Contabilitatea HORECA

2. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRODUCTIE IN

DOMENIUL ALIMENTATIEI PUBLICE - RESTAURANT

2.1. Organizarea gestiunii în cadrul activităţii de producţie

Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicate, cu modificările şi completările ulterioare,
societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de

on
cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să
conducă contabilitatea financiară, precum şi contabilitatea de gestiune, potrivit nomelor aprobate în acest
sens. at
✔ În funcţie de specificul activităţii desfăşurate, contabilitatea de gestiune asigură:

- înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, respectiv pe activităţi,

tr
secţii, faze de fabricaţie, centre de costuri, centre de profit, după caz,
S

- calculul costului de achiziţie, de producţie, de prelucrare al bunurilor intrate, obţinute, lucrărilor executate,
serviciilor prestate, producţiei în curs de execuţie, imobilizărilor în curs din unităţile de producţie, comerciale,
p∧

prestatoare de servicii, financiare şi alte domenii de activitate.

✔ Contabilitatea de gestiune oferă informaţii de natură financiară şi nefinanciară necesare unei gestionări
ro

eficiente a patrimoniului, precum:

- informaţii legate de costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, pentru persoanele juridice care desfăşoară
nt

activităţi de producţie, prestări de servicii, precum şi de costul bunurilor vândute pentru persoanele juridice
care desfăşoară activitate de comerţ;
Re

- informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii de exploatare;

- informaţii necesare analizelor financiare în vederea fundamentării deciziilor manageriale privind

conducerea activităţii interne;

- alte informaţii impuse de realizarea unui management performant;

- informaţii privind indicatorii de performanţă:

timpul total de producţie pe unitatea de produs,

timpul de livrare pe client sau pe zonă geografică,

timpul de montare a utilajelor sau de întrerupere a producţiei,

numărul de articole care impun reprelucrare,

cantităţi de materii prime şi materiale rebutate,

timpul total destinat efectuării controlului calităţii,

timpul destinat creării, proiectării şi testării produsului,

numărul de garanţii oferite clienţilor într-o anumită perioadă de timp,

numărul de produse restituite.

Contabilitatea de gestiune se poate organiza prin utilizarea conturilor specifice din clasa 9, sau prin
dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiară.

Ca metodă de evidenţă se utilizează metoda global-valorică, se aplică pentru evidenţa mărfurilor şi

ambalajelor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul (magazine, restaurante, bufete etc.), folosindu-
se formularul comun „Fişa de cont pentru operaţiuni diverse” şi raportul de gestiune, după caz.

Potrivit acestei metode, contabilitatea analitică a mărfurilor şi ambalajelor se ţine global-valoric atât la
gestiune, cât şi în contabilitate, iar verificarea concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii şi din
contabilitate se efectuează numai valoric, la perioade stabilite de unitate.

Raportul de gestiune se completează pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor şi

ambalajelor şi de depunere a numerarului din vânzare, iar în fişele valorice (ţinute pe gestiuni în cadrul
conturilor de mărfuri şi ambalaje din contabilitate) înregistrările se fac pe baza aceloraşi documente.

Soldurile valorice ale mărfurilor şi ambalajelor aflate în gestiune se verifică pe baza raportului de gestiune
predat la contabilitate sau cu ocazia inventarierii, după caz.

Înregistrările în fişele de magazie se fac pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a materialelor

consumabile respective şi se preiau de către contabilitatea stocurilor, în prealabil făcându-se verificarea
înregistrărilor din fişele de magazie.

on
Prin centralizarea datelor din documentele respective se asigură înregistrarea acestora atât în fişele
valorice pe gestiuni, cât şi în conturile sintetice de stocuri.
at
Controlul exactităţii înregistrărilor se efectuează la perioadele stabilite de unitate şi cu ocazia inventarierilor,
evaluându-se stocurile existente pe baza listelor de inventariere şi confruntându-se soldul astfel obţinut cu
soldul conturilor respective din contabilitate.
tr
Documente justificative utilizate
S

➢ Aprovizionarea cu materii prime şi mărfuri:

p∧

✔ Aprovizionarea se realizează pe bază:

- facturilor/avizelor de însoţire a mărfurilor, în cazul achiziţiei de la persoane juridice;

ro

- filei din carnetul de comercializare, o copie a atestatului de producător, în cazul achiziţiei de la un

producător individual persoana fizică.
nt

La recepţia mărfurilor şi a materiilor prime se întocmeşte Nota de intrare – recepţie. Este un document
pentru recepţia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru încărcare în gestiune şi de înregistrare
Re

în contabilitate.

✔ Se foloseşte ca document de recepţie obligatoriu numai în cazul:

- bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a mărfii, care fac parte din gestiuni
diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
- bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare;
- bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie;
- mărfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de vânzare.

În alte cazuri, recepţia şi încărcarea în gestiune, după caz, şi înregistrarea în contabilitate se fac pe baza
documentului de livrare care însoţeşte transportul: factura, avizul de însoţire a mărfii etc.

➢ Consumul materiilor prime

Pentru fiecare sortiment de produse finite în domeniul alimentaţiei publice este necesar să existe un reţetar
pentru a se putea determina costul produsului.

Reţetarul cuprinde cantitatea necesară de materii prime şi materiale necesare obţinerii unui produs (sau a
unei cantităţi determinate dintr-un produs).
Pe baza reţetarului se determină şi costul de producţie aferent fiecărui produs sau cantităţi determinate
dintr-un produs.

