Toxicitatea medicamentelor asupra corneei

Autori: Conf. Univ. Dr. Mihaela Cristiana Coroi

Dr. Rez. Haidu Sorin Dorin

1.Introducere

Farmacotoxicologia reprezintă ramura farmacologiei ce cunoaşte o importanţă

deosebită în medicina zilelor noastre prin intermediul farmacoprofilaxiei şi al
farmacovigilenei. Impactul toxicologiei farmaceutice poate fi redus în rândul populaţiei tratate
prin cunoaşterea structurii chimice a medicamentelor, a farmacocineticii şi farmacodinamicii
acestora, precum şi a reacţiilor adverse induse de ele la interacţiunea cu tesutul.
În oftalmologie, administrarea preparatelor farmaceutice se realizează de cele mai
multe ori pe cale topică, datorită necesităţii obţinerii unui randament terapeutic cât mai mare.
În acest sens, balanţa beneficiu- risc în administrarea medicaţiei trebuie supusă unei analize
extrem de profunde, tinând cont de posibilele reactii adverse, interacţiuni medicamentoase sau
insuccese în ceea ce priveşte terapia, situaţie care obligă la schimbarea atitudinii terapeutice.
Corneea, denumită laic fereastra ochiului, reprezintă nu numai suprafaţa de separaţie
dintre mediul exterior şi organul vederii, ea posedă şi o serie de funcţii indispensabile
realizării percepţiei vizuale sau interacţiunii cu mediul înconjurător (mecanică, optică,
imunologică, de reepitelizare)1. Structura sa particulară şi armonia în relaţie cu celelalte medii
refringente îi conferă o importanţă deosebită în realizarea vederii.
Urmărim mai mult decât un corolar al efectelor indezirabile ale unor substanţe
terapeutice asupra corneei, scopul fiind atragerea unui semnal de alarmă pentru clinicianul
oftalmolog asupra efectelor secundare ce pot fi induse de tratamentele unor pacienţi cu
comorbidiăti ce se prezintă pentru consultul de specialitate, a modului de raportare faţă de
managementul şi follow-up-ul acestora.

2. Efectul toxic al medicamentelor asupra corneei

Corneea prezintă o structură unicată, dură, alcătuită din 6 straturi celulare (dinspre
anterior spre posterior: epiteliul, membrana Bowman, Dua, Stroma, membrana Descemet şi
endoteliul), avasculară si transparentă.
Toxicitatea medicamentelor se răsfrânge asupra structurii acesteia la diferite niveluri,
modificându-i de-asemenea şi proprietăţile fiziologice, şi conducând la degradarea funcţiei ei.

