Momentele subiectului/etapele acțiunii

Să ne reamintim!
Completează casetele corespunzătoare momentelor subiectului/etapelor acțiunii, având în vedere definițiile date:

Momentul de maximă
tensiune în evoluția
acțiunii unei opere li-
terare
Parte a subiectului unei Parte a subiectului unei
opere literare care opere literare care
prezintă totalitatea prezintă rezolvarea
evenimentelor conflictului
declanșate de intrigă

Parte a subiectului unei

opere literare care
prezintă cauza acțiunii
Parte a unei opere li-
terare situată la înce- A
putul acesteia, în care
se schițează datele
fundamentale ale
acțiunii, personajele
etc.

Să rezolvăm exerciții, pentru a înțelege mai mult!

Inițiere
1. Citește cu atenție textul care urmează, apoi rezolvă cerințele:

Noul învățător își făcu apariția într-o zi amarnic de ploioasă. Copiii stăteau uzi leoarcă și bosumflați în băncile lor. Din
păr le picura apă pe caiete, iar în jurul pantofilor uzi se formaseră mici băltoace.
La opt fix se deschise ușa și intrară directorul cel rotofei și un tânăr pirpiriu cu un zâmbet prietenos și îmbrăcat într-un
costum cu carouri mari.
— ’Neața, copii! zise directorul. Acesta este domnul Fiorosu, noul vostru învățător.
Toți chicotiră. Directorul părăsi clasa și micuțul domn Fiorosu se așeză la catedra mult prea mare, roșu la față.
— Tocmai azi trebuia să plouă! suspină el și-și tamponă îngrijorat nasul ascuțit.
— Ce-i atât de rău că plouă? întrebă Fred nepoliticos. Aici plouă tot timpul.
— Da? Domnul Fiorosu făcu ochii mari, neplăcut surprins. Vai, asta-i groaznic!în aceeași clipă începu să se lă țească
și să se întindă. Se făcu tot mai lung și tot mai mare. Și tot mai păros, ca o mătură veche. Urechile mici ale domnului
Fiorosu deveniră ascuțite și mari cât pungile de hârtie. Și, în plus, noul învă țător se făcu din cap până-n picioare, mai pu țin
costumul în carouri, verde ca otrava.

1
— Știam eu, dar chiar acum trebuia să se-ntâmple! strigă el cu glas slab, neschimbat. Ah, îmi pare teribil de rău.
Atenție!
Ridică un deget verde în semn de avertizare pentru că începea să crească. Și încă cum! Isolde, Boris, Sven și Anna
din primele bănci se retraseră lângă Fred cel obraznic în ultima bancă. Noul învă țător se făcu tot mai mare până când, ca
un balon verde imens, ajunse să ocupe jumătate de clasă. Cu brațul drept dărâmă stativul cu hărți. Capul cu țepi ro șii
impunători ajungea la tavan. Coada lui cu zimți minunați rupse tabla în două și brațul lui stâng cu o labă uria șă și gheare
ascuțite se propti în ușă.
— Oooo! gemură elevii din clasa a doua.
— Teribil! exclamă Fred, băiatul cu gura slobodă.
Uriașul monstru verde de la catedră zâmbea prietenos, în ciuda colților lungi de un cot, și le zise cu vocea slabă a
domnului Fiorosu:
— Nicio grijă, copii! Nu mi se întâmplă decât pe vreme ploioasă.
Apoi suflă o flamă albă care uscă toate șuvițele ude și-i făcu pe toți copiii să chicotească.
— Ce-i cu zarva asta la dumneavoastră în clasă? se auzi de afară, amenințătoare, vocea directorului.
Dar laba domnului Fiorosu apăsa încă ușa astfel că, oricât zgâlțâi clanța, directorul nu reuși să intre în clasă.
Deodată o rază fină de soare căzu pe nasul verde de monstru al domnului Fiorosu. Pfff! Ca și cum ai da drumul aerului
dintr-un balon, din frumusețea de monstru uriaș se făcu la loc noul învățător pirpiriu. Și domnul director năvăli prin u șa
deschisă brusc.
— Ce se întâmplă? răcni el supărat și arătă spre tabla spartă, catedra dărâmată și stativele de hărți îndoite.
— Oh, e vina mea, zise domnul Fiorosu zâmbind timid. Am fost neîndemânatic.
Copiii de clasa a doua se uitară încântați la directorul rămas mască și la noul lor învățător și-și doriră mai mult ca orice
un an școlar bogat în ploi.(Cornelia Funke, Vreme monstruoasă)
a) Stabilește, prin numerotare, ordinea ideilor principale din textul dat.
Directorul reușește să intre în clasă.
Noua înfățișare a domnului Fiorosu distruge sala de clasă.
Din cauza ploii, domnul Fiorosu se transformă într-un monstru.
Copiii sunt încântați de noul învățător. Directorul le prezintă copiilor noul învățător.
_ Directorul încearcă să intre în clasă, dar nu reușește.
O rază de soare cade pe nasul domnului Fiorosu și îl transformă din nou într-un om slăbuț.

b) Delimitează textul dat în fragmente logice, în funcție de ideile principale.

c) Scrie planul dezvoltat de idei al textului dat.

d) Prezintă etapele acțiunii în textul Vreme monstruoasă.

