Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
productie, de durata ciclului de realizare a produsului finit, iar calculul complex de impozit
are, de semenea, legatura cu activitatea proprie fiecarei societati.
Prezentarea unei monografii complete pentru activitatea de productie nu se poate realiza fara
existenta unor date concrete si precise, deoarece orice contabil cunoaste faptul ca inregistrarile
in contabilitate se realizeaza pe baza documentelor justificative care reflecta in mod concret
operatiunile economice derulate de societate.
Orice inregistrare si, mai ales, monografie, completa si corecta, se realizeaza doar in baza a
ceea ce produce societatea efectiv, deoarece exista diferente intre diverse tipuri de produse,
intre metodele adoptate de societate pentru calculatia costurilor, intre durate si ciclurile de
realizare a productiei.
Pe de alta parte, orice productie, orice realizare de produse finite trebuie sa aiba la baza reteta
de fabricatie, fisa tehnologica a fiecarui produs realizat de societate.
De retinut ca fiecare fisa tehnologica pentru fiecare produs in parte obtinut trebuie realizata de
catre specialistii din unitate Ingineri, tehnologi) si nu de catre contabili.
c) - materiile prime necesare realizarii produsului finit obtinute atat din productia proprie, cat
si cumparate de catre societate
d) - alte materiale auxiliare necesare procesului de productie (folie, hartie pergament, solutie
de lipit etc)
e) - alte materiale consumabile - pot fi diverse scule (de exemplu, catere, cutite).
f) - materialele de ambalat - daca este cazul (pungi, folie de plastic, banda adeziva etc)
g) - alte cheltuieli / consumuri specifice activitatii;
h) - costul standard;
i) - costul de productie;
j) - costul stocurilor obtinute, atat pentru materii prime, cat si pentru produsele finite ce
urmeaza a fi vandute ca atare.
47. Evaluarea reprezinta procesul prin care se determina valoarea la care elementele situatiilor
financiare sunt recunoscute in contabilitate si prezentate in bilant, respectiv bilantul prescurtat,
si in contul de profit si pierdere.
57. _
(1) Contabilizarea si prezentarea elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere
tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al angajamentului in cauza. Respectarea
acestui principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a
operatiunilor economico-financiare, in conformitate cu realitatea economica, punand in
evidenta drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni.
58. _
(1) Principiul evaluarii la cost de achizitie sau cost de productie. Elementele prezentate in
situatiile financiare se evalueaza, de regula, pe baza principiului costului de achizitie sau al
costului de productie.
SUBSECTIUNEA 1:
75. _
(1) La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate
la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
96. _
(1) Costul de achizitie sau costul de productie al stocurilor din aceeasi categorie si al tuturor
elementelor fungibile se calculeaza prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda costului mediu ponderat - CMP;
b) metoda primul intrat-primul iesit - FIFO;
c) metoda ultimul intrat-primul iesit - LIFO.
286. _
(1) In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea,
metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in
comertul cu amanuntul.
(3) Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in
contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
(4) Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se
efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
(7) Diferentele de pret se repartizeaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si
asupra bunurilor ramase in stoc.”
Asadar, din aceste prevederi contabile imperative, se distinge ideea ca bunurile produse de
societatea trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate la cost de productie, adica la un cost
efectiv determinat de societate.
Practic, este imposibil de determinat costul efectiv al produselor care se obtin in cursul lunii, la
momentul inregisitrarii lor in contabilitate.
De exemplu, din 5 in 5 zile, societatea realizeaza pantofi. La fiecare moment din luna in care
pantofii sunt obtinuti nu se poate stabili cu exactitate un cost de productie al acestora, din
urmatoarele motive:
Deci, elementele necesare efectuarii unei calculatii de cost de productie nu se pot obtine si
centraliza decat in primele zile ale lunii urmatoare pentru luna curenta.
La punctul 8 alin. (7) din Reglementarile contabile, este stabilita definitia costului de productie
sia maniera de determinare a acestuia, astfel:
Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de conversie se face pe baza capacitatii
normale a instalatiilor de productie. Nivelul real de productie poate fi folosit daca se considera
ca acesta aproximeaza capacitatea normala. Valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei
unitati de productie nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a
neutilizarii unor echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuiala
in perioada in care sunt suportate. In perioadele in care se inregistreaza o productie neobisnuit
de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei unitati de productie este
diminuata, astfel incat stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor. Regia
variabila de productie este alocata fiecarei unitati de productie pe baza folosirii reale a
instalatiilor de productie.
In situatia in care anumite costuri (regii) generale sau costuri de proiectare a produselor pot fi
identificate ca avand legatura cu unele stocuri, acestea se includ in costul stocurilor respective.