2.a. Efectul medicamentelor topice

1
 Toxicitatea medicamentelor topice este exercitată atât asupra corneei, cât şi asupra
conjunctivei, la nivelul căreia se acumulează surplusul de substanţă administrat.
Colirele pot fi toxice prin propietăţile lor fizico- chimice, care ţin de pH-ul si
osmoloaritatea lor, reacţii de iritatie, de alergie. Consecințele se manifestă la nivel celular prin
metpalazie cu pierdere de microvilozităţi, necroză, eliberare de enzime, producere de
citochine proinflamatorii, de derivaţi de acid arahidonic, apariţia celulelor inflamatorii şi
fibroblaştilor.2
In vivo, epiteliul conjunctival este pluristratificat și este alcătuit din celule
conjunctivale, celule dendritice, limfocite, mastocite și celule mucoase. Aceasta structură
asigură protecție și regenerare celulară plecând de la straturile profunde. Efectele toxice in
vivo se manifesta printr-o accelerare a regenerării celulare, o apoptoză crescută, inflamaţie şi
prezenţa infiltratelor inflamatorii3, care adesea pot fi torpide, fără manifestari clinice.
Anestezicele topice sunt substanţe des folosite în oftalmologie, ele fiind de mare folos
în sensul cupării durerii la nivel local, făcând astfel posiblie numeroase manopere diagnostice
şi intervenţionale fără a reduce confortul pacientului. Efectul toxic indus de anestezicele
topice, prezintă un răsunet nespecific asupra epiteliului corneean în stadiile iniţiale, însă odată
cu progresia în timp pot conduce la aspecte caracteristice precum infiltrate keratice
coalescente, irită, hipopion, inel Wessely.4 Aceste complicaţii induse iatrogen sunt fără
îndoială mai frecvent întâlnite în cazul pacienţilor cu o cornee compromisă, care deja prezintă
particularităţi legate de structură şi funcţie secundare unor distrofii, evenimente chirurgicale,
infecţii etc.
În acest sens, administrarea de substanţe antivirale topice precum IDU (idoxiuridina),
la pacienţii cu keratită herperică au condus la două tipuri de efecte secundare conform unui
studiu realizat în China. Primul tip de efect secundar este o reacţie de hipersensibilitate de tip
IV resposabilă de aparitia unei blefarodermite, iar al doilea efect secundar este instalarea unei
keratite punctate superficiale asociată cu conjunctivită papilară, hipertrofie foliculară şi
obstrucţia punctului lacrimal. Toate aceste efecte nedorite regresează în momentul încetării
aplicării idoxuridinei, însă ele pot persista sau evolua în caz contrar mergând până la apariţia
neovascularizaţiei corneene, cicatricilor corneene sau simblefaronului. 5
Trifluorotimidina, un alt agent antiviral, poate cauza o serie de reacţii adverse precum
senzația de corp străin, de arsură în contextul uscăciunii oculare, edem palpebral sau chiar
tulburări de vedere acompaniate de fotofobie.6
Clorura de benzalconiu (BAC) este un conservant cu structură aminium- cuaternară ce
se găseşte în compoziţia diferitelor medicamente de uz topic, având rol de conservant.
Efectele BAC se pot observa la nivelul stratului lipidic şi mucinic al filmului lacrimal, unde
determină alterări în compoziţia acestora, prin creşterea sintezei de factori proinflamatori
conjunctivali precum C-X3-C chemokina, interleukine, chemokina receptorului 4 şi 5 (CCR4.
CCR5) şi stimularea atragerii monocitelor pro-inflamatorii (MCP-1) sau macrofagelor pro-
inflamatorii (MIP-1) la nivel corneean.
Un studiu realizat în vivo, pe şoareci de laborator, au arătat beneficiile obţinute la
oprirea tratamentului cu BAC, aceasta determinând scăderea efectelor secundare şi pro-