- situația inițială:.............................................................................................................................................................
J >

- cauza care declanșează acțiunea:..............................................................................................................................

- desfășurarea acțiunii:..................................................................................................................................................

- situația dificilă:.............................................................................................................................................................
J

- depășirea situației dificile:...........................................................................................................................................

2
 Consolidare
2. Textul următor (Lev Tolstoi, Leul și cățelușa) este împărțit în fragmente. Pune fiecărui fragment numerele
corespunzătoare momentelor subiectului. Fii atent(ă)! Poți asocia mai multe fragmente cu același moment al subiectului!

1. expozițiunea 2. intriga 3. desfășurarea acțiunii 4. punctul culminant 5. deznodământul

La Londra se deschisese o menajerie. Pentru vizitarea ei se cereau bani, ori câini și pisici, spre a se hrăni
sălbăticiunile aduse.

Cățelușa și-a adunat coada și s-a ghemuit într-un colț al cuștii. Leul s-a apropiat de ea și a prins s-o miroasă.
Cățelușa s-a întins cu labele în sus și a început să dea din codiță.
Leul a întors-o cu laba pe partea cealaltă.
Cățelușa a sărit și s-a așezat în fața leului pe lăbuțele dinapoi.

Leul a privit-o, a scuturat din cap și n-a atins-o.

Când stăpânul i-a aruncat în cușcă porția de carne, leul a rupt o bucată și i-a dat cățelușei.
Seara, când leul s-a culcat, cățelușa s-a întins lângă dânsul, punându-și capul pe laba lui.
De atunci cățelușa a trăit la un loc cu leul, în aceeași cușcă. [...]
Odată un domn a vizitat menajeria și și-a recunoscut cățelușa; el l-a rugat pe proprietarul menajeriei să
i-o dea. Stăpânul s-a învoit și a chemat cățelușa s-o scoată din cușcă. Dar leul și-a zbârlit coama și a răcnit. A șa au
trăit leul și cățelușa un an întreg în aceeași cușcă. După un an însă, cățelușa s-a îmbolnăvit și a murit. în ziua aceea,
leul nu s-a atins de mâncare, mereu mirosea cățelușa și-o pipăia cu labele.închipuindu-și că leul își va uita durerea
dacă va căpăta o altă cățelușă, stăpânul i-a vârât în cușcă una vie. Leul însă a sfâșiat-o imediat. După aceea a cuprins
între labe cățelușa moartă și a zăcut așa cinci zile.

A sasea zi a murit si leul.

} i

Cineva a vrut să vadă animalele; a prins pe stradă o cățelușă și a adus-o la menajerie. I s-a dat drumul înăuntru, să
viziteze menajeria, iar pe cățelușă au luat-o și au aruncat-o în cușca unui leu, s-o mănânce.

Când a înțeles că a murit, a sărit în sus ca ars, s-a zbârlit, a început să-și biciuiască coapsele cu coada, s-a
năpustit în peretele cuștii și a prins să roadă zăvoarele și podeaua.
Toată ziua s-a frământat, s-a zbătut în cușcă și a urlat; apoi s-a întins lângă cățelușa moartă și părea că s-a lini știt.
Dar când stăpânul menajeriei a vrut să scoată cățelușa moartă din cușcă, leul n-a îngăduit nimănui să se apropie de
ea.

3. Indică momentul subiectului în care sunt sugerate sentimentele trăite de leu la moartea cățelușei.

4. Formulează două idei principale din textul Leul și cățelușa, de Lev Tolstoi, care se pot desprinde din momente
diferite ale subiectului.

