Duca Laura Florentina Dosar Practica

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC
PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
Student(Numele și prenumele): DUCA LAURA FLORENTINA
Specializarea: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Anul universitar: 2023-2024
Forma de învățământ: IF
Nivelul: I
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
V I CERCETARII STIINTIFICE
CABINET MINISTRU
&
ORDIN
privind aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul
gimnazial
in conformitate cu prevederile Legii Educatiei Na1ionale nr.1/2011, cu

modificarile si completarile ulterioare,
in co formitate cu prevederile Ordinului ministrului educatiei nationale nr.
3593 / 18.06.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea i aprobarea
curriculumului colar - planuri-cadru de invatamant i programe colare,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea i functionarea
Ministerului Educatiei Nationale i Cercetarii $tiintifice,
MINISTRUL EDUCATIEI NATIONALE $1 CERCETARII $TIINTIFICE

emite prezentul ordin:
Art. 1. Se aproba Nata de fundamentare a planurilor-cadru pentru invatamantul

gimnazial, prevazuta in Anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. Se aproba Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial, clasele
a V-a - a VIII-a, prevazut in Anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul
ordin.
Art. 3. Se aproba Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial cu
predare in limbile minoritatilor nationale i pentru invatamantul gimnazial pentru
colile sau clasele cu elevi apartinand minoritatilor nationale care studiaza in limba
romana, prevazut in Anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.
program integrat i suplimentar de arta - muzica, prevazut in Anexa nr. 4, care face
parte integranta din prezentul ordin.
program integrat i suplimentar de arta - coregrafie, prevazut in Anexa nr. 5, care
face parte integranta din prezentul ordin.
program integrat i suplimentar de arta - arte vizuale, prevazut in Anexa nr. 6, care
face parte integranta din prezentul ordin.
program sportiv integrat, prevazut in Anexa nr. 7, care face parte integranta din
prezentul ordin.
1
Art. 8. Planurile-cadru de invatamant aprobate prin prezentul ordin se aplica
incepand cu anul i;,colar 2017-2018, la clasa a V-a, incepand cu anul i;,colar 2018-
2019, la clasa a VI-a, incepand cu anul i;,colar 2019-2020, la clasa a VII-a, iar din
anul 2020-2021, la clasa a VIII-a.
Art. 9. (1) Tn anul i;,colar 2016-2017, la clasele a V-a - a VIII-a, se aplica Planurile
cadru de invatamant aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei i;,i Cercetarii nr.
3638/11.04.2001.
(2) Tn anul :;,colar 2017-2018, la clasele a VI-a - a VIII-a, se aplica Planurile-cadru
de invatamant aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei i;,i Cercetarii nr.
3638/11.04.2001.
(3) Tn anul i;,colar 2018-2019, la clasele a VII-a - a VIII-a, se aplica Planurile-cadru
de invatamant aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei i;,i Cercetarii nr.
3638/11.04.2001.
(4) Tn anul i;,colar 2019-2020, la clasa a VIII-a, se aplica Planurile-cadru de
invatamant aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei i;,i Cercetarii nr.
3638/11.04.2001.
Art. 10. Directia Generala Tnvatamant Preuniversitar, Directia Minoritati, Directia
Generala Management i;,i Resurse Umane, Directia Generala Buget-Finante, Centrul
National de Dezvoltare a Tnvatamantului Profesional i;,i Tehnic, lnstitutul de $tiinte
ale Educatiei, inspectoratele i;,colare judetene/al municipiului Bucurei;,ti, conducerile
unitatilor de invatamant due la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 11. Prezentul ordin se publica A • ficial al Romaniei, Partea I.
,. ,.
Bucu,.r;ei;,ti
Nr. ,j5"9o '
Data: 05 .o . J...OIG
2
) § " 9 0 . 0 - 0 2016
Anexa 1 la OMENCS nr..... .. .. .. .... ..............d in... ...... ..
NOTA DE FUNDAMENTARE
a planurilor-cadru pentru invatamantul gimnazial
Componenta a Curriculumului National, planul-cadru de Tnvatamant transpune Tn

practica colara optiuni majore de politica educationala.
Planurile-cadru pentru Tnvatamantul gimnazial au fost elaborate tinand seama de:
reperele decizionale majore care privesc Tnvatamantul preuniversitar
din Romania, prezentate Tn documentele elaborate de Guvernul
Romaniei, precum i
Tn documentele agreate Tn comun de Guvernul Romaniei i de institutiile
europene;
- finalitatile Tnvatamantului gimnazial a a cum sunt acestea stabilite de Legea
educatiei nationals nr. 1/2011, cu modificarile i completarile ulterioare.
Planurile-cadru pentru Tnvatamantul gimnazial precizeaza domeniile i disciplinele
studiate pe parcursul fiecarui an de studiu i resursele de timp pentru predare
Tnvatare-evaluare alocate acestora.
'
Potrivit Legii educatiei nationals, Tn Tnvatamantul preuniversitar curriculumul national
este centrat pe formarea i dezvoltarea/diversificarea competentelor cheie care
contureaza profilul de formare al elevului. Optiunea pentru utilizarea competentelor
cheie ca repere Tn stabilirea profilului de formare a reprezentat o decizie de politica
educationala importanta promovata de Legea educatiei nationals. in acest sens,
Curriculumul national pentru Tnvatamantul gimnazial se axeaza pe formarea
competentelor cheie.
Profilul de formare al absolventului de gimnaziu, prezentat mai jos, descrie a
teptarile exprimate fata de elevi la sfa itul Tnvatamantului gimnazial, prin raportare la:
cerintele exprimate Tn Legea educatiei nationals, alte documents de politica
educationala i studii de specialitate; finalitatile invatamantului; caracteristicile de
dezvoltare ale elevilor.
Comunicare - Cautarea, colectarea, procesarea de informatii i receptarea de opinii, idei,

in limba sentimente 'intr-o varietate de mesaje ascultate/ texte citite
materna - Exprimarea unor informatii, opinii, idei, sentiments, 'in mesaje orale sau scrise,
prin adaptarea la situatia de comunicare
- Participarea la interactiuni verbale 'in diverse contexts colare i extra colare, 'in
cadrul unui dialo roactiv
Comunicare - ldentificarea unor informa\ii, opinii, sentimente 'in mesaje orale sau scrise 'in
in limbi limba straina pe teme cunoscute
straine - Exprimarea unor idei, opinii, sentimente, 'in cadrul unor mesaje orale sau scrise,
pe teme cunoscute
- Partici area la interac iuni verbale la nivel tune ional, e teme cunoscute
Competente - Manifestarea interesului pentru identificarea unor regularita\i i rela\ii matematice
matematice 'intalnite 'in situa\ii colare i extra colare i corelarea acestora
'}i competente - ldentificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situa\ii
de baza in concrete
'}tiinte '}i - Rezolvarea de probleme 'in situa\ii concrete, utilizand algoritmi i instrumente
tehnologii specif ice matematicii
- Prelucrarea i interpretarea datelor i dovezilor experimentale i r7 r.ezentar .,
grafica a acestora .$: -.
- Proiectarea i derularea unui darners investigativ pentru a verifi a)9 ipotez de \ :;
lucru Si
.-:, '
,. .·y'-., " \
'2.
\' \ _ \" ,,. I- :
,' \,.-,_ \:_ • I '·I
4 "'.> \_ - I -,
/. ' .) -,,
.,.·
0/ I'-.: F' l''•1.·1
,._1,.. \./,
\I . ,.',/;
,'------,,,
-....._ .... . • LLl\ \. ,,..ri"
Proiectarea i realizarea unor produse utile pentru activitatile curente
Manifestarea interesului pentru o viata sanatoasa i pentru pastrarea unui mediu
curat
- Aplicarea unor reguli simple de mentinere a unei vieti sanatoase i a unui mediu
curat
Competenta Utilizarea unor dispozitive i aplicatii digitale pentru cautarea i selectia unor
digitala resurse informationale i educationale digitale relevante pentru invatare
Dezvoltarea unor continuturi digitale multi-media, in contextul unor activitati de
invatare
Respectarea normelor si regulilor privind dezvoltarea si utilizarea de continut
virtual (drepturi de proprietate intelectuala, respectarea privatitatii, siguranta pe
internet)
A invata sa Formularea de obiective i planuri simple de invatare in realizarea unor sarcini de
inveti lucru
' - Gestionarea timpului alocat invatarii i monitorizarea progresului in realizarea
unei sarcini de lucru
- Aprecierea calitatilor personale in vederea autocunoa terii, a orientarii colare i
profesionale
Competente - Operarea cu valori i norme de conduita relevante pentru viata personala i
sociale Ji pentru interactiunea cu ceilalti
civice Relationarea pozitiva cu ceilalti in contexte colare i extra colare, prin
exercitarea unor drepturi i asumarea de responsabilitati
Manifestarea disponibilitatii pentru participare civica in conditiile respectarii
regulilor grupului i valorizarii diversitatii (etno-culturale, lingvistice, religioase
etc.)
Spirit de Manifestarea interesului pentru identificarea unor solutii noi in rezolvarea unor
initiativa ti sarcini de invatare de rutina i/sau provocatoare
antreprenoriat - Manifestarea initiativei in rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face
parte i in explorarea unor probleme ale comunitatii locale
- Aprecierea calitatilor personale in vederea autocunoa terii, a orientarii colare i
profesionale
ldentificarea unor parcursuri scolare si profesionale adecvate propriilor interese
Sensibilizare - Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local i ale
ti exprimare patrimoniului national i universal
culturala Realizarea de lucrari creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, in contexte
colare i extra- colare
- Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local i ale
patrimoniului national i universal
Participarea la proiecte i evenimente culturale organizate in contexte formale
sau nonformale
Planurile-cadru de invatamant pentru gimnaziu sunt structurate pe doua

components: (1) trunchi comun, (2) curriculum la decizia colii.
1. Trunchi comun (TC)

Trunchiul comun reprezinta numarul de ore care trebuie parcurse in mod obligatoriu
de catre toti elevii cohortei, cuprin i intr-un anumit program de educatie, la nivelul
fiecarei discipline de studiu. Acest numar de ore asigura egalitatea anselor la
educatie.
2. Curriculum la decizia iCOlii (CDS)

Curriculumul la decizia colii (CDS) reprezinta oferta educationala ,,opus de
coala, in concordanta cu: nevoile i interesele de invatare ale ele .!_!b"'r,;sp fff¢ 1..
colii, nevoile i traditiile comunitatii locale. La nivelul planurilor-cadr £d6 inyaJam nl :->\
curriculumul la decizia colii se exprima prin numarul de ore alocafE( co!i-lp ntrLl 1
\ .{ :, \J;.. :\·:/ JI)
s \ -,,>:"/ r£9---- 0 - <-,. ---
' ... . ,i ,t·ql\ .. --,

·\ .,!It·...:......: - ,1,.::-
', •• ,1/ :t 1tt..\ •
--
construirea propriului proiect curricular. Stabilirea CDS se realizeaza, in mod
descentralizat, de catre fiecare unitate de invatamant, in fiecare an i;,colar, pentru
anul i;,colar urmator.
Curriculumul la decizia :;,colii (CDS) se constituie atat din optionale ofertate la nivelul
unitatii de invatamant, cat i;,i din optionale ofertate la nivel national. CDS este
rezultatul unui proces real i;,i transparent de consultare i;,i negociere cu elevii i;,i
parintii acestora, cu alti actori la nivel comunitar i;,i valorifica oportunitati i;,i nevoi
specifice.
Oferta nationala de curriculum la decizia :;,colii cuprinde programe i;,colare aprobate
prin ordin al ministrului educatiei. Programele i;,colare promovate ca oferta centrala
reprezinta exemple de bune practici in dezvoltarea curriculumului la decizia !;iCOlii,
relevante pentru disciplina !;ii pentru aria curriculara de care apartin, pentru o
abordare integrata la nivelul mai multor arii curriculare, dar i;,i relevante social. Dintre
optionalele promovate la nivel national, pot fi mentionate:
- Educatie pentru sanatate, clasele V-VI, VII-VIII;

- ,,Creeaza-ti mediul!", clasele Ill-IV, V-VII;
- Educatie ecologica i;,i de protectie a mediului, clasele V-VII;
- Lectura i;,i abilitatile de viata, clasele V-VI, VII-VIII;
- Limba neoelena i;,i civilizatia Greciei antice (doi ani de studiu);
- Radacini latine in cultura i;,i civilizatia romaneasca (doi ani de studiu, clasele
V-VI, VII-VIII);
- Mituri i;,i legende greco-romane, clasele V-VI;
- Expresii i;,i proverbe latine, clasa a VII-a;
- Cultura i;,i traditii aromane, clasele V-VI, VII-VIII;
- Matematica !;ii i;,tiinte in societatea cunoa!;iterii (un an de studiu);
- lstorie orala: lstorie traita - lstorie povestita;
- Educatie prin :;,ah (doi ani de studiu);
- Limba i;,i literatura maghiara pentru elevii care frecventeaza clasele cu
predare in limba romana sau traiesc in doua culturi minoritare, clasele V-VIII.
6
Anexa 2 la OMENCS
:) 5 " 3 0 · O t ; ' . 0 4..........2016
n r. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d i n. . . . . . . . . . . . .
Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial
Clasa
Aria curriculara/disciplina
V VI VII VIII
I. Limba §i comunicare 8-10 8-10 9-11 8-10
Limba §i literatura romana 4 4 4 4
Limba moderna 1 2 2 2 2
Limba moderna 2 TC 2 2 2 2
Elemente de limba latina §i de cultura
romanica - - 1 -
Optional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
II. Matematica §i §tiinte ale naturii 5-7 8-10 10-12 9-11
Matematica 4 4 4 4
Fizica - 2 2 2
Chimie TC - - 2 2
Biologie 1 2 2 1
Optional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
Ill. Om §i societate 5-7 4-6 4-6 6-8
Educa\ie sociala** 1 1 1 1
lstorie 2 1 1 2
Geografie TC 1 1 1 2
Religie 1 1 1 1
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
IV. Arte 2-4 2-4 2-4 2-4
Educa\ie plastica 1 1 1 1
Educa\ie muzicala TC 1 1 1 1
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
V. Educatie fizica, sport §i sanatate 2-4 2-4 2-4 2-4
Educa\ie fizica §i sport TC 2 2 2 2
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
VI. Tehnologii 2-4 2-4 2-4 2-4
Educa\ie tehnologica §i aplica\ii practice 1 1 1 1
Informatica §i TIC TC 1 1 1 1
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
VII. Consiliere §i orientare 1-3 1-3 1-3 1-3
Consiliere §i dezvoltare personala TC 1 1 1 1
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
Optional(e) integrat(e) la nivelul mai multor 1 1 1 1
arii curriculare CDS
Numar total de ore in TC 25 27 30 30
Numar total de ore in CDS*** 1-3 1-3 1-3 1-4
Nr. minim - maxim de ore pe saptamana 26-28 28-30 31-33 31-34
---
-::s,':_ _._.
TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia colii
0'-:,/,S'-· • -
-0
.-
" ------------------ \
.:- .:-
z.,
, , ,,
( I /-'! ·":;. . ... ..,,,_
. : ; s:, ,\/ --! . -- \ . )
- I - • -
·'
::::_,.-,
I;, :1.>,,-...c.- '
:::::. ,.. L. ).......... ::
7 f::":
I'"-' ,- • \ . -.-v·
NOTA:
* Elevii pot opta, intr-un an de studiu, pentru 1-3 cursuri optionale (clasele V-VII) i 1-
4 cursuri optionale (clasa a VIII-a), din care un optional integrat la nivelul mai multor
arii curriculare este obligatoriu.
** in cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gandire critica i

drepturile copilului, la clasa a VI-a Educa(ie interculturala, la clasa a VII-a Educa(ie
pentru cetatenie democratica i la clasa a VIII-a Educa(ie economico-financiara.
*** Curriculumul la decizia colii (CDS) se constituie atat din optionale ofertate la
nivelul unitatii de invatamant, cat i din optionale ofertate la nivel national. CDS este
rezultatul unui proces real i transparent de consultare i negociere cu elevii i
parintii acestora, cu alti actori la nivel comunitar i valorifica oportunitati i nevoi
specifice contextului cultural, social i economic local.
8
Anexa 3 la OMENCS n r. . . L?. ............din..OS...9..S.2016
Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial cu predare in limbile
minoritatilor nationale §i pentru invatamantul gimnazial pentru §Colile sau clasele
cu elevi apartinand minoritatilor nationale care studiaza in limba romana
Clasa
V VI VII VIII

Limba §i literatura 4 4 4 4
romana Limba materna 4 4 4 4
romanica
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
II. Matematica §i ttiinte ale naturii 5-7 8-10 10-12 9-11
Matematica 4 4 4 4
F izi ca-------------------------------------------- 2 2 2
1Chimie
- - 1TC
2 2
Biologie 2 2 ,1
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
Educa\ie sociala**
lstorie 2 2
lstoria §i tradi\iile minorita\ilor TC
Geografie 2
Religie
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
IV. Arte 2-4 2-4 2-4 2-4
E d u ca \i e p la st ic a
1 - - - - - - - ' - - --'- - - - -1TC
Educa\ie muzicala
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
Educa\ie fizica §i sport TC 2 2 2 2
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
Educa\ie tehnologica §i aplica\ii practice
1-------'------':...._-=-----'---'-----'-------------1TC
Informatica §i TIC
Op\ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
Consiliere §i dezvoltare personala Op\ TC
ional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
Optional(e) integrat(e) la nivelul mai 1 1 1 1
multor CDS
arii curriculare
27 30 33 32
Numar total de ore in TC
1-3 1-3 1-3 .- ;t-4
Numar total ore in CDS***
28-30 31-33
Nr. minim • maxim de ore pe saptamana
9
NOTA:
* Elevii pot opta, fntr-un an de studiu, pentru 1-3 cursuri optionale (clasele V-VII) §i 1-
4 cursuri optionale (clasa a VIII-a), din care un optional integrat la nivelul mai multor
arii curriculare este obligatoriu.
A doua limba moderna poate fi studiata fn cadrul CDS.
** In cadrul acestei discipline vor ti studiate: la clasa a V-a Gandire critica §i drepturile
copilu/ui, la clasa a VI-a Educafie interculturala, la clasa a VII-a Educafie pentru
cetaf enie democratica §i la clasa a VIII-a Educaf ie economico-financiara.
*** Curriculumul la decizia §Colii (CDS) se constituie atat din optionale ofertate la
nivelul unitatii de fnvatamant, cat §i din optionale ofertate la nivel national. CDS este
rezultatul unui proces real §i transparent de consultare §i negociere cu elevii §i
parintii acestora, cu alti actori la nivel comunitar §i valorifica oportunitati §i nevoi
specifice contextului cultural, social §i economic local.
: !; S -5 'o
Anexa 4 la OMENCS nr.. .. . .. .. . ... . ..............d m..
. 0.....5.:...0
.................................................................................. 2016
Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial cu program integrat

fi suplimentar de arta - muzica
Clasa
V VI VII VIII
I. Limba ti comunicare 8-9 8-9 9-10 8-9

Limba 9i literatura romana 4 4 4 4
Elemente de limba latina 9i de culture
romanica - - 1 -
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Matematica 4 4 4 4
Fizica - 2 2 2
Chimie
TC - - 2 2
Biologie 1 2 2 1
Op\ional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Educa\ie sociala** 1 1 1 1
lstorie 2 1 1 2
TC
Geografie 1 1 1 2
Religie 1 1 1 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
IV. Arte 7-8 7-8 7-8 7-8
Instrument principal TC 3 3 3 3
Teorie-solfegiu-dicteu 2 2 2 2
Pian complementar/lnstrument auxiliar • 1 1 1 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
V. Educatie fizica, sport ti sanatate 2-3 2-3 2-3 2-3
Educa\ie fizica 9i sport TC 2 2 2 2
Op\ional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Educatie tehnologica 9i aplica\ii practice 1 1 1 1
TC
Informatica 9i TIC 1 1 1 1
Op\ional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Consiliere 9i dezvoltare personala TC 1 1 1 1
Op\ional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Op\ional(e) integrat(e) la nivelul mai multor 1 1 1 1
CDS -- -
arii curriculare
-.-·.... --,_
• -,
· .
Numar total de ore in TC 30 32 35

,,."/4., -. . . ')•
Numar total de ore in CDS*** 2-3 2-3 2-3 I 2 ?,'

Nr. minim - maxim de ore pe sapt. 32-33 34-35 37-38 r;: I 37-38
TC= trunchi comun; CDS= curriculum la decizia colii --:,, - -1 \_
> ., v,:'°" -
11
NOTA:
* Elevii pot opta, intr-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri optionale, din care un
optional integrat la nivelul mai multor arii curriculare este obligatoriu.
** Tn cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gandire critica §i

drepturile copilului, la clasa a VI-a Educa(ie interculturala, la clasa a VII-a Educa(ie
pentru ceta(enie democratica §i la clasa a VIII-a Educa(ie economico-financiara.
*** Curriculumul la decizia §Colii (CDS) se constituie atat din optionale ofertate la
nivelul unitatii de invatamant, cat §i din optionale ofertate la nivel national. CDS este
PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULULUI-CADRU DE iNVATAMANT

