Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de croitorie
Monografie contabila specific activitatii de productie pentru un atelier de
croitorie care produce mai multe tipuri de articole de imbracaminte.
Vom afla din randurile urmatoare si daca este obligatorie dezvoltarea de analitice
pentru contul 345. Pentru inregistrarea productiei utilizez programul Saga, respectiv
reteta pentru fiecare produs, evidenta cantitativ-valorica.
Monografia contabila pentru un atelier de croitorie poate fi – in general - urmatoarea :
Pentru activitatea dvs. cumparati materii prime, materiale, accesorii (NRCD) :
% = 401
301
302
303
Etc.
4426
Le dati in consum (Bon de consum):
60x = 30x
Amortizati – daca aveti – echipamentele de lucru , masinile, etc.
6811 = 281
Aveti cheltuieli cu utilitatile, paza, salubritate, etc.
% = 401
605
628
Etc.
4426
Aveti cheltuieli cu salariatii direct productivi si cu salariile personalului TESA
641 = 421
Plus contributiile aferente salariilor.
Costul de productie al fiecarui sortiment se calculeaza insumand cheltuielile directe
de productie + o cota din cheltuielile indirecte de productie repartizate conform
calculelor din contabilitatea de gestiune. - - ---- Aceasta valoare se inscrie la
obtinerea productiei :
345 = 711 (30 fuste x 15.3 lei/buc) + (20 esarfe x 2.7 lei/buc) + etc.
La vanzarea produselor finite inregistrati :
4111 = %
7015 cu pretul de vanzare (costul de productie + profitul dvs +
cheltuielile de distributie)
4427
Destocarea produselor vandute:
711 = 345 costul de productie al produselor finite vandute.
(711= 345 10 fuste x 15.3 lei/buc
711 = 345 5 esarfe x 2.7 lei buc_
Contul 711 se inchide prin contul 121 la fel ca toate veniturile si cheltuielile.
Pretul de vanzare nu poate fi mai mic decat costul de productie (OG 99/2000, art.
17).
Pentru stabilirea costului de productie se va tine seama de OMFP 1826/2003 pentru
aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea
contabilitatii de gestiune
Nu este obligatoriu ca in contabilitatea financiara sa dezvoltati analitice pe fiecare
produs in parte cata vreme puteti explica componenta sumei totale din 345 cu
documentele primare (fisa fiecarui produs de exemplu).
• in cazul entitatilor care aplica Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr.
1802/2014 – la cost de productie, potrivit punctului 75 alin. (1) lit. b);
• in cazul entitatilor care aplica reglementari contabile din 12 decembrie 2016
conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara aprobate prin
OMFP nr. 2844/2016 – la cost de productie, denumit si cost de conversie, potrivit
punctului 12 din IAS 2 Stocuri:
In cazul entitatilor care au ca baza a contabilitatii Standardele Internationale de
Raportare Financiara, potrivit IAS 12 – capitolul V: RECUNOASTEREA DREPT
CHELTUIALA, punctul 35: “Unele stocuri pot fi alocate altor conturi de active, de
exemplu, un stoc folosit drept component? pentru o imobilizare corporal? construit?
în regie proprie. Stocurile alocate în acest fel unui alt activ sunt recunoscute drept
cheltuieli pe parcursul duratei de viata utile a acelui activ.”.
Potrivit acestei cerinte din standard, ar trebui ca, in cazul unor stocuri utilizate pentru
producerea altor elemente de activ (altor socuri sau unor imobilizari corporale
realizate in regise proprie), sa nu se inregistreze cheltuiala cu stocurile iesite si
alocate altor active, ci ar trebui ca valoarea stocurilor utilizate sa fie inclusa direct in
valoarea noilor stocuri / imobilizarilor corporale, articolul contabil fiind de forma:
331 / 345 = 301 – daca ar fi cazul materiilor prime utilizate pentru producerea unor
produse finite
sau
231 / 21x = 302 – daca ar fi cazul unor materiale consumabile utilizate pentru
realizarea, in regise proprie, a unor imobilizari corporale.
“34.Atunci cand stocurile sunt vandute, valoarea contabila a acestor stocuri trebuie
sa fie recunoscuta drept cheltuiala in perioada in care este recunoscut venitul
corespunzator.”
Maniera de inregistrare si gestionare in contabilitate si in practica a valorii stocurilor
iesite utilizate la realizarea altor active este una greoaie si dificil de aplicat in mod
concret.
“182._
(1)Cheltuielile reprezentand consumuri de stocuri, amortizare imobilizari, cheltuieli cu
dobanzi, cheltuieli cu personalul etc. si care, potrivit prevederilor IFRS, sunt incluse
in valoarea unor active se recunosc in cursul perioadei in functie de natura acestora.
In mod corespunzator, in contabilitate se inregistreaza valoarea activelor in curs de
executie, pe seama conturilor aferente de venituri (711 "Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse", 721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale", 722
"Venituri din productia de imobilizari corporale" sau 725 "Venituri din productia de
investitii imobiliare", dupa caz).”