Bonul de consum se completează la eliberarea din magazie a materiilor prime şi materialelor.

Este un document justificativ de scădere din gestiune a materialelor consumate, document justificativ de
înregistrare în contabilitate a consumului de materii prime şi materiale.

Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru
consum, de către compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producţie şi a
consumurilor normate, sau de către alte compartimente ale unităţii, care solicită materiale pentru a fi
consumate.

Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar, în condiţiile utilizării tehnicii de calcul.

Bonul de consum (colectiv) se întocmeşte pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiaşi
cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.

Raport de gestiune pentru gestiunea bucătăriei

Bon de predare, transfer, restituire

Acest document se utilizează ca bon de predare a produselor finite şi are rol de:

on
- document justificativ pentru încărcare în gestiune a produselor finite obţinute;

- document justificativ de înregistrare în contabilitate.

at
În cazul utilizării ca bon de predare a produselor finite la depozit, acest document este document de
predare la magazie a produselor finite, document justificativ pentru încărcare în gestiune, document
tr
justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate, sursă de date pentru urmărirea realizării
producţiei, sursă de date pentru calculul şi plata salariilor.
S
p∧

În cazul utilizării ca bon de predare a materialelor refolosibile la magazie, acest document este unul de
predare la magazie a materialelor refolosibile rezultate din secţiile de fabricaţie principale şi auxiliare.

În cazul utilizării ca bon de predare a semifabricatelor la magazie, documentul serveşte ca document de

ro

predare la magazie sau între secţii a semifabricatelor rezultate din producţie. Totodată, acest document
este unul justificativ pentru încărcare în gestiune şi de înregistrare în contabilitate, sursă de date pentru
nt

calculul şi plata salariilor.

În cazul utilizării ca bon de transfer între două gestiuni aflate în incinta unităţii, documentul serveşte ca
Re

dispoziţie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta unităţii, document justificativ,
pentru scădere din gestiunea predătorului şi de încărcare în gestiunea primitorului.

În cazul utilizării ca bon de restituire, documentul serveşte ca dispoziţie de restituire la magazie a valorilor
materiale nefolosite (materiale şi semifabricate) de secţiile de fabricaţie principale şi auxiliare.

Dispoziţia de Livrare

Document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale destinate
vânzării, a bunurilor cedate cu titlu gratuit sau date pentru stimularea vânzării, document justificativ de
scădere din gestiunea magaziei predătoare sau document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a
mărfii sau a facturii.

Fişă de Magazie

Este document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor bunurilor, document de
contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri).

Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe
conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică.

Registrul Stocurilor

Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor

efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate.
 Pentru înregistrarea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi a produselor către clienţi, documentul este
bonul fiscal emis de casa de marcat.

Pe bonul fiscal este necesar să fie menţionat fiecare produs livrat.

Aparatul de marcat emite raportul zilnic Z.

Reţetar

Document utilizat în cadrul producţiei alimentare pe baza căruia se stabileşte consumul din fiecare
categorie de materie primă specifică, necesară realizării unui produs finit.

Determinarea costului de producţie

Calculaţia costurilor reprezintă ansamblul lucrărilor efectuate într-o formă organizată cu scopul de a
obţine informaţii privind costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, activităţilor sau altor obiecte de calculaţie.

În scopul determinării costurilor unitare astfel încât bunurile să poată fi evaluate şi recunoscute în
contabilitatea financiară, iar preţurile de vânzare să poată fi stabilite şi verificate, precum şi pentru analiza
costurilor şi a eficienţei activităţii, în contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifică în:

- costuri de achiziţie;
- costuri de producţie;

on
- costuri de prelucrare;
- cheltuieli ale perioadei.
at
Cheltuielile care nu participă la obţinerea obiectelor de calculaţie, cum ar fi cheltuielile de administraţie,
cheltuielile de desfacere, regia fixă nealocată costului, cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare etc.,
nu se includ în costul acestora.
tr
Includerea cheltuielilor în costuri se efectuează în perioada de gestiune căreia îi aparţin cheltuielile în
S

cauză.
p∧

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei, producţiei, prelucrării, precum şi alte
costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrările, serviciile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent.
ro

Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia
acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport,
manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
nt

În costul de achiziţie se include, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de

autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Re

Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este
externalizată.

Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează, în sensul reducerii,
costul de achiziţie al bunurilor.

Costul de producţie al unui bun înseamnă preţul de achiziţie al materiilor prime şi al materialelor
consumabile şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului în cauză.

Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei, şi
anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli
directe de producţie, costul proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie
alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unităţile produse, cum ar fi
costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a regiei fixe şi variabile de
producţie generată de transformarea materialelor în produse finite.

Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante,
indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile
cu conducerea şi administrarea secţiilor.
Regia variabilă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care variază direct proporţional
sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt materialele indirecte şi forţa de muncă
indirectă.

Alocarea regiei fixe de producţie asupra costurilor de conversie se face pe baza capacităţii normale a
instalaţiilor de producţie.

Nivelul real de producţie poate fi folosit dacă se consideră că acesta aproximează capacitatea normală.

Valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecărei unităţi de producţie nu se majorează ca urmare a
obţinerii unei producţii scăzute sau a neutilizării unor echipamente.

Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt suportate.

Regia variabilă de producţie este alocată fiecărei unităţi de producţie pe baza folosirii reale a instalaţiilor
de producţie.