A W 'W A '
PENTRU INVATAMANTUL GIMNAZIAL CU PROGRAM INTEGRAT $1

, V V
SUPLIMENTAR DE ARTA-MUZICA
1. Predarea disciplinelor Instrument principal, Pian complementarllnstrument

auxi/iar, se efectueaza individual.
2. Predarea disciplinei: Teorie-solfegiu-dicteu se efectueaza pe grupe care cuprind
intre 7-12 elevi.
3. Disciplina Pian complementar se studiaza de elevii care au ales ca instrument
principal, alt instrument decat pianul.
4. Pentru elevii care studiaza ca instrument principal un alt instrument decat pianul,
orga, harpa, tambalul sau acordeonul, timpul alocat disciplinei Instrument
principal va include §i activitatea cu profesorul corepetitor, cu o durata de ½ de
ora pe saptamana, incepand din eel de-al doilea an de studiu al instrumentului.
5. Disciplina Instrument auxiliar se studiaza de catre elevii care studiaza ca
instrument principal pianul sau orga.
6. Optionalul integrat la nivelul mai multor arii va viza dezvoltarea competentelor de
specialitate din sfera disciplinei Ansamblu coral/Ansamblu instrumental, integrate
cu competente specifice altor arii curriculare (spirit de echipa, cooperare intr-un
ansamblu, toleranta, initiativa §i creativitate). Ansamblu coral se studiaza de catre
to1i elevii, in clas le a ·v-a §i a VI-a. Tn clasele a VII-a §i a VIII-a, elevii de la
instrumentele orchestrei simfonice vor studia Ansamblu instrumental, iar ceilalti
elevi vor continua studiul disciplinei Ansamblu coral.
7. Precizarile privind planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial cu
program integrat §i suplimentar de arta - muzica sunt valabile §i in §Colile cu
predare in limbile minoritatilor nationale.
8. Elevii inscri§i in §Colile cu program suplimentar de arta-muzica p r9.tir .J..n cadrul
acestor unitati de invatamant disciplinele de trunchi comun §i4'jc'fplin :!o t(onala
din aria curriculara Arte, precum §i optionalul integrat la iTul rn: .i.¥'r:r1Lllt9r\
curriculare.
arii 5(. > )' \
11_"
-. ,,.. r \."'.r' ...;
- ,-; l\ ?-' ~..t- • I ' .:: '
·-::, \1 \..._ ;.<· /:?-1

,;_:l· 7";- //:-1
12 ,,---------------0
......,£ (f " " \C f\';,/
: . : --
Anexa 5 la OMENCS
! ; 5. . . .3. . . .0. . . . . . . . . . . . . .d .i n . . O. . . . .S. . . ...0. . . 7.....2016
n r. . . . . .
Planul-cadru de inva\amant pentru invatamantul gimnazial cu program integrat §i

suplimentar de arta - coregrafie
Clasa
V VI VII VIII
romanica - - 1 -
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Matematica 4 4 4 4
Fizica - 2 2 2
Chimie
TC - - 2 2
Biologie 1 2 2 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Educatie sociala** 1 1 1 1
lstorie 2 1 1 2
TC 1 1
Geografie 1 2
Religie 1 1 1 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
IV. Arte 7-8 7-8 7-8 7-8
Educatie muzicala 1 1 1 1
Dans clasic TC 3 4 4 4
Ritmica 1 - - -
Optional* CDS 1-2 1-2 1-2 1-2
Educatie fizica $i sport TC 2 2 2 2
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Educatie tehnologica §i aplica\ii practice 1 1 1 1
TC
Informatica §i TIC 1 1 1 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
arii curriculare CDS
Numar total de ore in CDS*** 2-3 2-3 2-3 2-3
Nr. minim - maxim de ore pe sapt.**** 31-32 33-34 36-37 .,,.. 36;.37
TC= trunchi comun; CDS= curriculum la decizia .s,··

. . .- '\
,,
;$ "
!
/
!;iCOlii ,,
(
1_:!:;:. >- \
)
v.
-:'·
)
\
I::
I:'.:
13
,
--
/. ·- - ' //
NOTA:
* Elevii pot opta, Tntr-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri optionals, din care un
** Tn cadrul acestei discipline var fi studiate: la clasa a V-a Gandire critica §i drepturi/e
copilului, la clasa a VI-a Educa(ie intercultura/a, la clasa a VII-a Educa(ie pentru
ceta(enie democratica §i la clasa a VIII-a Educa(ie economico-financiara.
*** Curriculumul la decizia §Colii (CDS) se constituie atat din optionals ofertate la
nivelul unitatii de Tnvatamant, cat §i din optionals ofertate la nivel national. CDS este
specifics contextului cultural, social §i economic local.
**** Tnvatamantul preuniversitar coregrafic are un numar mai mare de ore decat
celelalte specializari artistice, absolvirea studiilor preuniversitare constituind
specializare pentru dansatori-balerini. Numarul de ore de practica este determinant
pentru obtinerea calificarii, dupa absolvirea clasei a XII-a ei pot fi angajati ca arti§ti,
cu drepturi depline.
PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULUI-CADRU DE iNVATAMANT PENTRU

iNVATAMANTUL GIMNAZIAL CU PROGRAM INTEGRAT I SUPLIMENTAR DE ARTA-
' COREGRAFIE
1. Disciplina Dans clasic se desfa§oara pe grupe de 7-12 elevi, minim 5 maxim

15, cu acompaniament de pian asigurat de profesorul acompaniator
corepetitor.
2. Disciplina Ritmica se desfa§oara pe clasa.
3. Disciplina Educa(ie fizica §i sport se integrea a pregatirii de specialitate din
aria curriculara Arte, Tntrucat competentele dobandite Tn cadrul acestora le
includ pe cele ale disciplinei Educa(ie fizica §i sport.
4. Curriculumul la decizia §Colii din aria curriculara Arte se aloca disciplinei
principals de specialitate.
5. Optionalul integrat la nivelul mai multor arii va viza dezvoltarea competentelor
de specialitate Tn domeniul repertoriului coregrafic, integrate cu competente
specifics altar arii curriculare (spirit de echipa, cooperare Tntr-un ansamblu,
initiativa §i creativitate).
6. Elevii Tnscri§i Tn §Colile cu program suplimentar de arta-cor9gr jie)>€lrcurg
Tn cadrul acestor unitati de Tnvatamant disciplinele de trunchycomu i
dis9iplina optionala subsumate ariei curriculare Arte, precum §i , P-tibnal_ul
integr9t la
nivelul mai multor arii curriculare. i, . i_,,.. •• ) }
:::,. ;, , • r ;::::/
: _,<1-.'
I • " : i "
- / .:;·
,"\.. · ·' % - - - - ,.\.•'.,.
TR 0 /
,..._ - I_ ;.- q \., \.
......:_
14
Anexa 6 la OMENCS nr.2.f.Jq·············din..0...Z.-.9..7...2016
Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial cu program integrat i

suplimentar de arta - arte vizuale
Clasa
V VI VII VIII
Limba i;;i literatura romana 4 4 4 4
Elemente de limba latina i;;i de cultura
romanica - - 1 -
Op\ional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Matematica 4 4 4 4
Fizica - 2 2 2
TC
Chimie - - 2 2
Biologie 1 2 2 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
lstorie 2 1 1 2
TC
Geografie 1 1 1 2
Religie 1 1 1 1
Op\ional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
IV. Arte 7-8 7-8 7-8 7-8
Educa\ie muzicala 1 1 1 1
Desen 2 2 2 2
Pictura 2 2 2 2
Modelaj 1 1 1 1
Op\ional* CDS 1-2 1-2 1-2 1-2
V. Educatie fizicii, sport §i sanatate 2-3 2-3 2-3 2-3
Educatie fizica i;;i sport TC 2 2 2 2
Op\ional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Educa\ie tehnologica i;;i aplicatii practice 1 1 1 1
TC
Informatica i;;i TIC 1 1 1 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Consiliere i;;i dezvoltare personala TC 1 1 1 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
arii curriculare
CDS
..
Numiir total de ore in TC 29 31
34
- ,, \ \ 34-,
.
Numiir total de ore in CDS*** 2-3 2-3 2-3 /4 ,"-,• -2-3
.,,,--
Nr. minim - maxim de ore pe siipt. 31-32 33-34 36-.it ..j 36-37
15
NOTA:
* Elevii pot opta, Tntr-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri optionale, din care un
** In cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gandire critica §i drepturile
copilului, la clasa a VI-a Educa(ie interculturala, la clasa a VII-a Educa(ie pentru
ceta(enie democratica §i la clasa a VIII-a Educa(ie economico-financiara.
*** Curriculumul la decizia §Colii (CDS) se constituie atat din op\ionale ofertate la
nivelul unitatii de Tnvatamant, cat §i din optionale ofertate la nivel national. CDS este
PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANUL-CADRU DE iNVATAMANT PENTRU

INVA TA NTUL GIMNAZIAL CU PROGRAM INTEGRAT $1 S UPLIMENTAR
- W'
'
MA
-
-
DE ARTA - ARTE VIZUALE
'
1. Disciplinele Desen, Pictura §i Mode/aj se predau pe grupe formate din 8-12

elevi.
2. Curriculumul la decizia §Colii pentru aria curriculara Arte se aloca la alegere
uneia dintre disciplinele: Desen, Pictura sau Modelaj.
3. Optionalul integrat la nivelul mai multor arii va viza dezvoltarea competentelor
specifice corespunzatoare studiului istoriei artelor §i arhitecturii, integrate cu
competente specifice altor arii curriculare precum: om §i societate, tehnologii,
matematica §i §tiinte etc. (expresivitate culturala, raportarea personala la
elemente definitorii ale contextului cultural local §i ale patrimoniului cultural
national, european §i universal, participarea la proiecte culturale Tn contexte
informale §i r:ion-formale, exprimarea unor caracteristici matemc;ttice cantitative
sau calitative specifice artei §i arhitecturii etc.)
4. Elevii Tnscri§i Tn §Colile cu program suplimentar de arta - arte vizuale parcurg
Tn cadrul acestor unitati de Tnvatamant: disciplinele de trunchi comun §i
disciplina optionala subsumate ariei curriculare Arte, precum §i optionalul
integrat la nivelul mai multor arii curriculare.
16
Anexa 7 la OMENCS n r . . .
3. . . . . .S. . . . .o. . . . . . . . . . . . . .d .m . . .o. . . . . . .o
............................................................... 2016
Planul-cadru de invatamant pentru
invatamantul gimnazial cu program sportiv integrat
Clasa
V VI VII VIII
romanica - - 1 -
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Matematica 4 4 4 4
Fizica - 2 2 2
TC - -
Chimie 2 2
Biologie 1 2 2 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
lstorie 2 1 1 2
TC
Geografie 1 1 1 2
Religie 1 1 1 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
IV. Arte 2-3 2-3 2-3 2-3
Educatie plastica 1 1 1 1
TC
Educatie muzicala 1 1 1 1
Op\ional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Educatie fizica §i sport*** TC 2 2 2 2
Pregatire sportiva practica TC 4 4 4 4
Optional**** CDS 1-2 1-2 1-2 1-2
Educatie tehnologica §i aplicatii practice 1 1 1 1
TC
Informatica §i TIC 1 1 1 1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
Optional* CDS 0-1 0-1 0-1 0-1
arii curriculare**** CDS
Numar total de ore in CDS 2-3 2-3 2-3 _2 3-
Nr. minim - maxim de ore pe sapt. 31-32 33-34 36-37 /4 _ 3 s ; a 1-. .._
,. '" .I' : s, '
'\
TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia !;iCOlii h, /". \':-
J- · - ""'..,
•
, I••
e;;
f::(/\..,. "'•.- "
X, .
'
';. \";:,•,
·-::;., ,, .P;,,
/, /I ..
17 ';,, '-8TnlJ
'
NOTA:
* Elevii pot opta, 1ntr-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri optionals, din care un
** In cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gandire critica §i drepturile
copilului, la clasa a VI-a Educa(ie intercultura/a, la clasa a VII-a Educa(ie pentru
cetatenie democratica §i la clasa a VIII-a Educa(ie economico-financiara.
*** Pentru 1nvatamantul gimnazial cu program sportiv integrat, cele 2 ore alocate
disciplinei Educa(ie fizica §i sport se aloca suplimentar disciplinei Pregatire sportiva
practica.
**** Curriculumul la decizia §Colii (CDS) 1n cazul 1nvatamantului sportiv integrat

este dezvoltat pentru asigurarea optima a pregatirii sportive orientate spre
performanta. Disciplinele de CDS 1n cadrul 1nvatamantului sportiv integrat, incluse
1n oferta nationala sunt: Pregatire specifica probei/postului* (CDS la nivel de arie) §i
Expresivitate corpora/a sportiva (CDS integrat).
PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR OMECTS NR. 3462/2012
In conformitate cu prevederile OMECTS nr. 3462/2012, 1n 1nvatamantul gimnazial,

1n afara orelor de educatie fizica §i sport prevazute 1n planul-cadru, pot fi constituite
formatii sportive §i ansambluri sportive.
A. Formatiile sportive se constituie pentru elevii cu aptitudini motrice deosebite §i

se pregatesc ca reprezentative ale unitatilor de 1nvatamant, participants la
competitiile sportive inter§colare (de exemplu, Olimpiada Nationala a Sportului
$colar/Olimpiada Gimnaziilor). Formatiile sportive se constituie §i se pregatesc
pentru o singura disciplina sportiva, 1n cazul sporturilor pe echipe, §i pentru una sau
mai multe discipline sportive, 1n cazul sporturilor individuals. Numarul formatiilor
sportive se aproba de catre Consiliul de Administratie al unitatii de 1nvatamant, la .
propunerea catedrelor de specialitate, 1n functie de resursele materials §i umane
disponibile. In unitatile de 1nvatamant 1n care nu exista catedre de specialitate,
propunerea se face de catre profesorul de educatie fizica.
Pentru pregatirea formatiilor sportive se aloca un numar de 2 ore pe saptamana,

pentru fiecare formatie sportiva, 1n afara orarului zilnic. Aceste ore intra 1n norma
didactica a profesorului de educatie fizica §i se consemneaza 1n condica. 0 formatie
sportiva este alcatuita din minimum 10 - maximum 25 de elevi, proveniti din una sau
mai multe clase de acela§i nivel de 1nvatamant. Programele §Colare pentru acest
gen de activitate sunt cele elaborate pentru nivelul 1ncepatori - disciplina Pregatire
sportiva practica.
B. Ansamblurile sportive se organizeaza pentru elevii care doresc sa participe la

activitati motrice, cu caracter competitional sau recreativ, la solicitarefl Crisa a elevil?
r/parintilor. U_n t t a de_ 1nv tamant_ va prezenta elevilor _o ei..'..ci1 Gi line
sportive sau de act1v1tat1 motnce, in funct1e de resursele maten , (urp_a g d .care
dispune.
;:-,...
g(
-'r•:•_-r -- ': \ ·,:,\
,,.1 •'-<.,{.. 't f
t--, ,I .••-.
;,._ I
-, ) :".. I
·:_;, ;. \ -,; :'/ / / ;: j

·.-- '<1, '\::c. ::"._' I- i
I'\.•. /·' •
18 \',;,r, R '--1/ i.::,.i;/
"<, ,:t iI :.\;:,\./
........_: ---
Ansamblurile sportive se desfa§oara pe grupe, cu cate o (una) ora pe saptamana, Tn
afara orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse Tn norma didactica a
profesorului de educatie fizica §i se consemneaza Tn condica. Fiecare grupa este
alcatuita din minimum 10 - maximum 25 de elevi, proveniti de la una sau mai multe
clase. Numarul grupelor de ansamblu sportiv se aproba de catre Consiliul de
Administratie al unitatii-de Tnvatamant, la propunerea catedrelor de specialitate. in
unitatile de Tnvatamant Tn care nu exista catedre de specialitate, propunerea se face
de catre profesorul de educatie fizica.
Elevii care au statutul de scutit medical la lectiile de educatie fizica pot participa, Tn
functie de recomandarile scrise ale medicului specialist, la orele de ansamblu sportiv.
Programul activitatilor motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este stabilit de
catre profesorul de educatie fizica Tmpreuna cu elevii participanti. Numarul
ansamblurilor sportive §i al formatiilor sportive ale unei unitati de Tnvatamant,
precum
§i criteriile de constituire a acestora, se aproba de catre Consiliul de Administratie Tn
luna mai, pentru anul §Colar urmator, dupa analiza optiunilor elevilor/parintilor,
prezentate Tn scris.
PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULUI-CADRU DE iNV'ATAMANT

A ..., ..., A. I
PENTRU INVATAMANTUL
I
GIMNAZIAL CU PROGRAM SPORTIV INTEGRAT
1. Disciplina Pregatire sportiva practica se realizeaza pe clase, pe grupe, pe grupe

valorice sau individual, potrivit nivelului de Tnvatamant, specificului fiecarei discipline
sportive, performantelor elevilor, criteriilor de varsta §i sex, astfel:
a) pentru o singura disciplina sportiva, cu Tntreaga clasa, considerata o grupa, fete
§i/ sau baieti, Tn limita numarului maxim de locuri alocat unei clase;
'
b) pentru o singura disciplina sportiva, pe doua grupe constituite pe criterii de sex, Tn
limita numarului de locuri, minim/ maxim, specific disciplinei sportive §i Tn limita
numarului maxim de locuri alocat unei clase;
c) pentru o singura disciplina sportiva, pe doua grupe valorice, fete §i/ sau baieti, Tn
limita numarului de locuri, minim/ maxim, specific disciplinei sportive §i Tn limita
d) pentru doua discipline sportive, pe doua grupe de fete §i/ sau de baieti, Tn limita
numarului de locuri, minim/ maxim, specific fiecarei discipline sportive §i Tn limita
e) pentru mai mult de doua discipline sportive la o clasa, pe grupe de fete §i/ sau de
baieti, Tn limita numarului de locuri, minim/ maxim, specific fiecarei discipline sportive
§i Tn limita numarului maxim de locuri alocat unei clase;
f) pe grupe valorice, constituite din elevi proveniti din doua sau mai multe clase, din
cadrul aceluia§i ciclu de 1nvatamant;
2. a) 0 grupa de studiu contine minimum 1O elevi. Prin exceptie, inspectoratul §Colar

poate aproba grupe §i grupe valorice, fiecare cuprinzand eel putin 7 elevi.
b) in situatii deosebite - abandon, Tmbolnaviri sau accidentari irecuperabile, transfer
§Colar, alte situatii - cand nu exista posibilitatea completarii imediate cu]1i elevi,
clasele, grupele §i grupele valorice ramase sub efectiv pot functiona-n (fa:E!_ I§itul
an lui §Colar, cu aprobarea Ministerului Educatiei Nationale §i Cerceta<--tjf flit;ltifice;i::'
.
c) In orice situatie, conducerea unitatii de Tnvatamant trebuie sa / spectf tappituJ\
optim dintre numarul disciplinelor sportive, specificul acestora §i nuM { l1d,e·· ! vi, P.i)
19
\\,::,1\:L->·- : ,.,
-:::-: >?'J.:f:
/2.1
<· •
' '.1 1 £,1
. . ... .. _ - - --
e r -'\,\·
de o parte, §i numarul profesorilor, specializarile acestora §i constituirea normelor
didactice, pe de alta parte.
3. Pregatirea sportiva practica Tn disciplina sportiva de specializare se realizeaza

prin antrenamentul sportiv, care are o durata de 90-100 de minute, echivalentul a
doua ore din norma de predare.
4. In Tnvatamantul gimnazial, clasele/ grupele cu profil sportiv se pot constitui numai

cu elevi al caror nivel valoric este de incepatori, de avansati ( II §i I ) §i/ sau de
performanta.
a) Elevii de nivel valoric incepatori sunt cei care se initiaza Tn practicarea disciplinei
sportive §i care participa doar la Tntreceri sportive locale.
b) Elevii de nivel valoric avansali II sunt cei care participa Tn sistemul competitional
local (de sector).
c) Elevii de nivel valoric avansali I sunt cei care participa Tn sistemul competitional
judetean (Municipiul Bucure§ti).
d) Elevii de nivel valoric performanta sunt cei care participa Tn sistemul
competitional national.
5. Clasele mozaic sunt alcatuite din elevi de la mai multe discipline sportive, pentru
care nu a fost posibila constituirea de grupe avand numarul minim de sportivi,
prevazut Tn reglementarile legale Tn vigoare.
a) In cazul Tn care, pentru elevii din clasa mozaic, unitatea de Tnvatamant are
profesori cu specializari corespunzatoare, Tntreaga pregatire practica de specialitate
a elevilor se desfa§oara, Tn mod obligatoriu, Tn unitatea de Tnvatamant, cu aceste
cadre didactice.
b) In cazul Tn care pentru o parte sau pentru toti elevii din clasa mozaic, unitatea de
Tnvatamant nu are profesori cu specializari corespunzatoare, ace§ti elevi vor efectua
obligatoriu in unitatea fcolara 4 ore de pregatire sportiva practica. In cadrul
celor 4 ore de pregatire sportiva practica, se urmare§te realizarea competentelor
specifice marcate cu asterisc Tn programele §Colare corespunzatoare profilului
sportiv.
La sfar§itul fiecarei luni, elevii vor aduce dirigintelui clasei documentele care atesta
prezenta la celelalte ore de pregatire sportiva practica de specialitate, efectuate la
cluburile sportive §Colare sau la structurile sportive la care se pregatesc.
6. Aceste precizari se aplica §i Tnvatamantului gimnazial cu program sportiv

integrat din unitatile de Tnvatamant cu predare Tn limbile minoritatilor nationale.
20
... JI f1AINISTERl,.'I. f:DUCATIEI NATIONAU
· SI CERCETARII STIINTIFICE
DIRECTIA GENERA iNVATAMANT PREUNIVERSITAR INSTITUTUL DE TIINTE ALE EDUCATIEI
APROB.
MINISTRU
,
Mircea Dumitru
AVIZAT.
SECRETARDESTAT,
.,,, ,.,.. ,o ..
.
Monic a-Cristina Anl r _:;'_, ··_.,,_ :- {;;-\
' .·· .,,,
,
PRECIZARI
privind Planurfle-cadru de invatamant pentru invatamantul glmnazlal, aprobate prin
OMENCS nr. 3590/5.04.2016
Predarea intenslva a Limbii moderne 1
rn inva\amantul gimna..,•;;il se pot organlza clase cu program de studiu intensiv al disciplinei Llmba
moderna 1 . La aceste 1.,ase, pentru studierea disciplinei Limba moderni!i 1 se aloca 4 ore/sapt., ore
in care se includ 2 ore/sapt. prevazute in trunchiul comun (TC) ?I 2 ore/sapt. prevazute in
curriculumul la decizia ?colii (CDS).
Pentru clasele cu program de studiu intensiv, predarea disciplinei Limba moderna 1 se organizeaza
pe grupe, cu respectarea prevederilor legale.
Directia Gener. la inva amant lnstitutul de tii \e ale Educatiei

Preuniversitar
Director General, Director General,

Alin-catalin PAUNESCU
,. :
• Ml'IISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
.
DIRECT IA GENERA iNVAT AMANT .
PREUNIVERSITAR DIRECTIA GENERA MANAGEMENT I
INSTITUTUL DE TIINTE ALE EDUCATIEI
RESURSE UMANE
APROB.
MINISTRU,
PavelNi
NOTA
privind aplicarea Planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial, aprobate

prin OMENCS nr. 3590/5.04.2016
invatamant gimnazial cu program integrat i suplimentar de arta - muzica, coregrafie, arte
vizuale
Potrivit Planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial, aprobate prin OMENCS nr.
3590/5.04.2016, invatamantul gimnazial poate fi organizat in regim integrat sau suplimentar pentru
specializarile muzica, coregrafie i arte vizuale. in colile/clasele in care este organizat acest tip de
invatamant, disciplinele de specialitate se desfa oara in conformitate cu planurile-cadru mai sus
mentionate i cu precizarile specifice privind aplicarea acestora, care constituie parte integranta a
planurilor-cadru.
Regulamentul privind fnvatamantu/ preuniversitar de arta, aprobat prin OMECTS nr.