2
inflamatorii asupra corneei (disrupţie epitelială keratică, neovascularizaţie corneeană,
infiltrate inflamatorii).7
În ochi, clorura de benzalconiu este reţinută de ţesuturi mai mult de 48 de ore după
instilarea unei picaturi.8
Tehnica de recoltare de celule conjunctivale este o bună metodă de a studia efectele
toxice a diverselor molecule. Clorura de benzalconiu este un conservant responsabil de
toxicitatea colirurilor utilizate mai ales în patologia cronică.
S-au făcut studii in vitro pe culturi de celule epiteliale şi conjunctivale, si s-a constatat
ca dacă a scazut concentraţia de clorură de benzalconiu, la 10-4 % nu au apărut efecte nocive
pe homeostazia celulară, dar dacă concentraţia a fost de ordinul 10-15- 10-2 %, o liza celulară a
apărut in primele ore.9,10
În acest sens, toxicitatea BAC a fost demostrată inclusiv în compoziţia medicaţiei
antiglaucomatoase. Timololul, spre exemplu, este un beta blocant neselectiv utilizat în
tratamentul glaucomului cu unghi deschis sub formă de colir. Combinaţia dintre timolol +
BAC a fost demonstrată ca fiind nocivă pentru integritatea suprafeţei oculare la pacienţii
trataţi pe termen lung, tocmai din cauza clorurii de benzalconiu.11 Extrapolând de la acest
exemplu se poate întelege nocivitatea efectelor conservanţilor întâlniţi în compozitia multor
preparate.
În initierea unui tratament topic trebuie ţinut cont de statusul suprafeţei oculare. La
pacienţii cu sindom de ochi uscat, pentru că la aceştia colirul se diluează mai putin, şi efectul
toxic al BAC creşte. Purtătorii de lentile de contact, la care exista un fenomen de „trapping”,
conservantul poate fi reţinut sub lentilă.
De fapt, toţi pacienţii cu disfuncţie de suprafaţă oculară sunt susceptibili în a dezvolta
afectiuni grave precum ulcer cornean, tulburări trofice, inflamaţii cronice (conjunctivite,
sclerite).12
Pe de altă parte, se ştie că medicatia antiglaucomatoasă poate induce efecte secundare
pacienţilor trataţi, precum dermatite, fibroză subconjunctivală, modificări de epitelizare
conjuctivală, instabilitate a filmului lacrimal sau modificări la nivelul suprafeţei corneene.
Aceste efecte pot fi evitate schimbând clasa folosită, adaugând un lubrifiant ocular sau
administrând corticoterapie, cu prudentă însă, datorită fapului că aceste substanţe pot induce
creşterea presiunii intra-oculare.13
Leziunile corneene induse atât prin agenţi externi (corpi străini intracorneeni, eroziuni
produse prin mecanisme traumatice) cât şi afectarea keratică pornită de la un agent endogen
(virală, bacteriană, fungică) inductoare a unei leziuni cu variate grade de severitate, pot să fie
întârziate în procesul de vindecare prin încetinirea regenerării / vindecării indusă
medicamentos. Astfel, atenţia asupra corticoterapiei, sistemică sau topică, nu poate fi neglijată
în procesul de vindecare, aceasta influentând prin întârzierea instalării sale. Sunt mentionate
de-asemenea cazuri de keratită punctată superficială după administrarea corticoterapiei topice
la animale de experienţă.14
Concluzia vis-a-vis de tratamentul steroidian este că acesta trebuie să fie făcut în
limite de securitate pentru pacient, cazul necesită o evaluare atentă, punând în balanţă

3
beneficiile versus riscurile la care este supus pacientul, astfel încât să fie respectat primum
non nocere.
Folosirea topică a anti-inflamatoriilor nesteroidiene (AINS) este grefată de apariţia
unor complicaţii corneene de temut. Apatriţia ulcerului cornean neurotrofic se datorează
scăderii sensibilitătii corneene.15,16

2.b. Efectul medicamentelor sistemice asupra corneei

Efecte secundare asupra corneei sunt observate şi la administrarea sistemică a unor

substanţe, nu doar la topicele utilizate frecvent de către clinicianul oftalmolog.
Medicamentele sistemice pot provoca efecte secundare nefaste pe cornee prin
acumulare de depozite sau prin toxicitatea directă. Căile prin care apar aceste efecte sunt fie

1
CERNEA, Paul. Tratat de oftalmologie clinică. Editura medicală. 1997. București. România. pp. 313-315

2
DE SAINT JEAN, M.; DEBBASCH, C.; BRIGNOLE, F.; RAT, P.; WARNET, J-M.; BAUDOUIN, C.:
Toxicity of preserved and unpreserved antiglaucoma topical drugs in an in vitro model of conjunctival cells.
Current Eye Research. Vol. 20. Issue 2. 2000. pp. 85-94

3
BECQUET, Frank; GOLDSCHILD, M.; MOLDOVAN, M.S.; ETTAICHE, M.; GASTAUD, P.; BAUDOUIN,
C.: Histopathological effects of topical ophthalmic preservatives on rat corneoconjuctival surface. Curr. Eye
Res. Vol. 17. 1998. pp. 419-425.