Un proces de producţie poate conduce la obţinerea simultană a mai multor produse, de exemplu, în cazul
obţinerii produselor cuplate sau în cazul în care există un produs principal şi altul secundar.

Atunci când costurile de conversie nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs în parte, acestea se
alocă pe baza unei metode raţionale, aplicate cu consecvenţă.

on
Alocarea se poate baza pe valoarea de vânzare relativă a fiecărui produs, fie în stadiul de producţie în care
produsele devin identificabile în mod distinct, fie în momentul finalizării procesului de producţie.
at
În cazul în care produsele secundare au o valoare nesemnificativă, acestea sunt evaluate la valoarea
realizabilă netă şi această valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea
contabilă a produsului principal nu diferă în mod semnificativ de costul său.
tr
În costul de producţie al bunului se include o proporţie rezonabilă din cheltuielile de regie fixe sau variabile
S

atribuibile indirect bunului în cauză, în măsura în care acestea se referă la perioada de producţie.
p∧

Includerea în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvată în măsura în care reprezintă costuri
suportate pentru a aduce stocurile în locul şi forma dorite.
ro

În costul de producţie nu se includ costurile de distribuţie.

✔ Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale
nt

perioadei în care au survenit, sunt următoarele:

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise,
Re

inclusiv pierderile datorate risipei;

- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de
producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Cheltuielile de depozitare se includ în costul de
producţie atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul şi în starea în care se găsesc;

- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în formă şi locul
final;

- regia fixă nealocată costului care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care a apărut. Alocarea
regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de producţie (activitate).

Capacitatea normală de producţie reprezintă producţia estimată a fi obţinută, în medie, de-a lungul unui
anumit număr de perioade, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din
întreţinerea planificată a echipamentului.

✔ Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară, după natura lor, se grupează în contabilitatea de

gestiune astfel:

Cheltuieli directe

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculaţie încă din
momentul efectuării lor şi se includ direct în costul obiectelor respective.
Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, energia
consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări şi protecţia socială etc.), alte
cheltuieli directe.

Cheltuieli indirecte

Aceste cheltuieli privesc obţinerea mai multor produse, executarea mai multor lucrări, servicii sau comenzi,
respectiv faze, activităţi etc., sau chiar entitatea în ansamblul ei.

Includerea cheltuielilor indirecte în costul obiectelor de calculaţie/purtătorilor de cost se realizează în mod

indirect, prin repartizare, pe baza unor procedee raţionale, aplicate cu consecvenţă, adecvate tipului de
cheltuieli care urmează a fi repartizate şi obiectelor/purtătorilor de costuri asupra cărora se repartizează.

În această categorie se includ cheltuieli, cum ar fi:

- materii prime şi materiale indirecte;

- cheltuieli indirecte privind forţa de muncă;
- alte cheltuieli atribuibile obiectului de calculaţie.

Cheltuieli de desfacere

Cheltuieli generale de administraţie nu sunt incluse în costul activelor, fiind considerate cheltuieli ale

on
perioadei, excepţie făcând situaţiile în care se demonstrează că în anumite condiţii de exploatare
aceste costuri se pot include în costul bunurilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate
pentru a aduce bunurile în formă şi în locul în care se găsesc în prezent.
at
Cheltuielile perioadei sunt acele cheltuieli reprezentate de consumurile de bunuri şi servicii aferente
perioadei curente, care nu se pot identifica pe obiectele de calculaţie stabilite, deoarece nu participă
tr
efectiv la obţinerea stocurilor, fiind necesare la realizarea activităţii în ansamblul ei.

Costurile îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricaţie sunt incluse în costurile de producţie ale
S

acestora, în măsura în care sunt legate de perioada de producţie. În costurile îndatorării se include
p∧

dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu
lung de fabricaţie.

Capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să înceteze când se realizează cea mai mare parte a activităţilor
ro

necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de fabricaţie, în vederea utilizării prestabilite sau a
vânzării acestuia.
nt

Metode de calculaţie a costului

Re

Metodele de calculaţie a costurilor cuprind totalitatea principiilor şi etapelor care conduc la măsurarea în
bani a legăturii dintre cheltuielile efectuate şi rezultatele obţinute ca urmare a acestor consumuri.

✔ Pentru ramura alimentară, cele mai utilizate metode de calculaţie a costurilor sunt:

Metoda costului standard

Această metodă ia în considerare nivelul normal al consumului de materiale şi consumabile, al manoperei

şi al capacităţii de producţie.

Este necesar să se facă revizuirea periodică a acestor costuri pentru a reflecta realitatea economică.

✔ Fundamentarea costului standard presupune:

Calculul standardelor pentru materiale

Calculul standardelor pentru materiale are la bază consumul standard pentru materiale şi preţurile de
aprovizionare standard.

Determinarea consumului standard se realizează pe baza unor examinări analitico-tehnice, luându-se în

calcul cantitatea necesară, tipodimensiunea, calitatea, posibilităţi de procurare. Relaţia de calcul a costului
standard la materiale este:

Cost standard material = consum standard material x preţ achiziţie material.

Calculul standardelor pentru manoperă

Calculul standardelor pentru manoperă are la bază normele de timp şi tarifele de salarizare standard.
Norma de timp se stabileşte pe operaţii, pornind de la procesele tehnologice standard şi procedeele de
măsurare a timpului de lucru.

Timpii astfel stabiliţi (timp de muncă normal şi suplimentar) se înscriu în documentaţia tehnică privind
fabricarea produselor.

