperiş al ştiinţelor’’ şi ,,punte între ştiinţe’’ pe
care ecologia le-a dobândit de-a lungul timpului.
Ecologia a dobândit reputația de "acoperiș al științelor" și "punte între științe" datorită numeroaselor sale
contribuții și interconexiuni cu alte domenii științifice,cum ar fi: Interdisciplinaritatea: Ecologia implică
colaborarea și interacțiunea cu numeroase alte domenii științifice, inclusiv biologia, geologia, chimia,
fizica, matematica, antropologia și economia. Ecologia abordează sistemele naturale în toată complexitatea
lor, incluzând interacțiunile dintre organisme vii și mediul lor abiotic. Această abordare sistemică permite
ecologilor să investigheze și să înțeleagă rețelele complexe de relații și feedback-uri care reglementează
dinamica ecosistemelor.
 Menţionaţi care sunt posibilităţile metodologice de abordare a fenomenului ecologic.
Posibilităţile metodologice de abordare a fenomenului ecologic sunt :
-experimente de teren
-experimente in laborator
- analize statistice
Teste pentru consolidarea cunoştinţelor studenţilor