4
DART, J.: Corneal toxicity: the epithelium and stroma in iatrogenic and factitious disease. Eye. Vol. 17. 2003.
pp. 886-892

5
CHEN, CW.: Adverse side effects caused by topically applied antiviral agents in herpetic keratitis.
The Kaohsiung journal of medical sciences. 5(8) Aug. 1989. pp.416-429

4
via filmul lacrimal, fie pe cale internă prin circulaţia perilimbică sau umoarea apoasă.
Toxicitatea medicamentoasă pe cornee este pentru multe molecule legată de propietăţile
chimice intinseci ale medicamentelor, si mai putin de farmacologia şi farmacinetica lor.
Efectele secundare ale medicamentelor administrate sistemic se manifestă pe cornee şi
în funcţie de doze şi durata tratamentului.17
Un exemplu în acest sens sunt anti-aritmicele utilizate pe scară largă în cardiologie
precum amiodarona, un antiaritmic de clasa a III-a ce poate induce o serie de reacţii adverse
afectând multiple organe (plamân, tiroidă, ochi etc.).
Amiodarona are formula C25H29I2NO3, este un derivat de benzofuran, compus
organic aromatic heterociclic, de formula C8H6O. Numele său chimic este de 2-butyl-1-

6
https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements/trifluridine-ophthalmic-route/side-effects/drg-20066495?p=1

7
QIUAN, Yang; YAFANG, Zhang; XIUPING, Liu; NAN, Wang; ZHENYU, Song; KAILI, Wu: A Comparison
of the Effects of Benzalkonium Chloride on Ocular Surfaces between C57BL/6 and BALB/c Mice. International
Journal of Moecular Sciences. 18(3) Mar. 2017. p. 509

8
CHAMPEAU, E.J.; EDELLHAUSER, H.F.: Effects of ophthalmic preservatives on the ocular surface:
conjunctival and corneal uptake and distribution of benzalkonium chloride and clorhexidine digluconate. In:
HOLLY, F., LAMBERTS, D.; MAC KEEN, D.: The preocular tear film in health, disease, and contact lens
wear. Holly editor. Texas. 1998. pp. 292-302

9
DE SAINT JEAN, M.; DEBBASCH, C.; BRIGNOLE, F.; RAT, P.; WARNET, J-M.; BAUDOUIN, C.:
Toxicity of preserved and unpreserved antiglaucoma topical drugs in an in vitro model of conjunctival cells.
Current Eye Research. Vol. 20. Issue 2. 2000. pp. 85-94

10
DEBBASCH, C.; BRIGNOLE, F.; PISELLA, P.J.; WARNET, J.M., RAT, P.; BAUDOUIN, C.: Quaternary
ammoniums and other preservatives contribution in oxidative stress and apoptosis on Chang conjuctival cells.
Invest Ophthalmol Vis Sci. Vol. 42. 2001. pp. 642-652

5
benzofuran-3-yl)-[4-[2-(diethylamino) ethoxy]-3,5-diiodophenyl] methanone. Are o
extremitate polară şi una apolară, ceea ce explică afinitatea pentru membranele celulare şi
capacitatea sa de a forma complexe cu lipidele. Amiodarona posedă doi atomi de iod care
reprezintă 37% din masa sa moleculară dar la doza zilnică recomandată, de 200-600 mg/ zi şi
având în vedere că 10% din moleculă este deiodinată în cursul degradarii, doza de iod nu
depaşeşte nivelul recomandat.18
La nivel ocular, se observă opacităţi corneene albe, gălbui sau maronii. Depozitele
sunt în partea inferioară a epiteliului cornean şi au un aspect caracteristic denumit corneea
verticillata. Se poate prezenta în trei stadii: Stadiul I câteva depozite liniare în partea
inferioară a corneei, stadiul II aspect de mustaţă de pisică, şi stadiul III aspect de depozite
turbionate, ocupand aproape toată suprafaţa corneei.19,20
11
DE SAINT JEAN, M.; DEBBASCH, C.; BRIGNOLE, F.; RAT, P.; WARNET, J-M.; BAUDOUIN, C.:
Toxicity of preserved and unpreserved antiglaucoma topical drugs in an in vitro model of conjunctival cells.
Current Eye Research. Vol. 20. Issue 2. 2000. pp. 85-94