5. Precizează ce tip de narațiune apare în textul Leul și cățelușa, de Lev Tolstoi.

3
 Aprofundare/Excelență
6. Intră în jocul Stăpânul textului narativ. Ai nevoie de o bucată de carton sau de o foaie, cu care să acoperi toate
fragmentele din textul următor, cu excepția primului. Vei proceda în felul următor: citești primul fragment, apoi scrii ce crezi
că se va întâmpla în continuare, respectând momentele subiectului unei opere literare. Tragi cartonul/ foaia mai jos, apoi
citești continuarea. Dacă versiunea ta și cea originală coincid, bifezi V. Dacă nu coincid, bifezi —. Repetă procesul pentru
fiecare fragment. Chiar dacă ajungi la alt deznodământ decât textul original, important este să respecți momentele
subiectului.

Două fetițe se întorceau cu ciuperci acasă.

în drum, ele au trebuit să treacă peste o cale ferată. Crezând că trenul e departe, s-au urcat pe terasament, ca să
treacă peste șine.
Creează singur(ă) intriga:................................................................................................................................................

Citește intriga creată de autorul textului și compară versiunile:

Deodată, a șuierat locomotiva. Fetița mai mare a fugit înapoi, iar cea mică a trecut în fugă linia ferată.

Creează singur(ă) desfășurarea acțiunii:..........................................................................................................................

Citește desfășurarea acțiunii creată de autorul textului și compară versiunile:

Sora cea mare i-a strigat celei mici:
— Nu veni îndărăt!
însă locomotiva era atât de aproape și pufăia atât de tare, încât fetița cea mică n-a auzit; a crezut că-i strigă să se
întoarcă îndărăt. A alergat înapoi peste șine, s-a împiedicat, a scăpat ciupercile pe jos și s-a apucat să le adune.
Locomotiva era aproape. Mașinistul șuiera din răsputeri.
Fetița cea mare striga întruna:
— Lasă ciupercile!
Cea mică înțelese că-i cere să le strângă și se țâra pe jos după ele.

Creează singur(ă) punctul culminant:................................................................................................................................

4
 Citește punctul culminant creat de autorul textului și compară versiunile:
Mașinistul n-a putut opri locomotiva. Șuierând din toate puterile, a trecut peste fetiță.

Creează singur(ă) deznodământul:...................................................................................................................................

Citește deznodământul propus de autorul textului și compară versiunile:

Fetița cea mare țipa și plângea. Călătorii priveau îngroziți de la ferestrele vagoanelor, iar conductorul alerga la celălalt
capăt al trenului să vadă ce s-a întâmplat cu fetița.
După ce trenul a trecut, toți văzură că fetița stătea întinsă între șine cu fața la pământ și nu se mișca.

De abia când trenul s-a depărtat de tot, fetița a ridicat capul, s-a sculat în genunchi, a adunat ciupercile și a
alergat la sora ei.
(Lev Tolstoi, Fetița și ciupercile)
7. Alcătuiește planul simplu de idei al textului Fetița și ciupercile, de Lev Tolstoi.

8. Imaginează-ți că ești în locul fetiței care a căzut pe șine. Redactează un text narativ la persoana I, în 60-80 de
cuvinte, în care să-ți prezinți acțiunile și sentimentele.
9. Ai fost vreodată într-o situație periculoasă/dificifă? Redactează un text narativ, de 80-100 de cuvinte, respectând
momentele subiectului, în care să prezinți cum ai depășit-o.

Ameliorare
10. Citește cu atenție textul care urmează, apoi rezolvă cerințele:
Erau doi băieți numai de-o șchioapă, cu niște cușme mari până peste ochi și înfășurați în sumane cu mânicile lungi.
Măcar că porniseră de la amiază, mai aveau mult până în sat, în Viișoara, drumul era greu prin zăpadă, ș-acum, la urmă,
își cam târau opincile mari, înfoiate cu paie.
De sărbătorile Crăciunului, așa se pornesc băieții, cu steaua, spre satele mai bogate. îndrăzniseră și ei, cu steaua lor,
să pornească peste câmpuri, peste podul de gheață al Șiretului, spre valea împestrițată de nenumăratele case ale
viisorenilor.
Amurgul părea o umbră albăstrie pe neclintitele întinderi de omăt. [...] în oglinda mare a râului începeau să tremure
luminile stelelor de sus. Și era o liniște adâncă, parcă împietrise lunca neagră pe lângă care se strecurau ei, coborând
malul. [...] Se apucară amândoi de umeri și, încet, trecură dincolo, pe podișul lucios, prin tăcerea tainică a înserării.
După ce urcară celălalt mal, rămaseră privind înainte. Satul nu se zărea. Se întoarseră unul spre altul. Buzele celui mai
mic prinseră să tremure._______________________________

