ARGUMENT

    Mi-am ales tema “Elaborarea planului activitatilor zilnice din spatiile de
productie/servire”, deoarece consider ca planificarea si organizarea activitatii pentru fiecare
compartiment de aprovizionare de productie si servire mi se pare deosebit de importanta.
       Modul in care este planificata activitatea influienteaza intregul demers al activitatii
personalului de la prima la ultima ora a schimbului de lucru, astfel incat sa fie indeplinite
obiectivele strategice, tactice si ale unitatii.

CAPITOLUL I. DOCUMMMENTE SPECIFICE UNITATII DE PRODUCTIE

CULINARE

Evidența economică
Prin evidenta se intelege consemnarea in cadrul unor inscrisuri intr-o anumita ordine a
evenimentului, tranzactiilor si operatiunilor care au avut loc cu scopul de a servi necesitatilor
utilizatorilor.
Informatiile reflectate cu ajutorul evidentei economice se adreseaza managerilor,
actionarilor, organismelor de finantare, organelor fiscale si altor utilizatori.

Evidenta economica se prezinta sub trei forme:

Evidenta operativa
Evidenta statistica
Evidenta contabila
Evidenta contabila este considerata forma principala a evidentei economice, deoarece
inregistreaza, urmareste si controleaza in mod permanent, pe baza de documente, acele
evenimente care se pot exprima val 949d35j oric.
Evidenta contabila se individualizeaza fata de celelalte forme prin urmatoarele trasaturi:
a)      Caracterul documentar al inregistrarilor - presupune ca la baza oricarui eveniment,
tranzactie, inregistrat in contabilitate, se afla un inscris care justifica operatiunea
respectiva;
b)      Folosirea obligatorie a etalonului valorii. Practica economica cunoaste mai multe
categorii de etaloane ale evidentei economice:
- etaloane naturale;
- etalonul timp;
- etalonul valoric.
Clasificarea documentelor contabile
Documentele justificative sunt documentele care stau la baza înregistrării în evidenţa contabilă.
Documentele contabile servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă
a operaţiilor economico- financiare consemnate în documentele justificative. Ele conţin date
letrice şi numerice exprimate în etalon valoric sau natura.
În funcţie de modul de întocmire, conţinutul şi rolul lor, documentele contabile se grupează
astfel:
- documente de evidenţă- (justificative): factura, chitanţa, bon de consum, fișa de magazie,
aviz de însoțire a mărfii, lista de inventar, ordin de plată, dispoziție de încasare/plată;
- registre contabile-registru- jurnal, nota de contabilitate, fişa de cont;
- documente de sinteză -balanţa conturilor, bilanţul contabil, contul de rezultate.
In orice unitate patrimoniala, selectarea, completarea si intocmirea documentelor reprezinta
o cerinta majora pentru cunoasterea si managementul activitatii.
Documente specifice unității de producție culinare
Selectarea, completarea si interpretarea documentelor de evidenta operativa
 Selectarea documentelor de evidenta operative in functie de operatiile economico-
financiare din unitatile de alimentatie
 Selectarea documentelor de evidenta operativa in functiile de operatiile economici-
financiare din unitatile de turism
 Completarea si interpretarea documentelor de evidenta operativa din unitatile de
alimentatie si turism
Activitatea de alimentatie publica se realizeaza in cadrul mai multor sisteme comerciale
si reprezinta o forma speciala de comert, in care se imbina activitatea de productie cu cea de
desfacere a marfurilor si de prestari servicii, toate fiind considerate activitati de baza
1.1 APROVIZIONAREA: In unitatile de alimentatie se desfasoara urmatoarele activitati:
• Aprovizionarea conform comenzilor
• Depozitarea in functie de natura materiilor prime
• Transportul conform fluxurilor tehnologice
 Aprovizionarea cu produse alimentare a unitatilor de alimentatie constituie un proces
complex , fundamentat pe cunoasterea nevoielor de consum a unitatilor pe baza careia se
planifica, se organizeaza, se contracteaza si se asigura fondul de marfuri corespunzator
structurii sortimentale specifice fiecarei unitati, in functie de profil.
Toate marfurile intrate in depozitele unitatilor de alimentatie trebuie sa fie supuse unei
verificari minutioase prin receptie cantitativa si calitativa care se efectuiaza de comisia de
receptie-spre a se constata daca sortimentul, calitatea si cantitatea lor corespund cu datele din
documentele de insotire (facturi, avize de insotire a marfurilor)
Aprovizionarea cu produse alimentare se poate realize:
• Direct de la producatori;
• Prin intermediari
1.2 DEPOZITARA SI PASTRAREA: alimentelor se va face in conditii care sa previna
alterarea, degradarea, contaminarea chimica sau biologica, impurificarea cu praf, substante
sau mirosuri straine de natura produsului. In acest scop, alimentele vor fi pastrate in depozite,
incaperi sau spatii special amenajate, separate, pe sortimente, avand asigurate, dupa caz,
temperatura, umiditatea si ventilatia stabilite prin standarde si norme interne pentru produsele
respective. Aceste spatii vor fi dotate cu aparatura necesara determinarii microclimatului.
In tabelul urmator prezentam spatiile si temperaturile la care se recomanda pastrarea
unora dintre marfuri in unitatile de alimentatie pentru a asigura conditiile de depozitare.
1.3 TRANSPORTUL CONFORM FLUXURILOR TEHNOLOGICE ale materiilor
prime si materialelor necesare realizarii activitatii de productie culinara prezinta o importanta
deosebita pentru concretizarea produselor si prestatiilor turistice ce se realizeaza si consuma
la sediul firmelor prestatoare de servicii turistice: restaurante, hoteluri, cabane, moteluri,
pensiuni.
In vederea optimizarii activitatii din acest sector, trebuie sa se tina cont de urmatoarele
criterii:
• Proprietatile fizico-chimice ale produselor de transportat
• Cantitatea transportata
• Ritmul de solicitare al produselor si viteza de livrare
• Distanta si ruta de transport
• Factorii economici de eficienta.
 SELECTAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA OPERATIVA IN FUNCTIE DE
OPERATIILE ECONOMICO-FINANCIARE DIN UNITATILE DE ALIMENTATIE In orice
unitate patrimoniala, selectarea, completarea si intocmirea documentelor reprezinta o cerinta
majora pentru cunoasterea si managementul activitatii.
Activitatea de alimentatie publica se realizeaza in cadrul mai multor sisteme comerciale
si reprezinta o forma speciala de comert, in care se imbina activitatea de productie cu cea de
desfacere a marfurilor si de prestari servicii, toate fiind considerate activitati de baza
Selecterea documentelor de evidenta operativa in functie de operatiile economico-financiare
din:
• Restaurant
• Bar de zi si bar de noapte
• Laborator
• Cofetarie
INTOCMIREA PLANULUI DE PRODUCTIE CULINARA
a) IN BUCATARIA RESTAURANTULUI: Gestionarul intocmeste zilnic Planul
productiei culinare, document cantitativ care exprima stocul de preparate culinre:
Materiile prime necesare se procura:
• De la depozitul de materii prime, caz in care se intocmeste Bon de predare, transfer,
restituire, prin care se descarca gestiunea depozitului si se incarca gestiunea bucatariei
• Direct de la furnizor, fiind insotite de Factura, Aviz de insotire a marfii
• De pe piata agroalimentara, fiind intocmit de un Borderou de achizitii
Materialele consumabile se procura de la depozitul de materiale, eliberate pe baza de bon
de consum.
Pe baza acestor documente are loc incarcarea gestiunii bucatariei cu marfurile alimentare
si materiale consumabile intrate, inregistrate in Raportul de gestiune.
Pretul final al unui produs finit se determina pe baza Retetarul/Sortimentul care se
intocmeste intr-un singur exemplar, la fiecare schimbare de pret.
Aceasta se calculeaza pe zece portii, pe baza unei retete gastronomice, care specifica
cantitatile de materii prime necesare prepararii produsului finit.
 Pentru semipreparatele realizate in productie se intocmeste un Proces verbal de
transfomare, care specifica materiile prime necesare si pretul acestora, in scopul calcularii
pretului final al semipreparatului.
b) ROOM SERVICE: Clientii pot opta pentru servirea mesei si/sau a unor produse de la bar
in camera, prin intermediul room service-ului.
Ospatarii preiau comenzile telefonice de la clienti, pe care le transmit sectiei gestionare.
Pentru preparatele sau marfurile preluate de la acestea, ei intocmesc Bonuri de marcaj.
Pe baza acestora se descarca gestiunile respective.
Ospatarul intocmeste Nota de plata, in situatia in care achitarea sumei se face pe loc sau