12
MIETZ, H.; NISEN, U.; KREIEGLSTEIN, G.K.: The efect of preservatives and antiglaucomatous medication
on histopathology of the conjunctiva. Greves Arch Clin Exp Ophthalmo. 1994. pp. 232, 561-565

13
SERVAT, Javier J.; BERNANDINO, Robert C.: Effects of Common Topical Antiglaucoma Medications on
the Ocular Surface, Eyelids and Periorbital Tissue. Drugs and Aging. Vol. 28. Issue 4. April 2011. pp. 267-282

14
PETROUTSOS, G.; GUIMARAES, J. P. Giraud; POULIQUEN, Y: Corticosteroids and corneal epithelial
wound healing. British Journal of Ophthalmology. 66. 1982. pp. 705-708

15
GUEUDRY, J.; LEBEL, H.; MURAINE, M.: Severe corneal complications associated with topical
indomethacin use. British Journal of Ophthalmology. Vol. 94. 2010. pp. 133-134

16
PORTMANN, A.; GUEUDRY, J.; BOIDIN-LEBEL, H. et al.: Perforation cornéenne qssociée à l`utilisation
d`indométacine en collyre. Journal Français d`Ophtalmologie. Vol. 35. 2012. pp. 72-73

6
 Pacienta: L.F. ATCD: Cardiovasculare (Fia), DZ NIN.
AV: 0.9 / 0.9 C. P., BMAO: Corneea Verticillata post-administrare de Amiodaronă.
Observaţii: După întreruperea tratamentului - regresia modificărilor corneene, evoluţie favorabilă.

Clinic aceste depozite generează puţine semne funcţionale cum ar fi halouri colorate,
durere sau scaderea vederii fiind rare. Un caz de edem epitelial a fost descris la creşterea
rapidă a dozei de amiodaronă.21
Depozitele apar după câteva săptămâni de la începutul tratamentului şi dispar după
câteva săptămâni sau luni de la întreruperea tratamentului.
17
HOLANDER, D.A.; ALDAVE, A.J.: Drug induced corneal complication. Curr Opin in Ophthalmol.
20152004 Vol. 15. pp. 541-548
18
MABY-MOTTET, V.; OLLO, D.; MEYER, P.: Amiodarone et thyroide. Rev. en Suisse. Vol. 8. 2012.
pp.2175-218
19
KAPLAN, L.J.; CAPPAERT, W.E.: Amiodarone Keratopathy, corelation to dosage and duration. Arch
Ophthalmol. Vol. 100. 1982. pp. 601-602

20
ORLANDO, R.G.; DANGEL, M.E.; SCHAAL, S.F.:Clinical experience and grading of amiodarone
keratopathy. Ophthalmology. Vol.91. pp. 1184-1187