5
 — Nu se vede nimic! murmură cel mai mare.
Iar glasul mezinului începu să scâncească:
— Ne-am rătăcit. Ce ne facem noi acum? Au să ne mănânce lupii...
Cel mare își înghiți plânsul cu greutate și zise:
— Măi, Ionică, și tata-bătrân zicea că l-a apucat odată o viforniță, și el a mers înainte și a scăpat...
— Mi-i frig! îngână cel mic.
— Vâră-ți mânile în mâniei, bine, - și grămădește-le sub barbă. Steaua o duc eu. Când om ajunge, avem să cântăm
și să ne rugăm să ne găzduiască cineva peste noapte. Ti-e foame?
— Da.
— Au să ne deie de mâncare. [...]_______________________________
Merseră înainte prin lumina cenușie a serii. [?..] Răzbăteau prin noapte așa, - parcă fiorul singurătă ții le dădea putere.
în capetele lor de copii, acolo, sub cușmele de oaie, răsunau cântecele sfinte ale Nașterii Mântuitorului. [...] Și de-abia într-
un târziu vestitorii aceștia umiliți văzură izvorând din întuneric nenumăratele stele ale satului si, când intrară pe ulițile
împrejmuite de garduri negre, li se păru că gerul a slăbit. în hămăitul întărâtat al unui câine, pătrunseră într-o ogradă.
Vasile apăra steaua cu bățul, - și clopoțelul sună sfios la ferestre. Se auzi bufnind ușa de la casa cea mare, pe urmă u șa
de afară a tinzii se deschise, și românul, cu capul gol, se arătă în prag.
— Primiți stelari? întrebă Vasile.
Glasul lui era așa de slab și plin de tremur, și mezinul prindea să scâncească a șa de pripit, năvălit de lacrimi, încât
omul se plecă înduioșat spre ei. [...]
— Măi femeie! la deschide ușa să intre steaua. Așa... oameni sunteți voi ori sloiuri de ghea ță?... încet, să nu păli ți
steaua de prag...
Opincile înghețate ale băieților bocăneau ca niște cizme. Intrară în casă; steaua suna subțire și vesel: țing-țing!
Gospodarul, om tânăr, ca de treizeci de ani, zdravăn și spătos, se uita la ei ca la o minune.
— De unde sunteti voi, mă?
— De la Bordeieni, răspunse cel mare. [...]
— S-a cui sunteti?
— /A lui Ion a Bălașei... răspunse cel mare. [...]
— Și cum de v-a lăsat el să porniți pe așa ger?
— Am pornit noi singuri.
— Și nu v-a fost frică de lupi?
Copiii nu răspunseră. Omul se uita zâmbind la ei. Apoi îi întrebă iar:
— Da’ la Vetleem știți voi ce a fost? la să-mi cântați cântecul acela, cu Domnul nostru lisus.
— îl știm! zise repede Vasile.
Se apropiară amândoi de icoane; înălțară steaua sub candelă, o zguduiră încet, și clopoțelul sună ușor. După aceea își
ridicară ochii spre rumeneala de zori care învăluia chipul Maicii Domnului cu pruncul la sân și începură cu glasuri curate:
„Trei Crai de la Răsărit, Cu steaua călătorind...“
Și omul rămase și el uitându-se spre icoane cu ochii duși, și băieții cântau subțire, cu glasuri moi, cu gâturile ridicate.
[...] Și-n toată casa era liniște, și-n tăcere, glasurile copiilor cântau vestea cea bună. Străinii veniți tremu rând prin frig și prin
întuneric, necunoscuta care le deschiseseră ușa găzduirii acum stăteau înfrățiți, și cântecul simplu umplea sufletele de
mângâiere și de lumină.
(Mihail Sadoveanu, Vestitorii)

a) Identifică două momente ale subiectului din textul Vestitorii, de Mihail Sadoveanu, motivându-ți opțiunea.

b) Transcrie două structuri referitoare la timpul și la spațiul acțiunii.

6
 c) Indică numele a două personaje care participă la acțiune, în textul dat.

d) Prezintă relația dintre cei doi frați care merg la colindat, în 30-40 de cuvinte.

e) Rezumă dialogul marcat în chenar, în 20-30 de cuvinte.

f) Precizează ce tip de narațiune apare în text.

g) Redactează un text narativ, de 80-100 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare (reală sau imaginară) petrecută
cu prilejul unei sărbători importante pentru o comunitate (sărbătoare religioasă/un eveniment familial).