In costul de productie al bunului se include o proportie rezonabila din cheltuielile de regie fixe
sau variabile atribuibile indirect bunului in cauza, in masura in care acestea se refera la
perioada de productie. Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in
masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite. In
costul de productie nu se includ costurile de distributie."
"b) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul
finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese
de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile),
care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in
produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, si anume:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-
o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze
de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie
si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea
livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate
produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in
conditiile prevazute in contracte;
h) productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse
probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime."
Costul standard este un cost estimat, anticipat de inregistrare in contabilitate a produselor finite
la data obtinerii lor, dar nu este un cost final. Costul final pentru evaluarea produselor este
costul de productie.
Doar ca, odata utilizata metoda costului standard (estimat), produsele finite evidentiate
contabil in contul 345 nu apar ca fiind evaluate in acest cont la cost efectiv, ci la cost standard.
Nu are nimic! Dupa stabilirea costului de productie, diferentele dintre costul efectiv si costul
standard se inregistreaza in contul 348, care, adunat cu contul 345, formeaza costul de
productie al produselor finite.
Deci, costul de productie, chiar daca este costul la care obligatoriu produsele finite realizate de
societate trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate, nu este evidentiat intr-un singur cont
(345), daca se utilizeaza metoda costului standard, ci apare ca o insumare a doua valori: una
evidentiata in contul 345 (cost standard) si a doua evidentiata in contul 348 (diferenta de cost).
Asadar, nu puteti avea in contabilitate produsele finite evidentiate la cost standard, ci la cost de
productie (345+348).
Faptul ca in contul 345 aveti o valoare denumita cost standard, nu inseamna ca aceasta este si
valoarea de inregistrare corecta si legala a produselor finite. La acest cont se adauga contul
348 si se obtine costul de productie.
Valoarea din contul 345 – denumita “cost standard” – am mentionat ca este o valoare
intermediara, o valoare incompleta, o valoare estimata si nu finala a produselor finite.
Prima luna:
3) in cursul lunii, dare in consum materii prime si auxiliare, pe baza bonului de consum,
intocmit pentru fiecare tip de produs finit in parte:
601 / lanturi = 301 3 bare otel * 2 lei/buc = 6 lei
601 / arcuri = 301 2 bare otel * 2 lei/buc = 4 lei
602 = 302 8 lei
4) in cursul lunii, societatea obtine lanturi de 1 m 10 buc la cost standard (estimat) de 6 lei si
arcuri de 0.50 m 20 buc la cost standard (estimat) de 4 lei, pe baza bonului de predare:
345 / lanturi = 711 10 buc * 6 lei/buc = 60 lei
345 / arcuri = 711 20 buc * 4 lei/buc = 80 lei
Total valoare produse finite obtinute la cost standard = 140 lei.
5) in cursul lunii se vinde o parte din produsele finite obtinute, respectiv se vand 8 buc lanturi
la pret vanzare de 11 lei/buc si 17 buc arcuri la pret de vanzare de 7 lei/buc:
6) in data de 29 a lunii, se dau in consum parte din materiile prime si materialele ramase
neconsumate, pe baza bonului de consum intocmit pentru fiecare tip de produs finit:
601 / lanturi = 301 2 bare otel * 2 lei/buc = 4 lei
601 / arcuri = 301 1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
602 = 302 5 lei
7) la finalul lunii, inregistrarea energiei electrice totale a societatii, pe baza facturii primite de
la ENEL (factura pentru consumul lunii in curs poate fi emisa in ultima zi a lunii curente sau
in primele zile din luna urmatoare):
605 = 401 / 408 20 lei
Din aceasta, asupra costului de productie se va aloca doar valoarea energiei consumata in scop
tehnologic, de 13 lei, restul de 7 lei reprezentand consum de energie administrativa, care nu se
aloca asupra costului:
9) la finalul lunii, pe baza statelor de salarii, inregistrarea salariilor, pe baza statelor de salarii:
641 = 421 25 lei
646 = 436 1 lei
15) La finalul lunii, se constata, prin inventariere, ca exista productie neterminata, formata din
materiile prime si materialele date in consum in data de 29 (conform punctului 6), in valoare
totala de 11 lei:
- lanturi = 4 lei
- arcuri = 2 lei
- alte materiale = 5 lei
Productia neterminata (in curs de executie) se evaluaeaza conform punctului 288 din
Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014:
16) La finalul lunii, se efectueaza calculatia costurilor de productie obtinuta efectiv (pentru 10
buc lanturi si 20 buc arcuri) aferente fiecarui sortiment de produs obtinut, astfel:
Total valoare la cost efectiv de productie = cost direct + cost indirect, adica:
17) Se determina diferentele de cost, intre costul standard la care au fost inregistrate produsele
inregsitrate in cursul lunii (la punctul 4) si costul efectiv de productie obtinut mai sus:
- lanturi = 6 lei / buc – 3.48 lei / buc = 2.52 lei / buc * 10 buc = 25.20 lei diferente favorabile
(cost efectiv mai mic decat cost standard)
- arcuri = 4 lei / buc – 1.16 lei / buc = 2.84 lei / buc * 20 buc = 56.80 lei diferente favorabile
(cost efectiv mai mic decat cost standard).