7
 Microscopia electronică22 precum şi microscopia confocală laser23 au arătat că
incluziile lizozomale există nu numai în celulele epiteliale dar şi în epiteliul conjunctival, în
keratocite, în celulele endoteliale ale corneei, în cristalin, iris, corpul ciliar, coroidă, celulele
endoteliale vasculare. Incluziile lizozomale conțin, amidarona fiind o moleculă de tip
amphiphilic se leagă de acești compuși, ea fiind comparată cu cea care se găseşte în maladia
Fabry sau în sfingolipidază.
Depozitele lipidice conţin un derivat de amiodaronă în lizozomii intra-citoplasmatici
din epiteliul cornean. Cercetătorii au pus in evidenţă o creştere a concentraiei de iod în
celulele epiteliului cornean.24 Cel mai frecvent întlnită este keratopatia vortex, ea putându-se
asocia cu fotofobie, scăderea acuităţii vizuale, iritare oculară sau inele apărute în jurul surselor
luminoase. Infiltrarea corneei se poate produce în unele / toate straturile acesteia. 25
Antimalaricele reprezintă o categorie de medicamente utilizate pe scară largă în
tratamentul bolilor autoimune. Clorochina (Plaquenilul) este folosită cu eficienţă în
tratamentul lupusului eritematos sistemic, al artritei reumatoide şi al sclerodermiei, însă
efectele secundare ale terapiei se răsfrâng atât asupra corneei cât şi asupra retinei. La nivel
cornean se observă constituirea unor depozite, efect dependent de doză şi de clearence-ul
pacienţilor trataţi. Rezultate în acest sens au fost consemnate în studiul: Ocular side effects of
chloroquine in patients with rheumatoid arthritis, systemic lupus erythematosus and

21
DOVIE, J.M.; GURWOOD, A.S.: Acute onset of halos and glare: bilateral cornealo epitelial edema with
cystic eruption- atypical presentation of amiodarone keratopathy. Optom St. Louis Mo. Vol. 77. 2006. pp. 76-78

22
D'AMICO, D.J.; KENION, K.R.; RUSKIN, J.N.: Amiodarone Keratopathy: drug induced lipid storage
disease. Arch Ophthalmol. Vol. 99. 1981. pp. 257-261

23
WASIELICA-POSLEDNIC, J.; PFEIFFER, N.; REINIKE, J.; PITZ, S.: Confocal laser- scanning
microdscopy allows differentiation between Fabry disease and amiodarone - induced keratopathy. Graefed
Arch. Clin. Exp. Ophthalmol. Vol. 249. 2011. pp. 1689-1696

8
scleroderma, unde s-a demonstrat prezenţa complicaţiilor oculare induse de toxicitatea anti-
malaricelor cu precădere la pacientii cu insuficienţă renală.26
Clinic, Clorochina poate produce depozite lizozomale in celulele epiteliului cornean
realizand aspect de corneea verticillata bilaterală. Formarea cristalelor de hidroxiclorochină în
filmul lacrimal, poate produce uscăciunea suprafeţei oculare si chiar scăderea sensibilității
corneene.27 Este important ca diagnosticul de corneea verticillata să fie pus la timp, pentru că
ea poate preceda complicațiile retiniene ireversibile ale tratamentului cu clorochină.
Tamoxifenul, un antagonist al receptorilor estrogenici, folosit în tratamentul
carcinomului mamar, în doze mai mari de 20 mg pe zi poate genera depozite corneene tip

24
INGRAM, D.V.; AGGARAO, N.S.; CHAMBERALAIN, D.A.: Ocular changes resulting from therapy with
amiodarone. British Journal of Ophthalmology. Vol. 66 Issue 10. 1982. pp. 676-679

25
TURK, Ugur; TURK, Bengu Gerceker; YILMAZ, Suzan Guven; TUNCER, Esref; ALIOGLU, Emin;
DERELI, Tugrul: Amiodarone-Induced Multiorgan Toxicity with Ocular Findings on Confocal Microscopy.
Middle East African Journal of Ophthalmology. 22(2). Apr.-Jun. 2015. pp. 258-260

26
LEECHAROEN, S; WANGKAEW, S; LOUTHRENOO, W.: Ocular side effects of chloroauine in patients
with rheumatoid arthritis, systemic lupus erythematosus and scleroderma. Journal of the Medical Association of
Thailand. 90(1). Jan. 2007. pp. 52-58