PLICUL CU JOCURI
Joc: „Roman“ polițist cu fantome .-''

† ‡
1. Decupează patru cuvfffte-jdjntr-un ziar/dintr-o revistă. "
2. Redactează o continuare a îrăgm.entului următor, în 80-120 de cuyjrate; respectând momentele subiectului. Vei
prezenta, în compunerea ta, o enigmă rezolvată^de un detectiv^.vefihtegra în nara țiune cuvintele decupate din ziar/ revistă.
^^s^x§^
în seara aceea, nimic nu prevestea întâmplările stranii care au urmat. După o zi epuizantă la biroul de investigații pe care îl
conducea, Jack Spider s-a așezat comod pe canapea, încercând să se relaxeze. Aproape adormise, când un zgomot straniu s-a
auzit în hol. Jack a deschis încet ochii. în fața lui, o apariție fantomatică făcea semne disperate...

Poveștile mi le spunea stând amândoi pe pat, într-o atmosferă minuțios pregătită. în primul rând, nu avea ce căuta în
preajmă ureche de adult. Doar sora mea mai avea dreptul să participe la ritual. Apoi, pe plita încinsă, trebuia să sfârâie
câteva mere, răspândind miros de zahăr ars, și să clocotească un ceainic.
(Dan Lungu, Răscoala copiilor, în volumul Cartea cu bunici)

Inițiere (dificultate redusă)

1. (1p) Identifică momentul subiectului în care s-ar putea încadra fragmentul din textul A.

2. (1 p) Precizează la ce persoană se relatează în textul A.

3. (1p) Transcrie, din textul A, două secvențe reprezentând indici de spațiu.

†Zilele trecute am descoperit într-un colț tablourile bunicilor mei dinspre mamă. Format mare, cerate de vreme. Le găsise
soția mea la Botoșani, cu ceva vreme în urmă, în casa copilăriei mamei mele, vecină cu casa copilăriei mele. Tot ea le
adusese la lași, fascinată de figurile celor doi. Cei din familie spun că eu semăn cu el. Cu „tataia 11. L-am privit, încercând
să mă recunosc ca într-o oglindă. E o fotografie de tinerețe, făcută probabil în preajma nuntii.
‡Aducem, cumva.
§Dar eu nu mi-l amintesc decât bătrân.
îmi vine în minte în primul rând tataia cel care îmi spunea povești, iar apoi cel care mă ducea, când mai crescusem
nițel, duminică de duminică la baia de aburi.
i1

7
4. (1 p) Indică patru termeni din câmpul lexical al gradelor de rudenie, având în vedere textul A.

Consolidare (dificultate medie)

5. (1 p) Pornind de la informațiile din textul B, precizează cine nu putea asista când bunicul spunea povești.

6. (2p) Notează o acțiune prezentată în textul B, pe care bunicul o face împreună cu nepotul.

Aprofundare/Excelență (dificultate crescută)

7. (2p) Crezi că relația dintre bunici și nepoți este importantă pentru experiența de viață a unui om? Motivează
răspunsul în 30-40 de cuvinte.

Se acordă 1 punct din oficiu.

4-6 puncte 6-8 puncte 8-10 puncte

Mai ai de lucrat! Cu siguranță poți mai mult! Continuă în același fel!
Evaluare
Citește cu atenție textele care urmează, apoi rezolvă cerințele:

A. Pornesc spre casa bunicilor în trăsura comandată de tata. Se cunoaște! Un muscal* * numai de catifea, ca un
mitropolit cu șapcă, obrajii de duduie, bici galben ca de aur, ro ți cu ochelari de cauciuc, perne moi, covora ș la picioare și
cai negri [...].
Mama e nervoasă. Pe genunchi are o cutie de bomboane legată cu șnur de aur. Cu toate că sunt în mănu și, de getele
mamei fac game pe capacul cutiei. Copiii știu ce înseamnă când mama face game fără pian. Deci stau cuminți.
Tata fumează și salută în dreapta și în stânga. Toată lumea îl cunoaște pe tata.
Au ajuns în „Beilic“. Dar trăsura nu intră în ogradă. Stă smerită la poartă, ca la mănăstire. Mama în frunte, cu fo șnetul
rochiei, umbreluța și cutia de bomboane; tata după mama, cu scârțâitul ghetelor, uitându-se la copaci; copiii, în urmă, unul
după altul, târându-și pașii, cu capetele mereu întoarse după armăsarii de la poartă.
Dintâi intră cutia cu bomboane cu mâinile mamei, apoi mama cu sărutările. Tata aruncă țigara, î și șterge buzele cu
batista care miroase frumos a apă de colonie, se descoperă și intră, sărutând pe rând mâna bunicilor. Bunicii îl sărută pe
frunte. Tata nu mai e tata: e copilul bunicilor.
(Ionel Teodoreanu, în casa bunicilor)

* muscal - birjar.