elibereaza un Bon de serviciu, in cazul in care suma se achita la plecarea turistului cazat in
hotel.
Bonul de serviciu, este transmis receptiei, spre a se inregistra suma respective in situatia
respectarilor si decontarilor zilnice si a se achita de catre client.
c) BAR DE ZI SI DE NOAPTE:
Barul de zi si barul de noaptesunt unitati care se aprovizioneaza cu marfuri ce se vand in
aceeasi stare, cu organizarea consumului pe loc.
Aprovizionarea cu marfuri se face direct din depozit, fiind intocmit Bon de predare,
transfer, restituire de catre gestionarul depozitului.
Pe baza acestora se inregistreaza intrarile de marfuri in Raportul de gestiune.
Dupa preluarea comenzilor de la consumatori, ospatarii le transmit la bar.
Pentru marfurile preluate de la bar, ei intocmesc Bonuri de marcaj, document justificativ
al iesirilor din gestiune si al vanzarilor de marfuri.
d) BARUL RESTAURANTULUI:
Marfurile care se desfac prin bar se procura de la depozit, caz in care acestea sunt
insotite de Bon de predare, transfer, restituire.
Se intocmeste Fisa de evidenta a stocurilor care are rolul unui inventar de predare-
primire a stocurilor de marfuri ramase la sfarsitul programului de lucru.
Vanzarea preparatelor sau marfurilor catre consumatorii individuali se face prin patari.
Dupa preluarea comenzilor de la consumatori, ospatarii le transmit sectiei gestionare.
 Pentru preparatele sau marfurile preluate de la acestea, ei intocmesc Bonuri de marcaj
din carnete distincte pe sectii, document justificativ al iesirilor din gestiune si al vanzarilor de
marfuri.
Bonul de marcaj cuprinde numele ospatarului, sectia, felul, cantitatea si valoarea
marfurilor la preturile de vanzare ale categoriei de local.
Este emis in doua exemplare, unul ramane gestionarului(bucatariei sau barului) care
elibereaza marfa, iar celalalt se pastreaza in casa de marcaj.
Incasarea banilor pentru marfurile vandute se face pe baza Notei de plata intocmita in
doua exemplare, din care unul se da clientului, iar celalalt ramane la ospatar.
Incasarea se poate face nu numai in numerar, ci si prin virament, pe baza filelor de CEC
din carnete cu limita de suma, sau in cont, prin receptia hotelurilor.
La sfarsitul programului, fiecare ospatar centralizeaza datele din Bonurile de marcaj si
Notele de plata in Borderoul de incasari si plati, cu defalcarea desfacerii pe sectii(pentru
descarcarea gestiunii acestora) sip e modalitati de incasare a banilor.
In cazul vanzarii cu incasare in numerar, acesta se depune la caseria centrala a societatii
pe baza Monetarului.
Un exemplar semnat de casierul general se restituie sefului de unitate, care inregistreaza
pe baza lui iesirile de marfuri in Raportul de gestiune.
Se intocmeste Centrlizatorul vanzarilor zilnice.
La casieria centrala, incasarile se inscriu intr-o chitanta centralizatoare care se
inregistreaza in registrul de casa.
DOCUMENTE DE EVIDENTA OPERATIVA UTILIZATE IN UNITATILE DE TURISM
SI ALIMENTATIE
Evidenta operativa inregistreaza, urmareste si controleaza acele aspecte ale activitatii unitatii
patrimoniale, a caror cunoastere prezinta o importanta imediata.
Documente de evidenta operativa in unitatile de turism si alimentatie
• Documente introductive privind documentele de evidenta operativa
• Tipuri de documente de evidenta operativa
Documentele de evidenta operativa sunt acte scrise, intocmite pentru operatiile economice
sau financiare la locul si in momentul efectuarii lor, cu scopul de a dovedi existenta acestor
operatii.
 In documentele de evidenta sunt consemnate datele, informatiile circuitului economic al
patrimoniului intreprinderii.
Documentele sunt importante pentru ca:
• Reprezinta baza pentru efectuarea inregistrarilor contabile
• Efectuarea controlului economic si financiar pentru apararea patrimoniului
• Mijloc de proba in justitie
• Ajuta la intocmirea unor documente ce se inregistreaza in contabilitate.
Structura documentelor de evidenta este definite prin elementele consemnate si diferita
in functie de caracterul operatiilor economice inregistrate.
Documentele de evidenta contin doua tipuri de evidenta:
• Comune
• Specifice
ELEMENTELE COMUNE: ELEMENTELE SPCIFICE:
Denumirea documentului Difera si se completeaza in functie de
• Antetul natura operatiei economice sau financiare.
• Continutul operatiei
• Semnaturile
• stampila
Structura documentelor de evidenta poate fi:
• De fond
• De forma
In activitatea unitatii patrimoniale sunt utilizate numeroase si variate documente de
evidenta in raport cu operatiunile economice si/ sau financiare pe care le consemneaza.
TIPURI DE DOCUMENTE DE EVIDENTA OPERATIVA
Documentele de evidenta operativa utilizate in unitatile de turism sunt:
• Aviz de insitire a marfii
• Factura
• Chitanta
• Fisa de magazine
• Nota de plata
• Bon de consum
• Monetar
• Raport de gestiune
• Diagrama locurilor libere si ocupate
• Comenzi de rezervare
• Borderou de predare
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA OPERATIVA:
Documentele de evidenta operativa se grupeaza in:
• Documente cu regim special
• Documente fara regim special
• Documente cu reglementari exprese
Documente cu regim special:
Principalele formulare folosite in cadrul unitatilor de turism sunt;
• Aviz de insotire a marfii
• Factura
• Chitanta
Documente fara regim special:
Principalele formulare folosite in cadrul unitatilor de turism sunt:
• Nota de receptie
• Bon de consum
• Fisa de magazine
• Monetar
• Nota de plata
• Declaratie de inventar
Documentele de evidenta operative utilizate in unitatile de alimentatie publica pot fi:
• Aviz de insotire a marfii
• Factura
• Chitanta
• Fisa de magazine
• Nota de plata
• Registrul stocurilor
• Bon de consum
• Nota de comanda
• Borderou
• Planul productiei culinare
• Bon de predare, transfer, restituire
• Retetar
• Bonuri de marcaj
• Raport de gestiune
• Centralizatorul vanzarilor zilnice
• Bon de serviciu
• Nota de receptie si constatare de diferente
• Raport zilnic de gestiune
• Monetar
• Declaratie de inventar
Ca si in cazul documentelor din turism, documentele de evidenta in alimentatie publica
se pot grupa in documente cu regim special sau documente fara regim special.
Documentele cu regim special din cadrul unitatilor de alimentatie publica pot fi:
• Aviz de insotire a marfii
• Factura
• Chitanta
Documentele fara regim special din cadrul unitatilor de alimentatie publica pot fi:
• Nota de receptie si constatare de diferente
• Bon de consum
• Fisa de magazine
• Bon de comanda
• Monetar
• Nota de plata
• Declaratie de inventar
Intocmirea documentelor de evidenta este o cerinta importanta pentru cunoasterea
realitatii si pentru conducerea activitatii unitatii patrimoniale in vederea realizarii scopului
propus.
 DESCRIEREA PRINCIPALELOR DOCUMENTE:
Contractul
În sistemele juridice de drept comun, un contract (sau informal cunoscut ca o convenție
în unele jurisdicții) este acordul între două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui,
modifica sau stinge un raport juridic. Elementele unui contract sunt „oferta” și „acceptarea” de
către „persoane competente” având capacitate de exercițiu care fac schimb de „considerație”
pentru a crea „reciprocitate de obligații”.
Dovada unora sau a tuturor acestor elemente se poate face în scris, deși contractele pot fi
făcute în întregime oral sau prin comportament. Remediul pentru încălcarea contractului pot fi
„daunele”, sub formă de compensare în bani sau specificate de instanță și puse în aplicare printr-
un ordin. Ambele aceste remedii atribuie părții în pierdere un „beneficiu de afacere” sau daune
presupuse, care sunt mai mari decât simplele prejudicii de suport, la fel ca în interdicția la ordin.
Părțile pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Un contract este o promisiune legală sau o
acțiune care va avea sau nu va avea loc.
Contracte speciale
În Codul Civil anumite contracte au un regim special și sunt reglementate distinct. Aceste
contracte sunt, inter alia, contractul de vânzare, contractul de schimb, contractul de locațiune[4],
contractul de mandat, contractul de comodat, contractul de depozit, contractul de tranzacție,
contractul de donație.
Obligațiile necontractuale
Obligațiile necontractuale (o obligație ne-contractuală se mai numește și răspundere
delictuală) apar atunci când unei persoane responsabile de un prejudiciu suferit de o altă
persoană i se solicită să despăgubească victima, în cazuri care nu au legătură cu executarea unui
contract, precum accidente de circulație, daune de mediu sau calomnie. Termenul mai este numit
și răspundere delictuală.