Costul standard pentru manoperă se determină astfel:

Cost standard manoperă = norma de timp x tariful de salarizare

Determinarea cheltuielilor de regie standard

Determinarea cheltuielilor indirecte sub formă globală pentru cheltuieli generale de producţie şi cheltuieli
generale de administrare şi vânzare ca medie anuală a cheltuielilor de regie, luând în calcul o perioadă
anterioară de 5-10 ani:

Cheltuială medie anuală = (cheltuială regie an 1 + cheltuială regie an 2 + ... + cheltuială regie an 5) / 5 ani.

Întocmirea calculaţiei costului standard pe produs

În această etapă se cumulează costurile directe cu costurile indirecte şi se obţine costul standard al
producţiei.

on
Costul standard unitar se determină prin raportarea costului total la volumul producţiei obţinute.

Cost unitar = Cost total / Producţie realizată

Metoda pe faze
at
Costul efectiv se calculează pe fiecare fază şi fel de produs rezultat din procesul de producţie. Faza, ca
tr
obiect de calculaţie, este definită ca fiind o etapă a procesul de producţie, caracterizată printr-un anumit
specific al obţinerii producţiei.
S

Pe fiecare document se consemnează consumuri în procesul de fabricaţie şi producţie obţinută.

p∧

Modelul de calculaţie a costurilor, în cazul metodei pe faze, cuprinde toate fazele sau stadiile de prelucrare,
astfel încât în ultima fază să apară suma cheltuielilor produsului finit ce s-a obţinut.
ro

În vederea stabilirii cheltuielilor producţiei finite în cadrul fiecărei faze trebuie să se aibă în vedere şi
cheltuielile aferente producţiei neterminate din fazele respective, scăzându-se din totalul cheltuielilor
nt

aferente producţiei fazei unde au apărut.

Înregistrarea în contabilitatea de gestiune

Re

Înregistrarea cheltuielilor directe de producţie

- materii prime, materiale, obiecte de inventar:

921 = 901
Cheltuielile activităţii de bază Decontări interne privind
cheltuielile

- salarii:

921 = 901
Cheltuielile activităţii de bază Decontări interne privind
cheltuielile

- utilităţi:

921 = 901
Cheltuielile activităţii de bază Decontări interne privind
cheltuielile
 Înregistrarea cheltuielilor indirecte

- obiecte de inventar:

923 = 901
Cheltuieli indirecte de producţie Decontări interne privind
cheltuielile

- amortizări:

923 = 901
Cheltuieli indirecte de producţie Decontări interne privind
cheltuielile

- salarii:

923 = 901

on
Cheltuieli indirecte de producţie Decontări interne privind
cheltuielile
at
Înregistrarea cheltuielilor generale de administraţie
tr
924 = 901
Cheltuieli generale de Decontări interne privind
S

administraţie cheltuielile
p∧

Repartizarea cheltuielilor indirecte încorporabile în costul de producţie

- cheltuieli variabile încorporabile şi cheltuieli fixe încorporabile:

ro

921/analitic producţie = 923

nt

Cheltuielile activităţii de bază Cheltuieli indirecte de producţie

Re

- cheltuieli fixe neîncorporabile:

921/analitic producţie = 923

Cheltuielile activităţii de bază Cheltuieli indirecte de producţie

- cheltuieli generale de administraţie neîncorporabile:

921/analitic cheltuieli = 924

Cheltuielile activităţii de bază Cheltuieli generale de
administraţie

Înregistrarea producţiei obţinute la cost prestabilit:

931 = 902
Costul producţiei obţinute Decontări interne privind
producţia obţinută

Decontarea producţiei la cost efectiv:

 902 = 921
Decontări interne privind Cheltuielile activităţii de bază
producţia obţinută

Înregistrarea diferenţelor de preţ:

903 = 902
Decontări interne privind Decontări interne privind
diferenţele de preţ producţia obţinută

Închiderea conturilor

- producţia finită obţinută:

901 = 931
Decontări interne privind Costul producţiei obţinute
cheltuielile

on
Sau

- producţie în curs la finele lunii:

at
933 = 921
tr
Costul producţiei în curs de Cheltuielile activităţii de bază
execuţie
S
p∧

Decontarea asupra contului 901 a cheltuielilor neîncorporabile:

ro

901 = 921
Decontări interne privind Cheltuielile activităţii de bază
cheltuielile
nt
Re

901 = 903
Decontări interne privind Decontări interne privind
cheltuielile diferenţele de preţ

Înregistrarea în contabilitatea financiară

Înregistrare consum materii prime:

601 = 301
Cheltuieli privind materiile Materii prime
prime

Consumul altor materiale:

6021 = 3021
Cheltuieli cu materialele Materiale auxiliare
auxiliare

Înregistrare salarii:
 641 = 421
Cheltuieli cu salariile Personal – salarii datorate
personalului

- Reţinerile din salarii:

421 = %
Personal – salarii datorate 4315
Contribuţia de asigurări sociale
4316
Contribuţia de asigurări sociale
de sănătate
444
Impozitul pe venituri de natura
salariilor

Contribuţie asiguratorie pentru muncă:

on
646 = 436
Cheltuieli privind contribuţia Contribuţia asiguratorie pentru
at muncă
tr
Înregistrarea amortizării:
S