Inregistrare diferente cost de productie pentru produsele obtinute in cursul lunii la punctul 4 –
inregistrarea diferentelor de cost se face global-valoric si nu pe fiecare produs in parte:
348 = 711 -82 lei (-25.20 lei + (- 56.80 lei)).
Costul efectiv al produselor finite realizare = RD 345 + RD 348 = 140 lei – 82 lei = 58 lei.
18) Se determina diferentele de cost aferente produselor finite vandute, conform punctului 5 de
mai sus:
Diferentele de cost pentru produsele iesite se determina pe baza unui coeficient K, ce are
urmatoarea formula:
K = (SID 348 + RD 348) / (SID 345 + RD 345) = (0 - 82) / (0 + 140) = -82 / 140 = -0.5857
- inchidere cheltuieli:
121 = % 103 lei
601 16
602 13
605 30
641 25
646 1
6811 15
6581 2
6231 1
Total
rulaje 48.06 69
Sold final creditor cont 711 = 20.94 lei (69 lei – 48.06 lei).
Eu, personal, numesc soldul cu care se inchide contul 711 prin 121 “soldulet”.
Rezulta la finalul primei luni: SFC 121 = 124.94 lei (207 lei – 103 lei + 20.94 lei).
Solduletul lunar al contului 711 poate fi creditor (ca in cazul de fata) sau debitor (cum vom
vedea in luna a doua). Practic, luna de luna, contul 711 se inchide prin contul 121 prin acest
soldulet.
Reglementarea contabila ii instituie contului 711 un caracter bifunctional, insa eu va recomand
sa-l considerati de pasiv, astfel incat, lunar, soldul sau, chiar daca este creditor, chiar daca este
debitor, sa-l inchideti prin 12 numai ca pe un sold creditor (adica sa-l inchideti prin 121 numai
prin formula 711 = 121 cu plus, daca este vorba de un sold creditor, sau cu minus, daca este
vorba de un sold debitor).
Acest aspect are importanta, deoarece va ajuta mult atat la calculul impozitului pe profit, cat si
la completarea formularului 20 de la bilant.
A doua luna:
sau
331 = 711 -11 lei
4) in cursul lunii, dare in consum materiile prime si auxiliare, pe baza bonului de consum,
intocmit pentru fiecare tip de produs finit in parte:
601 / lanturi = 301 1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
601 / arcuri = 301 1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
602 = 302 2 lei
5) in cursul lunii, societatea obtine lanturi de 1 m 3 buc la cost standard (estimat) de 6 lei si
arcuri de 0.50 m 5 buc la cost standard (estimat) de 4 lei, pe baza bonului de predare:
345 / lanturi = 711 3 buc * 6 lei/buc = 18 lei
345 / arcuri = 711 5 buc * 4 lei/buc = 20 lei
Total valoare produse finite obtinute la cost standard = 38 lei.
Pentru 3 buc lanturi s-a utilizat 1 bara si pentru 5 buc arcuri s-a utilzat 0.5 bare.
6) in cursul lunii se vind produsele finite obtinute, respectiv se vand 5 buc lanturi (rest din
prima luna 2 buc + obtinute in a doua luna 3 buc) la pret vanzare de 11 lei/buc si 8 buc arcuri
(rest din prima luna 3 buc + obtinute in a doua luna 5 buc) la pret de vanzare de 7 lei/buc:
7) in data de 28 a lunii, se dau in consum parte din materiile prime si materialele ramase
neconsumate, pe baza bonului de consum intocmit pentru fiecare tip de produs finit:
601 / lanturi = 301 1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
601 / arcuri = 301 1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
602 = 302 4 lei
8) la finalul lunii, inregistrarea energiei electrice totale a societatii, pe baza facturii primite de
la ENEL (factura pentru consumul lunii in curs poate fi emisa in ultima zi a lunii curente sau
in primele zile din luna urmatoare):
605 = 401 / 408 15 lei
Din aceasta, asupra costului de productie se va aloca doar valoarea energiei consumata in scop
tehnologic, de 8 lei, restul de 7 lei reprezentand consum de energie administrativa, care nu se
aloca asupra costului:
10) la finalul lunii, pe baza statelor de salarii, inregistrarea salariilor, pe baza statelor de salarii:
641 = 421 20 lei
646 = 436 1 lei
Din acestea, se repartizeaza asuprea costului de productie cheltuiala cu manopera directa si
indirecta, de 7 lei total (641+646), restul de 14 lei reprezentand cheltuiala cu salariile
administrative, ramanand pe cheltuiala.