Contract de furnizare produse

nr.___________________data____________
Preambul
Art. 1. În temeiul art 19 din O.U.G. 34/2006 cu privire la atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, s-a încheiat prezentul contract de furnizare
de produse,
între
OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI, cu sediul în Bucureşti, B-
dul Unirii, nr. 74, Bl. J3b, Tr. II + III, Sector 3, telefon/fax 021.316.08.04/021.316.08.03, cod de
identificare fiscală 14942091, cont nr. RO72TREZ7035032XXX011591, deschis la Trezoreria
Sector 3, reprezentat prin Director General Silvia Claudia CĂLIN - MIHALCEA şi Director
Economic Georgeta BĂLAN în calitate de ACHIZITOR, pe de o parte
şi
……………………………………., cu sediul în ………………………,
………………………….., nr. ……………………., sector …………………., telefon
…………………………., fax ……………………….., număr de înmatriculare în registrul
comerţului J………./……………/…………….., cod fiscal ……………………………, cont
…………………………………………………………………, deschis la
………………………..reprezentata prin …………………………………, în calitate de
FURNIZOR, pe de altă parte,
Art. 2. Definiţii
2.1 - În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretaţi astfel:
a) contract – reprezintă prezentul contract şi toate Anexele sale.
b) achizitor şi furnizor - părţile contractante, aşa cum sunt acestea numite în prezentul
contract;
c) preţul contractului - preţul plătibil furnizorului de către achizitor, în baza
contractului, pentru îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor
asumate prin contract;
d) produse - echipamentele, maşinile, utilajele, orice alte bunuri, cuprinse în
anexa/anexele la prezentul contract, pe care furnizorul se obligă, prin contract, să le furnizeze
achizitorului;
e) servicii - servicii aferente livrării produselor, respectiv activităţi legate de furnizarea
produselor, cum ar fi transportul, asigurarea, instalarea, punerea în funcţiune, asistenţa tehnică
în perioada de garanţie, şi orice alte asemenea obligaţii care revin furnizorului prin contract;
 f) origine - locul unde produsele au fost realizate, fabricate. Produsele sunt fabricate
atunci când prin procesul de fabricare, prelucrare sau asamblare majoră şi esenţială a
componentelor rezultă un produs nou, recunoscut comercial, care este diferit, prin caracteristicile
sale de bază, prin scop sau prin utilitate, de componentele sale. Originea produselor si serviciilor
poate fi distinctă de naţionalitatea furnizorului.
g) destinaţie finală - locul unde furnizorul are obligaţia de a furniza produsele;
h) termenii comerciali de livrare vor fi interpretaţi conform INCOTERMS 2000 –
Camera Internaţională de Comerţ (CIC).
i ) forţa majoră – orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil,
care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului şi care face imposibilă executarea
şi, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie,
revoluţii, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei
carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă ci enunţiativă. Nu este considerat forţă
majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare,
face extrem de costisitoare executarea obligaţiilor uneia din părţi;
j) zi - zi calendaristică; an - 365 de zile.
Art. 3. Interpretare
3.1. Termenul “zi” sau “zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice dacă
nu se specifică în mod diferit.
3.2. In prezentul contract, cu exceptia unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular
vor include forma de plural si vice-versa, acolo unde acest lucru este permis.
3.3. Clauzele şi expresiile vor fi interpretate prin raportare la întregul contract.
Clauze obligatorii
Art. 4. Obiectul principal al contractului
4.1. Furnizorul se obliga sa livreze plicuri C4 cu sigla/cu siglă și antet, C5 cu siglă/cu
siglă și antent și plicuri cu burduf C4, pentru Oficiul National al Registrului Comertului si pentru
oficiile registrului comertului de pe langa tribunalele teritoriale, conform ofertei depuse si
cerintelor din caietul de sarcini al achizitiei.
Art. 5. Preţul contractului
 5.1. Preţul total convenit pentru îndeplinirea prezentului contract de furnizare, plătibil
Furnizorului de către Achizitor, este de ……………………….. lei, fara TVA, echivalentul a
………………………. euro, fara TVA, la care se adauga TVA conform prevederilor legale.
5.2. Preturile unitare fara TVA, sunt precizate în Anexa 1;
5.3. Pretul contractului include şi valoarea transportului si asigurarea produselor de la
sediul Furnizorului pana la destinatia finala.
5.4. Preţul contractului este ferm în lei, pe toată perioada de derulare a contractului.
Art. 6. Durata contractului
6.1. Contractul de furnizare intră în vigoare la data de ……………….. si este valabil
până la data de ……………..
Art. 7. Executarea contractului
7.1 Executarea contractului începe de la data intrarii in vigoare, în conformitate cu
prevederile art. 6.1.
Art. 8. Documentele contractului
8.1. Documentele anexa care fac parte integranta din prezentul contract sunt:
Anexa 1 - oferta financiară şi oferta tehnică a furnizorului;
Anexa 2 – caietul de sarcini cu specificatiile tehnice minime obligatorii;
Anexa 3 - adresele de livrare;
Anexa 4 - cantitatile de livrat;
Anexa 5 – garantia de buna executie;
Art. 9. Obligaţiile principale ale furnizorului
9.1 Furnizorul se obligă:
a) să livreze si să transporte, la sediul ACHIZITORULUI produsele la standardele şi/sau
performanţele prezentate în propunerea tehnică, într-o singură tranşă, impreuna cu Avizul de
insotire a marfii.
b) să suporte riscul contractului până la predarea produselor, confirmată prin semnarea
Avizului de insotire a mărfii, de către ACHIZITOR;
c) să remedieze complet sau, după caz, să înlocuiască produsele ce prezintă defecte ca
urmare a transportului, proiectului, materialelor, manoperei sau oricărei alte acţiuni sau omisiuni
a FURNIZORULUI, în termenul de garanţie a produselor sau in termenul prevazut la art 13.3,
dupa caz;
 9.2. Furnizorul se obligă să livreze intreaga cantitate de produse in termen de 10 zile
lucratoare de la data semnarii contractului de catre ambele parti, în baza vizei „Bun de tipar”
acordate de ONRC.
9.3. Furnizorul se obliga sa despagubeasca achizitorul impotriva oricaror:
(i) – reclamatii si actiuni in justitie, ce rezulta din incalcarea unor drepturi de
proprietate intelectuala (brevete, nume, marci inregistrate) legate sau in legatura cu produsele
livrate.
(ii) – daune – interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, cu exceptia
situatiei in care o astfel de incalcare rezulta din respectarea caietului de sarcini intocmit de
achizitor.
Art. 10. Obligaţiile principale ale achizitorului
10.1. Achizitorul se obligă să achiziţioneze şi să plătească preţul convenit în prezentul
contract.
10.2. Achizitorul se obligă:
a) să recepţioneze produsele din punct de vedere cantitativ, pe baza Avizului de
însoţire a mărfii semnat de Furnizor si de reprezentanţii ONRC si ai oficiilor registrului
comertului de pe langa tribunale. In situatia in care se constata neconformitati in momentul
efectuarii receptiei, Achizitorul va intocmi un Proces verbal de constatare deficiente iar
furnizorul are obligaţia de înlocui, in 5 zile lucratoare de la data transmiterii constatarii
Furnizorului de catre Achizitor, produsele neconforme, data receptiei fiind considerată data
inlocuirii produselor. Plata se va efectua dupa receptia produselor (inclusiv a celor inlocuite ca
fiind neconforme);
b) sa preia paza juridica a mărfii livrate începând din momentul recepţiei cantitative;
c) să asigure acces liber personalului FURNIZORULUI in locaţiile
ACHIZITORULUI, numai in vederea indeplinirii obligatiilor asumate prin prezentul contract.
10.3. Achizitorul se obligă să plătească preţul produselor către furnizor în termen de
maxim 30 zile calendaristice, calculate conform art. 6. din Legea nr. 72/2013. Plata este
condiţionată de anexarea, în fotocopie, la factura fiscală a avizelor de însoţire a mărfii, cu
confirmare de primire din partea Achizitorului.
 10.4. Termenul prevazut la art. 10.3. va putea fi decalat in conditiile in care nu sunt
indeplinite conditiile prevazute la pct. 4 din Ordinul nr. 1792/2002 sau in cazul in care apar
dispozitii legale care modifica perioada de plata pentru institutiile publice.
Art. 11. Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor
11.1. - În cazul în care, din vina sa exclusivă, furnizorul nu reuşeşte să-şi îndeplinească
obligaţiile asumate, atunci achizitorul are dreptul de a deduce penalităţi în cuantum de 0,1 % pe
zi de întârziere, aplicate la valoarea cantităţii de produse nelivrate, de la termenul scadent si până
la data recepţiei produselor nelivrate, care se consideră data îndeplinirii obligaţiilor contractuale.
11.2. - În cazul în care achizitorul, din vina sa exclusiva, cu excepţia situaţiei prevăzute la