5569/7.10.2011, precizeaza ca studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase, pe grupe
sau individual conform Art. 4 alin. d. Potrivit aceluia i regulament, disciplina considerata definitorie
pentru specializarea/profesionalizarea elevilor din invatamantul preuniversitar de arta este disciplina
principala de specialitate (Art. 22), i se preda individual, pe grupe i pe clase (Art. 24 alin. c).
in invatamantul gimnazial, la specializarea coregrafie, disciplina Dans clasic este disciplina principala
de specialitate (Art. 23 alin. b) i se preda pe grupe (Art. 24 alin. c). Disciplina Educatie fizica si sport
si orele din CDS la nivel de arie sunt asimilate regimului de predare a disciplinei principale de
specialitate - Dans clasic - i se predau pe grupe. La specializarea coregrafie din invatamantul
gimnazial, optionalul integrat la nivelul mai multor arii este asimilat unei discipline de specialitate
care vizeaza dezvoltarea competentelor de specialitate in domeniul repertoriului coregrafic,
integrate cu competente specifice altor arii curriculare (spirit de echipa, cooperare intr-un ansamblu,
initiativa i creativitate) i se preda pe grupe.
in invatamantul gimnazial, la specializarea muzica, optionalul integrat la nivelul mai multor arii este
asimilat disciplinelor din sfera Ansamb/u coral/Ansamb/u instrumental, care vizeaza dezvoltarea
competentelor de specialitate in domeniul muzical, integrate cu competente specifice altor arii
curriculare (spirit de echipa, cooperare intr-un ansamblu, toleranta, initiativa i creativitate) i se
preda pe grupe.
in invatamantul gimnazial, la specializarea arte vizuale, orele din CDS la nivel de arie, alocate la
alegere, disciplinelor Desen, Pictura i Modelaj, se predau pe grupe, conform Precizdrilor privind
aplicarea planului/cadru de 1nvatamant cu program integrat i suplimentar de arta - arte vizua/e din
planul-cadru.
Directia Generala invv amant

lnstitutul de tiinte ale Educatiei
Pre .,.,t,.,...-Fc,;f/7JY
Director General,
Alin-Catalin PAUNESCU
Directia Generala Management

Resurse Umane
Dired r
General Corin
arin
.Pa!!ina 2 din 2
Pagma·l 01n T
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Programa școlară
pentru disciplina
EDUCAȚIE SOCIALĂ
Clasele a V-a – a VIII-a
București, 2017
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Educație socială reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a
V-a - a VIII-a din învățământul gimnazial. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ aprobat
prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016, în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata fiecăruia dintre cei patru ani școlari. În conformitate cu prevederile planului-
cadru de învățământ, în cadrul disciplinei Educație socială sunt studiate: la clasa a V-a - Gândire critică și
drepturile copilului, la clasa a VI-a - Educație interculturală, la clasa a VII-a - Educație pentru cetățenie
democratică, la clasa a VIII-a - Educație economico-financiară.
Programa disciplinei Educație socială continuă aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat
pe competențe, utilizat și la nivelul învățământului primar. Modelul de proiectare curriculară corespunde
cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează transferul și
mobilizarea cunoștințelor și a abilităților în situații noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite orientarea către latura pragmatică a aplicării
programei școlare prin accentuarea scopului pentru care se învață, precum și prin accentuarea
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Prezenta programă școlară vizează competențele din profilul de formare al absolventului de clasa a
VIII-a, contribuind la formarea progresivă a competențelor cheie pentru educația pe parcursul întregii
vieți; această contribuție vizează atât susținerea nemijlocită a competențelor sociale și civice, a
competenței cheie spirit de inițiativă și antreprenoriat, cât și sensibilizarea cu privire la celelalte
competențe cheie.
La clasa a V-a, disciplina Educaţie socială - Gândire critică și drepturile copilului urmărește
dezvoltarea gândirii critice în raport cu/prin orientare către problematica drepturilor copilului. Abordarea
gândirii critice şi a drepturilor copilului se realizează, într-un mod integrat, pornind de la competenţele
specifice definite în cadrul programei. Activitățile de învățare propuse urmăresc să susțină elevii în efortul
de a reflecta critic asupra propriilor drepturi şi responsabilități; oferă astfel, contexte pentru formularea de
întrebări, construirea unui punct de vedere argumentat sau pentru examinarea opiniilor, explicațiilor și
argumentelor formulate de alte persoane. În egală măsură, activitățile de învățare urmăresc să stimuleze
şi implicarea directă a elevilor în promovarea şi apărarea propriilor drepturi.
La clasa a VI-a, disciplina Educaţie socială - Educaţie interculturala propune un demers didactic
centrat pe valorile şi principiile interculturalităţii, în contextul societăţii româneşti contemporane. Disciplina
urmăreşte formarea elevilor ca persoane capabile să valorizeze propria cultură şi să aprecieze pozitiv
diferite alte culturi ce se regăsesc într-o societate interculturală.
La clasa a VII-a, disciplina Educaţie socială - Educaţie pentru cetăţenie democratică este centrată
pe valorile şi principiile cetăţeniei democratice. Prin această disciplină se continuă educaţia civică a
elevilor, iniţiată în învăţământul primar, dobândindu-se noi competențe referitoare la înțelegerea
funcţionării statului democratic, ca stat de drept, și la practicarea cetățeniei active.
La clasa a VIII-a, disciplina Educaţie socială - Educație economico-financiară este orientată pe
dimensiunea economico-financiară şi antreprenorială a exercitării cetățeniei. Raportarea elevilor de
gimnaziu la aspecte care ţin de domeniul economico-financiar este realizată în mod firesc, fiind vizate
aspecte esenţiale cu care aceştia vin în contact direct sau prin intermediul familiei din care fac parte. În
mod similar, în deplină concordanţă cu vârsta elevilor, este avută în vedere dezvoltarea spiritului de
iniţiativă şi antreprenoriat; accentul este pus pe realizarea unor planuri de acțiune (personale/ de familie)
pentru realizarea unui scop, pe abilitatea persoanei de a transforma ideile în acţiune.
Structura programei școlare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin studiul unei discipline în învățământul
gimnazial.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple de
Educație socială – clasele a V-a - a VIII-a 2

activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul formării
competențelor la elevi. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de
învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul
didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa
școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat
situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei
școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace
informaționale prin care se urmărește formarea competențelor la elevi.
Sugestiile metodologice includ recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile
didactice care contribuie predominant la realizarea competențelor, precum și elemente de evaluare.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare pentru
realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu
particularitățile de vârstă ale elevilor.
Demersurile propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu recomandările
cuprinse în documente naționale, europene și internaționale, astfel:
 Documente naționale
- HG nr. 1113/2014 privind aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea
drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020
- OMECT nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul
național
 Documente europene și internaționale
- Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948)
- Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989)
- Strategia Consiliului Europei privind Drepturile Copilului: 2012-2015 (Council of Europe
Strategy for the Rights of the Child: 2012-2015)
- Cartea albă privind dialogul intercultural, Trăind împreună egali în demnitate, adoptată de
Consiliul Europei (Strasbourg, 2008)
- Educație pentru democrație (Education for democracy), Rezoluția Națiunilor Unite
A/67/L.25 (2012)
- Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru
drepturile omului (2010)
- Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și
nediscriminării prin educație (Declarația de la Paris, 2015)
- Rezoluția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 privind promovarea
antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare (European Parliament
Resolution on promoting youth entrepreneurship through education and training
2015/2006(INI))
- Principiile generale privind protecția consumatorului în domeniul financiar (The Final High-
level Principles on Financiar Consumer Protection), document promovat de miniștrii de
finanțe G20 și guvernatorii Băncilor Centrale, octombrie 2011
În spiritul implicării elevilor în propria învățare, programa școlară consacră un rol special proiectului
educațional. Este creat, în acest fel, un cadru educațional care apropie procesul de predare-învățare-
evaluare de viața reală, în care proiectul este un instrument de lucru necesar pentru desfășurarea
activității în toate domeniile social-economice. Acest cadru educațional permite învățarea participării prin
participare și nu doar discutând despre participare; este facilitată, de asemenea, dezvoltarea abilităților
necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critică și sistemică, abilități de comunicare și de
colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echipă. Bugetul de timp alocat proiectului
reprezintă 25-30% din bugetul total de timp alocat, pe an de studiu, disciplinei.
Programa școlară depășește astfel învățarea despre ... (care din perspectiva elevului corespunde
nivelului cognitiv, informativ al învățării, nivel necesar, dar nu și suficient); învățarea este realizată ca
învățare prin ... (nivel care corespunde participării, implicării active a elevului) și ca învățare pentru ...
(ceea ce corespunde unui nivel al reflectării învățării în valorile promovate, în atitudini și în
comportamente).
Programa școlară se adresează atât profesorilor, cât și autorilor de manuale.
Lectura integrală și personalizată a programei școlare și înțelegerea logicii interne a acesteia
reprezintă condiții indispensabile atât în vederea proiectării întregii activități didactice, cât și în procesul
de elaborare a manualelor școlare alternative.

Profesorii și autorii de manuale își pot concentra atenția în mod diferit asupra activităților de
învățare și asupra practicilor didactice. Diversitatea situațiilor concrete face posibilă și necesară o
diversitate de soluții didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca
rețetare inflexibile. În planul activității didactice, echilibrul între diferite abordări și moduri de lucru trebuie
să fie rezultatul proiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte. În ceea ce
privește manualele școlare, echilibrul între diferite abordări, modul de structurare și susținere a învățării
trebuie să se concretizeze în realizarea unui instrument de lucru util pentru fiecare elev. Programa
școlară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică și adecvarea demersurilor
didactice la particularitățile elevilor.

Competențe generale
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața

personală şi a diferitelor grupuri şi comunități, prin utilizarea unor
achiziții specifice domeniului social
2. Cooperarea pentru realizarea unor activități şi pentru

investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri şi
comunități, prin asumarea unor valori şi norme sociale şi civice
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea

spiritului de inițiativă şi întreprinzător, respectiv prin
manifestarea unui comportament social, civic şi economic activ

EDUCAȚIE SOCIALĂ - CLASA a V-a
Gândire critică și drepturile copilului
Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală și a
diferitelor grupuri și comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice
domeniului social
Clasa a V-a – Gândire critică și drepturile copilului
1.1. Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la propriile drepturi și
responsabilități
- participarea la discuții de grup ce oferă elevilor ocazia de a formula întrebări referitoare la
preocupările lor actuale sau la probleme concrete privind drepturile copilului (de exemplu,
pornind de la întrebările „Ce? Cine? Unde? Când? De ce?”)
- jocuri de rol care stimulează interesul pentru formularea de întrebări: de exemplu, elevi-
jurnaliști se întâlnesc cu susținători ai drepturilor copilului
- formularea de întrebări pornind de la o situație de încălcare a drepturilor copilului, ca punct de
plecare (documentare) în elaborarea unui articol pentru revista școlii
- realizarea unui exercițiu de reflecție critică plecând de la întrebarea: „ce s-ar întâmpla dacă de
mâine copiii nu ar mai avea nici drepturi și nici responsabilități?”
1.2. Formularea unor opinii, explicații, argumente simple pentru promovarea propriilor drepturi
și responsabilități
- analizarea unor fișe cu imagini/secvențe video care ilustrează respectarea/încălcarea unor
drepturi ale copilului și formularea unor puncte de vedere personale cu privire la situațiile
analizate
- elaborarea unui proiect individual privind o problemă referitoare la drepturile copilului, pe
baza unui plan de documentare; observarea, prin discuții de grup, a deosebirilor între opiniile
bazate pe convingeri personale și cele bazate pe argumente/documente
- redactarea unui text care să includă argumente simple pe tema importanței respectării
drepturilor copiilor
- participarea la dezbateri pornind de la întrebări propuse de elevi (de exemplu, „Drepturile și
responsabilitățile copiilor se schimbă în mediul online?”) și prezentarea sintetică a
rezultatelor discuțiilor
1.3. Raportarea critică la opiniile, explicațiile și argumentele formulate de alte persoane în

contextul unor dezbateri privind asigurarea și promovarea drepturilor copilului
- observarea unor asemănări și deosebiri între explicațiile și argumentele formulate de elevi cu
privire la situațiile de promovare a drepturilor copilului
- ilustrarea unor moduri de participare a copiilor la soluționarea problemelor care îi privesc
- implicarea în activități de grup în care elevii exemplifică situații în care își pot manifesta
drepturile (de exemplu, dreptul la joc și dreptul la educație)
- analizarea, în echipă, a unui caz de încălcare a drepturilor copilului, reflectat în mass-media
2. Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru investigarea unor

probleme specifice diferitelor grupuri și comunități, prin asumarea unor
valori și norme sociale și civice
2.1. Formularea unor probleme care vizează drepturile copilului, ca punct de plecare în rezolvarea
lor
- simularea/realizarea unei activități de informare a autorităților locale cu privire la asigurarea unor
condiții pentru exercitarea unor drepturi de către copii (de exemplu, amenajarea unor locuri de
joacă publice pentru asigurarea dreptului la joc și la activități recreative)
- facilitarea întâlnirii între elevii clasei și reprezentanții consiliului elevilor pentru discutarea unor
probleme incluse în agenda consiliului elevilor, relevante pentru problematica drepturilor copiilor
Educaţie socială – clasele a V-a - a VIII-a 6

- identificarea, prin activități în perechi, a problemelor cu care se confruntă unii copii, din
perspectiva asigurării dreptului la educație (de exemplu, copii din medii dezavantajate socio-
economice, copii cu dizabilități, copii care aparțin unor minorități, copii din mediul rural) și
discutarea la nivel de clasă a ceea ce apare comun în analizele elevilor
2.2. Identificarea, prin lucru în echipă, a unor măsuri de intervenție posibile pentru cazuri
semnalate de încălcare a drepturilor copilului sau de promovare a acestora
- realizarea unor jocuri de rol în care elevii formulează soluții alternative la probleme specifice
problematicii drepturilor copilului (de exemplu, organizarea unui concurs de soluții creative la
problemele privind asigurarea dreptului la educație și a unui mini-referendum pentru alegerea
unei soluții la nivelul clasei)
- analizarea, în cadrul activităților pe grupe, a unor cazuri care privesc drepturile copilului,
soluționate de școală, de primărie, autoritățile locale sau de alte organizații; inițierea unor
evenimente în cadrul cărora elevii pot prezenta propriile soluții
- dezbaterea unor cazuri de încălcare a drepturilor copiilor, din mediul lor de viață sau prezentate în
mass-media și identificarea unor posibile măsuri de intervenție
- elaborarea, în echipe, a unui pliant/ afiș/ secțiuni pe website-ul școlii care reflectă activitățile de
voluntariat la nivelul școlii sau al comunității locale pentru promovarea drepturilor copilului;
identificarea problemelor și a soluțiilor promovate în cadrul acestor activități
2.3. Realizarea, în echipă, a unui proiect de promovare a drepturilor copiilor pentru

investigarea/soluționarea unor probleme specifice
- implicarea elevilor, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în elaborarea unei
propuneri de proiect de intervenție pentru promovarea unui/unor drepturi ale copilului
- participarea activă (individuală/ pe perechi/ pe echipe) la punerea în practică a proiectelor
propuse, potrivit sarcinilor de lucru asumate/atribuite
- participarea activă la elaborarea unor instrumente de monitorizare/evaluare a rezultatelor
și impactului proiectului
- elaborarea unor materiale informative pentru comunicarea rezultatelor proiectului unor grupuri
relevante (pliante, broșuri, materiale online)
- dezbaterea în grup și identificarea unor măsuri de sustenabilitate, inclusiv prin implicarea unor
parteneri din afara școlii
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de

inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic și economic activ
3.1. Exercitarea drepturilor și a responsabilităților în luarea unor decizii personale și de grup, în
condițiile respectării drepturilor celuilalt
- implicarea în dezbateri privind corelarea drepturilor cu responsabilitățile asociate și
evidențierea relației între acestea
- examinarea consecințelor încălcării unor drepturi (condiții, cauză și efect), de exemplu, a
dreptului la familie
- realizarea, în grup, a unui afiș/colaj care să ilustreze ideea „drepturile mele nu trebuie să
limiteze/îngrădească exercitarea drepturilor tale”; promovarea rezultatelor activității la nivelul
școlii
- exercitarea drepturilor și a responsabilităților în situații date, de exemplu, în organizarea unui
grup de inițiativă care să sprijine dreptul copiilor dintr-o școală la protecție împotriva violenței
- identificarea unor situații de încălcare a unor drepturi ale colegilor de clasă prin exercitarea
drepturilor personale sau neasumarea responsabilităților asociate
3.2. Participarea la decizii de grup privind implicarea în promovarea și apărarea propriilor

drepturi
- participarea la realizarea unui regulament (de exemplu, regulamentul clasei, care să
prezinte drepturi și responsabilități ale elevilor la nivel de clasă, regulamentul comunicării pe
internet)

- formularea de propuneri și implicarea în activități specifice de celebrare a „Zilei
Internaționale a Drepturilor Copilului” (20 noiembrie)
- exersarea luării în comun a unor decizii pentru rezolvarea unei probleme din școală sau din
comunitate, în condițiile respectării drepturilor copilului și asumării unor responsabilități la
nivel individual și de grup
- realizarea, pe echipe, a unui portofoliu referitor la respectarea/încălcarea drepturilor
copilului, prin utilizarea unor surse diferite de informare, în scopul stabilirii unor modalități de
implicare în promovarea drepturilor copilului
- compararea unor mesaje cuprinse în texte (orale și scrise), programe de televiziune, pagini
web, filme, publicitate, muzică, în care sunt promovate drepturile copilului/în care sunt
încălcate unele drepturi
Notă: Activitățile de învățare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a
competențelor specifice.
Conținuturi
Domenii de conținut Conținuturi*

Formularea de întrebări  Capacitatea de a ne mira; valoarea întrebărilor – de ce nu luăm
totul
ca fiind cunoscut
 Formularea întrebărilor; cui putem adresa întrebări și modalități
alternative de a formula întrebări
Argumentarea unui punct de  Fapte și opinii
vedere personal  Susținerea părerii/opiniei proprii
 Formularea răspunsurilor; modalități alternative de a formula
răspunsuri
 Schimbul de opinii. Compararea opiniilor
 De ce avem nevoie de argumente
 Condiții pentru acceptarea unui argument formulat de o
altă persoană
 Stereotipii și prejudecăți
 Persuasiunea
Drepturi și responsabilități ale Convenția ONU cu privire la drepturile copilului

copilului  Principiile generale ale convenției: prioritatea intereselor
copilului, non-discriminarea, participarea copiilor la problemele
care îi privesc
Drepturi ale copilului; responsabilități asociate acestora

 Exemplificarea unor drepturi în contexte concrete (de exemplu,
dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul la educație,
dreptul la joc și activități recreative, dreptul la protecție
împotriva violenței, abuzului și exploatării, dreptul la securitate
și protecție socială, protecția mediului – condiție a vieții)
 Corelarea drepturilor cu responsabilitățile asociate
Modalități de exercitare a drepturilor și de asumare a

responsabilităților
 Copiii, promotori ai propriilor drepturi
 Școala ca spațiu de exprimare/exercitare/asumare de către
copii a drepturilor și responsabilităților
Respectarea, apărarea Respectarea și apărarea drepturilor copiilor. Categorii de copii

și promovarea în situații de risc și/sau cu cerințe educative speciale (copii din
drepturilor copilului medii dezavantajate socio-economic, copii cu dizabilități, copii care
aparțin unor minorități, copii din mediul rural)

Instituții guvernamentale, interguvernamentale și

nonguvernamentale cu rol în respectarea, apărarea și promovarea
drepturilor copilului
 Instituții guvernamentale: rolul statului; securitate și protecție
socială
 Organizații interguvernamentale și nonguvernamentale; rolul
societății civile
Proiectul educațional Elaborarea și derularea unui proiect educațional pentru

promovarea unui/unor drepturi ale copilului
 Alegerea temei
 Elaborarea fișei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus
*Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.