27
BERNSTEIN, H.N.: Chloroquine ocular toxicity. Surv. Ophthalmol. Vol. 12. 1967. pp. 415-447

9
cornea verticillata în 1,5-12% din cazuri printr-un mecanism de acumulare identic cu al
clorochinei.28
Cloropromazina, neuroleptic din familia fenotiazinelor poate de-asemenea să inducă
depozite corneene, în epiteliu, stromă si endoteliu.29
Anti-inflamatoarele non-steroidiene (AINS) sunt o categorie de medicamente de uz
comun pentru medici, indiferent de domeniul de activitate al acestora (medical / chirurgical).
Se ştie că AINS pe lângă faptul că au revoluţionat terapia modernă, mai ales în specialităţi
precum reumatologia, prezintă şi o serie de reacţii adverse cu răsunet asupra mai multor
organe şi sisteme (renal, hepatic, gastro-intestinal, vascular). Efecte secundare sunt întâlnite şi
la nivel cornean, unde preparate precum indometacinul, naproxen, ibuprofen induc depozite
subepiteliale albe-brune, sau în toate straturile corneei, striaţii subepiteliale centrale sau
keratopatie vortex. Pacienţii pot să acuze prezenţa unor halouri colorate în jurul surselor de
lumina sau scăderea acuităţii vizuale.
În acest sens, se recomandă prudenţă în administrarea AINS, ele putând fi deosebit de
utile în practica medicală, însă la apariţia simptomatologiei mai sus enunţate trebuie avută în
vedere schimbarea atitudinii terapeutice, iar aceasta presupune o bună colaborare între
medicul oftalmolog şi clinicianul care se ocupă de patologia de fond a pacientului.
Chimioterapicele anti-infecţioase, în special aminoglicozidele, pe lângă cunoscutele
efecte indezirabile oto- respectiv nefrotoxice, la nivel oftalmic pot induce afectarea corneei
prin instalarea unei keratite punctate superficiale perilimbică sau keratopatia vortex (la
administrarea subconjunctivală).
Depozite colorate la nivel cornean sunt întâlnite în tratamentul anticanceros cu
tamoxifen (depozite albe-maronii în porţiunea infero-centrală keratică asociate cu striatii
centrale), antiparazitar cu suramin (depozite aurii ce variază până la maro închis în porţiunea
inferioară a corneei), sau benochin, un agent utilizat în tratamentul pacienţilor suferinzi de
tulburări de pigmentare (striaţii corneene pigmentate).30
Citarabina utilizată in chimioterapia leucemiilor mieloblastice si limfoblastice poate
genera înroșirea globului ocular, lacrimare, senzație de corp străin şi scăderea vederii. 31 Cu cât

28
NOUREDDIN, A.S.; SEOUD, M.; BASHSHUR, Z.; SALEM, Z.; SHAMSEDSDIN, A.; KHALIL, A.:
Ocular toxicity in low dose tamoxifen a prospective study. Eye. Vol. 13. 1999. pp. 729-733

29
JONSON, A.W.; BUFFALOE, W.J.: Chloropromazine epitelial keratopathy, Arch Ophthalmol. Vol. 76.
1966. pp. 664-667

10
dozele sunt mai mari, cu atât simptomatologia este mai pregnantă. Examenul clinic gaseşte
prezenţa a numeroase chiste epiteliale de talie mică.
Keratitele punctate superficiale şi depozitele cristaline pot fi observate în tratamentul
cu imunoglobuline administrate pe cale intravenoasă. Modificările induse sunt asemanatoare
cu cele care apar la pacientii cu gamopatie monoclonală.32 Semnele funcționale se asociază cu
scăderea vederii şi fotofobie dar sunt reversibile la oprirea tratamentului. Depozitele sunt
localizate în epiteliul şi în stroma corneana.33
Stroma corneana poate fi sediul efectelor toxice în cazul antidepresivelor din familia
fenotiazinelor, clofazimina (antilepros),34 izotritenoin utilizat în acneele severe.35
Corneea poate fi interesată la nivelul endotelului de tratamentul cu rifabutină pentru
infectii cu micobacterii atipice. Pe endoteliul din periferia corneei se formează mici depozite
de aspect stelar, care nu afectează vederea.36