art. 10.4, nu îşi onorează obligaţiile de plată în termenul prevăzut la art. 10.3., va plăti penalităţi
de 0,1% pe zi întârziere din valoarea sumei neachitate până la data efectuării plăţii.
Clauze specifice
Art. 12. Garanţia de bună execuţie a contractului
12.1 Prestatorul are obligatia, sa constituie garanţie de bună execuţie in cuantum de 10%
din valoarea contractului de furnizare, fără TVA, respectiv ………………. lei. Contul de
garanţii al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului este: RO71TREZ7035005XXX000058,
deschis la Trezoreria Sector 3, Bucureşti.
12.2. Garanţia de buna execuţie se va constitui printr-un instrument de garantare emis în
condiţiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, in termen de 7 zile de data
încheierii contractului, cu termen de valabilitate pe toata durata contractului.
12.3. Garantia de buna executie este irevocabila.
12.4. Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în
limita prejudiciului creat, dacă furnizorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile, nu livrează sau livrează
cu întârziere sau necorespunzător, încălcându-şi obligaţiile asumate prin prezentul contract.
Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, achizitorul are obligaţia de a
notifica acest lucru furnizorului, precizând totodată obligaţiile care nu au fost respectate.
12.5. Garanţia de buna execuţie se eliberează in termen de 14 zile de la data platii facturii
finale, daca nu s-au ridicat pretentii asupra ei pana la aceasta data.
12.6. Garantia produselor este distincta de garantia de buna executie.
12.7. Termenul de garantie al produselor este de 12 luni de la data livrarii. Termenul de
garantie trebuie sa se incadreze in perioada inscrisa pe ambalaj.
 Art. 13. Recepţie
13.1. Achizitorul sau reprezentantul său are dreptul de a inspecta si/sau testa produsele
pentru a verifica conformitatea lor cu specificaţiile tehnice din oferta tehnica.
13.2. Recepţia produselor se va face la destinaţia finala, respectiv la sediul ONRC si la
sediile ofiilor registrului comertului de pe langa tribunale, în prezenţa comisiei de recepţie a
achizitorului, pe baza avizului de expediţie a mărfii şi a personalului pus la dispoziţie de furnizor
şi se va urmări în principal urmatorul aspect:
- cantitatea livrată să corespundă cantităţii ce face obiectul prezentului contract şi
este prevăzută în Anexa 4; produsele livrate trebuie sa corespunda ofertei tehnice a furnizorului
(Anexa 2).
13.3. Eventualele neconformităţi sau diferenţe constatate la receptie vor fi cuprinse într-
un proces-verbal de constatare deficienţe care va crea obligativitatea pentru Furnizor de a înlocui
produsele neconforme, în termen de maxim 5 zile lucratoare de la data semnării acestuia. În acest
caz, pentru produsele livrate şi care îndeplinesc cerinţele achizitorului se va întocmi un proces-
verbal de receptie partiala a marfii livrate.
13.4. Daca furnizorul nu a remediat in termenul prevăzut la art. 13.3. eventualele
diferenţe constatate de achizitor ori daca vreunul din produsele inspectate si/sau testate nu
corespunde specificaţiilor, achizitorul are dreptul sa-l respingă, iar furnizorul are obligaţia, fără a
modifica preţul contractului:
a) de a inlocui produsele refuzate, sau
b) de a face toate modificarile necesare pentru ca produsele sa corespunda
specificatiilor tehnice;
13.5. - Prevederile clauzelor 13.3. - 13.4. nu il vor absolvi pe furnizor de obligatia
asumarii garantiilor sau altor obligatii prevazute in contract.
13.6. - În cazul în care Furnizorul se va dovedi incapabil de a înlocui în termen de
maxim 5 zile lucratoare, produsele neconforme, Achizitorul îşi rezervă dreptul de a proceda la
rezolutiunea contractului cu plata de daune interese.
Art. 14. Livrarea şi documentele care însoţesc produsele
14.1. - Furnizorul are obligaţia de a livra produsele la destinaţia finală indicată de
achizitor (Anexa 3), in termenul prevăzut la art. 9.2., din prezentul contract.
 14.2. - Furnizorul suportă cheltuielile financiare generate de pierderea, distrugerea,
deteriorarea, furtul produselor în timpul transportului şi livrării, caz în care, subzistă obligaţia de
a asigura livrarea produselor în termenul stabilit la art. 9.2. şi aceasta fără a conduce la
modificarea preţului contractului.
14.3 - Furnizorul suportă cheltuielile financiare generate de transportul tur-retur al
produselor neconforme.
14.4 – La livrare, produsele vor fi însoţite de Avizul de însoţire a mărfii cu următoarele
menţiuni: denumirea produsului, cantitatea, preţul unitar fără TVA, semnătura Furnizorului si
semnătura de primire a Achizitorului, stampila si data când se recepţionează marfa.
14.5 - Livrarea produselor se consideră încheiată la data semnării avizului de însoţire a
mărfii, inclusiv pentru produsele inlocuite ca neconforme.
Art. 15. Amendamente
15.1. Părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni
modificarea clauzelor contractului, prin act adiţional,
Art. 16. Întârzieri în îndeplinirea contractului
16.1. - Furnizorul are obligaţia de a îndeplini contractul de furnizare in termenul prevăzut
la art. 9.2.
16.2. - În afara cazului în care achizitorul este de acord cu o prelungire a termenului de
livrare, orice întârziere în îndeplinirea contractului dă dreptul achizitorului de a solicita penalităţi
conform art. 11.1.
Art. 17. Caracterul confidenţial al contractului
17.1. Fara a aduce atingere executiei prezentului contract, Achizitorul are obligatia de a
garanta protejarea acelor informatii pe care Furnizorul le precizeaza ca fiind confidentiale, in
masura in care, in mod obiectiv, dezvaluirea acestor informatii ar prejudicia interesele legitime
ale acestuia, in special in ceea ce priveste secretul comercial si proprietatea intelectuala.
17.2. Prevederile art. 17.1. se aplica in mod corespunzator si Furnizorului.
Art. 18. Cesiunea
18.1. Prestatorul poate cesiona creantele nascute din acest contract (drepturile financiare,
in conditiile prevazute de dispozitiile Codului Civil, si de legislatia aplicabila institutiilor
publice, obligatiile nascute ramanand in sarcina partilor contractante, astfel cum au fost stipulate
si asumate initial.
 18.2. Solicitarile de plata catre terti, pot fi onorate numai dupa operarea unei cesiuni in
conditiile art. 18.1.
Art. 19. Forţa majoră
19.1 - Forţa majoră este avizata de Camera de Comerţ si Industrie competenta.
19.2 - Forţa majoră exonerează părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate
prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.
19.3 - Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore,
dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau parţilor până la apariţia acesteia.
19.4 - Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte
părţi, imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la
dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.
19.5 - Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare
de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a
prezentului contract, fără ca vreuna din părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.
Art. 20. Soluţionarea litigiilor
20.1. Achizitorul şi furnizorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă,
orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea
contractului.
20.2 - Dacă, dupa 15 zile de la începerea acestor tratative, achizitorul şi furnizorul nu
reuşesc să rezolve amiabil orice divergenţă contractuală litigiul se va soluţiona de către
instanţele judecătoreşti competente de la sediul achizitorului.
20.3 – Documentaţia de atribuire elaborată de achizitor şi oferta emisă de furnizor, vor
servi interpretării contractului în caz de divergenţă.
Art. 21. Limba care guvernează contractul
21.1. Limba care guvernează contractul este limba română.
Art. 22. Comunicări
22.1 - (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract,
trebuie să fie transmisă în scris.
(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât şi în
momentul primirii.
 22.2 - Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, telegramă, fax sau e-mail cu
condiţia confirmării în scris a primirii de către cealaltă parte
Art. 23. Legea aplicabilă contractului
23.1 - Contractul va fi interpretat conform legilor din România.
23.2. Anexa 1 si Anexa 2 vor servi interpretarii clauzelor contractuale în caz de
divergenţă.
24. – Dispoziţii finale
24.1. Derularea prezentului contract va fi urmarita de Valentin VLADU din cadrul
ONRC, tel. 0752.011.474, e-mail valentin.vladu@onrc.ro, iar din partea Furnizorului de
_________________, tel. ……………………, e-mail ______________________.
Prezentul contract s-a încheiat astăzi ………...................., în 2 exemplare, de o valoare
egală, din care
1 exemplar pentru Furnizor şi 1 pentru Achizitor şi conţine 6 pagini, la care se adaugă
documentele prevăzute
la art. 8.1. din contract.