EDUCAȚIE SOCIALĂ - CLASA a VI-a
Educație interculturală

1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală și
a diferitelor grupuri și comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice
domeniului social
Clasa a VI-a – Educație interculturală
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației interculturale cu referire la fapte /
evenimente / procese din societatea contemporană
- exerciții de descoperire și de clarificare, în contexte relevante, a unor termeni specifici
domeniului, precum: identitate culturală, diversitate culturală, patrimoniu cultural/moștenire
culturală, societate interculturală, societate multiculturală, comunicare interculturală
- redactarea unui text plecând de la un număr de termeni dați, specifici domeniului
- exerciții de completare/de continuare a unui text, de comentare a unor afirmații/enunțuri
referitoare la diferite aspecte privind interculturalitatea
- realizarea unui glosar ilustrat cu termenii cheie din domeniul educației interculturale
1.2. Identificarea propriilor repere de identitate culturală, prin raportare la sisteme de referință
culturale variate
- selectarea unor imagini (de exemplu, fotografii, postere, desene) în care se pot identifica
vizual atât elemente specifice culturii românești, cât și elemente specifice altor culturi din
Europa și din lume; includerea imaginilor selectate în cadrul unui portofoliu tematic, în format
letric sau electronic
- realizarea unor desene, colaje, filme, interviuri, scenete, obiecte confecționate de către elevi
care ilustrează tradiții, obiceiuri comune culturii românești cu diferite culturi/ comunități din
România, din Europa și din lume
- realizarea unor audiții muzicale care ilustrează muzica tradițională/populară românească cât
și muzica tradițională/populară a diferitelor culturi/ comunități din România, din Europa și din
lume
- realizarea unei scurte compuneri în care elevii își imaginează că locuiesc, timp de o zi, într-o
comunitate care aparține unei culturi diferite/merg la o școală într-o comunitate care aparține
unei culturi diferite; analizarea unor provocări care vizează referințe culturale diferite de
propria cultură
1.3. Analizarea unor situații în acord/dezacord cu valorile și principiile societății interculturale

- recunoașterea principiilor și valorilor specifice societății interculturale, pornind de la imagini
date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor filme adecvate vârstei elevilor, relatări din
mass-media, observarea unor comportamente ale copiilor și ale adulților în contexte familiare
de viață
- exemplificarea unor situații care implică toleranță/intoleranță
- prezentarea și discutarea unor studii de caz privind manifestări de intoleranță, discriminare,
excludere la nivelul persoanelor/al societății pe diferite criterii etnice, religioase, de gen, de
statut social
- realizarea unor colaje/postere, jocuri de rol, scenete, scurte filme realizate de elevi care
ilustrează diferite situații de comunicare interculturală adecvată, dialog intercultural/bariere ale
comunicării interculturale

2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect intercultural pentru rezolvarea unor probleme cu
caracter intercultural
- implicarea fiecărui elev, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în echipele
de proiecte, pe diferite teme dedicate educației interculturale, prin: alegerea temei, formularea
unor alternative de soluționare, alegerea unei soluții dezirabile, identificarea unor resurse
relevante
2.2. Participarea, prin derularea unui proiect intercultural, la rezolvarea problemelor comunității
și la promovarea dialogului intercultural
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme (de exemplu:
identificarea minorităților existente la nivel local, participarea civică a minorităților și/sau a
imigranților, o problemă concretă privind relațiile interculturale locale, integrarea unei minorități
defavorizate, personalități locale care ilustrează diversitatea și interferențele culturale, istoria
locală)
- realizarea unor proiecte de diferite tipuri (de exemplu, „Proiectul cetățeanul/Project Citizen”,
„Proiecte în beneficiul comunității”), prin care elevii să fie implicați în exerciții de luare a
deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme privind incluziunea
socială și manifestarea solidarității sociale, promovarea principiilor non-discriminării la nivelul
clasei, al școlii, al comunității locale
2.3. Rezolvarea în perechi/echipă a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate
interculturală
- exerciții de identificare, prin activități în perechi/echipă, a valorilor și principiilor unei societăți
interculturale, în imagini, texte sau în cazuri date
- studii de caz, în grupuri mici, pentru discutarea consecințelor care decurg din abaterea de la
valorile și principiile societății interculturale
- realizarea, prin activități în perechi/echipă, a unui „Calendar intercultural”, în format letric sau
electronic, astfel încât fiecare lună aleasă să fie dedicată unei minorități culturale din România
(de exemplu, calendarul poate reprezenta diferite tradiții, obiceiuri, rețete gastronomice,
porturi populare)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din
grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor, prin exercitarea spiritului de

3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea
culturală proprie și față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite
- discuții, în grupuri mici sau la nivelul clasei, pe teme ca: „Avem nevoie de toleranță în
societate?”, „Diversitatea este un rău sau un bine?”
- realizarea unor mini-interviuri cu personalități aparţinând minorităţilor naţionale, care ilustrează
modele locale de succes
- elaborarea unui cod de conduită tolerantă la nivelul clasei/școlii
- inițierea de acțiuni de tipul „Împreună, pentru o lume mai bună!”, „Să învățăm să trăim
împreună!”, „Să ne prezentăm specificul cultural și să cunoaștem alte culturi!” „Eu și tu, diferiți
dar egali!”
- activități specifice de celebrare a „Zilei copilului” (1 iunie), a „Zilei Naționale” (1 decembrie), a
„Zilei internaționale a toleranței” (16 noiembrie), a „Zilei Minorităților Naționale” (18 decembrie)
prin concursuri, expoziții, postere, dezbateri sau prin realizarea de portofolii pe teme specifice
educației interculturale, realizate în școală sau în afara școlii
3.2. Participarea la rezolvarea problemelor comunității, manifestând empatie culturală în

relațiile cu persoane aparținând unor culturi diferite
- simularea unor situații în care apar bariere în comunicarea interculturală și propunerea unor
strategii de depășire a acestora
- prezentarea și discutarea unor informații din mai multe perspective, pentru a stimula conștiința
diversității și a unității prin diversitate
- realizarea unor comparații care să pună în evidență asemănări și deosebiri culturale, pornind

de la vizitarea unor muzee/spații expoziționale care reflectă patrimoniul cultural/moștenirea
culturală, tradițiile și obiceiurile diferitelor comunități/minorități/culturi
Conținuturi

Caracteristici ale societății Identitate și diversitate culturală
contemporane  Diversitatea culturală - o caracteristică a
societății contemporane
 Complexitatea identității personale în prezent. Identitatea

culturală proprie și identitatea culturală a celorlalți
- patrimoniul cultural/moștenirea culturală
- tradiții și obiceiuri comune/diferite ale culturilor
- patriotismul și manifestările sale
 Raportul „eu” – „ceilalți”, „noi” – „ceilalți” în societatea

multiculturală și în societatea interculturală
Persoana și societatea Principii și valori ale societății interculturale

interculturală  Principiile și valorile unei societăți interculturale
(dezvoltarea identității culturale proprii, acceptarea și
respectarea diversității, valorizarea pozitivă a diferențelor,
tratamentul egal al persoanelor, solidaritate, promovarea
incluziunii sociale, dialogul intercultural)
 Abateri de la valorile și principiile societății interculturale:
- forme de intoleranță (discriminare, segregare, rasism,
xenofobie)
- manifestări și efecte ale lipsei de solidaritate
(marginalizare, excludere, izolare)
Persoana în societatea interculturală

 Trăsături ale persoanei în societatea interculturală (spirit
deschis, flexibilitate, cooperare, abilități relaționale și
comunicaționale)
 Comunicarea interculturală
- specificul comunicării interculturale
- bariere ale comunicării interculturale (stereotipuri
și prejudecăți)
- reguli și principii pentru facilitarea comunicării
interculturale
Proiectul educațional Elaborarea și derularea proiectului educațional intercultural

intercultural  Alegerea temei

EDUCAȚIE SOCIALĂ - CLASA a VII-a
Educație pentru cetățenie democratică

domeniului social
Clasa a VII-a – Educație pentru cetățenie democratică
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației pentru cetățenie democratică
- exerciții de clarificare, în contexte relevante, a înțelesului unor termeni specifici domeniului
(drepturile omului, forme de guvernare, regim politic, constituție/constituționalism,
cetățenie/cetățean, autoritate/autorități, principii democratice, pluralism, drept/responsabilitate,
stat de drept, societate civilă, opinie publică)
- comentarea unor afirmații/enunțuri referitoare la diferite aspecte ale cetățeniei democratice
- realizarea unei hărți conceptuale cu termeni definitorii pentru domeniu
- conceperea unor rebusuri cu termeni care aparțin domeniului educației pentru cetățenie
democratică
- realizarea unui mic dicționar cu termeni cheie din domeniul legislativ și juridic
- exerciții de redactare a unui text plecând de la un număr de termeni dați, specifici domeniului
1.2. Analizarea unor situații problematice determinate de abaterea de la valorile, principiile,

practicile societății democratice
- recunoașterea principiilor și valorilor specifice societății democratice pornind de la imagini
date, filme adecvate vârstei elevilor, relatări din mass-media
- exemplificarea unor situații care implică respectarea drepturilor omului, a legilor și, respectiv,
nerespectarea drepturilor omului, a legilor
- exemplificarea unor situații în care practicile democratice referitoare la participarea cetățenilor
la luarea deciziilor publice au fost respectate/încălcate
- analizarea corelațiilor dintre unele drepturi și îndatoririle fundamentale (de exemplu, corelația
dintre asigurarea dreptului la educație și la ocrotirea sănătății și îndatorirea de a contribui
financiar, prin plata taxelor și impozitelor, la susținerea cheltuielilor publice)
- identificarea drepturilor cetățenești în diferite situații juridice; exemplificarea unor situații de
respectare/încălcare a drepturilor cetățenești
- prezentarea și discutarea unor studii de caz/cazuri, preluate din mass-media, privind
delincvența, în general și/sau delincvența juvenilă, în particular
1.3. Argumentarea în favoarea respectării valorilor, principiilor, normelor și practicilor specifice

unei societăți democratice și statului de drept
- formularea de avantaje/ posibile dezavantaje ale regimului democratic
- susținerea, cu argumente simple, a necesității respectării practicilor specifice
societății democratice
- discutarea modalităților concrete în care se respectă valorile și principiile unei
societăți democratice și ale statului de drept

2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect dedicat problemelor comunității educaționale/locale
- stabilirea temei proiectului, prin realizarea unei liste cuprinzând probleme de interes pentru
comunitatea educațională/locală
- implicarea fiecărui elev, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în echipele
de proiecte, pe diferite teme dedicate rezolvării unor probleme ale comunității
educaționale/locale, prin: alegerea temei, formularea unor alternative de soluționare, alegerea

unei soluții dezirabile, identificarea unor resurse relevante
2.2. Participarea, prin derularea unui proiect, la rezolvarea problemelor comunității

educaționale/locale
- realizarea unor activități tip proiect (de exemplu, „Proiectul cetățeanul/Project Citizen”,
„Proiecte în beneficiul comunității”), prin care elevii să fie implicați în exerciții de luare a
deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme ale clasei, școlii sau ale
comunității locale
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme (de exemplu, proiecte
referitoare la prevenirea și combaterea violenței, incluziunea socială și educațională, proiecte
privind influențarea deciziilor/politicilor publice locale în diferite domenii, proiecte legate de
protecția mediului înconjurător/protejarea patrimoniului cultural)
- invitarea unor instituții publice și/sau organizații civice, ca parteneri, în realizarea proiectelor
propuse
2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate
democratică
- exerciții de identificare, în cadrul unor activități în perechi/echipă, a drepturilor universale
ale omului și a responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau
în cazuri date
- analiza unor studii de caz, în grupuri mici, pentru discutarea unor consecințe care decurg din
încălcarea drepturilor omului
- realizarea, prin activități în perechi/echipă, a unor afișe/colaje/desene în format letric sau
electronic, care să exemplifice diferite forme de implicare civică
- participarea la dramatizări ale unor practici și procese democratice/activități ale unor
autorități/instituții (spre exemplu, procesul de elaborare a legilor, activitatea într-o secție de
votare, activitatea într-o instanță de judecată/proces)
- participarea la jocuri de rol care vizează desfășurarea democratică a unei campanii electorale
(de exemplu, „Candidez pentru funcția de primar al localității mele”)
- simularea unor situații în care viața în societate/diferite grupuri/comunități nu ar mai fi
reglementată de norme/legi
- exerciții de scriere/concepere a unor norme de conduită în școală
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de

3.1. Manifestarea disponibilității pentru participare civică și pentru exercitarea calității de
cetățean
- participarea elevilor la luarea unor decizii la nivel de clasă (de exemplu, la alegerea șefului
clasei, a reprezentanților clasei în consiliul elevilor), valorizând modul democratic de realizare
a acestor activități
- invitarea unor reprezentanți ai unor instituții publice și organizații civice în cadrul activităților
din clasă (de exemplu, reprezentanți ai autorității legislative, ai administrației centrale și locale,
ai autorității judecătorești, ai organizațiilor civice cu reprezentare locală/ regională/ națională/
internațională), în vederea cunoașterii tipurilor de activitate/ proiectelor desfășurate de
acestea, a posibilităților de implicare a elevilor în activități de voluntariat
- discuții referitoare la activitățile și proiectele unor instituții publice și ONG-uri, ca urmare a unor
vizite realizate la sediul acestora, în vederea realizării unor acțiuni civice (de exemplu, instituții
publice reprezentative ale autorității legislative, administrației centrale și locale, autorității
judecătorești, organizații civice locale/regionale/naționale/internaționale)
- dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la problemele grupurilor de
apartenență și ale comunității, ca punct de plecare pentru inițiative de participare civică
3.2. Aplicarea unor valori, norme și principii democratice în situații concrete care presupun
decizie și acțiune
- identificarea unor contexte și modalități de acțiune pentru prevenirea și/sau reducerea, la nivel

de clasă/școală, a manifestărilor violente (verbale și fizice) în rândul elevilor
- realizarea unei scurte compuneri în care elevii își imaginează că exercită, timp de o
săptămână, o funcție într-o instituție publică (de exemplu, primar, parlamentar, judecător,
președinte)
- analizarea, din diferite perspective, a unei situații concrete de viață comunitară
(educațională/locală), pentru exersarea luării unor decizii în cunoștință de cauză
Conținuturi

Sistemul politic în România  Drepturile omului
 Forme de guvernământ și regimuri politice: regimuri
democratice, autoritare și totalitare
 Constituția României
- Structura Constituției
- Valori și principii constituționale
 Principii și instituții democratice
- Statul democratic și principiul pluralismului: dreptul de
asociere și partidele politice
- Statul democratic și principiul separării puterilor;
autoritățile statului român:
a) autoritatea legislativă; legile
b) executivul; administrația centrală și locală
c) autoritatea judecătorească; aplicarea legilor
d) Președintele României
- Statul de drept
Raportul cetățeni – autorități.  Domnia legii și puterea cetățenilor
Drepturi și responsabilități - Procesul de elaborare a legilor; participarea cetățenilor la
cetățenești în societatea elaborarea legislației
democratică - Drepturile și libertățile cetățenești și respectarea legilor;
limite ale libertății
- Justiția ca instituție de apărare și de înfăptuire a dreptății;
egalitatea în fața legii și accesul la justiție al cetățenilor;
copilul în procesul judiciar; delincvența juvenilă; consecințe
ale nerespectării legii
 Cetățenia activă. Participarea cetățenilor la luarea

deciziilor publice și la controlul aplicării acestora
- Implicarea civică în contextul democrației reprezentative și
al formelor de manifestare a democrației directe
- Alegerile și votul; alegerea reprezentanților; evaluarea
activității reprezentanților aleși
- Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de
inițiative cetățenești în comunitățile locale
- Rolul îndeplinit de mass-media în societate și în formarea
opiniei publice
Proiectul educațional dedicat Elaborarea și derularea proiectului educațional dedicat
problemelor comunității problemelor comunității educaționale/locale
educaționale/locale  Alegerea temei

EDUCAȚIE SOCIALĂ - CLASA a VIII-a
Educație economico-financiară

domeniului social
Clasa a VIII-a – Educație economico-financiară
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației economico-financiare cu referire la fapte/
evenimente economico-financiare
- formularea unor întrebări care vizează domeniul economico-financiar, utilizând corect termeni
specifici pentru acest domeniu
- elaborarea unui text scurt, utilizând corect termeni dați, specifici domeniului economico-
financiar
- evaluarea informațiilor prezentate în mass-media cu privire la un anumit produs, la
fapte/evenimente economico-financiare
- lectura unor texte prin utilizarea unor metode diferite (de exemplu, prin utilizarea unui sistem
de notare cu rol de eficientizare a lecturii și gândirii)
1.2. Asumarea calității de consumator avizat de bunuri și servicii, de servicii financiare, care își
exercită drepturile și responsabilitățile
- aplicarea unor metode de gândire critică pentru a reflecta asupra calității de consumator
- jocuri de rol/simulări în care elevii acționează în calitate de consumatori și
producători, furnizori de servicii financiare bancare și nebancare
- discutarea rolului bonului fiscal în asigurarea protecției consumatorului
- discutarea principalelor etape pe care trebuie să le parcurgă un consumator atunci când
se confruntă cu încălcarea drepturilor
- exerciții de redactare a unor sesizări/ sugestii/ reclamații către autorități competente, cu privire
la calitatea produselor și a serviciilor achiziționate sau cu privire la nerespectarea drepturilor
lor
- simularea alegerii unui tip de asigurare prin compararea unor oferte
- realizarea, pe echipe, a profilului unui consumator avizat
1.3. Manifestarea interesului pentru identificarea unor modalități de economisire și pentru
reducerea risipei de resurse financiare
- explorarea/compararea unor modalități de economisire prin identificarea propriilor nevoi, pe
termen scurt, mediu și lung și prin alocarea resurselor financiare necesare acestora
- consemnarea cheltuielilor personale realizate pe o perioadă determinată de timp
- explorarea unor instrumente de economisire pentru copii (de exemplu, contul de economii
pentru copii, având în vedere: beneficiarii, drepturile de operare, avantajele pe care le oferă)
- exemplificarea unor situații în care resursele financiare sunt risipite; propunerea, pentru
fiecare situație, a unor căi de reducere/eliminare a risipei

2.1. Întocmirea, prin lucru în echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exersării
bunei gestionări a veniturilor
- elaborarea unui buget simplu pentru o familie, în funcție de veniturile fiecărui membru
- simularea alocării banilor în cadrul familiei, în condițiile existenței unor
priorități/condiționări/limitări/amânări (analizând, de exemplu, diferența dintre nevoie și dorință
sau dintre ceea ce se dorește și ceea ce este posibil, la un moment dat, dintre posibil și posibil
imediat)
- exerciții/dezbateri pe tema „Cum alocăm resursele financiare personale?”

- întocmirea unui buget personal, în funcție de nevoile care trebuie satisfăcute, stabilind
veniturile și cheltuielile
2.2. Participarea, prin derularea unui proiect pe teme economico-financiare, la investigarea

unor probleme specifice grupurilor și comunităților de apartenență
- implicarea elevilor, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în elaborarea
unor proiecte, pe diferite teme economico-financiare prin: alegerea temei, formularea unor
alternative de soluționare, alegerea unei soluții dezirabile, identificarea unor resurse relevante
- participarea activă (pe perechi/ pe echipe) la realizarea proiectelor propuse, potrivit sarcinilor
de lucru asumate/atribuite
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor, prin exercitarea spiritului de

3.1. Elaborarea unui plan de acțiune personal/al familiei, manifestând inițiativă și
responsabilitate
- realizarea unor planuri personale de acțiune, prin stabilirea resurselor financiare necesare și
prin identificarea surselor de venit
- realizarea, individual, a unei hărți a dezvoltării profesionale („Traseul meu profesional”), în
care fiecare elev își proiectează opțiunile pentru viitor, precizând pentru fiecare etapă,
implicațiile în planul cheltuielilor/ veniturilor
- „Te provoc la creativitate!” – activitate pe echipe de propunere, pentru o familie, a unui scop și
a unui plan de acțiune pentru atingerea scopului propus
- analizarea posibilității de a economisi o sumă de bani la bancă de către o familie, în vederea
realizării unui proiect/posibilității de a încheia o asigurare
- exerciții de recunoaștere a funcțiilor banilor și a elementelor de siguranță ale bancnotelor
aflate în circulație
3.2. Alegerea responsabilă a unor produse de economisire/ de creditare, a unor mijloace de

plată prin compararea avantajelor și riscurilor acestora
- utilizarea noilor medii pentru dobândirea unor informații despre bănci și despre produsele de
economisire/ împrumut și/sau servicii și produse financiare nebancare
- compararea ofertelor diferitelor bănci, în scopul unei alegeri optime pentru
deschiderea/închiderea unui cont bancar
- calcularea dobânzii unor depozite/ credite, pentru aprecierea avantajelor și a riscurilor
acestora
- realizarea, pe echipe, a unui pliant cu tema „Cum aleg o bancă pentru primul meu cont de
economii?”
- simularea achitării bunurilor și a serviciilor cumpărate cu diferite mijloace de plată;
analizarea avantajelor și a dezavantajelor utilizării acestora
- raportarea la exemple din viața reală pentru identificarea unor riscuri care vizează produsele
și serviciile financiare bancare și nebancare

Conținuturi

Cetățenia, Consumatorul
dimensiunea  Calitatea de consumator de bunuri și servicii; calitatea de
economică consumator de servicii financiare
 Drepturi și responsabilități ale consumatorului. Protecția
consumatorului
Producătorul
 Producerea de bunuri și servicii
 Producătorul și spiritul antreprenorial; inițiativă și risc
Banii și bugetul Planuri de acțiune personale/ de familie pentru realizarea unui

scop
 Alegerea unui scop. Resurse necesare pentru atingerea
scopului propus
Nevoi și dorințe versus resurse în cadrul bugetului
familiei/bugetului personal
 Venituri ale familiei - cheltuieli ale familiei
 Venituri personale - cheltuieli personale
Rolul banilor în bugetul familiei/bugetul personal
 Forme actuale ale banilor. Valoarea și funcțiile banilor
 Moneda națională a României
Instrumente și mijloace de plată (prin numerar, prin card, prin
internet și mobile banking)
Relația consumatorului cu Relația consumatorului cu instituțiile bancare

instituțiile bancare și  Produse și servicii bancare.
financiare nebancare  Mijloace moderne de economisire. Instrumente de
economisire pentru copii
 Alegerea ofertei bancare (termeni ai contractului; dobânda,
comisioane). Avantaje și riscuri în raport cu instituțiile
bancare
Relația consumatorului cu instituțiile financiare nebancare
 Produse și servicii de asigurare
 Alegerea ofertei. Avantaje și riscuri în raport cu instituțiile
financiare nebancare
Proiectul educațional Elaborarea și derularea proiectului educațional pe teme

economico-financiare
 Alegerea temei

Sugestii metodologice
Programa școlară pentru disciplina Educație socială reglementează activitatea cadrului
didactic în ceea ce privește atât formarea competențelor specifice la elevi, cât și planificarea și
proiectarea unui demers didactic adecvat vârstei elevilor și contextelor de învățare diferite.
Planificarea și proiectarea didactică

