14.02.

2024

Gheorghita Lucas
Clasa a VII-a B

Aliajele
Referat

Un aliaj este un amestec omogen cu proprietăți metalice a două

sau mai multe elemente chimice, din care cel puțin unul este metal și
de obicei se află în cantitatea cea mai mare. Proprietățile fizice și
chimice ale aliajelor sunt în general diferite de cele ale substanțelor
componente, uneori semnificative.

Tipuri de aliaje:

 Aliajul anticoroziv (rezistent la intemperii și factori

chimici agresivi)
 Aliajul inoxidabil (nu oxidează, nu se combină cu
oxigenul, nu ruginește)
 Aliajul antifricțiune (cu un coeficient de frecare mic,
folosit la fabricarea cuzineților)
 Aliajul de lipit (care este folosit în procese tehnice
de lipire, frecvent sub acțiunea căldurii)
 Aliajul dur (cu duritate mare)
 Aliajul refractar (care rezistă la temperaturi mari, de
exemplu la peste 1500 °C)
 Aliaj ușor (cu o densitate relativ mică)
 Aliaj foarte ușor
  Aliaj tipografic (folosit în realizarea caracterelor de
tipografie)
 Aliaj ușor fuzibil (care se topește ușor, la temperatură
relativ mică)

Componentele aliajelor sunt, de obicei, ele însele metale, deși

carbonul, un nemetal, este un element esențial al oțelului, de exemplu.
Cel mai adesea, aliajele sunt obținute prin topirea și amestecarea
metalelor de bază.
De asemenea, există și aliaje neferoase, reprezentate, în general,
de aliaje de cupru nichel, bronz și aluminiu, utilizate mult foarte des în
fabricarea monedelor. Diferența dintre un aliaj metalic și o impuritate
este, uneori, greu de observat. Pentru aluminiu, de exemplu, siliciul
poate fi considerat o impuritate sau o componentă valoroasă, în funcție
de aplicabilitate, deoarece siliciul adaugă duritate, deși reduce
rezistența la coroziune.
Aliajele se găsesc în tot felul de lucruri, inclusiv in plombele
dentare, bijuterii, lacate de usi, instrumente muzicale, monede, arme,
şi reactoare nucleare. Lucruri cum ar fi avioane şi zgârie-nori există
datorită aliajelor.

Metalele prezintă proprietatea de a forma soluţii solide, numite

aliaje. Aliajele se obţin prin:
– topirea amestecului a două sau mai multe metale ;
– adăugarea unuia dintre componenţi la topirea celuilalt (de
regulă în procesul tehnologic de obţinere a topiturii metalului
care se găseşte în cantitatea mai mare) şi răcirea topiturii.

Cele mai importante proprietati ale aliajelor:

1) Temperatura de topire – la majoritatea aliajelor este mai scăzută
decât temperatura de topire a metalelor componente. Exemplu:
Aliajul compus din 35 părți de staniu (cositor) și 65 părți de plumb
 se topește la 190 °C, pe când staniul, cu punctul de topire cel mai
scăzut dintre cele două, se topește la 232 °C.
2) Densitatea aliajului – are o valoare intermediară față de densitățile
metalelor componente.
3) Duritatea aliajului – este mai mare decat a fiecărui metal luat
separat. Exemplu: Aliajul wolframului cu carbonul, împreună cu
mici cantități de cobalt si alte metale, are duritatea diamantului și îl
înlocuiește pe acesta într-o serie de lucrări tehnice.
4) Rezistența mecanică a metalelor crește prin aliere.
5) Rezistența la coroziune se măreste. Exemplu: oțelul cu crom este
foarte rezistent la ruginire și la acțiunea acizilor.