Medicatia adjuvanta in endodontie

Bacteria joaca un rol major in dezvoltarea si progresia infectiilor pulpare si periapicale.Scopul principal al tratamentului endodontic este de a elimina cat mai multe bacterii din sistemul canalului radicular si apoi de a crea un mediu in care organismele ramase nu pot supravietui.Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea unor combinatii de tehnici antiseptice de tratament chemomecanic,prepararea canalului radicular,irigatii intracanalare cu solutii si medicamente. Medicatia endodontica trebuie deci privita doar ca un adjuvant important in sterilizarea canalelor si nu ca un mijloc terapeutic de sine statator, care sa compenseze eventualele nereusite sau abateri ale medicului de la tehnica corecta de debridare chimico-mecanica a canalelor. Antibioticele Antibioticele nu sunt recomandate pentru pacienti cu pulpite,parodontite apicale,abces de origine endodontica.Antibioticele sunt prescrise impreuna cu tratamentul endodontic atunci cand existe semne si simptome sistemice sau o raspandire progresiva a unei infectii. Prezena unei febre, stare general de ru, celulit, trismus inexplicabil, sunt toate semne i simptome de implicarea sistemic i rspndirea infectiei. In aceste conditii un antibiotic este indicat impreuna cu debridarea canalelor infectate si drenajul oricarei acumulare purulenta.Pacientii cu infectii endodontice grave ar trebui urmariti indeaproape zilnic ,iar conditiile lor se vor imbunatatii dupa eliminarea infectiei.Din cauza lipsei de circulatie ,administrarea de antibiotic pe cale sistemica nu are eficienta asupra microorganismelor din interiorul canalului infectat.In plus o concentratie minima de antibiotic nu poate ajunge in spatiile purulente datorita unei circulatii scazute si gradientului de diviziune pe

care trebuie sa-l traverseze.Secretia purulenta consta in neutrofile,cellule moarte,bacterii ,produse bacteriene si enzime.Drenajul secretiei purulente va imbunatatii circulatia indemartarea mediatorilor ai inflamatiei si prevenirea raspandirii infectiei. Selectia empirica a unui antibiotic trebuie sa se bazeze pe cunoasterea microorganismelor din interiorul canalului infectat.Dupa administrarea antibioticului semnele de imbunatatire pot aparea dupa 2-3 zile ,acesta necesitand continuarea timp de 7 zile.Indepartarea sursei de infectie si administrarea de antibiotic sunt metode eficiente pentru imbunatatirea starii pacientului. Starea ce nu necesita administrarea adjuvanta de antibiotic: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Durere fara semne si simptome de infectie Pulpita ireversibila Parodontita apicala Dinti cu pulpa necrotica si radiotransparenta Dinti cu abcese apicale cornice Edem fluctuant localizat Indicatia administratrii adjuvante de antibiotic: 1.Implicare sistemica: febra crescuta,indispozitie,limfoadenopatie,trismus 2.Infectii progresie:Celulita,ostemielita,edem crescut 3.Infectii persistente. Penicilina Vk este antibioticul de electie datorita eficientei impotriva microrganismelor anaerobe si facultative ce se gasesc in mod frecvent in poliflora microbiana din canalele infectate. La acest antibiotic Aprope 10% din populatie