În elaborarea planificării calendaristice anuale și a proiectării didactice, programa școlară
reprezintă documentul de referință.
Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. asocierea competențelor specifice și a conținuturilor prezentate în programa școlară;
2. stabilirea unităților de învățare;
3. stabilirea succesiunii parcurgerii unităților de învățare;
4. stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învățare.
Planificarea calendaristică poate fi realizată potrivit tabelului de mai jos:
Unități de Competențe Conținuturi Număr Săptămâna Observații/

învățare specifice de ore Semestrul
alocate
[se [se precizează [din [stabilite [se precizează [se menționează, de
menționează numărul conținuturile de către săptămâna exemplu, modificări în
titluri/teme] criterial al programei cadrul sau urma realizării
competențelor școlare] didactic] săptămânile] * activității didactice la
specifice din clasă și semestrul]
programa
școlară]
*notația se poate realiza prin precizarea explicită a săptămânii/săptămânilor, spre exemplu 12-
16.09, sau se poate nota sub forma generică S1, pentru săptămâna 1 sau perioada S1-S3 pentru
săptămânile 1-3
Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura personalizată

a programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la
competențe specifice, la conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare. Este necesar să
se răspundă succesiv la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (se identifică competențele specifice de format la elevi în cadrul
respectivei unități de învățare);
- Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi);
- Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare);
- Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resursele materiale, de timp,
forme de organizare a clasei de elevi);
- Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare).
Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare la clasa a VIII-a
(Bugetul familiei/bugetul personal) implică următoarele posibile răspunsuri la întrebările formulate:
 În ce scop voi face? – poate fi vizată competența specifică 2.1. Întocmirea, prin lucru în
echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exersării bunei gestionări a
veniturilor;
 Ce conținuturi voi folosi? – pot fi selectate, de exemplu, conținuturile:
- Venituri ale familiei - cheltuieli ale familiei
- Venituri personale - cheltuieli personale
- Nevoi și dorințe versus resurse
 Cum voi face? – pentru exemplul considerat, pot fi alese următoarele trei activități de
învățare, din cele patru, propuse de programa școlară:
- elaborarea unui buget simplu pentru o familie, în funcție de veniturile fiecărui membru;
- simularea alocării banilor în cadrul familiei, în condițiile existenței unor priorități/
condiționări/ limitări/amânări (analizând, de exemplu, diferența dintre nevoie și dorință
sau dintre ceea ce se dorește și ceea ce este posibil, la un moment dat, dintre posibil
și posibil imediat);

- întocmirea unui buget personal, în funcție de nevoile care trebuie satisfăcute, stabilind
veniturile și cheltuielile.
Cadrul didactic poate propune alte/și alte activități de învățare sau le poate modifica pe
cele existente.
 Cu ce voi face? – pot fi utilizate, de exemplu:
- resurse materiale: coli de flipchart, markere;
- resurse de timp: 4 ore;
- forme de organizare a clasei de elevi: pe grupe, individual.
 Cât s-a realizat? – autoevaluare, propusă elevilor, realizată prin intermediul unui set de
enunțuri metacognitive, astfel:
- cea mai importantă lecție învățată a fost ...
- mi-a plăcut ...
- mi s-a părut mai puțin atractiv ...
- voi ține cont de ...
- nu am înțeles ... .
Proiectul unei unități de învățare stimulează creativitatea fiecărui profesor, iar din punct de
vedere formal, poate fi realizat potrivit modelului de mai jos:
Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învățare
[se menționează [se precizează [vizate/recomandate [se precizează [se menționează
detalieri de numărul criterial de programa școlară resurse de timp, metodele,
conținut care al competențelor sau altele adecvate de loc, material instrumentele sau
explicitează specifice din pentru realizarea didactic, forme modalitățile de
anumite programa competențelor de organizare a evaluare utilizate]
parcursuri] școlară] specifice] clasei]
Strategii didactice
Pentru formarea competențelor specifice disciplinei Educație socială se recomandă strategii,
metode, procedee, mijloace și forme de organizare a activității prin utilizarea cărora elevii să devină
participanți la propria formare, iar învățarea să dobândească un pronunțat caracter practic-aplicativ,
participativ și creativ.
În acest scop, se pot folosi strategii combinate:
- strategii euristice (bazate, de exemplu, pe jocul de rol, studiul de caz, analiza unor imagini,
schimbul liber de opinii, dezbatere, conversație euristică, realizarea unor afișe, desene);
- strategii algoritmice (bazate, de exemplu, pe exerciții de identificare, redactare individuală sau
pe echipe a unor scrisori);
- strategii explicativ-demonstrative (realizate, de exemplu, prin întâlniri ale elevilor cu
reprezentanți ai comunității locale, elaborarea unor sesizări);
- strategii mixte, inductiv-deductive și deductiv-inductive (realizate, de exemplu, prin elaborarea
unui mic dicționar de termeni, alcătuirea unor portofolii);
- strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate, de exemplu, prin inițierea și
derularea unor proiecte, implicarea elevilor în activități de voluntariat).
Utilizarea acestor strategii pune accent pe:
- realizarea unor parcursuri diferențiate de învățare și construcția progresivă a achizițiilor
(cunoștințe, abilități, atitudini) dobândite prin studiul disciplinei;
- utilizarea unor metode active, care pot contribui la dezvoltarea capacității de comunicare, a
spiritului critic, la crearea acelui cadru educațional bazat pe încredere și respect pentru
înțelegerea de către elevii de gimnaziu a drepturilor și responsabilităților ce le revin, la
angajarea activă a elevului în procesul de formare a competențelor de participare în spațiul
social;
- alternarea formelor de activitate (frontală, în echipe, pe grupe mici, în perechi, individuală);
- construirea unor exemple, exersarea achizițiilor specifice disciplinei, utilizarea acestora în
contexte noi (de luare de decizii, de rezolvare de probleme, de rezolvare a unor situații
dilematice);
- utilizarea calculatorului în activitatea didactică ca mijloc modern de învățare care să permită
subordonarea utilizării tehnologiei informației și a comunicării, desfășurării unor lecții atractive,
valorificarea dimensiunii interactive a activității de învățare, precum și a altor oportunități

oferite de mediul electronic de învățare (filme didactice, prezentări cu ajutorul noilor
tehnologii);
- valorificarea, în procesul învățării, a experienței pe care elevii au dobândit-o în contexte
informale și nonformale.
Având în vedere rolul fundamental al metodelor utilizate în cadrul strategiilor didactice,

determinant în raport cu activitățile de învățare propuse, sunt exemplificate, mai jos, metode ce pot fi
utilizate în cadrul disciplinei Educație socială.
Pentru Gândire critică și drepturile copilului, este oferit un exemplu de metodă care vizează
tema Drepturi ale copilului; responsabilități asociate acestora și competența specifică 1.1.
Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la propriile drepturi și responsabilități.
Metoda propusă este explozia stelară; utilizarea metodei are în vedere o activitate de învățare
propusă de programa școlară, respectiv organizarea unor discuții de grup prin care elevii formulează
întrebări referitoare la preocupări actuale sau probleme concrete privind drepturile copilului (de
exemplu, pornind de la întrebările Ce? Cine? Unde? Când? De ce?).
Profesorul desenează pe tablă o stea (asemănătoare celei de mai jos); de asemenea, este
formulată problema pusă în discuție (în centrul desenului) și întrebările la care trebuie să răspundă
elevii.
Elevii lucrează în cinci grupuri. Fiecare grup trage la sorți sau i se atribuie un tip de întrebare
(Ce? Cine? Unde? De ce? Când?). Elevii din fiecare grup au ca sarcină de lucru să formuleze, într-un
interval de timp dat, cât mai multe întrebări utilizând respectivul tip de întrebare. Propunerile elevilor
pot fi:
→ Pentru întrebarea: ce?: Ce înseamnă să ai drepturi? Ce drepturi are un copil? Ce
responsabilități sunt asociate acestor drepturi? Ce ar dori colegii noștri să afle despre drepturile
și responsabilitățile lor? Ce se întâmplă dacă drepturile copilului sunt încălcate? Ce putem face
în aceste situații? Ce documente putem consulta pentru a ne cunoaște drepturile? Ce se
întâmplă cu copiii înainte de a le fi recunoscute drepturile?
→ Pentru întrebarea: cine?: Cine se bucură de drepturi? Cine are și responsabilități? Cine
trebuie să aibă grijă de respectarea drepturilor copilului? Cine ne poate ajuta să ne cunoaștem
mai bine drepturile și responsabilitățile? Cine poate încălca drepturile copilului? Cine poate
interzice unele drepturi? Cine ne poate informa despre cazurile în care unele drepturi ne sunt în
pericol?
→ Pentru întrebarea: unde?: Unde ne putem adresa dacă ne este încălcat un drept? Unde ați
întâlnit situații de încălcare a drepturilor copilului? Unde ne putem promova drepturile? Unde îmi
pot exercita drepturile fără să îmi asum responsabilități? Unde pot afla mai multe despre
drepturile mele?
→ Pentru întrebarea: de ce?: De ce avem drepturi? De ce este bine să ne cunoaștem
drepturile? De ce nu pot exista drepturi fără responsabilități? De ce este important să ne fie
respectate drepturile? De ce este consacrată o dată anume pentru a celebra Ziua Internațională
a Drepturilor Copilului? De ce unele drepturi sunt mai dificil de apărat decât altele? De ce în
unele țări copiilor nu le sunt respectate drepturile?

→ Pentru întrebarea: când?: Când trebuie să acționăm pentru apărarea drepturilor pe care le
avem? Când trebuie să ținem cont de responsabilitățile ce derivă din drepturile noastre? Când
trebuie să cerem ajutor dacă ne sunt încălcate drepturile? Când a adoptat Organizația
Națiunilor Unite o convenție cu privire la drepturile copilului? Când a semnat și România acest
document?
Toate întrebările sunt scrise pe o foaie de flip-chart și sunt prezentate de fiecare grupă celorlalți
colegi. Foile sunt afișate în locuri vizibile din clasă. Se poate opta pentru o prezentare comună sau
elevii își desemnează un reprezentant care va face o prezentare în numele grupului din care face
parte. Cadrul didactic oferă în finalul activității un scurt feed-back cu privire la modul în care sarcina a
fost rezolvată (respectarea regulilor de formulare a întrebărilor, modul de colaborare în cadrul
grupului, varietatea și creativitatea întrebărilor, modul de prezentare, modul de încadrare în timpul
alocat).
Capacitatea de a formula întrebări diverse presupune, de fapt, stimularea gândirii critice și
stabilirea de conexiuni între achizițiile dobândite anterior. Întrebările inițiale sunt uneori punctul de
plecare în formularea altor întrebări. Totodată, metoda stimulează creativitatea (individuală și de grup)
și abilitățile de comunicare, ascultare activă și negociere.
Pentru Educație interculturală este exemplificată metoda cadranelor; este vizată tema
Diversitatea culturală - o caracteristică a societății contemporane și competența specifică 3.1.
Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și
față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite. Metoda propusă este aplicată după realizarea
unei activități de învățare pe care o propune programa școlară, de tipul identificării unor elemente
specifice culturii românești, precum și altor culturi din Europa.
În clasă, vizibilă pentru toți elevii, este afișată o foaie de flip-chart împărțită în patru cadrane
rezultate din trasarea a două axe perpendiculare. În fiecare cadran este înscrisă o cerință la care
trebuie să răspundă elevii.
Elevii lucrează în patru grupe. Fiecare grup primește mai multe file de post-it, pe care trebuie
să noteze răspunsurile lor la o cerință înscrisă într-un cadran (sarcina de lucru poate fi atribuită de
cadrul didactic, trasă la sorți etc.). Fiecare grup de elevi trebuie să noteze, pe file separate de post-it,
cât mai multe răspunsuri.
Cadranele, sarcinile de lucru specifice fiecărui cadran și posibile răspunsuri ale elevilor sunt
prezentate mai jos.
Grupa 1 Grupa 2
Diferențele sunt ... Atitudinea față de ceilalți, diferiți sau nu
de noi, este de ...
- normale - acceptare
- firești - înțelegere
- ceva de care nu trebuie să ne ferim - respect față de tradițiile, obiceiurile lor
- parte din viața noastră - a comunica, a colabora cu ei
Grupa 3 Grupa 4
Legătura între ceea ce am aflat și Lecția învățată este ...
experiența de fiecare zi este ...
- cei ce aparțin altor culturi sunt și ei - am întâlnit diversitatea în toate țările
oameni, ca și noi despre care am discutat
- diversitatea există pretutindeni - putem să lucrăm și să colaborăm cu cei
- avem nevoie de diversitate care aparțin altor culturi
- nu trebuie să ne respingem dacă
suntem diferiți
- ne respectăm pe noi dacă îi respectăm
pe cei diferiți de noi
La încheierea activității pe grupe, elevii afișează foile de post-it cu răspunsurile lor pe foaia de
flip-chart, în cadranul corespunzător. Își prezintă răspunsurile.
Metoda facilitează reflecția elevilor asupra achizițiilor dobândite, precum și exprimarea unor
puncte de vedere.
Pentru Educație pentru cetățenie democratică este exemplificată metoda pălăriilor

gânditoare. Metoda poate fi utilizată la tema Implicarea civică în contextul democrației reprezentative
și al formelor de manifestare a democrației directe și competența specifică 1.3. Argumentarea în
favoarea respectării valorilor, principiilor, normelor și practicilor specifice unei societăți democratice și
statului de drept.
Metoda pălăriilor gânditoare este o metodă interactivă, de stimulare a creativității participanților,
și se bazează pe interpretarea de roluri, în funcție de culoarea pălăriei ce reflectă șase tipuri diferite
de gândire.
Culoarea pălăriei are o valoare simbolică și propune asumarea unor roluri și unor sarcini de
lucru distincte, după cum urmează:
 Pălăria albă: gândire obiectivă, bazată pe informații și fapte; oferă informațiile și materialele
disponibile în legătură cu problema discutată.
 Pălăria roșie: gândire afectivă bazată pe emoții, sentimente, intuiții; ne cere să luăm în
considerare emoțiile și intuiția.
 Pălăria neagră: gândire critică ce presupune a scoate în evidență greșelile, punctele slabe,
pericolele sau riscurile; ne aduce în atenție problemele, evidențiază slăbiciunile fiecărei soluții,
recomandă prudență.
 Pălăria galbenă: gândire pozitivă, constructivă a situațiilor și evenimentelor; ne cere să
valorizăm beneficiile, să fim optimiști, încrezători, să gândim pozitiv și să sperăm.
 Pălăria verde: gândire creativă, generarea de idei noi, identificarea de alternative, flexibilitate,
mobilitate; vizează soluțiile posibile.
 Pălăria albastră: gândire despre gândire, definirea clară a problemei, privire de ansamblu și
extragerea de concluzii; supervizează, sistematizează concluziile, comentează, dirijează și
conduce către pasul următor.
Aplicarea metodei debutează cu organizarea elevilor în șase grupuri; fiecărui grup i se va atribui o
pălărie și i se va explica tipul de comportament așteptat din partea purtătorilor de pălării, rolurile
specifice fiecărei pălării. Se va preciza timpul alocat activității, modul în care vor fi folosite materialele
didactice, precum și sarcina de lucru pentru fiecare pălărie, după cum urmează:
Pălăria Sarcina de lucru

ALBĂ Prezentarea succintă a caracteristicilor celor două forme ale democrației,
directă și reprezentativă și exemplificarea contextului istoric al apariției lor
(antichitate-democrația directă; epoca modernă-democrația
reprezentativă)
ROȘIE Exprimarea atașamentului emoțional față de fiecare dintre cele două
forme ale democrației
GALBENĂ Explorarea și prezentarea avantajelor/ beneficiilor fiecărei forme
NEAGRĂ Explorarea și prezentarea dezavantajelor/slăbiciunilor fiecărei forme
VERDE Explorarea și prezentarea formelor contemporane ale democrațiilor
reprezentative și formelor de manifestare a democrației directe în cadrul
democrației reprezentative
ALBASTRĂ Prezentarea unui rezumat al discuțiilor și concluzionarea, pe baza
actualei Constituții a României, a modului în care se manifestă
democrația directă, în cadrul democrației reprezentative
După realizarea propriu-zisă a sarcinii de lucru, un raportor din fiecare grup prezintă tuturor
participanților rezultatele la care au ajuns colegii din grupa sa.
Pentru Educație economico-financiară este oferit un exemplu de metodă care poate fi

utilizată în activitatea cu elevii la tema Consumatorul. Este vizată competența specifică 1.2. Asumarea
calității de consumator avizat de bunuri și servicii, de servicii financiare, care își exercită drepturile și
responsabilitățile. Este utilizată o metodă de gândire critică Știu, vreau să știu, am învățat, pornind de
la un exemplu de activitate de învățare recomandat de programa școlară - aplicarea unor metode de
gândire critică pentru a reflecta asupra calității de consumator.
Metoda structurează întreaga activitate de învățare la tema menționată. Profesorul realizează

pe tablă, iar elevii, pe caiete, un tabel cu 3 coloane. Profesorul solicită elevilor să spună ce știu despre
subiectul discutat. Aceste idei sunt notate în prima coloană. În coloana a doua se notează ce doresc
elevii să știe în legătură cu tema respectivă. La finalul activității se discută cu elevii și se notează, în
coloana a treia, aspectele noi pe care le-au învățat.

Știu Vreau să știu Am învățat
Posibile răspunsuri date de elevi: Posibile întrebări formulate de elevi: Posibile răspunsuri date de elevi:
- și eu sunt consumator - este bine să păstrez chitanța - bonul fiscal este dovada plății;
- sunt cetățean european și am după ce plătesc un produs pe la o eventuală problemă, bonul
drepturi care l-am cumpărat? fiscal dovedește plata făcută
- să fiu atent la ce cumpăr, la cât - ce drepturi am? (suma, când, unde s-a realizat
plata)
plătesc, la calitatea - ce obligații am?
bunului/serviciului cumpărat - drepturile consumatorului sunt:
- să citesc termenul de dreptul de a fi informat, dreptul
la siguranță, dreptul de a
valabilitate al alimentelor
cumpărate alege, dreptul la despăgubire
- responsabilitățile
consumatorului sunt: să se
informeze, să citească eticheta
produsului cumpărat, să
solicite bonul fiscal, să citească
un contract înainte de
semnarea acestuia
Metoda presupune compararea individuală, în perechi sau în grup, a însemnărilor elevilor, a

informațiilor din coloanele 1 – 3 (știu – am învățat), respectiv 2 – 3 (vreau să știu – am învățat).
Activități în contexte nonformale. Este necesar ca valoarea formativă a activităților de
învățare realizate în clasă să fie susținută prin alte activități realizate în școală sau în contexte
nonformale de educație, așa cum sunt:
 la clasa a V-a:
- realizarea unor materiale (afișe, fluturași) de promovare a drepturilor copiilor în
cadrul școlii;
- campanii de promovare, în școală, a drepturilor și responsabilităților elevilor;
 la clasa a VI-a:
- realizarea unei reviste școlare pe teme referitoare la patrimoniul cultural/ tradiții și
obiceiuri comune/diferite ale unor culturi;
- vizite la muzee, case memoriale;
 la clasa a VII-a:
- realizarea unei pagini web referitoare la participarea elevilor școlii la activități
civice/ de voluntariat în comunitatea în care trăiesc;
- întâlniri ale elevilor cu reprezentanți ai comunității locale, pentru sesizarea și
rezolvarea problemelor unor copii aflați în dificultate;
 la clasa a VIII-a:
- concursuri gen „Cine știe, câștigă!”, pe tema drepturilor și responsabilităților
consumatorului;
- stabilirea unor legături cu reprezentanți ai comunității economice/de afaceri, în
scopul discutării unor aspecte care privesc inițiative antreprenoriale la nivel local;
- vizite la Banca Națională a României/sucursale ale Băncii Naționale a României,
la bănci comerciale.
În desfășurarea activităților la clasă se recomandă tratarea temelor propuse prin apel la
documente care constituie referințe fundamentale pentru problematica avută în vedere, astfel:
 la clasa a V-a:
- Convenția ONU cu privire la drepturile copilului;
- Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor, cu modificările
și completările ulterioare;
 la clasa a VI-a:
- Declarația Universală a Drepturilor Omului;
 la clasa a VII-a:
- Declarația Universală a Drepturilor Omului;
- Constituția României;
 la clasa a VIII-a:
- Ordonanța Nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, cu modificările și
completările ulterioare.