ACHIZITOR FURNIZOR

Nota de comanda
- formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare ce serveste ca document
pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat
sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor
prestate si a materialelor consumate.
- document de dispozitie care reflecta comanda care se da de catre un agent furnizorului
pentru livrarea unor materiale

NOTA DE COMANDA
Data: …….. / ………./…………..
 Catre furnizor:
Societatea comercialã: ……………………………………………………………………..
Nr. Reg. Comert:…./……/……Cod de înregistrare fiscalã: ………………………………
Localitatea:……………………..Strada……………………………………………………
Judetul/Sectorul:………………………Banca:…………………………………………….
Contul:…………………………………............................................................................
Tel.Fax,email:………………………………………………………………………………
Locatia:………………………..........................................................................................

Denumire produsului si caracteristici…………………………..........................................

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

Societatea comercialã: ……………………………………………………………………..

Nr. Reg. Comert:…./…../……Cod de înregistrare fiscalã:…….…………………………
Localitatea:……………………Strada:…………………………………………………….
Judetul/Sector……………………………..Banca…………………………………………
Contul:….........................................................................................................................
Tel.,Fax,e-mail: …………………………………………………………………………….

u.m.Cantitatea Pret Unitar (lei) Valoare (lei) fãrã fara TVA

TVA……………………………………………………………………………….....................

Termen si modalitate de livrare…………………………………………………………….

Persoana care lanseazã comanda:………………………………………………………………

C.I.: Serie: ........ Nr.: ..................
Functia: .......................................
Stampila si semnãtura:
Persoana care primeste comanda: …....................................................................................
C.I.: Serie: ........ Nr.: .................
 Functia: .......................................
Termen de platã: __.__.____
Stampila si semnãtura:

Avizul de insotire a marfii:

Este un formular cu regim special intern de tiparire si numerotare. Avizul serveste ca
document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz; document ce sta la baza
intocmirii facturii, dupa caz;
-dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale
aceleiasi unitati;
-document de primire in gestiune, dupa caz;
-document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
Avizul de insotirea marfii se intocmeste In doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile
care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor
valori materiale, precum si in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale unitatii.
In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate teritorial, precum si
al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vanzarii
sau testari la locul de desfacere, premii, materiale promotionale etc.) avizul de insotire a marfii
va purta mentiunea „Fara factura“, dupa caz.
Pe avizul de insotire a marfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti se
face mentiunea „Pentru prelucrare la terti“.
In celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a
intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura.
Avizul de insotirea marfii circula, dupa caz:
La furnizor:
-la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire;
-la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si
pentru intocmirea facturii;
-la compartimentul financiar-contabil;
La cumparator:
 -la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale
primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor;
la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta
acestuia;
-la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si
analitica.
Avizul de insotire a marfii se arhiveaza, dupa caz:
La furnizor:
-la compartimentul desfacere;
-la compartimentul financiar-contabil;
La cumparator:
-la compartimentul financiar-contabil
Continutul minimal obligatoriu de informatii al unui aviz de insotire a marfii este
urmatorul:
-seria si numarul intern de identificare a formularului;
-data emiterii formularului;
-datele de identificare ale furnizorului (denumire, adresa, cod de identificare fiscala);
-datele de identificare ale cumparatorului (denumire, adresa, cod de identificare fiscala);
-denumirea si cantitatea bunurilor livrate;
-pretul si valoarea, dupa caz;
-date privind expeditia: numele delegatului, buletin/carte identitate (serie, numar), numarul
mijlocului de transport, ora livrarii, semnatura delegatului;
-semnatura expeditorului;
-data primirii in gestiune si semnatura gestionarului primitor.
Acest document se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, de
catre compartimentul de desfacere, atunci cand, din motive obiective, nu se poate intocmi
factura, cu mentiunea “urmeaza factura”.
In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleasi unitati, dispersate teritorial, avizul de
insotire a marfii va purta mentiunea “nu se factureaza”.
Furnizor Client
............................... ..........................................
Nr. Reg.
Com: Nr. Reg. Com.
CIF:
CIF:
Adresa:
Adresa:
Email:
Tel: Banca:
Banca: Cont:
Cont:

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

Seria: AVZ nr.:...........data...................:

Denumire produse sau servicii U. Cant Pret Valoar

M. . unitar e
Produs buc

Nota: Model Aviz de insotire a marfii pus la dispozitie de catre ……………………………

Valoare
Totala
Factura:
 Factura este un document contabil emis de o companie (furnizorul), către o altă companie sau
persoană fizică (clientul), document ce conține lista cu produsele vândute sau serviciile prestate
clientului de către furnizor. O factură mai conține datele de identificare fiscală a clientului
(persoana fizică sau juridică), datele furnizorului (emitentul), cota de TVA, precum și prețul,
cantitatea și valoarea fiecărui produs vândut.
Factura se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, la livrarea
produselor, prestarii lucrariilor sau serviciilor, de catre compartimentul de desfacere, pe baza
dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii, sau a altor documente similare.
Se intocmeste de catre unitatile platitoare de TVA, iar factura de catre unitatile
neplatitoare de TVA.
Furnizor Client
.................................. ........................................
Nr. Reg.
Nr. Reg.
Com:
Com.
CIF:
CIF:
Adresa:
Adresa:
Email:
Tel: Banca:
Banca: Cont:
Cont:
Factura seria: F nr.:............ data:.................... Cota TVA:
Denumire produse sau servicii U.M
Cant. Pret TVA Total
.
Produs buc

Pret fara TVA

TTVA la incasare. Valoare TVA

Total de plata
 Chitanta:
Este documentul financiar-contabil ce serveste la:
-Justificarea depunerii unei sume numerar la caseria unitatii
-Justificarea inregistrarii in registrul de casa si in contabilitate (pentru vanzari cu plata in
numerar)
Date ce trebuie sa apara obligatoriu pe chitanta fiscala
-Denumirea unitatii/furnizorului
-Codul de identificare fiscala
-Numarul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului
-Adresa sediului
-Denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului
-Numele si prenumele persoanei fizice/denumirea unitatii care depune sume si explicatia
sumei incasate (pentru persoanele juridice se va completa cu: codul de identificare fiscal,
numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului, adresa sediului
-Suma in cifre si litere
-Semnatura casierului
Avand in vedere faptul ca chitanta este un document pe baza caruia se primeste numerar,
nu se admit corecturi sau stersaturi. Daca se completeaza gresit o chitanta singura optiune
este anularea acesteia si emiterea unei chitante noi cu datele corecte.
Arhivarea si numerotarea chitantelor
Conducerea si organizatia contabilitatii numesc in functie o persoana sau mai multe, care sa
aloce si sa gestioneze numerele aferente chitantelor, facturilor si altor documente necesare
activitatii. Fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, secvential alocate
functie de structura companiei si anume impartirea pe puncte de lucru, sucursale etc..
La fiecare exercitiu financiar se precizeaza prin decizie interna care este numarul sau seria de
la care se incepe emiterea primului document.
Arhivarea chitantelor se face la departamentul financiar-contabil impreuna cu restul
documentelor justificative ce stau la baza inregistrarilor contabile. Se pastreaza timp de 5 ani,
incepand cu data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite.
Atentie! Atunci cand sumele inscrise pe chitante sunt aferente livrarilor de bunuri sau servicii
scutite cu drept de deducere conform prevederilor legale din Codul fiscal art.141 alin. (1) si (2),
formularul de chitanta este documentul justificativ care sta la baza inregistrarii veniturilor in
contabilitate.
Livrarile de bunuri/servicii scutite cu drept de deducere sunt:
Operatiunile de interes general (ex: operatiile realizate de medicii stomatologi sau
tehnicieni dentari, ingrijiri medicale, meditatiile oferite de profesori, prestari de servicii culturale,
activitati specifice posturilor de radio altele decat cele de natura economica)
Serviciile de natura financiar-bancare
Operatiunile de asigurare si reasigurare
Livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale
Pariuri, loterii si alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate
Diferenta dintre chitanta fiscala si bonul fiscal
-Ambele documente au atributia de a justifica tranzactiile de decontare cu numerar.
-Bonul fiscal se emite catre persoane fizice, iar la cerere, unitatea emitenta este obligata
sa emita si factura.
-Chitanta se emite catre persoane juridice, de regula, impreuna cu factura, dar se poate
emite si bon fiscal in locul chitantei.
-In comertul cu amanuntul (idiferent de functia clientului persoana juridica sau fizica)
legea obliga emiterea bonului fiscal, documentul simplificat, prin intermediul casei de marcat.
-Bonul fiscal are rol de factura+chitanta si poate fi inregistrat inclusiv in contabilitatea
persoanelor juridice. Daca clientul solicita si factura alaturi de bon fiscal acesta din urma are rol
doar de chitanta.
-Chitanta poate fi emisa de orice persoana juridica, iar bonul doar de cei ce utilizeaza
case de marcat (ex: comertul cu amanuntul).
-Bonul fiscal se poate emite si pentru platile prin banca (cu cardul) dar chitanta nu, ea se
emite doar cand se face plata cu cash/numerar.
-Bonul fiscal nu are aceasi valoare cu factura. Desi exista tranzactii unde se emite doar
bonul, acesta nu tine loc de factura.
Daca pe bon apare CIF-ul firmei atunci are rol de factura simplificata – se poate deduce
TVA-ul pe baza lui, fara a mai cere si o factura insotitoare, insa aceste facturi simplificate nu se
declara la ANAF ca tranzactii intre persoane platitoare de TVA.
 Sunt situatii unde se emite doar chitanta, fara factura (ex: intretinerea de bloc sau chirii catre
persoane fizice) dar de regula chitanta este insotita de factura.
Chitanta cu minus
Chitanta nu se emite cu semnul “minus”, deoarece are semnificatia unei corectii, iar conform
OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, nu se admit corecturi la documentele
pe baza carora se primeste, se elibereaza sau se justifica numerarul.
Chitanta se intocmeste in doua exemplare de catre casier, care semneaza de primirea sumei
respective. Se inregistreaza in Registrul de casa si contabilitate. Circula la platitor (exemplarul 1,
cu stampila unitatii), iar exemplarul 2 ramane in carnet, drept document de verificare a
operatiunilor effectuate in registrul de casa. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Nr. Reg.
Com:
CIF:
Chitanta
Seria:..........., nr.:.........
Adresa: Data: ................