este alergica acesta necesitand atentie deosebita la administrare.Este recomantat o doza de 1000 mg de penicilina VK odata la 4 -6 ore. Amoxicilina prezinta un spectru mare de activitate impotriva bacteriilor asociate cu infectiile endodontice.Este absorbit rapid si asigura mentinerea nivelurilor serice ceea ce este ideal pentru pacientii ce au nevoie de profilaxie cu antibiotic,Administrarea pentru tratarea infectiilor endodontice este 1000 mg prima doza urmata de 500 mg la 4 ore,o alternative fiind 850mg la 12 ore. Clavulanat este un inhibitor al beta-lactamidelor, foarte bune rezultate au aparut impotriva bacteriilor izolate din canalul radicular datorita asocierii clavulanatului cu amoxicilina,aceasta asociere este recomantata pentru pacientii imunocompromisi.Doza uzuala pentru amoxicilina si clavulant este 1000 mg doza de incarcare, urmata de 500 mg la 8 ore. Eritromicina este o alternative pentru pacientii alergici la penicilina,dar nu este eficace impotriva bacteriilor din canalul radicular infectat. Claritromicina si azitromicina au unele avantaje fata de eritromicina un spectru de activitate impotriva bacteriilor facultative si anaerobe asociate infectiilor endodontice. Claritromicina,Doza uzuala 500 mg doza de inceput urmata de 250 mg la fiecare 12 ore.Azitromicina identic cu clindamicina. Clindamicina are eficient impotriva bacteriilor facultative si anaerobe din infectiile endodontice.Este bine distrubuit in corp mai ales la nivelul oaselor unde concentratia este aproape de cea a plasmei.Penicilina si clindamicina impreuna au rezultate foarte bune improtriva infectiilor de natura odontogene.Clindamicina este rapid absorbita si in prezenta mancarii in stomac.Doza ora este 600 mg doza de incarcare ,urmata de 300 de mg la fiecare 6 ore. Antibioticele pot fi folosite ca adjuvant in tratamentele endodontice intrun numar variat de moduri: local(intracanalar) sistemic si profilactic. Preparatele comerciale din acest grup poate s conin fie una sau o combinaie de antibiotice i uneori includerea alor compui, cum ar fi corticosteroizi.

Cele mai comune paste comericale de antibiotic sunt pasta Ledermixin si pasta Septomixine Forte,amandoua continand corticosteroizi ca agenti antiinflamatori. Septomixin Forte contine doua antibiotic-neomicina si sulfat de polimixina B.Neomicina are efect bactericid impotriva bagililor gram negative,dar ineficienta impotriva Bacteroides si speciilor inrudite,precum si impotriva fungilor. Ledermix este o combinatie de tetraciclina si clorhidrat de demeclociclina. Sunt substante cu actiune antimicrobiana specifica: -bacteriostatica precum: eritromicina, tetraciclina, cloramfenicolul -bactericida precum: penicilina, bacitracina, cefalosporinele. Pastele complexe cu antibiotic: 1.-sa contina o asociatie de antibiotice care sa acopere un spectru optim antibacterian cat mai larg 2.-sa fie in concentratie mare pentru asigurarea efectului antibacterian 3.-sa se asocieze cu un fungicid si cu un antiinflamator nespecific pentru prevenirea unor reactii dureroase in caz de depasire a apexului 4.-sa se asocieze si cu enzimele, care vor asigura contactul intern al antibioticului cu germenii microbieni 5.-sa fie folosite in termenul de garantie. Corticoizii (antiinflamatoare nespecifice) Glucocorticoizii - au actiune antiinflamatoare nespecifica prin inhibarea proceselor inflamatorii exudative, necrotice sau proliferative. Se folosesc in tratamentele de canal din gangrena (simpla sau complicata) in asocieri cu antibioticele, antisepticele sau enzimele. Cei mai cunoscuti sunt:

a)-Hidrocortizonul si hidrocortizonul acetat - au eficacitate mica si de durata scurta, timpul de injumatatire biologic fiind de 8-l2 ore. b)-Prednisonul - este de 5 ori mai activ decat hidrocortizonul, timp de injumatatire de 12 36 ore, fiind inactiv in preparatele locale, se administreaza numai pe cale generala. c)-Prednisolonul si metilprednisolonul - sunt foarte active biologic, se pot administra local sau pe cale generala. d)-Triamcinolonul - nu are retentie hidrosalina ca celelalte, se foloseste local sau in infiltratii. e)-Dexametazona si -metazona - au durata lunga de actiune, timpul lor de injumatatire este de 36-54 ore, de 25 de ori mai active decat hidrocortizonul si fara retentie hidrosalina. Se foloseste endodontic foarte bine.

Bibliografie: Ingle`s www.esanatos.ro Australian Dental Journal Supplement: The use of calcium
hydroxide,antibiotics and biocides as antimicrobial medicaments in endodontics