3. Concluzii

30
RAIZMAN, B. Michael; HAMRAH, Pedram; HOLLAND, J. Edward; KIM, Terry; MAH, S. Francis;
RAPUANO, J. Christopher, ULRICH, G. Roger: Drug-induced corneal epithelial changes. Survey of
Ophthalmology. 62. Nov. 2016. pp. 286-301

31
HOPEN, G.; MONDINO, B.J.; JONSON, B.L.; CHERVENICK, P.A.: Corneal toxicity systemic cytarabine.
American Journal of Ophthalmology. Vol. 91. 1982. pp. 500-504

32
STEINBERG, J.; EDDY, M.T.; KATZ, T. et al: Bilateral crystaline corneal deposits as first clinical
manifestation of monoclonal gammapatthy: a case report. Case Report. Ophthalmol. Vol. 2. 2011. pp. 222-227

33
ERDEM, E.; KOCABAS, E.; TAYLAN; SEKEROGLU, H. et al: Crystaline-like keratopathy after
intravenous immunoglobulin therapy with incomplete kawasaki disease: case report and literature review. Case
Rep. Ophthalmol. Med. 3012: 621952. 2013

11
 Efectele secundare deosebite la nivel corneean în urma tratamentelor (topice /
sistemice) sunt variate şi de cele mai multe ori nu se însoţesc de tulburări simptomatice ale
vederii. În momentul în care acuitatea vizuală este influenţată sau se înregistrează modificări
importante la nivel cornean, trebuie intervenit prin reajustarea tratamentului de fond, în
colaborare cu medicul internist.
Diagnosticul diferenţial în aceste situaţii este esenţial, acesta făcându-se cu diferite
afecţiuni corneene precum distrofii (ce interesează straturile corneei în mod variabil), keratite
sau ulcere apărute în context infecţios (bacterian, viral, fungic), sau autoimun, keratopatii
induse iatrogen intra sau postoperator şi nu în ultimul rând traumatisme keratice de etiologie
variată (mecanice, chimice, fizice). În acest sens, se acordă importanţă deosebită unei
anamneze minuţioase şi unui examen obiectiv realizat corect de către oftalmolog.
Toxicitatea medicamentoasă reprezintă un domeniu de interes în oftalmologie nu doar
prin efectele medicamentelor asupra corneei, ci şi prin implicaţiile de la nivel conjunctivo-
palpebral, ciliar, cristalinian, retinian; astfel încât acest subiect rămâne unul de actualitate şi
rezervat viitorului prin dinamismul provocărilor lansate de inovarea unor noi molecule pe de-
o parte, şi prin progresia informatică / tehnică în urmărirea modificărilor fiziopatologice utile
în diagnosticul de certitudine. Identificarea unor noi perspective terapeutice prin substanţe cu

34
KAUR, I.; RAM, J.; KUMAR, B. et al: Effect of clofazimine on eye in multibacillary leprosy. Indian Journal
of Lepr. Vol. 62. 1990. pp. 87-90

35
FRAUNFELDER, F.T.; LABRAICO, J.M.; MEYER, S.M.: Adverse ocular reaction possibly associated with
isotretinoin. American Journal of Ophthalmology. Vol.100. 1985. pp. 534-537

36
SMITH, J.A.; MULLER, B.U.; NUSSENBLATT, R.B.; WITCUP, S.M.: Corneal endothelial deposits in
children posittive for human immunideficency virus receving rifabutin prophilaxis for Mycobacteriun avium,
complex bacteremia. American Journal of Ophthalmology. Vol. 127. 1999. pp. 164-169

12
randament maxim asupra ţesutului de interes si reducerea interacţiunii cu alte celule
reprezintă obiectivul principal al unui tratament modern.

Bibliografie

13