6811 = 2813
p∧

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor şi

amortizarea imobilizărilor mijloacelor de transport
ro

Înregistrarea dării în folosinţă a obiectelor de inventar:

nt

603 = 303
Cheltuieli cu materialele Materiale de natura obiectelor
Re

de natura obiectelor de de inventar

inventar

Înregistrarea facturilor de utilităţi:

% = 401
605 Furnizori
Cheltuieli privind energia şi apa
4426
TVA deductibilă

Înregistrarea serviciilor prestate de terţi:

% = 401
628 Furnizori
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi
4426
TVA deductibilă
 Pe baza centralizatorului notelor de predare a produselor se înregistrează producţia obţinută, evaluată
la cost standard:

345 = 711
Produse finite Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

Înregistrarea diferenţelor de preţ nefavorabile:

348 = 711
Diferenţe de preţ la produse Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

Înregistrarea diferenţelor de preţ favorabile:

711 = 348
Venituri aferente costurilor Diferenţe de preţ la produse

on
stocurilor de produse

Vânzarea produselor
at
Înregistrarea veniturilor din vânzarea produselor finite:
tr
5311 = %
S

Casa în lei 7015

Venituri din vânzarea
p∧

produselor finite
4427
ro

TVA colectată

Descărcarea de gestiune a produselor vândute:

nt

711 = 345
Re

Venituri aferente costurilor Produse finite

stocurilor de produse

711 = 348
Venituri aferente costurilor Diferenţe de preţ la produse
stocurilor de produse

În cazul vânzării mărfurilor (produse ce nu necesită prelucrare şi se vând ca atare – sucuri, bere, apă etc.),
evidenţa acestora se ţine la preţul de vânzare cu amănuntul.

Achiziţia mărfurilor:

% = 401
371 Furnizori
Mărfuri
4426
TVA deductibilă

Înregistrarea adaosului comercial în cazul vânzării cu amănuntul:

 371 = 378
Mărfuri Diferenţe de preţ la mărfuri

371 = 4428 - (aferent costului +

Mărfuri adaos)
TVA neexigibilă

- vânzarea mărfurilor pe bază de bon fiscal:

5311 = %
Casa în lei 707
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427
TVA colectată

Descărcarea de gestiune:

on
% = 371
607 at Mărfuri
Cheltuieli privind mărfurile
378
Diferenţe de preţ la mărfuri
tr
4428
TVA neexigibilă
S
p∧

Încasarea (obligaţii privind bonul fiscal)

ro

Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicate, cu modificările şi

completările ulterioare, operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin
utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu
nt

amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze
aparate de marcat electronice fiscale.
Re

Aceşti operatori au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le
înmâneze clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera acestora şi factură.

Se interzice operatorilor economici care, potrivit legii, au obligaţia de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale şi de a emite bonuri fiscale cu acestea, să înmâneze clienţilor documente care atestă
plata contravalorii bunurilor achiziţionate sau serviciilor prestate, altele decât bonurile fiscale.

Documentele emise de casa de marcat

Bonul fiscal

✔ Este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal şi trebuie să cuprindă cel puţin
următoarele elemente:

denumirea şi codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent;

adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal;

logotipul şi seria fiscală ale aparatului;

numărul de ordine;

data şi ora emiterii;

denumirea fiecărui bun livrat său serviciu prestat;

 preţul sau tariful unitar;

cantitatea;

valoarea pe fiecare operaţiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă;

valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;

valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă;

valoarea totală a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum şi valoarea altor taxe care
nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul;

unitatea de măsură;

codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, la cererea acestuia.

Rola-jurnal emisă cu aparatul de marcat electronic fiscal este documentul pe care se înscriu toate datele
din bonurile fiscale.

Acest document se arhivează pe o perioadă de 2 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul
căruia a fost întocmit.

Jurnalul electronic emis cu aparatul de marcat electronic fiscal este setul de fişiere electronice securizate,

on
existente în dispozitivul de memorare, care conţine toate datele din bonurile fiscale, precum şi toate
operaţiunile din regimul de înregistrare.

Jurnalul electronic se păstrează în dispozitivul de memorare, în arhiva operatorilor economici timp de 5 ani
at
de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia a fost întocmit.

Raportul fiscal de închidere zilnică este documentul emis cu aparatul de marcat electronic fiscal care
tr
conţine date de sinteză cu caracter fiscal:
S

denumirea şi codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent;

p∧

adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal;

logotipul şi seria fiscală ale aparatului;

ro

numărul de ordine numerotat progresiv;

data şi ora emiterii;

nt

numărul bonurilor emise în ziua respectivă;

Re

valoarea totală a operaţiunilor efectuate şi totalul taxei pe valoarea adăugată, cu precizarea nivelului
cotei, valoarea totală a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum şi valoarea taxelor
care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată;

numărul de bonuri fiscale care au înscris codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului şi
valoarea totală a acestora;

total taxă pe valoarea adăugată aferentă;

identificatorul jurnalului electronic;

numărul şi valoarea reducerilor şi anulărilor;

sume de serviciu;

sumele rezultate pentru fiecare mijloc de plată utilizat.

Sumele de serviciu reprezintă sumele de bani utilizate pentru plata restului către client, puse la dispoziţia
operatorului aparatului de marcat electronic fiscal la începutul fiecărei zile de lucru. Acestea se regăsesc în
soldul contului de casă şi, de asemenea, în soldul de la sfârşitul zilei de lucru.