Email:
Tel:
Banca:
Cont:

Am primit de la:
CNP:
Adresa:
Suma de: lei adica
Reprezentand:
 Fisa de magazie:
Acest document se intocmeste pentru fiecare material, intr-un exemplar, de catre
compartimentul financiar-contabil, la deschiderea fisei si la verificarea inregistrarilor. Se tine
la un loc de depozitare a bunurilor materiale, pe feluri de materiale, ordonate pe coturi,
grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica.
Pentru bunurile materiale primate spre prelucrarea de la terti sau in custodie, se
intocmesc fise distincte.
Fisa de Magazie serveste ca:
-document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor bunurilor, cu una
sau cu doua unitati de masura, dupa caz;
-document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri);
sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale.
Fisa de Magazie se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material si se
completeaza de catre:
-compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei (datele din antet) si la verificarea
inregistrarilor (data si semnatura de control), in coloana "Data si semnatura de control" semneaza
si organul de control financiar cu ocazia verificarii gestiunii.
-gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.
Continutul minimal obligatoriu de informatii pentru fisa de magazie este urmatorul:
-denumirea formularului; numarul paginii;
-denumirea unitatii; magazia; materialul (produsul), sortimentul, calitatea, marca, profilul,
dimensiunea;
-U/M; pretul unitar;
-data (ziua, luna, anul), numarul si felul documentului; intrari; iesiri; stoc; data si semnatura de
control;
Unitatea Fisa de magazie
Magazia Denumirea si descrierea completa a produsului
Cod U.M.
Document Data si semnatura
Intrari Iesiri Stoc Pret unitar
Data Numar Fel de control
 Bonul de predare, transfer, restituire:
Unul dintre documentele importante ale gestiunii este bonul de predare, transfer,
restituire.
Ce este bonul de predare, transfer, restituire?
Bonul de predare, transfer, restituire (Cod 14-3-3A) este un formular tipizat, fără regim
special şi reprezintă un document de evidenţă care se poate folosi în anumite cazuri. Acesta se
întocmeşte în două exemplare, pe măsura predării la magazie a produselor, de către secţie, atelier
etc…
Dacă operaţiunile de predare-primire a produselor nu pot fi suspendate în timpul
inventarierii magaziei de produse finite, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul
respectiv menţiunea „primit în timpul inventarierii“
Ce este bonul de predare?
Bonul de Predare este un document de predare la magazie a produselor finite, document
justificativ pentru încărcare în gestiune, de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.
Ce este bonul de transfer?
Bonul de Transfer este o dispoziție de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta
în incinta unității, un document justificativ pentru scădere din gestiunea predatorului și de
încărcare în gestiunea primitorului. Transferul se efectuează numai între gestiuni din incinta
aceleiași unități. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmește Aviz de însoțire a mărfii.
Ce este bonul de restituire?
Bonul de Restituire este o dispoziție de restituire la magazie a valorilor materiale
nefolosite (materiale și semifabricate) de către secțiile de fabricație principale și auxiliare.
Concret, este un document justificativ de încărcare în gestiunea primitorului, de înregistrare în
evidenta magaziei și în contabilitate.
Unde se utilizează bonul de predare, transfer, restituire?
Bonul de predare, transfer, restituire se utilizează pentru:
-produse finite
-materiale refolosibile
-material semifabricate
-materiale nefolosite
La ce servește bonul de predare, transfer, restituire?
Bonul de predare, transfer, restituire servește ca:
-document de predare la magazie a produselor finite;
-document justificativ pentru încărcare în gestiune;
-document justificativ de înregistrare în evidența magaziei şi în contabilitate;
-sursă de date pentru urmărirea realizării producţiei;
-sursă de date pentru calculul şi plata salariilor.
În situația în care se folosește ca bon de predare la magazie a produselor finite,
materialelor refolosibile, semifabricatelor, materialelor nefolosite se întocmește pe măsura
predării acestora la magazie, de către secție, atelier etc
Ce informații conține bonul de predare, transfer, restituire
Fiind document justificativ, potrivit prevederilor O 2634/2015 privind documentele
financiar-contabile, bonul de predare, transfer, restituire trebuie să conțină următoarele elemente
obligatorii
-denumirea documentului;
-denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul persoanei juridice/adresa persoanei
fizice care întocmește documentul;
-numărul documentului și data întocmirii acestuia;
-menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare (când
este cazul); — conținutul operațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul
legal al efectuării acesteia;
-datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate, după
caz;
-numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea
operațiunii economico-financiare.
Unde circulă bonul de predare, transfer, consum?
Bonul de predare, transfer, restituire circulă la:
 -magazia de materiale refolosibile, semnându-se de predare de către delegatul secţiei,
atelierului etc. şi de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);
-compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenţa, pentru efectuarea
înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1 pentru evidenţa materialelor şi
exemplarul 2 pentru evidenţa costurilor).
Bonul de predare, transfer, restituire se arhivează la compartimentul financiar-contabil
(ambele exemplare).
Acest document se intocmeste in doua exemplare, atat in cazul utilizarii ca bon de
predare a produselor la depozit, cat si in cazul utilizarii ca bon de transfer intre doua gestiuni
aflate in incinta aceleeasi unitati si ca in cazul bonului de restituire. Este un document
justificativ de inregistrare in evidenta a magaziei si in contabilitate.

                     
  Bon de predare, transfer restituire  
   
   
UNITATEA Produs, lucrare (comanda)  
Numar Data Predator: Primitor Nr.comanda BON DE
document Ziu Luna Anul : Cod produs PREDARE,

a TRANSFER,

              RESTITUIRE

Nr.crt. Denumirea COD U.M Cantitate Pretul Valoare

materialelor (inclusiv . a efectiva unitar a
sort, marca, profil,
dimensiune)
              0
              0
              0
              0
              0
              0
              0
              0
              0
              0

  Viza CTC (pus in Predator Primitor

miscare)
Data si semnatura      

Bonul de consum
Bonul de consum este un document care justifică eliberarea din magazie a materialelor
care vor intra în procesul de producție. Mai exact, este un document justificativ de gestiune a
stocurilor, de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.
Cum se întocmește bonul de consum?
Documentul se întocmește în două exemplare, fie de către entitatea, respectiv
departamentul care eliberează bunurile, fie de către solicitant. Întocmirea are loc pe măsura
lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum, de către compartimentul
care efectuează lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de
către alte compartimente ale unității, care solicită materiale pentru a fi consumate.
Atenție! Bonul de consum se poate întocmi și într-un singur exemplar, în condițiile
utilizării tehnicii de calcul.
În principiu, bonul de consum se întocmește pe formulare separate pentru materialele din
cadrul aceluiași cont de materiale, loc de depozitare și loc de consum. În situația în care
materialul solicitat lipseste din depozit, se procedează în felul următor:
în cazul bonului de consum se completează rubrica cu denumirea materialului înlocuitor,
după ce, în prealabil, pe verso se obțin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea
altor materiale decât cele prevăzute în consumurile normate;
în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit și
se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După înscrierea denumirii
materialului înlocuitor se întocmește un bon de consum separat pentru materialul înlocuitor
sau se înscrie pe un rând liber în cadrul aceluiași bon de consum
În bonul de consum, coloanele “Unitatea de măsură” si “Cantitatea necesară” de pe
rândul 2 se completează în cazul când se solicită și se eliberează din magazie materiale cu
două unități de măsură.
Dacă operațiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate în timpul
inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul
respectiv mențiunea “predat în timpul inventarierii”.
Cine folosește bonul de consum?
Bonul de consum circulă la persoanele autorizate care aprobă eliberarea bunurilor, la
persoanele care eliberează bunurile pentru intrarea în folosință, urmând a fi semnate de
predare-primire de către gestionar şi persoana care preia bunurile, iar în cele din urmă la
departamentul financiar-contabil pentru a înregistra bonul de consum. În cazul în care este
necesară înlocuirea materialelor, bonul de consum trebuie să ajungă şi la persoanele care
aprobă utilizarea materialelor înlocuite.
Bonul de consum se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Ce informații trebuie să conțină bonul de consum?
Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:
-denumirea unității;
-denumirea formularului;
-produsul/lucrarea (comanda); norma; bucăți lansate;
-numărul documentului; data eliberării (ziua, luna, anul); numărul comenzii;
-denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea
necesară; U/M; cantitatea eliberată;
-prețul unitar sau valoarea, după caz;
-data și semnătura gestionarului și a primitorului
Serveste ca document de eliberare din magazine pentru consum a unui singur material
respectiv a mai multor materiale, dupa caz,(obiecte de inventar din gestiunea hotelariei). Este
un document justificativ de scadere din gestiune cu materialele eliberate, document
justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.
 Bonul de consum circula la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de
necesitate(ambele exemplare), la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale,
pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionare si de
primire de catre delegatul care primeste materialele(ambele exemplare), precum si la
compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate sintetica
si analitica(ambele exemplare).
La unitatile economice, exemplarul 1 circula la contabilitatea materialelor, ca document
de scadere din gestiune, iar exempalrul 2 serveste la inregistrarea in contabilitate a costurilor.