Potrivit acestei norme interne, consumul stocurilor utilizate pentru realizarea altor
active se evidentiaza astfel:
• inregistrarea dupa natura a acheltuielii corespunzatoare elementului de stoc
consumat:
601 = 301
602 = 302
• inregistrarea activului-destinatie in contrapartida cu venitul corespunzator:
* pentru realizarea de produse finbite:
331 / 345 = 711
* pentru inregistrarea costului unui prestator de servicii:
332 = 712
* pentru productia in regie proprie a unor imobilizari necorporale:
20x = 721
* pentru productia in regie proprie a unor imobilizari corporale:
231 = 722
* pentru productia de investitii imobiliare:
235 = 725.
Insa, entitatile care aplica IFRS ca baza a contabilitatii, potrivit punctului 99 din IAS 1,
pot opta pentru prezentarea, in contul de profit si pierdere, a cheltuielilor fie dupa
natura lor, fie dupa destinatie (scopul efectuarii acestora):
• amortizarea halei in care are loc procesul de productie – in acea hala se produc
mai multe bunuri (arcuri si lanturi);
• amortizarea unui utililaj – cu ajutorul caruia se produc atat lanturi, cat si arcuri;
• energia electrica a halei;
• salariul sefului de sectie.
Alocarea cheltuielilor indirecte fixe in costul bunurilor se realizeaza, atat potrivit
reglementarii locale, aprobate prin OMFP nr. 1802/2014 (punctul 8 alin. (7)), cat si
IAS 2 (punctul 13), “pe baza capacitatii normale a instalatiilor de productie”.
Astfel, pasii pentru calculul pentru determinarea regiei fixe incluse in costul de
productie sunt urmatorii:
i) stabilirea capacitatii (nivelului) normale (normal) al productiei pentru fiecare
categorie de produse (este productia estimata sau cea optima care poate fi realizata
in conditii normale; se poate determina fie pe baza unor informatii retrospective
privind productia realizata efectiv in anumite perioade anterioare, fie in baza
informatiilor transmise de fiecare utiliaj in parte utilizat in obtinerea produselor);
ii) stabilirea productiei (nivelului) reale (real) efectiv realizate pentru fiecare
categorie de produse (se determina in baza informatiilor cuprinse in notele de
predare, in care se inscriu cantitatile de produse realizate intr-o unitate de timp – o
luna);
iii) stabilirea gradului de activitate (de realizare), prin raportarea unitatilor de
produse normale a se realiza (a capacitatii normale de la punctul i) a tuturor
produselor) la productia efectiv realizata (de la punctul ii));
K = cantitatea totala normala (estimata ) a se realiza (pinctul i)) / cantitatea totala
efectiv realizata (punctul ii))
iv) stabilirea costului fix (cheltuielilor fixe) alocabil (alocabile, incluse) costului de
productie, prin inmultirea acestui coeficient cu valoarea cheltuielilor fixe:
Cost fix alocabil costului de productie = K * cheltuieli fixe totale
v) stabilirea costului fix alocabil costului pe fiecare produs in parte prin doi pasi:
v.1) stabilirea unei baze de repartizare, care este data de valoarea totala a
cheltuielilor cu materiile prime aferente tuturor produselor efectiv realizate;
v.2) raportarea costului fix alocabil de la punctul iv) la cheltuielile cu materiile
prime totale (de la punctul v.1):
Coeficient de repartizare = cost fix alocabil costului / cheltuiala cu materiile prime
totale
v.3) stabilirea costului fix alocabil costului de productie prin inmultirea
ceficientului de repartizare cu valoarea materiilor prime aferente fiecareui produs in
parte:
Cost fix per produs = coeficient de repartizare * Cheltuiala cu materia prima a fiecarui
produs in parte
Costul fix per produs se aduna cu alte cheltuieli directe alovabile fiecarui produs in
parte si de obtine costul de productie efectiv al produsului respectiv.
Costul de productie se evidentiaza in valoarea produselor finite realizate de
societate:
345 = 711 – la cost standard
345 = 711 – diferente de cost
fiind determinat prin insumarea valorii produselor finite inregistrate la cost standard
cu diferentele de cost.
Cosul fix nealocabil costului de productie se determina prin scaderea din costul total
fix (cheltuieli totale fixe) a costului fix alocabil – stabilit la punctul iv):
Cost fix nealocabil costului de productie = Cost fix total – cost fix alocabil.
Aceasta valoare ramane inregistrata in contul de cheltuieli, fara a fi contracarat de
contul 711 (sintagma: “ramane in contul de profit si pierdere” desemneaza faptul ca
aceasta suma a cheltueililor deja inregistrate in clasa 6 NU se contrabalanseaza cu
contul 711, ci influenteaza, in sensul scaderii, profitul perioadei).
MONOGRAFIE ATELIER
CROITORIE – METODA COST
STANDARD
1). Achizitie materii prime
Se achizitioneaza de la furnizorii 100 m matase la pretul unitar de 10 lei/m in vederea prelucrarii.
Documente:
– factura furnizor;
– NIR
NC : 301 = 401 100m*10lei/m = 1000 lei
3). Productia
Se produc un numar de 20 buc rochii dama.
Pentru productie se utilizeaza:
– materii prime conform retetar;
– manopera conform retetar;
– materiale auxiliare in valoare de 100 lei pentru toate produsele realizate conform bon consum.
Se utilizeaza metoda cost standard pentru calculul costului produsului finit.
NOTA: Valoarea produselor finite = SFD345+SFD348 = 951,5 + 212,85 = 1164,35 lei = SFC1 ct711