Registrul special şi raportul fiscal de închidere zilnică sunt documente avute în vedere de către organele
fiscale cu ocazia verificării veniturilor care stau la baza determinării impozitelor şi taxelor datorate bugetului
de stat.
Registrul special se arhivează pe o perioadă de 10 ani, raportul fiscal de închidere zilnică, pe o perioadă de
5 ani.

Defectarea aparatelor de marcat

În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcţiune a acestora,
operatorii economici utilizatori sunt obligaţi să înregistreze într-un registru special, întocmit în acest sens,
toate operaţiunile efectuate şi să emită chitanţe, în condiţiile legii, pentru respectivele operaţiuni şi facturi,
la cererea clientului.

Neemiterea bonului fiscal

În cazul în care operatorii economici nu înmânează clientului bonul fiscal sau înmânează un alt document
decât bonul fiscal, cu excepţia situaţiei în care s-a defectat aparatul de marcat, clientul este obligat să
solicite operatorului economic înmânarea bonului fiscal.

În cazul în care operatorii economici refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal clientului, acesta din urmă
are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.

Operatorii economici sunt obligaţi să afişeze la loc vizibil un anunţ detaliat de atenţionare a clienţilor cu
privire la obligaţia respectării dispoziţiilor referitoare la emiterea bonurilor fiscale.

on
Contravenţii legate de emiterea bonului fiscal

Constituie contravenţie neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate,
emiterea de bonuri cu o valoare inferioară preţului de vânzare a bunului său tarifului de prestare a
at
serviciului care determină existenţa unei sume nejustificate.

Prin sumă nejustificată se înţelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu
tr
s-au emis bonuri fiscale, diferenţa până la preţul de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului
în cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioară.
S

✔ Această contravenţie se sancţionează:

p∧

(i) cu avertisment, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până
la 300 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor
ro

prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora
efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și
nt

confiscarea sumei nejustificate;

(ii) cu amendă în cuantum de 1.500 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea
Re

contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau
a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și
ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și
confiscarea sumei nejustificate;

(iii) cu amendă în cuantum de 2.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea
contravenției este cuprinsă între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în
registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior
datei controlului, precum și confiscarea sumei nejustificate;

(iv) cu amendă în cuantum de 10.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea
contravenției este cuprinsă între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în
registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior
datei controlului, precum și confiscarea sumei nejustificate;

(v) cu amendă în cuantum de 5.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea
contravenției este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate
sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la
data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului,
precum și confiscarea sumei nejustificate;
(vi) cu amendă în cuantum de 20.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea
contravenției este mai mare de 1.000 lei și mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a
serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și
ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și
confiscarea sumei nejustificate.

Emiterea bonului fiscal conţinând date eronate sau fără ca acesta să conţină toate datele prevăzute se
sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Neînmânarea bonului fiscal clientului de către operatorul aparatului de marcat electronic fiscal şi/sau
neeliberarea facturii la solicitarea clientului se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei aplicată
persoanei fizice.

Exemplu restaurant

O societate desfăşoară activitate de restaurant servire a mesei.

Pentru fiecare produs din meniu se foloseşte un reţetar prin care se determină cantităţile de materii prime
şi materiale auxiliare incorporabile.
Costul de producţie se determină prin metoda costului standard.

În cursul unei zile se înregistrează vânzarea următoarelor produse:

on
vânzarea a 25 porţii ciorbă de burtă – preţ de vânzare: 20 lei/porţie,

vânzarea a 15 porţii piept de pui cu garnitură de cartofi prăjiţi – preţ de vânzare:

at
23 lei/porţie,

vânzarea a 25 porţii salată bulgărească – preţ de vânzare: 25 lei/porţie,

tr
vânzarea a 35 porţii paste – preţ de vânzare: 30 lei/porţie,
S

vânzarea a 20 pizza – preţ de vânzare: 26 lei/pizza,

p∧

vânzarea a 40 porţii friptură porc cu garnitură cartofi – preţ de vânzare: 40 lei/porţie,

vânzare 30 beri – preţ de vânzare: 5 lei/bere,

ro

vânzare apă minerală 50 buc. – preţ de vânzare: 4 lei/sticla,

vânzare sucuri 30 buc. – preţ de vânzare: 6 lei/sticla.

nt
Re

Consumurile înregistrate pentru obţinerea produselor finite

Materii prime/materiale Cantitate Preţ unitar Valoare

- cartofi 10 kg 1,5 lei 15 lei

- burtă vită 3 kg 12 lei 36 lei

- mix legume congelate 4 kg 6 lei 24 lei

- spaghete 7 pachete 2 lei 14 lei

- piept pui 4 kg 18 lei 72 lei

- carne porc 20 kg 20 lei 400 lei

- roşii 15 kg 3 lei 45 lei

- ardei 5 kg 4 lei 20 lei

- ceapă 2 kg 3 lei 6 lei

- măsline 2 kg 18 lei 36 lei

- carne tocată 5 kg 12 lei 60 lei

- şuncă 1 kg 20 lei 20 lei

- caşcaval 4 kg 20 lei 80 lei

- ciuperci 2 kg 7 lei 14 lei

Total materii prime 842 lei

- ulei 3l 4 lei 12 lei

on
- drojdie 0,5 kg at 6 lei/kg 3 lei

- făină 10 kg 2 lei 20 lei

tr
- sos roşii 0,5 kg 6 lei/kg 3 lei
S
p∧

- sare 0,2 2 lei 0,4 lei

- condimente 0,250 5 lei 1,25 lei

ro

Total materiale 39,65 lei

nt

În cursul lunii se înregistrează următoarele cheltuieli:

Re

Cheltuieli Cheltuieli directe Cheltuieli Cheltuieli Total

aferente produselor indirecte generale de
administraţie

Materii prime
15 lei
Cartofi prăjiţi 842 lei
60 lei
Ciorbă de burtă
72 lei
Piept de pui
14 lei + 60 lei + 20 lei + 4
Paste
lei = 98 lei
Salată bulgărească
45 lei + 20 lei + 6 lei +
Friptură porc
36 lei = 107 lei
Pizza
400 lei
20 lei + 60 lei + 10 lei =
90 lei

Materiale consumabile
4 + 0,1= 4.1
39,65 lei
Cartofi prăjiţi 1 + 0,1 = 1,1
Ciorbă de burtă 4
Piept de pui 1 + 0,25 = 1,25
Paste 1 + 0,1 + 0,25 = 1,35
Salată bulgărească 1 + 0,75 = 1,75
Friptură porc 3 + 20 + 3 + 0,1 = 26,1
Pizza

Salarii brute/zi 207 lei 207 lei

Contribuţii sociale 49 lei 49 lei

aferente

Amortizări - 40 lei 20 lei 60 lei

Utilităţi 20 lei 30 lei 50 lei

Energie + apă

TOTAL 316 lei 50 lei 366 lei

on
Înregistrarea cheltuielilor directe identificate pe purtător de cost:
at
- materii prime:
tr
% = 901 842 lei
921/analitic cartofi Decontări interne privind 15 lei
S

Cheltuielile activităţii de bază cheltuielile

p∧

921/analitic ciorbă burtă 60 lei

Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic piept 72 lei
ro

Cheltuielile activităţii de bază

921/analitic paste 98 lei
Cheltuielile activităţii de bază
nt

921/analitic salată 107 lei

Cheltuielile activităţii de bază
Re

921/analitic pizza 90 lei

Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic friptură 400 lei
Cheltuielile activităţii de bază

- materiale:
 % = 901 39,65 lei
921/analitic cartofi Decontări interne privind 4,1 lei
Cheltuielile activităţii de bază cheltuielile
921/analitic ciorbă burtă 1,1 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic piept 4 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic paste 1,25 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic salată 1,35 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic pizza 21,75 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic friptură 6,1 lei
Cheltuielile activităţii de bază

Înregistrarea cheltuielilor indirecte:

- cheltuieli fixe (amortizarea):

on
923/fixe = at 901 40 lei
Cheltuieli indirecte de producţie Decontări interne privind
cheltuielile
tr
- cheltuieli variabile (salarii, contribuţii, utilităţi, consumabile):
S
p∧

923/variabile = 901 276 lei

Cheltuieli indirecte de producţie Decontări interne privind
cheltuielile
ro

Înregistrarea cheltuielilor generale de administraţie:

nt

924 = 901 50 lei

Cheltuieli generale de Decontări interne privind
Re

administraţie cheltuielile

Calculul cheltuielilor indirecte incorporabile:

Cheltuieli variabile: 276 lei

Cheltuieli fixe = 40 lei.

Regia fixă este incorporabilă în procent de 100% în valoarea produselor:

921/analitic „cost de producţie” = % 316 lei

Cheltuielile activităţii de bază 923/variabile 276 lei
Cheltuieli indirecte de producţie
923/fixe 40 lei
Cheltuieli indirecte de producţie

Cheltuielile generale de administraţie:

921/analitic cheltuieli = 924 50 lei

neincorporabile Cheltuieli generale de
administraţie
 Cheltuielile activităţii de bază
în costul stocurilor

Determinarea costului pe unitatea de produs:

Se aleg drept bază de repartizare cheltuielile directe.

Coeficientul de repartizare se determină:

K= 316 / 881,65 = 0,36

Cheltuieli indirecte repartizate asupra produsului cartofi:

0,36 x 19,1 = 7 lei

Cheltuieli indirecte repartizate asupra produsului ciorbă de burtă:

0,36 x 61,1 = 18,9 lei

Cheltuieli indirecte repartizate asupra produsului piept de pui:

0,36 x 76 = 23,6 lei

Cheltuieli indirecte repartizate asupra produsului paste:

0,36 x 99,25 = 30,7 lei

on
Cheltuieli indirecte repartizate asupra produsului salată bulgărească:
0,36 x 108,35 = 33,6 lei at
Cheltuieli indirecte repartizate asupra produsului friptură de porc:
0,36 x 401,75 = 124,5 lei
tr
Cheltuieli indirecte repartizate asupra produsului pizza:
0,36 x 116,1 = 36 lei
S

Cost
p∧

Produs Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cost total

ro

rep.
nt

Cartofi 19,1 lei 6 lei 25,1 lei

Ciorbă de burtă 61,1 lei 22,0 lei 83,1 lei

Re

Piept de pui 76 lei 27 lei 103,4 lei

Paste 99,25 lei 35,6 lei 135,0 lei

Salată bulgărească 108,35 lei 39,0 lei 147,4 lei

Friptură de porc 401,75 lei 144,6 lei 546,4 lei

Pizza 116 lei 41,8 lei 157,8 lei

TOTAL 881,55 lei 316 lei 1.197,6 lei

Decontarea costului efectiv al producţiei finite:

902 = % 1.197,6 lei

Decontări interne privind 921/cartofi 25,1 lei
producţia obţinută Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic ciorbă burtă 83,1 lei
 Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic piept 103,4 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic paste 135 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic salată 147,4 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic friptură 546,4 lei
Cheltuielile activităţii de bază
921/analitic pizza 157,8 lei
Cheltuielile activităţii de bază

Înregistrarea produselor finite la cost efectiv:

% = 902 1.197,6 lei

931/analitic cartofi Decontări interne privind 25,1 lei
Costul producţiei obţinute producţia obţinută
931/analitic ciorbă burtă 83,1 lei

on
Costul producţiei obţinute
931/analitic piept 103,4 lei
Costul producţiei obţinute at
931/analitic paste 135 lei
Costul producţiei obţinute
931/analitic salată 147,4 lei
tr
Costul producţiei obţinute
931/analitic pizza 157,8 lei
S

Costul producţiei obţinute

p∧

931/analitic friptură 546,4 lei

Costul producţiei obţinute
ro

Decontarea costului producţiei obţinute:

- costurile incorporabile 1.197,6 lei:

nt

901 = 931 1.197,6 lei

Re

Decontări interne privind Costul producţiei obţinute

cheltuielile

Şi:

Decontarea asupra contului 901 a cheltuielilor neincorporabile în costul efectiv al producţiei obţinute 50
lei:

901 = 921 50 lei

Decontări interne privind Cheltuielile activităţii de bază
cheltuielile

Cost standard determinat pentru produsele finite

Produs Cost/porţie Număr porţii Cost total

- cartofi prăjiţi 0,45 lei 55 25,1 lei

 - ciorbă de burtă 4,2 lei 20 83,1 lei

- piept de pui 6,9 lei 15 103,4 lei

- spaghete 3,9 lei 35 135 lei

- salată bulgărească 5,9 lei 25 147,4 lei

- friptură porc 13,66 lei 40 546,4 lei

- pizza 7,9 lei 20 157,8 lei

Preţ de achiziţie mărfuri vândute

Produs Cost Cost total

on
- bere 2,5 lei 75 lei

- apă minerală 1,5 lei at 75 lei

- suc 3 lei 90 lei

tr

Înregistrarea operaţiilor în contabilitatea financiară

S

Înregistrarea consumului de materii prime şi materiale auxiliare pe bază de bon de consum întocmit,
p∧

pentru materiile prime date în consum:

ro

601 = 301 842 lei

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
nt

6021 = 3021 39,65 lei

Re

Cheltuieli cu materialele Materiale auxiliare

auxiliare

Înregistrarea cheltuielilor cu utilităţile:

% = 401 54,5 lei

605 Furnizori 50 lei
Cheltuieli privind energia şi apa
4426 4,5 lei
TVA deductibilă

Înregistrarea cheltuielilor cu salariile:

- înregistrarea salariilor brute:

641 = 421 207 lei

Cheltuieli cu salariile Personal – salarii datorate
personalului

- reţinerile salariale:
 421 = % 75 lei
Personal – salarii datorate 4315 52 lei
Contribuţia de asigurări sociale
4316 21 lei
Contribuţia de asigurări sociale
de sănătate
444 2 lei
Impozitul pe venituri de natura
salariilor

- contribuţia asiguratorie pentru muncă:

646 = 436 5 lei

Cheltuieli privind contribuţia Contribuţia asiguratorie pentru
asiguratorie pentru muncă muncă

Înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale utilizate (cuptoare, frigidere, instalaţii specifice etc.):

on
6811 = 2813 60 lei
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor şi
at
amortizarea imobilizărilor mijloacelor de transport
tr
Înregistrarea obţinerii produsului finit la costul de producţie determinat pe baza reţetarului:
S

% = 711 1197,6 lei

p∧

345/analitic cartofi Venituri aferente costurilor 25,1 lei

Produse finite stocurilor de produse
345/analitic ciorbă 83,1 lei
ro

Produse finite
345/ analitic piept 103,4 lei
Produse finite
nt

345/ analitic paste 135 lei

Produse finite
Re

345/ analitic salată 147,4 lei

bulgărească
Produse finite 546,4 lei
345/ analitic friptură porc
Produse finite 157,8 lei
345/ analitic pizza
Produse finite

Vânzarea produselor finite către clienţi, pe baza bonurilor emise de casa de marcat:

5311 = % 4.872 lei

Casa în lei 7015 4.640 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 232 lei
TVA colectată

Descărcarea de gestiune a produselor vândute:

 711 = % 1.197,6 lei
Venituri aferente costurilor 345/analitic cartofi 25,1 lei
stocurilor de produse Produse finite
345/analitic ciorbă 83,1 lei
Produse finite
345/analitic piept 103,4 lei
Produse finite
345/analitic paste 135 lei
Produse finite
345/analitic salată 147,4 lei
bulgărească
Produse finite 546,4 lei
345/analitic friptură porc
Produse finite 157,8 lei
345/analitic pizza
Produse finite

Vânzarea mărfurilor către clienţi, pe baza bonurilor emise de casa de marcat:

on
5311 = % 578 lei
Casa în lei at 707 530 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 48 lei
tr
TVA colectată
S

Descărcarea de gestiune a mărfurilor:

p∧

% = 371 657 lei

607 Mărfuri 240 lei
ro

Cheltuieli privind mărfurile

378 290 lei
nt

Diferenţe de preţ la mărfuri

4428 127 lei
TVA neexigibilă
Re