Data
UNITATEA: SC SRL Nr.
zi luna anul BON DE CONSUM
Cod fiscal: RO document
     
Denumirea materialelor Cantitate
Cantitatea Pret
Nr. crt ( inclusiv sort, marca, UM a Valoare
profil, dimensiune) necesara eliberata unitar
1            
2            
3            
4            
5            
6            
7            
8            
9            
10            

Nota de receptie si constatare de diferente

NIR-ul sau nota de receptie si constatare de diferente este un document de receptie a
bunurilor aprovizionate si, in acelasi timp, un act justificativ pentru incarcarea in gestiune.
 Documentul se intocmeste in momentul receptionarii marfii sosite in depozit. Citind in
continuare, poti afla care este scopul NIR-ului, cum se intocmeste, ce informatii trebuie sa
contina si cum circula acesta.
Se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, pe
masura efectuarii receptiei. Este un document justificativ pentru intrarea in gestiune si
inregistrarea in contabilitate.
NIR-ul are mai multe obiective:
-Document justificativ pentru receptia bunurilor aprovizionate;
-Document justificativ pentru incarcarea in gestiune;
-Act ce poate fi folosit ca proba in litigiile cu furnizorii si carausii, pentru diferentele constatate
in momentul receptiei;
-Document justificativ pentru inregistrarea in contabilitate.
Cand se foloseste ca document de receptie
-Nota de receptie se foloseste ca document distinct de receptie in cazul:
-Bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau intr-un aviz de insotire a marfii, care fac
parte din gestiuni diferite;
-Bunurilor materiale primite in vederea pastrarii sau prelucrarii sau spre custodie;
-Bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
-Bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
-Bunurilor materiale care prezinta diferente in momentul receptiei;
-Marfurilor intrate in gestiune, a caror evidenta se tine la pretul de vanzare cu amanuntul sau
angro.
-In lipsa intocmirii NIR-ului, firma risca amenda din partea ANAF.
Cum se intocmeste
Nota de receptie (NIR) se intocmeste la sosirea marfurilor de la furnizor si la intrarea lor
in gestiunea firmei. De asemenea, NIR-ul trebuie completat pe baza facturilor sau a avizului
de insotire a marfii. Documentul este intocmit in doua exemplare, conform legislatiei in
vigoare. Mai mult, nota de receptie trebuie completata la locul de depozitare sau in unitatea
cu amanuntul, pe masura ce se efectueaza receptia.
Daca existe diferente la receptie, nota de receptie trebuie intocmita in trei exemplare, de
comisia de receptie constituita legal. In acest caz, entitatile trebuie sa stabileasca ce
 informatii vor fi inscrise in nota de receptie si cum se vor constata diferentele. Doar in
aceasta situatie se completeaza informatiile de pe verso-ul notei de receptie. Pe verso pot
exista detalii referitoare la valoarea constatata in plus sau in minus, care sunt persoanele care
au facut receptia si alte mentiuni de la caz la caz.
Daca bunurile sosesc in transe, este necesara intocmirea unui formular pentru fiecare
transa in parte, care se anexeaza la factura sau la avizul de insotire a marfii.
Ce informatii trebuie sa contina
O nota de receptie trebuie sa contina urmatoarele elemente:
-Denumirea unitatii;
-Denumirea, numarul si data intocmirii documentului;
-Numarul facturii sau al avizului de insotire a marfii;
-Numarul curent;
-Denumirea marfii receptionate;
-U/M;
-Cantitatea, conform documentelor doveditoare;
-Pretul unitar;
-Numele, prenumele si semnatura membrilor comisiei de receptie;
-Data primirii in gestiune si semnatura gestionarului.
-In plus, daca exista diferente la receptie, se vor mai trece si urmatoarele informatii:
-Pretul la achizitie al cantitatii receptionate;
-Adaosul comercial unitar si total;
-Pretul de achizitie unitar la care se adauga adaosul comercial;
-Valoarea la pret de vanzare inclusiv TVA.
-Alte diferente apar in cazul notei de receptie la un depozit angro fata de NIR-ul in cazul unui
magazin cu desfacere cu amanuntul.
Astfel, in cazul depozitului angro, se completeaza urmatoarele:
-crt.;
-Denumirea sortimentului;
-UM (unitatea de masura);
-Cantitatea;
-Pretul pe bucata fara TVA;
-Valoarea;
-TVA;
-Valoarea totala.
In cazul magazinelor cu desfacere cu amanuntul, se trec si:
-Pretul de achizitie;
-Adaosul;
-Pretul de vanzare (trebuie sa fie identic cu pretul de vanzare de la raft/vitrina).
-In situatia in care nu se inscriu date valorice in NIR, este obligatoriu ca aceste informatii sa se
regaseasca intr-un alt document justificativ, care va fi inregistrat in contabilitate.
Circulatia NIR
Nota de receptie circula:
La gestiune, pentru a incarca in gestiune bunurile materiale receptionate. Aici ajung toate
exemplarele de NIR;
La compartimentul financiar-contabil, pentru a intocmi formele privind lichidarea
diferentelor constatate si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata
documentelor de livrare (factura sau aviz de insotire a marfii). Si aici ajung toate exemplarele
de NIR;
La unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport (exemplarul 3) pentru a
comunica lipsurile descoperite.
Nota de receptie este necesara pentru orice marfa intrata pe stoc in firma. Importante sunt
atat existenta sa, cat si semnarea documentului in momentul receptiei. De asemenea, nota de
receptie te va ajuta sa constati daca exista anumite probleme cu un furnizor si va fi o dovada
ca firma ta este in legalitate in ceea ce priveste tranzactiile de marfuri.
NOTĂ DE RECEPŢIE Şl CONSTATARE DE DIFERENŢE

Număr Data Cod Cod Nr. contract Nr. Cont

document Ziua Luna Anul furnizor primitor comandă factură creditor
aviz

Subsemnaţii, membrii ai comisiei de recepţie am procedat la recepţionarea valorilor

materia furnizare _______________________________ din ________ cu vagonul/auto nr.
 _________documente însoţitoare_____________________ delegat _______________
constatându-se următoarele: _______________

Cantitatea Recepţionat
Nr. Denumirea bunurilor Cont U
Cod conform
crt. recepţionate debitor M Cantitate Preţ unitar Valoare
documentelo
r

Comisia de recepţie Primit în gestiune

Numele si Semnăt
Numele si prenumele Semnătura
prenumele ura Data Semnătura

NOTĂ DE RECEPŢIE Şl CONSTATARE DE DIFERENŢE

Număr Data Contact Factură Co
docum Ziu Lu An Nr.______ Nr.____ nt
Cod
ent a na ul Cod ________ _______ cre
primit
…… furnizor Comandă Aviz de dito
or
…… însoţire r
…

                     
Subsemnaţii, membrii comisiei de recepţie, am procedat la recepţionarea valorilor
materiale furnizate de ………………………………………………..
…………………………………………………….. din ……………………… cu
vagonul/auto nr. ……………………………………………………………………...
documente însoţitoare …………………. delegat ...........................................constatându-se
următoarele:

N Denum Con Co U Cantit Recepţion Adaos Preţ TVA Valoare

 de la preţ de
comerci achiz vânzare
at
al iţie inclusiv
irea ate
r. unita TVA
bunuril t confo
c / Ca Preţ r+ To
or debi d rm To To Uni
r M nt. achi adaos tal
recepţi tor docu U tal tal tară
t. ziţie ul Uni ă
onate mente nit (6 ă (10
come tară (6
ar x8 (6x +1
rcial x1
) 11) 1)
(7+8) 3)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
                             
                             
                             
                             
                             

                             
TOTA
  L X X X X X X X   X X   X  
Comisia de recepţie
Primit în gestiune
Numele şi Numele Semnăt
Semnătura Data Semnătura
prenumele şi prenumele ura
           
       
        

Buletin de analiză
Procesul fizico-chimic si microbacteriologic standardizat prin care se stabileste
compozitia chimica si caracteristicile fizice si microbacteriologice a alimentelor sau a
materiilor prime destinate consumului uman.