Recomandăm autorilor de manuale ca Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția
ONU cu privire la drepturile copilului, Constituția României să fie incluse ca anexe în manualele
realizate pentru respectivele discipline.
Proiectul educațional
Prezenta programă școlară prevede, în funcție de anul de studiu, realizarea de proiecte
privind drepturile copilului, interculturalitatea, probleme ale comunității educaționale/locale,
problematica economico-financiară. În acest fel se depășește nivelul de recomandare metodologică în
ceea ce privește realizarea unor activități de tip proiect. Proiectul educațional este vizat explicit în
cadrul disciplinei Educație socială, la nivelul competențelor specifice, activităților de învățare și
conținuturilor, având alocat un buget de timp de 25-30% din bugetul total de timp, pe an de studiu.
Activitatea fiecărui elev în cadrul echipei de proiect este evaluată și se finalizează prin notarea
acestuia.
În elaborarea și derularea proiectului educaționaI, indiferent de anul de studiu, elevii, sub
coordonarea profesorului, vor parcurge următoarele etape:
 Alegerea temei
Alegerea temei – reprezintă o primă etapă, în cadrul căreia este necesar să fie identificate, în
funcție de domeniul vizat, un set de nevoi/probleme, precum și să fie realizată o evaluare a posibilității
de a răspunde acestor nevoi/probleme. Etapa este finalizată prin adoptarea unei decizii cu privire la
tema proiectului.
În vederea alegerii temei proiectului pot fi realizate întâlniri sau discuții cu elevii din școală,
invitarea la oră a unor personalități din comunitatea locală, aplicarea unor chestionare elevilor din
școală. O metodă care poate fi utilizată, în această etapă, este brainstormingul, metodă care permite
participarea activă și creativă a elevilor unei clase în alegerea temei și care contribuie la exersarea
competențelor de lucru în echipă, argumentare și negociere.
Se recomandă ca, după alegerea temei, să se stabilească un Logo al proiectului, care să
contribuie la identitatea acestuia. În acest sens, elevii pot decide criterii de selecție și modalități de
alegere a Logo-ului (de exemplu, prin vot secret, prin concurs la nivelul clasei).
Profesorul și elevii pot opta, în baza unei analize și evaluări realiste a resurselor,
oportunităților existente și a posibilității de a finaliza proiectul, fie pentru varianta realizării proiectului
fără partener (varianta A), fie pentru varianta proiectului cu partener (varianta B). În cazul opțiunii
pentru varianta B, care este o variantă mai complexă, inclusiv din perspectiva elementelor care
privesc comunicarea, recomandăm parcurgerea următorilor pași:
 Prezentarea reciprocă a claselor partenere (pot fi din aceeași localitate sau din altă
localitate)
 Alegerea temei și elaborarea fișei de proiect (potrivit modelului de mai jos), pe baza
acordului comun dintre parteneri
 Colaborarea și feed-backul permanent între parteneri pe parcursul derulării activităților
din cadrul proiectului
 Reflecția comună și schimbul de impresii asupra întregii experiențe, asupra achizițiilor
dobândite (cunoștințe, abilități, atitudini).
Indiferent de opțiunea pentru varianta A sau B, prezentăm mai jos, cu titlu orientativ, exemple
de teme care pot fi abordate în cadrul proiectelor, în funcție de anul de studiu:
 la clasa a V-a - Gândire critică și drepturile copilului:
- Să ne cunoaștem drepturile
- Copiii promotori ai propriilor drepturi
- Drepturi respectate – drepturi încălcate
- Turnirul opiniilor – concurs argumentativ privind respectarea drepturilor copilului
- Protecția mediului – condiție a vieții
 la clasa a VI-a - Educație interculturală:
- Personalități locale care ilustrează diversitatea interferențelor culturale
- Istorie locală – minimonografii ale interculturalității
- Tradiții și sărbători locale
- Participarea civică a minorităților și/sau a imigranților
- O problemă/probleme privind relațiile și comunicarea interculturală

 la clasa a VII-a - Educație pentru cetățenie democratică:
- Prevenirea și combaterea violenței
- Incluziunea socială și educațională
- Protejarea patrimoniului cultural
- Mass-media și opinia publică
- Apărarea și înfăptuirea dreptății
 la clasa a VIII-a - Educație economico-financiară:
- Săptămâna globală a banilor (Global Money Week)
- Campanie de protecție a consumatorului în școala și/sau în comunitatea
noastră
- Focus pe bugetul personal – cum ne cheltuim banii?
- Influența reclamelor asupra comportamentului consumatorului
- Să ne punem ideile în practică - să înființăm o bancă
- Incursiune în istoria Băncii Naționale a României și a monedei naționale
- Istoricul monedei euro. Pregătirea trecerii României la moneda euro
- Publicație pe teme economico-financiare.
Elaborarea fișei de proiect – este etapa în care se realizează proiectarea întregii activități. În
funcție de tema aleasă, se va realiza fișa proiectului, activitate care este necesar să fie precedată de o
documentare/culegere de informații, dar și de o primă prelucrare și organizare a informațiilor legate de
problema/tema aleasă.
Prin fișa proiectului elevii sunt puși în situația de a răspunde la o serie de întrebări, de genul:
Care sunt cele mai urgente nevoi ale elevilor/persoanelor din școala/clasa/comunitatea mea locală?
Cu ce ne ajută acest proiect, de ce dorim să-l realizăm? Ce activități am putea realiza împreună, astfel
încât să răspundem nevoilor identificate? Cine va fi responsabil cu organizarea fiecărei activități? Ce
resurse/materiale sunt necesare pentru realizarea activităților? Cum ne vom da seama dacă proiectul
nostru a avut succes? Cum facem vizibil proiectul nostru?
Fișa de proiect poate avea următoarele secțiuni:

a. Titlul proiectului, Logo-ul proiectului și varianta (A-fără partener; B-cu partener)
b. Perioada de desfășurare
c. Datele de identificare (școala, clasa)
d. Grupul/grupurile țintă
e. Scopul și utilitatea proiectului
f. Activități (după caz, și subactivități)
g. Produsul/produsele proiectului
h. Resurse necesare în vederea realizării activităților și a produsului/produselor proiectului
i. Responsabili de realizarea activităților (responsabili individuali/ subgrupuri)
j. Termene de realizare pentru activități și/sau produsele proiectului
k. Parteneri/colaboratori implicați
l. Indicatori/criterii de evaluare a activităților și a produsului/produselor proiectului
m. Elemente de vizibilitate și diseminare ale proiectului.
Pentru o mai bună operaționalizare a fișei de proiect, recomandăm ca elementele punctelor f-l
să fie corelate și incluse în cadrul unui tabel (a se vedea mai jos, un model al Fișei de proiect care
include prezentarea în cadrul unui tabel).
 Titlul proiectului, Logo-ul proiectului și varianta
 Perioada de desfășurare
 Datele de identificare (școala, clasa)
 Grupul/grupurile țintă
 Scopul și utilitatea proiectului
Activități/ Produsul/ Resurse Responsabili Parteneri/ Termen Indicatori/ Obs.

subactivități produsele colaboratori de criterii de
realizate realizare evaluare
 Elemente de vizibilitate și diseminare ale proiectului.

Fiind o activitate complexă, recomandăm ca în realizarea fișei proiectului să fie alocat un
buget suficient de timp (de exemplu, 3 ore), care să permită: discutarea opțiunilor pentru fiecare
componentă/secțiune, dezbateri în grup și frontale privind justificarea alegerilor realizate, organizarea
în modul sugerat mai sus a propunerilor elevilor etc.
Derularea proiectului propus. În această etapă se realizează activitățile propuse, conform
termenelor de realizare și descrierii din fișa de proiect. Elevii trebuie să pună în practică, prin
activitățile desfășurate în clasă, și/sau după caz, în afara clasei, proiecția inițială.
Activitățile realizate în cadrul proiectului se vor concretiza prin produsul/produsele proiectelor,

care pot fi:
- o expoziție;
- o publicație (de exemplu, revistă, un număr tematic în revista școlii, un material
informativ);
- o minimonografie;
- un website/secțiune a unui website;
- un material video;
- un memoriu către autorități;
- un spectacol de teatru/teatru forum etc.
Se recomandă ca prezentarea produsului/produselor proiectului să reprezinte o
activitate/subactivitate distinctă, care să finalizeze etapa de derulare a proiectului. Elevii vor putea
astfel să valorifice/promoveze proiectul în rândul unor categorii de actori interesați: părinți,
reprezentanți ai comunității locale, colegi din alte școli, reporteri din media locală etc.
Evaluarea proiectului propus. Evaluarea proiectului propus este necesar să se realizeze pe

parcursul, dar și la finalizarea acestuia, cu scopul de a oferi elevilor ocazia de a verifica raporturile
calitative dintre ceea ce s-a realizat și ceea ce s-a proiectat, precum și pentru a-și îmbunătăți modul de
învățare.
Evaluarea proiectului trebuie să reprezinte, în principal, o activitate de autoevaluare, în cadrul
căreia elevii să aibă posibilitatea să reflecteze asupra măsurii în care proiectul a avut succes, să
evalueze gradul de reușită și posibilitățile de îmbunătățire a unei asemenea activități.
În cadrul acestei etape, sub coordonarea profesorului, este necesar să se realizeze o
analiză și a gradului de realizare a indicatorilor/criteriilor de evaluare a activităților și a
produsului/produselor proiectului, incluși/incluse în Fișa proiectului.
Se recomandă realizarea unei reflecții, la nivelul clasei de elevi, asupra întregii experiențe:
achiziții dobândite (cunoștințe, abilități, atitudini), dificultăți întâmpinate.
Pe parcursul proiectului și la finalul acestuia, elevii pot redacta un jurnal autoreflexiv, în
cadrul căruia vor prezenta experiența dobândită, ghidați de încercarea de a răspunde la întrebări
precum:
- Cât am reușit să mă implic?
- Ce rol mi s-a potrivit? Ce rol mi s-a părut greu de realizat?
- Ce mi-a plăcut astăzi în cadrul activității desfășurate? Ce dificultăți am întâmpinat?
- Cât de cooperant am fost?
- Ce am aflat despre colegii mei?
- Ce am aflat despre mine la finalul activității?
Elevii pot nota în cadrul jurnalului și alte aspecte, precum: unele întâmplări, la cine au apelat
pentru diferite forme de sprijin, care au fost colegii cu care apreciază că au cooperat foarte bine și ce
posibilități de îmbunătățire a activităților viitoare pot exista.
Evaluarea elevilor în cadrul activității. Este important ca elevii să distingă între procesul
de evaluare a proiectului și cel de evaluare a elevului care participă la proiect. În acest sens, se
recomandă profesorilor să utilizeze ca formă de evaluare, cu precădere, evaluarea formativă, în cadrul
căreia se va utiliza, pe parcursul întregii activități de proiect, observarea sistematică a
comportamentului fiecărui elev, pe baza unei fișe de observație (realizată de către profesor). În
realizarea fișei de observație, cadrul didactic poate avea în vedere următoarele criterii:
- gradul de îndeplinire a sarcinilor stabilite;
- calitatea materialelor/activităților realizate;
- capacitatea de asumare a unui rol în cadrul grupului/subgrupului;
- spiritul de colaborare și de adaptare la activitatea în echipă;
- spiritul de inițiativă.
Pentru fiecare criteriu se acordă note de la 1 la 10, iar media notelor obținute constituie nota finală
acordată fiecărui elev în cadrul activității de proiect. De asemenea, recomandăm utilizarea

autoevaluării și interevaluării, eventual prin completarea unui chestionar elaborat de profesor, adaptat
nivelului de vârstă și particularităților claselor de elevi.
La finalul întregii activități se va realiza portofoliul proiectului, care va include:

 Fișa de proiect
 Produsul/produsele proiectului (după caz)
 Fișele de observare și de evaluare ale activității elevilor.
În afara acestor elemente pot fi incluse suplimentar, ca urmare a deciziei echipei de proiect și a
profesorului coordonator, și alte materiale care exemplifică activitățile realizate în cadrul proiectului.
În practica educațională, la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar, se realizează o

serie de activități de tip proiect, consacrate inclusiv la nivel internațional, și care pot constitui modele de
bună practică. Prezentăm succint, mai jos, 2 dintre acestea:
 Proiectul Cetățeanul (Project Citizen) reprezintă un tip de proiect bazat pe o metodologie în 6 pași,
după cum urmează:
 identificarea problemelor politicilor publice din comunitate;
 selectarea unei probleme;
 culegerea informațiilor despre problema aleasă;
 realizarea unui portofoliu;
 prezentarea portofoliului;
 reflecții asupra experienței de învățare.
Astfel, sub coordonarea profesorului, elevii care aleg Proiectul Cetățeanul sunt puși în situația de a
identifica o problemă a comunității locale ce presupune o politică publică, de a propune soluții pentru
rezolvarea problemei, precum și de a interacționa cu instituții publice locale și cu reprezentanți ai
acestora, cu funcționari publici sau aleși locali, precum și cu alte structuri publice și ale societății civile
din comunitatea lor; elevii pot dobândi, astfel, cunoștințe, abilități și atitudini deosebit de utile pentru a
deveni cetățeni activi și responsabili.
Metodologia care susține Proiectul Cetățeanul a fost adaptată pentru nivelul ciclului gimnazial
(clasa a VII-a), începând cu anul 2004. Informații și materiale referitoare la Proiectul Cetățeanul
(Project Citizen) sunt disponibile la adresa: http://www.intercultural.ro/carti/ghidul_profesorului_rev.pdf
 Serviciile în beneficiul comunității reprezintă activități de tip proiect care urmează cele 4 etape
generale în elaborarea și derularea unui proiect educațional. Proiectele de servicii în beneficiul
comunității pot fi consacrate unor probleme extrem de diverse, precum: ajutorarea colegilor și/sau
a familiilor aflate în dificultate, derularea unor campanii anti-violență, a unor campanii de
sensibilizare cu privire la degradarea mediului natural, realizarea unei campanii de sensibilizare cu
privire la respectarea drepturilor copilului, monitorizarea modului în care sunt soluționate unele
probleme ale comunității locale (spre exemplu, existența și amenajarea locurilor de joacă pentru
copii, a spațiilor verzi din localitate sau a terenurilor de sport).
Indiferent de tematică, proiectele de servicii în beneficiul comunității:

 răspund unor nevoi ale comunității;
 se desfășoară în parteneriat școală-comunitate;
 stimulează inițiativa și asumarea responsabilității;
 contribuie la dezvoltarea individuală și la solidaritatea socială;
 extind învățarea dincolo de sala de clasă.
Cu referire la educația economico-financiară, deși de dată mai recentă, semnalăm apariția la

nivel internațional a unor proiecte care vizează atât componenta educațională, cât și unele elemente
concrete privind incluziunea financiară a copiilor și tinerilor (spre exemplu, proiectele de tip
SchoolBank). Informații referitoare la acest tip de proiecte sunt disponibile la adresa:
http://www.childfinanceinternational.org/initiatives/schoolbank
Alte recomandări privind evaluarea. Evaluarea reprezintă o componentă organică a

procesului de învățare. În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă
utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. Alături de formele și instrumentele clasice
de evaluare, precum și de formele și metodele de evaluare precizate în cadrul secțiunii privind
proiectul educațional, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt:
portofoliul, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor, evaluarea asistată de
calculator/digitală, evaluarea în perechi, autoevaluarea.

Procesul de evaluare va pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de
programa școlară;
- valorizarea rezultatelor învățării, prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;
- recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor
dobândite în contexte non-formale sau informale;
- oferirea unui feed-back personalizat, elevilor și părinților, cu privire la rezultatele și la
progresul școlar; utilizarea unor forme variate de comunicare a rezultatelor școlare.

Grup de lucru
Stoica Eugen Ministerul Educației Naționale

Teșileanu Angela Institutul de Științe ale Educației
Fartușnic Ciprian Institutul de Științe ale Educației
Spineanu Dobrotă Sorin Paul Centrul Național de Evaluare și Examinare
Avram Marius Centrul Național de Evaluare și Examinare
Bărăian Alina Monica Colegiul Național „George Barițiu”, Cluj-Napoca, Cluj
Bălan Elena Lucia Școala Superioară Comercială „Nicolae Kretzulescu”,
București Botici Irina Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Deva, Hunedoara
Gîmbuță Alina Liceul cu Program Sportiv Bistrița, Bistrița-Năsăud
Goloșoiu-Georgescu Ligia-Doina Academia de Studii Economice București
Leleșan Loredana Liliana Școala Gimnazială „Sarmizegetusa”, Hunedoara
Școala Gimnazială Densuș, Hunedoara
Miclea Laura Maria Casa Corpului Didactic Hunedoara
Moise Ortansa Colegiul Național „Cantemir Vodă”, București
Pluteanu-Pleșca Elena Catinca Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Sibiu
Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”, Sibiu
Ștefan Cristina Florentina Colegiul Național „Spiru Haret”, București
Tîrnaucă Liliana Izabela Școala Gimnazială „Geo Bogza”, Bălan, Harghita
Toderici Ovidiu Florin Colegiul Național „Moise Nicoară”, Arad
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Arad
Vișan Lavinia Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni, Dâmbovița
Voinea Mihaela Universitatea Transilvania Brașov
Vulpe Petre Inspectoratul Școlar Județean Prahova

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ELENA FARAGO” CRAIOVA Avizat Director,
DISCIPLINA: EDUCAȚIE SOCIALĂ
TEMA GENERALĂ: EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ
ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE Aviz,
ANUL ŞCOLAR: 2023-2024
Clasa: a VI-a
Nr.ore: 1h/ săptămână Responsabil Arie curriculară
PROFESOR:
Nr. din .............
PLANIFICARE ANUALĂ
EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ
ANUL ŞCOLAR 2023-2024
Nr. Domenii de Competenţe Conţinuturi Nr. ore Săptă- Observaţii

crt. conţinut specifice mâna
Modulul I
1. Test de evaluare inițială 1 S1
2. Caracteristici ale 1.1. Identitate și diversitate culturală
societății 1.2.  Diversitatea culturală - o caracteristică a societății 1 S2
contemporane 1.3. contemporane
2.3.  Complexitatea identității personale în prezent. 1 S3
3.1. Identitatea culturală proprie și identitatea culturală
3.2. a celorlalți
1 S4
 Patrimoniul cultural/moștenirea culturală
1 S5
1
 Tradiții și obiceiuri comune/diferite ale culturilor
- patriotismul și manifestările sale
 Raportul „eu” – „ceilalți”, „noi” – „ceilalți” în 2 S6-S7
societatea multiculturală și în societatea
interculturală
MODULUL II
Caracteristici ale 2.1.  Evaluare 1 S8

societății
contemporane
3. Persoana și 1.1. Principii și valori ale societății interculturale

societatea 1.2. Principiile și valorile unei societăți interculturale 1 S9
interculturală 1.3. (dezvoltarea identității culturale proprii)
2.3.  Acceptarea și respectarea diversității, valorizarea 1 S10
3.1. pozitivă a diferențelor
3.2.  Tratamentul egal al persoanelor, solidaritate, 1 S11
 Promovarea incluziunii sociale, dialogul 1 S12
intercultural
1 S13
 Abateri de la valorile și principiile societății
interculturale:
1 S14
 SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL
2
Modulul III
Persoana și 1.1.  Forme de intoleranță (discriminare, segregare, 1 S15
societatea 1.2. rasism, xenofobie)
interculturală 1.3. Manifestări și efecte ale lipsei de solidaritate (marginalizare, 2 S16, S17
2.3. excludere, izolare)
3.1. Persoana în societatea interculturală
3.2.  Trăsături ale persoanei în societatea 3 S18
interculturală (spirit deschis, flexibilitate, S19
cooperare, abilități relaționale și S20
comunicaționale)
Modulul IV
1.1.  Comunicarea interculturală 2 S21,S22
1.2.  Specificul comunicării interculturale 1 S23
1.3.  Bariere ale comunicării interculturale (stereotipuri și 2 S24, S25
prejudecăți)
 Reguli și principii pentru facilitarea comunicării 2 S26, S27
interculturale
1 S28
 Evaluare
1 S29
 SĂPTĂMÂNA VERDE
3
Modulul V
4. Proiectul 1.1. Elaborarea și derularea proiectului educațional dedicat
educațional 1.2. problemelor comunității educaționale/locale
intercultural 1.3.  Alegerea temei 1 S30,
2.2.  Elaborarea fișei de proiect 1 S31
2.3.  Derularea proiectului propus 1 32
3.1.
3.2.
 Derularea proiectului propus 1 S33

1.1.  Evaluarea proiectului propus 1 S34
1.2.  Recapitulare şi evaluare finală 2 S35, S36
2.2.
3.1.
4
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ELENA FARAGO” CRAIOVA Avizat Director,
DISCIPLINA: EDUCAȚIE SOCIALĂ
TEMA GENERALĂ: EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ
ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE Aviz,
ANUL ŞCOLAR 2023- 2024
Clasa: a VII-a
Nr.ore: 1h/ săptămână Responsabil Arie curriculară
PROFESOR:
Nr. din .............
PLANIFICARE ANUALĂ
EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ
ANUL ŞCOLAR 2023-2024
Nr. Domenii de Competenţe Conţinuturi Nr. Săptă- Observaţi

crt. conţinut specifice ore mâna i
Modulul I
1. Test de evaluare inițială 1 S1
2. Sistemul 1.1.  Drepturile omului 2 S2-S3
politic în 1.2.  Forme de guvernământ 2 S4-S5
România 1.3.  Regimuri politice:
2.1.  Regimuri democratice 1 S6
2.2.  Regimuri autoritare și totalitare 1 S7
2.3.
3.1.
3.2.
1
MODULUL II
 Constituția României 1 S8
 Structura Constituției 1 S9
 Valori și principii constituționale 1 S10
 Principii și instituții democratice
 Statul democratic și principiul pluralismului: 1 S11
dreptul de asociere și partidele politice
 Statul democratic și principiul separării puterilor;
autoritățile statului român 1 S12
EVALUARE 1 S13
SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL 1 S14
Modulul III
 Autoritatea legislativă; legile 1 S15