16) La finalul lunii, se constata, prin inventariere, ca exista productie neterminata, formata din
materiile prime si materialele date in consum in data de 28 (conform punctului 7), in valoare
totala de 8 lei:
- lanturi = 2 lei
- arcuri = 2 lei
- alte materiale = 4 lei
Dar, daca se face un calcul, se constata ca mai exista nefinalizate aprox 2 bare pentru lanturi si
1,5 bare pentru arcuri.
In total, 3,5 bare * 2 lei/buc = 7 lei.
Total valoare productie neterminata = 8 lei + 7 lei = 15 lei
17) La finalul lunii, se efectueaza calculatia costurilor de productie obtinuta efectiv (pentru 3
buc lanturi si 5 buc arcuri) aferente fiecarui sortiment de produs obtinut, astfel:
Cheltuieli directe (cu materiile prime):
- costuri lanturi - materii prime (601) = 1 bara * 2 lei/buc = 2 lei
- costuri arcuri - materii prime (601) = 0.5 bare * 2 lei = 1 lei
Total materii prime = 3 lei.
Repartizarea costurilor indirecte per produs, pe baza cheltuielilor cu materiile prime = 25 lei /
(2 lei + 1 lei) = 25/3 = 8.33.
Total valoare la cost efectiv de productie = cost direct + cost indirect, adica:
Total valoare la cost efectiv produse = 18.67 lei + 9.33 lei = 28 lei
14) Se determina diferentele de cost, intre costul standard la care au fost inregistrate produsele
inregsitrate in cursul lunii (la punctul 5) si costul efectiv de productie obtinut mai sus:
- lanturi = 6 lei / buc – 6.22 lei / buc = -0.22 lei / buc * 3 buc = -0.66 lei diferente nefavorabile
(cost efectiv mai mare decat cost standard)
- arcuri = 4 lei / buc – 1.87 lei / buc = 2.13 lei / buc * 5 buc = 10.66 lei diferente favorabile
(cost efectiv mai mic decat cost standard).
Inregistrare diferente cost de productie pentru produsele obtinute in cursul lunii la punctul 5 –
inregistrarea diferentelor de cost se face global-valoric si nu pe fiecare produs in parte:
Costul efectiv al produselor finite realizare = RD 345 + RD 348 = 38 lei – 10 lei = 28 lei.
18) Se determina diferentele de cost aferente produselor finite vandute, conform punctului 6 de
mai sus:
Diferentele de cost pentru produsele iesite se determina pe baza unui coeficient K, ce are
urmatoarea formula:
K = (SID 348 + RD 348) / (SID 345 + RD 345) = (-14.06 + (-10)) / (24 + 38) = -24.06 / 62 =
-0.388
19) Inchidere la finalul lunii a doua a conturilor de venituri si cheltuieli, prin 121:
- inchidere venituri:
7015 = 121 111 lei
- inchidere cheltuieli:
121 = % 85 lei
601 8
602 6
605 30
641 20
646 1
6811 15
6581 3
6231 2
Total
rulaje 37.40 32
Sold final debitor cont 711 = 5.40 lei (32 lei – 37.40 lei).
- inchidere sold final debitor cont 711 prin cont 121:
711 = 121 -5.40 lei.
Rezulta la finalul celei de-a doua luni: SFC 121 = 20.60 lei (111 lei – 85 lei + (-5.40) lei).
Presupunem ca luna a doua este si luna de final de trimestru, cand trebuie efectuat calculul
impozitului pe profit.
In balanta de la data de 31 luna a doua avem urmatoarele sume (solduri finale si rulaje pe
cumulat luna intai+luna a doua):
RD 601 = 24 (16+8)
RD 602 = 19 (13+6)
RD 605 = 60 (30+30)
RD 641 = 45 (25+20)
RD 646 = 2 (1+1)
RD 6811 = 30 (15+15)
RD 6581 = 5 (2+3)
RD 6231 = 3 (1+2)
Total cheltuieli (total clasa 6) = 188 lei
Dar, daca facem din balanta total clasa 7 – total clasa 6 (adica 419 – 188) nu obtinem profitul
de 145.54 lei din contul 121.
De ce?
Pentru ca profitul din balanta, pe baza rulajelor, se stabileste, ca formula generala, astfel:
Asadar, la orice calcul de impozit pe profit, din totalul clasei 7 se scade rulajul din balanta al
contului 711 si se aduna suma solduletelor cu care s-a inchis lunar contul 711 prin creditul lui
121 pe perioada respectiva.
Atentie: este posibil ca suma acestor soldulete (cu plus si minus) la finele perioadei sa fie
negativa. Nu este nici o problema. Valoarea negativa se scade in loc sa se adune in formula de
calcul al soldului final contabil al contului 121.