CAPITOLUL II. COMPLETAREA SI ARHIVAREA DOCUMMMMENTELOR

Modul de completare a documentelor
În completarea documentelor trebuie să se respecte următoarele cerințe:
1. să fie scris clar și să citească pentru a se evita orice posibilitate de interpretare;
2. să nu conțină ștersături sau corecturi;
3. să fie întocmit la timp;
4. să aibă anulate rândurile libere;
5. să conțină date exacte și reale;
6. suma pentru valori bănești (în cifre și litere).
Mărimea, conținutul și formatul documentelor variază în funcție de:
1. natura operațiilor economice
2. modul de întocmire
3. mijloacele de prelucrare.
Documentele se pot întocmi cu ajutorul mijloacelor tehnice, care prezintă o serie de ajutoare !!!
Întocmirea manuală a documentelor se realizează cu cerneală sau pastă pix de culoare albastră !!!
La completarea documentelor ce se întocmesc în mai multe exemplare, toate exemplarele trebuie
să poarte acelaşi număr de ordine.
1.2 Conținutul documentelor
Conținutul documentelor se concretizează în elemente obligatorii care au rolul să reflecte clar și
complet operațiile economice pentru care se întocmesc și elemente un rol completativ/opțional
care vin și asigură detalierea operațiunilor consemnate.
ELEMENTELE OBLIGATORII ALE DOCUMENTELOR
ELEMENTELE CU ROL COMPLETATIV
1.denumirea documentelor (factura, chitanta, aviz de expediere).Numărul și data documentului
2.denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a intocmit documentul,
codul fiscal, numarul de inregistrare la Registrul comerțului
3.semnaturile persoanelor participante la efectuarea operatiilor economice consemnate, a celor
care au intocmit documentele si a persoanelor care răspund pentru executarea, continutul,
legalitatea, oportunitatea, necesitatea si realitatea operatiilor.
4.parțile participante la efectuarea operației economice.
5.continutul operatiei si justificarea efectuarii ei.
6.datele cantitative si/sau valorice aferente operatiei economice efectuate
7.caracteristici specifice care se referă la precizarea unor informaţii care se regăsesc numai în
acel document.
8.detalierea unor informații
9.alte elementede identificare
10.alte elemente de completare
1.2.1 Corectarea greșelilor din documente
Potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată, documentele justificative ce stau la baza
înregistrărilor contabile angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat,
ori le-au înregistrat în contabilitate, după caz.
Greşelile făcute cu ocazia întocmirii documentelor pot fi corectate numai cu respectarea
anumitor reguli.
Ele condiţionează calitatea şi exactitatea informaţiilor contabile.
În documente un se admit ştersături, răzuituri, etc.
Este important întocmirea clară şi completă a documentelor, cu respectarea tuturor regulilor
privitoare la conținutul şi forma lor.
Corectarea documentelor trebuie să se facă în aşa fel încât să se poată recunoaşte cu uşurinţă că
ea a intervenit cu ocazia întocmirii documentului, iar cei care au întomit documentul au
cunoştinţă de corectarea respectivă.
Rectificarea greşelilor în documente se face prin tăierea textului sau a sumei greşite cu o linie,
în aşa fel, încît să se poată citi ceeea ce a fost greşit, apoi se scrie deasupra textil sau suma
corectă, făcîndu-se menţiune pe documentul rectificat asupra acestui fapt, care se confirmă prin
semnăturile aceloraşi persoane care au semnat iniţial documentul.
În documentele de casă şi de bancă nu se admit corectări.Dacă s-au făcut greşeli în aceste
documente, ele se anulează prin tăierea cu o linie pe diagonală pe care se scrie
cuvîntul ,,ANULAT”, păstrîndu-se în continuare în exemplarele sale respective, fără a se detaşa
şi se întocmesc apoi documentele corecte.
Erorile descoperite în documente cu ocazia verificării lor ulterioare, de către serviciul de
contabilitate, se aduc la cunoştinţa celor care le-au întocmit, precum şi a părţilor interesate cu
privire la operaţia consemnată în documentul respectiv.
2. Clasificarea documentelor
3. Documentele cu regim special
Sunt cele tipărite, completate, folosite și păstrate conform unor dispozțtii legale speciale.
Ele sunt înseriate, numerotate la tipografie sau în cadrul unității care le folosește și conțin
mențiunea regim special.
Documentele cu regim special trebuie ținute în evidență și justificate ca formulare, atât cele
folosite cât și cele nefolosite.
Documente cu regim special
 Arhivarea documentelor
Procesul de arhivare document este esențial în managementul documentelor, cu care
angajații companiilor trebuie să fie familiarizați. Neînțelegerea procesului de arhivare documente
poate genera consecințe grave pentru afacere.
Întrucât firmele au început să își digitalizeze majoritatea documentelor, activitatea de
arhivare documente fizice este adesea trecută cu vederea atunci când se creează un plan de
management al documentelor.
 Cu sau fără un management bine pus la punct, compania ta captează, stochează și
recuperează documente în fiecare zi. Cu toate acestea, înregistrările fizice sunt un aspect încă
prezent, motiv pentru care procesul de arhivare documente joacă un rol important.
Prin procesul de arhivare documente are loc o păstrare în siguranță și pentru perioade
îndelungate de timp a tuturor documentelor dintr-o companie. Astfel de informații pot – sau nu –
să fie folosite din nou în viitor, dar totuși ar trebui stocate până la sfârșitul perioadei de păstrare
(așa cum prevede legislația).
Activitatea de arhivare documente joacă un rol vital în gestionarea informațiilor, oferind
afacerii un control mai mare asupra proceselor informaționale. Evoluția businessului va
determina crearea și mai multor date, care trebuie gestionate și monitorizate atent în vederea
utilizării corecte și eficiente.
Păstrarea documentelor care includ aceste date devine ineficientă atunci când nu există un
sistem de arhivare bine pus la punct. De exemplu, documentele păstrate într-un laptop nu sunt
accesibile tuturor și vor fi mai greu de localizat, păstrat în siguranță și de valorificat. Acest lucru
poate influența negativ funcțiile de afaceri și productivitatea angajaților.
Care sunt avantajele procesului de arhivare documente?
1.Datele sunt bine organizate, astfel încât este mai ușor să identifici documentele potrivite
atunci când ai nevoie de ele.
Arhivarea corectă a documentelor presupune accesul rapid, facil și sigur la informațiile
de care ai nevoie, ceea ce previne perioadele de nefuncționare și întârzierile.
Pentru a asigura un astfel de acces, este necesar să se creeze o politică privind modul de
gestionare și de stocare al documente. Aceasta va stabili ce trebuie să faci pentru manipula și
arhiva documentele (să le păstrezi în bibliorafturi sau cutii pentru arhivare, să le marchezi cu un
sistem de identificare, să le delimitezi cu separatoare etc).
2.Pierderea de date și documente este prevenită
Documentele electronice ar putea fi pierdute pentru totdeauna fie din cauza:
- neatenției angajaților (fișiere sau mail-uri șterse),
- unor probleme informatice (fișiere virusate, atacuri cibernetice).
Astfel, păstrarea documentelor fizice devine deosebit de utilă pentru obținerea rapidă și
păstrarea în siguranță a informațiilor.
 Prin arhivarea în siguranță a documentelor, companiile pot ține evidența informațiilor și pot
spori protecția împotriva terților neautorizați. Chiar și cele mai prudente dintre companii sunt
acum vizate de atacuri cibernetice.

CONCLUZII
Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum
și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să
asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea
informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât
pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali,
creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori" 
Selectarea metodei de contabilitate, pe o bază ştiinţifică, în unităţile de alimentaţie publică,
depinde atât de tipul, nivelul şi specializarea unităţii, cât şi de factorii organizaţionali, economici
şi de ramură. Abordarea diferenţiată a organizării contabilităţii în cadrul unităţilor de alimentaţie
publică permite utilizarea atât a metodei de comerț, cât și a celei de producție. Prezenta lucrare
îşi propune să elucideze esenţa şi particularităţile diferitelor metode de contabilitate. Exemplele
incluse în articol demonstrează elocvent modul în care o metodă sau alta influenţează formarea
costului de producţie, în final, fiind indicate avantajele şi dezavantajele aplicării acestor metode.
În pofida faptului că normele contabilității sunt unice pentru toate tipurile de activitate, la
entitățile din diferite ramuri, acestea se deosebesc. Aceste deosebiri sunt condiționate de
specificul tipului de activitate. În scopul ținerii contabilității într-o organizație sau alta, este
necesară studierea particularităților sectorului vizat. Cunoscând aceste particularități, contabilul
entității poate organiza adecvat contabilitatea, iar conducerea acesteia poate planifica eficient
activitatea, luând în considerare riscurile existente. Astfel, de exemplu, pentru unitățile de
alimentație publică, astfel de particularități includ:  termenul limitat pentru păstrarea şi
comercializarea producției;  sortimentul larg al produselor fabricate;  caracterul sezonier al
cererii populației la serviciile de alimentație publică;  dependența programului de lucru al
întreprinderii de cererea şi necesitățile consumatorilor;  înnoirea sistematică a sortimentului de
produse.