 Executivul; administrația centrală și locală 1 S16
 Autoritatea judecătorească; aplicarea legilor 1 S17
 Președintele României 1 S18
 Statul de drept 2 S19,S20
2
Modulul IV
Raportul 1.1. Domnia legii și puterea cetățenilor

cetățeni – 1.2.  Procesul de elaborare a legilor; participarea 1 S21
autorități. 1.3. cetățenilor la elaborarea legislației
Drepturi și 2.1.  Drepturile și libertățile cetățenești și S22
responsabilităț 2.2. 1
respectarea legilor; limite ale libertății
i cetățenești în 2.3.  Justiția ca instituție de apărare și de înfăptuire a
societatea 3.1. dreptății 1 S23
democratică 3.2.
 Egalitatea în fața legii și accesul la justiție
1 S24
al cetățenilor; copilul în procesul judiciar
1.1.
1.2.  Delincvența juvenilă; consecințe ale nerespectării 1 S25
1.3. legii
2.1. Cetățenia activă. Participarea cetățenilor la luarea
2.2. deciziilor publice și la controlul aplicării acestora
2.3.  Participarea cetățenilor la luarea deciziilor publice 1 S26
3.1. și la controlul aplicării acestora
3.2  Implicarea civică în contextul democrației 1 S27
reprezentative și al formelor de manifestare a
democrației directe, 1 S28
 SĂPTĂMÂNA VERDE 1 S29
3
Modulul V
 Alegerile și votul; alegerea reprezentanților; 1 S30

evaluarea activității reprezentanților aleși
 Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, 1 S31

tipuri de inițiative cetățenești în comunitățile locale
 Rolul îndeplinit de mass-media în societate și în 1 S32
formarea opiniei publice
 Evaluare 1 S33
1.1.  Elaborarea și derularea proiectului educațional 2 S34, S35

4. Proiectul 2.1. dedicat problemelor comunității
educațional 2.2. educaționale/locale
dedicat 2.3.  Alegerea temei
problemelor 3.2.  Elaborarea fișei de proiect
comunității  Derularea proiectului propus
educaționale/l  Evaluarea proiectului propus
ocale  Recapitulare şi evaluare finală 1 S36
4
NlllllCll' si l)f(;llUl11CIC Slll(lc11(LIJLti; /)<Jc /f- / /)ux A - f) Gt [ N/IJ/ A
11
l),tfti: J / /() r;f'0 )_ )
Ari,, cL1r1·ict1lr11·a: ()t<1 S1•

j'
-9.JC/E /If ?c::::.
D iscj11li11c1: LIJtJC Ap'E _s>oc,-11 l I/

'l"l!111a lcctici: 1
( c / ,,t,lc -/{.YrMOt.Afwl
Du1·,1ta: ;;o !v'11fl
DESJ ,ASURAREA LEC'fJEJ

Ela1,cJc J\ C{ jll 11i cl]C Actit1nj ale
lcc1iej/..fi 111JJ prolcsorLJ elevil01·
,1Joc,1l liccarci lt1i
fillljJC
--
1
(' 'l
& or" % Im!
c...
( I O'n'm J
2 .\.,V\.ll.,V' l!t, u..
(.'< .,·rn-1<'..itb?,
'i1Q6
f
,avnteJ7,c90Jt.J'.
( ?:> ,m,m
3
J':>lWW/114
t)( e Ji IA {-
,fµ
a(2_ n-n,n,)
•
I
•
CiMA A r_ A-C
p i-u... 'Cl_ - k m.
J )O • vi:f.Law l £;,/.q -r mru l\'\,U ,1)Tl Al'\J._lou..t'
YJOW'>?u... e:J nw ...a ?::! Ck..
& 911'YJ1JL • C .9fYVJR-C<'Yl'Je .
f H -e1A' 01 /){cw Ko. v {.; I•

&; d, rrt-,., H-f' •
I s
C,
-- 1
- ,.
OJnur{\ l'O.
I
(' ,9'Yt]).Q ( { U-.1 .
k. J;,I l. i.!! il QJ., I'9'Uli
n "" • ,.. - uJ!s.;,, .... '

- ;Jn et:>Yl..llfl .u ,m uuv 'l-l 0 ._ff",..¼ LV'U.--i,e i01
- . -
- .a _,
1 11 - u..tl..U. .,, -rfJ,l\C-;_ f'\"\ : lJ_J. rr(\ n,l.\, /J:)..
f ,j.<... cl "'.:.. : - C9. ,o.'rutmok ()UIV\-1- t,.. f"()1 c9d,a..'

- Jll:l¼ ,...,.w-r-1, -o! 1,iw_
_ .()S\ -\nJ- rl')'I'\,% •
- ""- A""JlrM c..Ql"(\ -s-1 Jl4 e ,.
u.. C!.A.\k 1
-
Y3/2iti. .
_,_.,v..,.,...... \ k.
/_f!Y}Lti&
,.;ko.\:;_ Al\ f-1..lt.o
' L. r' LA.fY\.;:: Q..v- .u.N\
'-
•
: .... ( fffnf,e, ..o.n pi,W.o '-=>---. m: ..o.. <:.4--;;. c1

f...fv\ (.G-- lQ .,o..J\. &VLO YV\ rn'vJ.L ck
- r92f rwl. rn.9-/.edt::a\ .c.!) , -.:,..- £l.J-"- ,c.a;-

c..!W--cb.. <er ,o:m Tl\.11..u. fe. , ) l .Q.o, '\\.L1.½-1l C;,O,
1s ,
4
V 3,Uf'I\4,m ,,o_e ; ?4 I'/$\
FISA DE ASISTENTAA LECTIEI
Ar·ia cu11·ict11ara: 'Otvl ;y· s:x"'8")(}725-

Disciplina: tlx.Jc.ft?lC _s[:c.ir-tLJ4
Terna lectiei: ( ;;1
-
Ltf)Ei? / i'--lll?.IJ- ?Kc-.JtJt£c A,.ir
'
1
,,,,-- -
-tlJl?fJ
D111·ata: t;'o M 1';.r
DESFASURAREA LECTIEI
Nr. Etapelc
crt
Actit1r1i ale Actit1ni ale Observatii
Jectici/Ti1np p1·0 feso11.1l1 ele,..ilor
aJocat fieca1·ci 1i
r---+-.., g11.1pe
1
-rwv\+-
\ { --
""'"'"1, l '1911
\ IL
{ I rm f"r$
•
cl-ASA A::! A C.
-
r ~-,,N.1, OJ\.' clM r la:' 'f"'-\-tv,L
L I\S),\' ,\iJ.s,_ .<){Y\ Qn\,SOJ • "i}.J._v.,.' n, <A (WI. ' oNT'\·t'lJ..,C. A
\
OM •
- c;;..10 NJ,((\\- Im cffi'- ·-n \'9-0/U... PJ '-",n'W(l..µ:.,,,J:.
\2. '· \_u c. l'\ c. ds$ · '1 't c.n. 1t• •
- 1'8'.
•
eJ) p
. I,.;;-·
e,I?. Q..,_ ul
- \"' , rv.,.Q.
µ.iy-mW
:w.
O.e.-9< •
r' <1.s w 1.tJ :.u.. ,
'
.:r: .L6m to'n
•
I
, I --.,;( ,. '-- \ ' ( «r ' f'l,J.J.rti. c:3 .JA. '\ Q;.clJJ,

t;)L{C.,l.t!.£\. l . \ cl\ Q)°\\"" 'Mo.Ju,.
'Uf di1':i1n, bc,<,t-i' , a< di: (/1.<.,
1
fltdl..J <
1
2'' T7,u?1<.61-
,1n ,IV\· cQc.lU
A/)1
(
- ? r, ,' 11.!l ,....,.-,

- n J1.1. ,--JJJIC,_'')1.J,.... J e..w, Y-i,_ 7-C •: /.J. lj_ c.t (/A
oM...s-X 1' L 6. , , '. (r.V)u. 6\ n,' v-',-\-AJ -- n11.A.
rff$LL-h r.,+e[l.C_"' /y»-rr;

-'-~ lf '- cl_,_ ,\,:_ \5!B \,fl>','\I
•
- ,o/&f; · ?::u f"f>tD.A' ,
- Jrn """'/ • ou.trCt ,/ •

I Qi.A{
I /)
- /2rflJJIJ.t. n.wr/ 111.9..; ' 6.S'Jl' .

>-'
- h o.. • A()\ A,.,nnl'\,\,,AJ, I,'
-,;m\Z 6- • l)tvn--\ \:.u eo \nl.9'l.t'
f't'V\nJJ,
-
11 0
CYnm CA
1
rrruJb&. 1
(
/))Jy\ rv-MAk . v...t , !3- /

- . . • • /1.U ( ( .U..1\8._ T'\ l(A •
"A l>..
Fn 1\A-1 - .o_ · -- . WM ,.....,, I
,J.,
- C,8YY)R.u.rn f. cf.oV'/'rr,,irna,?Ji. t i1 _, ..J-.,.,-f-a .
cYl9 ' JR/J :;J->-' M.QL -·, t rn\, -
- .J'Jl
...-'/' 'u .
2
GoL r ...Q"""',...,._., •
- ,.,. ' 4-\\k. L,lAit /)

-'
- )1_8rY\A. (YVl lA • '
- ,'vS'!U,;: f)UIYll •
. m<at' {)WJ )
•
>-'V "-"--Ill' 2,-' .e;'>1 cJ ie, .

•
FISA DE ASISTENTAA LECTIEI
I
171
Nu111clc si prcnun1clc st11denLului: /j(CA 11)U (21\- =TLD.l'f t- 1'/Yl-
Data: b . / /. '2_.0'l
Clasa: ;:; \ -
-- \
Aria curriculara: DM ;r' 5Dc, •c=--r-A 71:P

Di SCipli11a : /; 1:::1..) (+ !".C S·r:) C, 4-ll-\ -
.
Terna Jectiei: , ,'o 7'/'yt,--tUL JI ,-,,,rp..,-..f r-r:C) A-72t't

1
•
Durata: J:;""D 1'/L

DESFASURAREA LECTIE
,-----,------- - - - Actit1ni ale Observatii
it1ni A ct
N1·.ale Etapele el ,,i101·
crt lectiei/Timp p1·ofeson1lt1i
alocat fiecarei
e
1
&flfi(YY\ t,,,/{J)/c.._
( I rrn,'(Y)
2 "
11 sr-l?U-'>.1d
e.t<Y"9L-I, - •·v A
j)'>'tf<il I 6t)
[ d1 .,.fl_Q Y};A \
,a ,..,,A.Yy.,t_,A.X,t.<.
(3crfl;r>')
- ¼ 1'
ftL( Llr
0
( ......, \. "-- 1
-'--"-l.,Lt 1'7'-'•·'f .la ,m-f.rv.. o.ni .
'"' \ _1 _ ()JlDl)'yu)\ e.L)c]l.Q le..c:t.a .,LUI trna ct/?Q.

/ cJ!A (
I ........ /" ( (_, ,.-. (
r-
l
/0. IUJ,:'b?. ,( lU.ullta ne_

• •
u· xfl\<:½Ltm\ , Av: c,,...

{
I
d,:ryi i; , dR .
/'-II/ U!-4 Q .' - r.o-n<!..'.n-i a : .:, di U'n.l)UJ,or,,rn d: ,,;;: • JJ,ln/0/--.?
- f) ._ ()1j {!_;_tfn --.J.r" I ')ful'c.9._
- N- eur>?c)cJ, J'f-{flll', \f+w. ,,"\0{),\

- lb f\,\9 CJ-< ()tao l'LVAA --{.. hDi dz (><.
- (U q,J}, ekfl1 '\-WJ'\,,1 \,;Q_}..
_ f"D /)\9. (Zµ<Y\O "ll1 jb'rm
- J:>- l - °'- :-- 00,hu f'l\ a '. &<Mt dJm10/, ·c:.,<./'·-\'
J :u.
<..
dL
(.
'-"-&..---
,.
- fJCD nn'9f'r"18\;0JLJ4 C,..t.. _...\J,.N
- l l orf.1 '9'Yl
1
(h
I •
- 1
'4'.'.rf..;;-
(
r11 J 1'Yflaii
·J
.
_ ()rm ' &Y\eQ .
n - ---
( l\ .
-- a ', - e»'Ytct .. r>
•
t.-"'V
- /Jc\ • dt (..(/'-1: -1 (
-r£'" e,lllY/ c9- o17

I, I
I ryt-c9'1( [1
n .\"
l 'j/\4•.
- -f r J, / • r
_ ().9. 111 - I. I
-0 1./i4')Pli' l n,ai · \
~ l µ-< W'JQ c/4. -- -
-
Q t'
- r ')()'y\,L{'
il(Y)\ .
- 8'\ &'{\ mu.J

- j)JY\ ; rfl>J
-· --- 7,rrffU/. ; oln1 ke, ..cmkni801/A (

IJ{!/Yff <
S cQJ'_u_LjlJ.t)
[<, .: ;2.; CLL e;lJ\P ()?1f)J/ 'rm.o-mtmk: ; ik ct.:-i1 v0/--i
; ' nu C,
rD-·!ZL,l dv,,,/2·la4-eq_ rnD( . l1'c9110-e .
0. <' cf( abr' ee,w1>i' tu/Y/Bo ')
\ () nn .• f f• • ck
l (Q j)Yl- {} /'yy\ ,
& 1\la-lJ1 '\ )

J ·
n a
• 7 1
\
I ,.... ..,._,.,\-ul ,,l,.,,Vw\ •
( () .. I:-- -I I
o 1\0.rUt.)<.._ .,0')'U_Cl)·t-tt\. '?-t½M UHWZ.l/4 aesas.._ r-. Jr-QI • ''L") '"t

- v N ( I :::> (f Q,_
t, f-7
t?
n;a '()/)') U.c.,Q. 7.J,.' """D 'A'\:lan ' : a,· rn9 -k:_,( u.{ l!.JJ.!
"' -
V._ .O,,l--(,,
FISA DE ASISTENTA A LECTIEI
I lll11Clc si 11rctllllllelc slt1c.lc11lt1lt1i: f:)LJ(_)/''f: L11-vnA-- -7L.0Q"E-r-'7rl'--IYi-
D,1ta: J') .. 1 l · <2_01._

/1,ctfl 00., &\'9"Vf-\.
Ct2
' COa I a: ;}CO/J-U4 e,,.,.._,, H fi-'=hII L-if, € LEr-f')'1- <
. \1·ia ct111·ict1la1·a: fJ H' ;;: s;Jclc7717 c-

Disciplina: -e6ocArt'e Jr:::.Ci'f}'1--f/-
7
Te1na lectiei:, AU1ot/\7/t7Ef'/- ff <5/.sLA-7, vi;:1 t.53 &'LE •
Durata: Oj"u\1,C
DESFASU L&.,,jALECTIEI
Actit1ni ale Observatii
Nr. Etapele Actiuni ale
c1·t lectiei/Timp p1·ofeso111lt1i elevilor
alocat fiecarei
3
h -
,
{ Q_) ()Y\l f'r\
-
•
, (.,'-<-( <Slfl
-
J --
+>7
(r '-
, JZwe(µat.
, / -/ A /
1. rxt'YlrY
..._ - /J I
m--le/4
,,,.... ( _,..,.,
J ()J
J- '-....
-
.,fJVT'Jff17t <.9€Jtf28t t El ?7C i/J1 2.Xbr.'tfll Jl,A.,li< r ......-v-., - e,.e. -f-G??'Z<4 ...cb <..
,AIZCl 0pwn
\, wt dt. (_ ;J._-:Ii i , ll( f),lVY/ ../-- ,1.,,la,
•
-
,o,J!_.l!.a1ui/7,¼
..J'-'(,..
} ,,
Yt 1
o/n
'
JI -
r+ll« --0
- D1 ...... , hr; .di_ u:

d..t.. .lf.J}0Yk,,: " " "
.fn ( (?;Q.llJl Ll( fU(t.9, '-
........., ?,.-n.---
"""""" L(_)l.,V'-\. •
,- , I .\ "'""
\_A '\tl1u..vV\. ,_._.. /J _ ;. 1t 1 (
..)leC,{1..J!,(
1f,.
\Jv\JYV J\.AJI I
( (
- fut '9'1 . (L,_ \f
- 1l&J1+e·( -(¥..e (,'t_a-

...... - .Qu-/,M,-;,' c.. t (f d.ec.ci:- ec., -
_ nk- l 0\ J -b- ()rst,.'..\.e .

n\.wnul
µ;
_k'J - I / ' .!:!JLJ-J F J:::..: ck c ">': ;?m d_

eSW) li-!u,....,.e.J-,C_!.. : _ r\"'""'.,..., /21u
(; .
-
r
i.4<tu;_
e)g.v (
rmsd''uVl.Q A /- l/}t h.!)11D. --:o
1
t,. n Ot'c ·
, r (} • 1,
-
- 6 L Ltt
ck ,k. It
-
u
{
J-
.l \\ n,-\u, . '--f ' /L"(l'-- F1 1Lt e. Ai1 .s- o.kkk " &c 1
671
8 '101-/-n, 6au:
·i . en1.
? Qn,f)1'lfl)J ? •
Bi. () ') fl;.. )\1.'l..c <2<-Q, 1 ed)n.1!/1.1: ae fc.r,Q )l)n,t/\'Ju.l,,J •
;lJ'- eJ11 'II 'UM t l .Q. t 1 \.le .cc 11LL\ t, 1; lo -¾ ch:\Al '
-
FIS1\ DE 1-\SISTENTAA LECTIEI
t\t1111cle., 11rc11t1111clc st11c.Jenlt1lui: Ouc/A- .L VO ¥\ - oof JJ?<(-.f'F\-
0 l ta: 1 b . { 0 . 10 t
Cl ,1 a. ,o.. \J \ \, _ A
coala: DAL <3;, .IN t\AUL\-, C.Ert'rl- 'FAnA GO',a ,0
I
Aria curric11lru·a: OM' ?' g::c.i-'E7A-7E
Di ciplina: fbu f?E 'IJ-ll+

---
Te1na Jectiei: f- Y1'01tJLi47Dl<Cll.
Durata: O /¥1/';y:
DESFASU o...&..,jA LECTIEI

Nr. Etapele Acti11n i ale Actiuni ale Observatii
crt lectiei/Timp profesorului elevilo1·
alocat fiecarei
1 i, -1
r •
ll1IcR -ftntc_ ..;,a..,,, e..
u.:.,,,,_Jl( '2;\
(1 0n1">7 (
( .:S
\
3
. . .........
din., .._;._'h
'
'( (\'\W
(
- fl IYY\. b<tZ ; Q •
\ .'JD.J't
\LJL c\ h.t)'.....,_ IV\-l 9-u. /'{\ ':in. ·.
_ ;O')\LVlt .t. <' • rv.&1 L •'\J f n '}$1.- 1,01 wl:,/.o.11.,o._

,'fY/ i I,''DI I, w.......
I
nI().(_ .9:'11.M'l.t.Lf f>? .9 J,.,,. '-'14\ ;Y'-
./o.6 '-- ;,
7>.'
17·/p;J _&dw.
{lg1 _Q,i.
(
/"'\1\.,IJJ'l\-lDJu-lA :.::;· (} J f1J)8; Jl? ,
J...t "'-
- .A--" l ( ( Q . \J
e_µ 5,)-:L Q)L I ())lSl ,t,').911>-<. '-1-11' '1') .,,. /JJ'ISJJ_,&.k'-h? ,.

- .fl \ "' JC-1..YV"-, ' -9-lt..M?. " V,
x ·:,/rv--(. &
, . t eQ
I " 8 . ..
Q..,,li\A ,,'
J"U 2;' d,, /)J /1.mt ,,n1<:J!:.}4 'fud
1/ ,
t;{l}"Yl.,C/rtL<St !/'r ( ,, l_;J.
•
/
1
r
, -
Vii -r: QgOl>Ul. Cik-'l.C
...
uf\L u,. _d,f ,:k IU/:),l,<M,'-. :
r-rf-'l/J. .0 (!,-.,,qc/µd '£W>Uh'l{ 2) ,w,. \A. tM_,'
JlYJ..(,U. \ .ortLi</ln,
.,..Q.u 0 (VJ, v. Cu. //)Ut; Ul
F'-\,'--u.. OJ'-it. '""\: dJ
\ ,\ \ I
. ,_ u.,"i. cQ.J19. nd.::ir.\i:i, '

• r--,e-:0\ lf'M½. O...fll ,n,-.-- -l.Z lr(\ m.P./Y
..... 'V'-'"V-' \ ,..f\ \ ')")\ o;.{,sn
- -
l
e.J)-c..'
c
e.DJ1J2. .J-,<Yl Cc--:.\.
,. n,,..,, Of) dir/1 d1}?1<>--'
Qfl ,aO Ol •
- e.ci. (J)SS -.Jl.Qa.n;J- e.,·m,\i.oJl.J.o.. en.

2f,v•\/)S. '-- •
- QP. a.o.nJ -r -- ...
'
'
"'- "t\
V-'\/\_ ..
IV\.S
\
- 171nc.
- ;01eJ!fl/ifvdr>nJZ
.::. n-kJJ\9 O'L.OJ') \
-0I 1 ,1 1/)_
G....f" wl!JA .}-iJJI u.fu/.Er cA l)'lo.[uX J/y.(.,1_.w
•
.Pfl,
( (
I/ '2 .{g fh V-i • .tµ_:;.:,.m. d(I) e Js c9. .£J.. f>c.vl.Q U''
oh.u .JJJI. n,,,,.,,, ?.
r1 (')c::_ '2).., b S ;r.\eJJ\· '-/v&IYUl. M-, 1.JL 6Ul 7- ko. /JS r AntjW•
,110'f-Jfllf),,J
[,,e_t<A; /1'1 t.<I), W1.c 6-,f ff 1 'rn JD.I)'
?f\ {)f,l. <' !6 • c.:.D.lt C/t h'lfl ,ll (!,{!/J c ·
I
..DI) 1 )t t. l}>'l.. J'l' fl Jlni.e.£ ' J 4)1
d8 1U \ c,/l'"t.Yt
. ,,1tfr1., fl,Y10f) . - l.Ar
, ...e,.u;._ I/1/2G 2/,1

1 .9 -4.l.. (.rt, ' (ro/)9 /31J--I q_ l{'1I ( Q LQ_'
Q. JU) ->f\M'Vx.VLl ' P/' '
'
&'l6 \. 4
FI A DE ASISTE TA A LECTIEI
litnclc 1 prenumele studenhtlt1i: WcA .LJ:JvAA "Tc:00. t--r<tN'A
Data: :,0. ll - <101. .

Cla a: JJt v
-
JT\ - ..o\
coala: j'c"0-;'1-L-fl e,,' /V\l'-('T L..-r\ ,, C--t-E"-;t; -;i'PIC/100 '1 <? /(l'lfOi,ft
7
Aria curriculara: 'OM ' .soc ,c-m- --C
-
Discipiina: clj,JC..fj7,, ..s ittA
Ten1aIecttei:, Vf';-ti7utl? IJW ,it /i:'"1- C #£crt/CL,· ,4t-F 711-M 1·UB·,
.
D11rata: t5 D M/i<J
DESFASU
Actiuni ale Actit111i ale Observatii
Nr. Etapele
crt lectiei/Timp profesorului elevilor
alocat fiecarei
ru e
I £l" Ab'I\
\.e
e.:,.jJZJw. lj'-I
IYv w.e..kQ
3
,.
- Q..\0_'-' fi \l •"'-'-"• \ V) '- C ,,._ '\A.& P.JJ/.r lJ, C.O .

-
..Q0_ v.,\'11 ,-- -- {)'\d Q ,l tn tu. C . '
''
_Qll u.S\t) Li.. •
- ,U"•"'OJ'v..'.J
-
Q)Lx_"'-I 0' '< )•
- /)',\o\-01 c1t •. .a,.. \er .t.A,t' lQ

- ,<'l'\01'(\ : tf)l't\
_ ICJ\;;8')0)11 • i' ,o-r,8Jl_ &'0-<rmu?IOfY...
..x....r-.,,,,._u..9sn •
f A •
--I
•
-
-
lj J,e
--
I rmfj Cv /)j rt1-k
_ e9
'1 .k ' b&"l."Y"" :J, -._ /1.1
s
ha,
_DC
I ,yo-,: Ti -
'-
- r,:r>Gdu.'Y-- cJ:_ _xn-t\-4.
I -..,- L
C
- f
_ , ·rnv.ml, fu
I
- ,,...,..Ja
- I
- J-J"-c. :::-- \
'
- : \tJlfn +10" f'M'JJ\ l Q_ \Jl..l..,U '

•
rYY\ l0 =
- JLQ ,tbl\ "t: \J \: e. lU--0 I
_ t4. lo.n , '\(..Q ('y\t4AA (M 'CA

I
Q ~ mt a_'Z.('
ii b l'l\9 .stf'R,"i111 v&l n b1>1 '

I
k 'Y)11t.A
- 1/1/U(fj.J V .ell, ' ;l'M1),.J..'lf' ¾ < C,t.ftl c93.J.iI'" .-- J,

1'""' · Mv-, "" ,RC '4 ( 4 --- -&J'- (]\
/ e ), - .>V .,..,..,l Ll\JlQ n

- /78- I IW.,f ('YI ,9 bc.,r/1,Q fl.4 -ll aYX.U11',
/t,lt ...&ed/'J ,
IS v--V ..,D.f))'\. t
•
'
kL1.
• • • l t
•
•• •
- \., t ,
• ... .. .. •
'\ •
•
•
-
n. Q.8.n 'Y\k ivEtt (c.6.\...._ -\-eMAA.
A, .2 /6 .-ti-- fl' ' ,{ .
PROIECT DE LECTIE
Data: 27-10-2023
Scoala: Scoala Gimnaziala “Elena Farago”, Craiova
Clasa: a v-a
Unitatea de invatare: Argumentarea unui punct de vedere personal
Lectia: Cum ne formulam opiniile
Tipul lectiei: Dobandirea de noi cunostinte
Timpul: 50 min
Propunator: Duca Laura-Florentina
Locul de desfasurare: Sala de clasa
Mijloace de invatare: Manualul de cultura civica; Fise distribuite de
profesor ; Videoproiector
Metode si procedee didactice: conversatia, explicatia, invatarea prin
descoperire, lucrul in echipe
Competenta generala: comunicarea si insusirea de noi cunostinte, privind

formarea noilor opinii
Competente specifice:
1.1 sa precizeze ce presupune comunicarea eficienta
1.2 sa precizeze cum se formuleaza un raspuns
1.3 sa precizez ce ne ofera modalitatile alternative de a formula un
raspuns
1.4 sa explice cum se constituie un raspuns
1.5 sa explice ce trebuie sa facem pentru a primi raspunsuri adecvate
Obiective operationale:
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili sa:
O1. sa precizeze ce inseamna opiniile
O2. sa explice cum ne exprimam opinia
O3. cum trebuie sa formulam opiniile fara sa ii deranjeze pe cei din jur
Strategia didactica:
a. Metode, procedee, tehnici: conversatia, explicatia, invatarea prin
descoperire, exercitiul.
b. Mijloace de invatamant: manual, fise de lucru, tabla, material video.
c. Forme de organizare a activitatilor: frontala, individuala, pe grupe.
Surse documentare, materiale auxiliare.
Manual pentru clasa a v-a, Editura LITERA, Bucuresti,2023.
DESFASURAREA LECTIEI
COMPE SUCCESIU SUCCESI ACTIVIT ACTIVI METODE MIJLO

TENTE NEA UNEA ATEA TATEA SI ACE DE
MOMENT ELEMEN PROFES ELEVU PROCEDE INVATA
ULUI TELOR ORULUI LUI E MANT
LECTIEI DE DIDACTIC
SI CONTINU E
TIMPUL T
AFECTAT
MOMENT Profesorul Elevul de
UL noteaza serviciu
ORGANIZ absentele, motiveaz
ATORIC pregateste a
mijloacele absentele
de invatare unor
elevi
VERIFICA Profesorul Elevii
REA adreseaza raspund
CUNOSTI elevilor la
intrebari:
NTELOR 1. Ce
intrebaril
pres e
upu profesoru
ne lui
com
unic
area
efici
enta
?
2. Cu
m se
for
mul
eaza
un
rasp
uns
?
3. Ce
ne
ofer
a
mod
alita
tile
alte
rnat
ive
de a
for
mul
a
rasp
uns
uri?
4. Cu
m se
cons
titui
e
unel
e
rasp
uns
uri?
5. Ce
treb
uie
sa
face
m
pent
ru a
pri
mi
rasp
uns
uri
adec
vate
?
ANUNTAR CUM NE Profesorul Elevii

EA FORMULA scrie pe noteaza
M OPINIILE
TITLULUI tabla titlul in caiete
LECTIEI lectiei si titlul
NOI SI A 1. Ce prezinta lectiei noi CONVER
PLANULU insea planul de si schema
mna SATIA
I EI DE predare- lectiei pe
a EXAMIN
PREDARE opini invatare masura
- ile? ce se ATORIE
INVATARE 2. Cum preda
ne lectia
expri
mam
opini
a?
3. Cum
treb
uie
sa
form Expunerea
ulam
opini
ile
fara
a
dera
nja
pe
ceilal
ti?
C1 Dobandir 1. Inse Profesorul Elevii Invatarea Manualul
ea noilor mna imparte raspund prin , Fise de
tate elevii in 3 la descoperire. lucru
cunostinte grupe, intrebaril Lucrul in
a
opin fiecarei e din echipa
iilor grupe dand fisele de
2. Exp cate o fisa lucru .
rima cu Acestia
rea intrebarai noteaza
opin despre schema
iei noua lectie. lectiei pe
3. For Profesorul caiet
mul cere
elevilor sa
area
realizeze
opin
schema
iilor lectiei,
raspunzand
la acele
intrebari cu
ajutorul
manualului
C2 Profesorul Invatarea
noteaza prin
raspunsuril descoperire,
e elevilor Observatia
din fiecare
grupa
C3 Fixarea Profesorul Elevii Conversatia
cunostinte cere raspund la exaaminatori
elevilor sa solicitarile e
lor citeasca profesorulu
unele i
pasaje din
lectie, dupa
care le pune
intrebari
din ceea ce
au citit, din
schema
lectiei pe
care au
facut-o
impreuna si
din fisele
de lucru.
C4 Tema Profesorul Elevii isi
pentru anunta noteaza in
tema pentru caiete tema
acasa acasa, pentru
respectiv acasa
exercitiul
“Suntem
activi”
pagina 25
SCHEMA LECTIEI
Cum ne formulam opiniile
Definitia opiniei:
Schimbul de opinii presupune exprimarea propriei opinii, dar si luarea in
considerare a opiniei altor persoane.
Opiniile pot fi diferite , de aceea de fiecare data ele trebuie analizate si
comparate.
Este important sa facem schimb de opinii, deoarece ele ne ajuta sa luam decizii
si sa gasim solutii la probleme.
Caracteristici ale opiniei:
1. Informeaza
2. Spune ce simti
3. Are aspecte negative
4. Are aspecte pozitive
5. Genereaza idei
6. Clarifica situatii
Proiect de lecţie
Data: 14.12.2023
Şcoala: Scoala Gimnaziala „Elena Farago”, Craiova.
Clasa: a VII-a
Unitatea de învăţare: Instituţii şi practici democratice
Lecţia: Autoritatea executivă
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Timpul: 50’
Propunator: Maria Livia- Ecaterina si Duca Laura- Florentina
Locul de desfăşurare: sala de clasa
Mijloace de învăţare: Manualul de cultură civică
Fişe distribuite de profesor;
Videoproiector.
Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicatia, învăţarea prin descoperire,lucrul in echipe,metoda

cirochinelui
Competenţa generală: comunicarea şi însuşirea de noi cunoştinţe privind autoritatea executiva a statului
român
I
Competenţe specifice:
1. să precizeze care e responsabilitatea Guvernului conform Constituţiei ţării
2. sa prezinte structura şi învestitura Guvernului
3. sa enumere atributiile Guvernului
4. să identifice care e raportul Guvernului cu Parlamentul
5. sa explice diferenta dintre administratie locala si centrala
Desfăşurarea lecţiei
Succesiunea Succesiunea Metode şi Mijloace
Activitatea profesorului Activitatea
Compete momentului elementelor de procedee de
elevului
nţe lecţiei şi conţinut didactice învăţămâ
timpul afectat nt
Profesorul notează absenţele, Elevul de serviciu
Momentul pregăteşte mijloacele de motivează absenţele
organizatoric învăţare. unor elevi
Verificarea Profesorul adresează elevilor

cunoştinţelor întrebări:
anterioare Elevii răspund la
1.Care sunt puterile in stat?” intrebările Conversaţia
II
2. Ce este Parlamentul profesorului. examinatoar
Bicameral?” e
3. Cum se aleg senatorii si
deputatii?
4. Conform Constitutiei de cate
feluri sunt legile adoptate de
Parlament?
AUTORITATEA
EXECUTIVĂ Elevii notează în
Anunţarea caiete titlul lecţiei noi
titlului lecţiei noi 1. Responsabilitatea şi schema lecţiei pe
şi a planului ei de Guvernului măsură ce se predă
predare-învăţare 2. Structura lecţia. Expunerea
Guvernului şi Profesorul scrie pe tablă titlul
învestitura lecţiei şi prezintă planul de
3. Activitatea predare - învăţare
Guvernului(actele şi
raportul cu
Parlamentul)
4. Administraţia
III
Publică
Dobândirea Profesorul imparte elevii

C1 noilor in cinci grupe fiecărei Elevii din prima Manualul,
cunoştinţe grupe dand o serie de grupă răspund la Fişe,
1.Responsabilitate fise cu informaţii despre solicitările Învăţarea Constituţi
a Guvernului Guvern profesorului, prin a
Profesorul cere elevilor să identificând in descoperire României
identifice pe baza fişelor si primă fază Lucrul pe
a manualului care sunt responsabilitatea echipe
repsonsabilităţile guvernului Conversţia
guvernului;notează
schema pe tablă pe
masură ce elevii identifică
obiectivele stabilite la Elevii notează
începutul lecţiei schema de pe
-Guvernul,asigură tablă
realizarea politicii interne
şi externe a ţării şi
IV
exercită conducerea
2.Structura generală a administraţiei
Guvernului şi publice Elevii din a doua
învestitura grupă răspund în Învăţarea
urma studierii prin Manualul,
Profesorul noteză materialelor care descoperire Fişe,
informaţiile descoperite e structura Lucrul pe Constituţi
de elevii din a doua grupă guvernului si echipe a
C2 Guvernul:-prim-ministru modul in care Conversţia României
-miniştrii acesta este
-Alti membri învestit
Profesorul întreabă elevii Elevii răspund
daca stiu de vreun întrebării puse de
ministru femei din cadrul profesor
guvernului si in fruntea
cărui minister se află
Preşedintele Romaniei
desemnează un candidat Noteză schema de
pentru funcţia de prim- pe tablă
ministru,care in temen de
10 zile va cere votul de Învăţarea
incredere al prin
Parlamentului,pentru el şi descoperire
cabinetul sau Observaţia
V
Elevii din grupele
3 si 4 identifică în
3..Activitatea fisele date de
Guvernului(actele şi Guvernul dă hotărâri profesor si în
raportul cu pentru organizarea manual care este
Parlamentul)
executării activitatea
C3 legilor;ordonanţe de guvernului si ce Manualul,
urgenţă, în cazuri speciale. raport are acesta Fişe,
În ceea ce priveste cu Parlamentul Constituţi
raportul cu parlamentul :- Observaţia a
guvernul prezintă României
informări parlamentului
C4 -guvernul răspunde
întrebărilor sau Învăţarea
interpelărilor formultate prin
de deputaţi sau senatori descoperire
-guvernul îşi poate asuma Raspunsul elevilor
răspunderea în faţa ar trebui sa fie:
camerelor asupra unui Da,prin motiune Conversaţia
program,a unei declaraţii de cenzura. examinatoar
de politică formulată sau e
unui proiect de lege. Elevii deschid
Profesorul întrebă pe manualul la
elevi: Parlamentul poate dictionarul de la
VI
da vot de neîncredere pag 92 si raspund
guvernului?Cum? la intrebarea pusa Explicaţia
de profesor
Învăţarea
Utilizand dictionarul prin
4.Administratia manualului explicati ce descoperire
C4 publica este o motiune de
cenzura? Manualul,
ajutorul elevilor, şi care va Fişe,
fi completat pe parcursul Elevii din grupa a Constituţi
capitolului, cu noi aspecte 5 identifica pe a
ale politicii externe. baza fiselor date României
Profesorl dă temă pentru de profesor si a
acasă. manulului
responsabilitatea Invatarea
administratiei prin
publice si descoperire
Profesorul cere elevilor sa structura ei
citeasca articolele 116 si
120 din Constitutia
Romaniei si sa precizeze
care sunt Noteaza schema
responsabilitatile de pe tabla
VII
administratiei publice si
care este structura ei
Fixarea
cunoştinţelor 1.Administratia publica
centrala-Guvernul si
administratia publica Elevii răspund la
centrala de specialitate solicitări:
2.administratia publica completează
locala spatiile libere Conversatia
-a.in examinatoar
oras,comune,municipii e
Tema pentru -b.in judetete si in
acasa municipiul Bucuresti Elevii notează
Profesorul va folosi tema în caiete.
metoda ciorchinelui
pentru a verifica
cunostintele acumulate
de elevi la aceasta lectie
VIII
Nume si prenume: Duca Laura-Florentina
Clasa: a 7-a
Data evaluarii: 14-12-2023
TEST DE EVALUARE
EDUCATIE SOCIALA- CLASA A 7-
A
Unitatea de invatare- Institutii si practici democratice
Pentru rezolvarea corecta a testului se acorda 90 de puncte. Din oficiu se acorda 10 p.

Timpul efectiv de lucru: 45’.
Citeste cu atentie si rezolva urmatoarele exercitii:

Partea I (40 puncte)
A. Alege varianta corecta: ( 30 p )
1. Puterea legislativa este reprezentata de:
a. Parlament
b. Guvern
c. Presedintele Romaniei
d. Justitie
2. Atributia legata de punerea in aplicare a legilor apartine:
a. Presedintele Romaniei
b. Guvernul
c. Parlamentul
d. Autoritatea Judecatoreasca
3. Varsta necesara pentru a putea candida la un loc in Camera Deputatilor
este de:
a. 35
b. 37
c. 23
d. 18
4. Presedintele Romaniei are un mandat de:
a. 2 ani
b. 4 ani
c. 5 ani
d. 7 ani
B. Scrie in dreptul fiecarui enunt A daca este adevarat si F

daca este fals: ( 10 p )
1. Separarea puterilor in stat inseamna o distribuire cat mai larga a
acesteia intre cat mai multe persoane si institutii care sa impiedice
acumularea, detinerea sau exercitarea absoluta a puterii. ……
2. Cea mai importanta atributie a Parlamentului este aceea de a adopta legi
obligatorii pentru toti cetatenii. ……
3. Membrii Guvernului sunt alesi de cetateni, ……
4. Presedintele Romaniei este garantul independentei nationale. ……
Partea a II-a: ( 50 puncte )

A. Defineste statul de drept. ( 25 p )
B. Prezinta procedura de alegere a Presedintelui Romaniei.
( 25 p )
Nota:
Total punctaj subiecte = 90
Total punctaj oficiu = 10
Total punctaj test = 100
Scoala Gimnaziala “Elena Farago” Craiova
Disciplina EDUCATIE SOCIALA
Clasa a VII-a
Unitatea de invatare: Institutii si practici democratice
BAREM DE NOTARE SI DE EVALUARE
Partea I (40 puncte)

Subiectul A:
1. a
2. c
3. c
4. c
Subiectul B:
1. A (adevarat)
2. A (adevarat)
3. F (fals)
4. A (adevarat)
Partea a II-a (50 puncte)
Subiectul A:
Statul de drept este una dintre valorile pe care se intemeiaza UE si este
esential pentru insasi functionarea ei. Acesta este fundamental pentru
aplicarea dreptului UE, protejeaza cetatenii si stabileste conditii pentru
buna functionare a pietei.
Subiectul B:
Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si
liber exprimat.
Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin,
majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.
TOTAL PUNCTAJ TEST = 100

CHESTIO AR PE TRU STUDE TUL PRACTIC T
(de aprccierc a rclatiei cu mentorul de practicn pedagogica)
Va rugan1 s5 rcnccta\1asupra stPagiului de Practica Pcdagogica (PP) i sa aprecia\i rcla\ia

d,s. cu mentorul (CVI). incercuind cifra care renecta eel mai bine opinta d\s pe o scara de la
I la 5. unde 5 estc punclaJul 1nax1m Aprcc1erea d, s. va folosi la optitnizarea colaborarii
mentorului cu , iitoarele grupc de sluden\i
l. i\11 mi-a ofcrit uficicntc informatii pc perioada derularii PunclaJ

PP refcritor la: .,
,..,
clcv1: l - 3 4 5
documentele colare:
I 2 3 41 5 )
coala 1 2 3 4(.:))
-
2. Am fost pijinit in alcatuirca unui bun proicct diclactic. 1 2 3
-
3. ,\.prcciez modul in care '\I n1-a ajut1ll i11 implcn1entnre11 5)
oroicctului didactic.
1 2 3
4. l\11 m-a ajutat :1 idcntific ariilc i11 cnrc an1 intfimpinat 4,
dificult:ili in rcaliz.arca procc.sului de proicctarc-J>rcdnrc i -
n1-aoriiinit in ea.sirca cclor 111ni bunc olutii. 5)
I 2 3 415}
-'-":,
-
5. 1\n1 fo I 1nc11rajat in cxpcrin1cr1t1tr,ca de idci i nbord rca 1 2 3

in mod crcata, a acti,•itli1ii cJitlncticc. 4
6. \I n1i-a c>fcrit fcc,ll>nck cc,11strt1cti,· lo .-,;fur$itt1I or lor I 2 3 41... 5')
-
..
.._ol> .scr, ate,1/sau 1,rc,J:ttc
- - I
7. In cc:t.1 tc pri,•c tc c,•nlt1nrc : Punctnj
n1i s-a co111unicnt stnndardul n1i111m d

- -p-e ·u-re I 2 3 4( 5
-
eo,11pelen\ lrcbt1ic sli-1 i11deph11esc:
f
Hill O l ajlllUl n i11\clcgi fi i11s\1 csc cratcriilc dlapa car an,
lost C\1nlt1nt: 1 23 4\V
-
mo<.lul Ill care nn1 fost e,1r1lunt 111-n dcter111i11at sfl-n1i 1 2 3 2)
ir11bunfltfi\csc ncrfo1n1an\clc:
um fast niutat !;i\-111i clez,•oll capncilatcn de I , 3 4 5,
nutoc,•nlunrc.::
-
•
8. t>P a fc>sl ,lctcr111i11:111ta 11c11tru i111l,r:iti ar"'n 11rofc ici

tic cadru diductic.
t 111-a aj,unt sfi-111i iclc11ti lie J1lt11ctclc lnri i11 ncti, itntcn tlc 1 2 .3 4(5
J_}l'tllcsor.
\1 111-a ajutut fl rl•llcct\?7. a uprn n pectelor n1ai pu\i11 btanc 1 2 3 4(_v
din prcs1atia llltil.
;\Jtc con1c11tarii:
PROIECT DE LECȚIE
Elemente de identificare:
Propunător: Tomescu Gabriela
Discilina: Educație socială
Clasa: a V-a
Modulul: al II-lea
Unitatea de învăţare: Principii și instituții democratice
Tema/subiectul: Fii liber! Fără prejudecăți ! Fara discriminare!
Tipul de lecție: Dobândire de noi cunoştinţe
Competenţe generale:
1. Formarea și dezvoltarea unor comportamente civice
2. Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice Intr-un discurs oral și scris.
1.1.Raportarea critica la fapte ,evenimente , idei ,procese din viața personală și a diferitelor grupuri și
comunități , prin utilizarea unor achiziții specifice domeniului social
1.2. Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru investigarea unor probleme specifice diferitelor
grupuri și comunități prin asumarea unor norme sociale si civice.
Obiective operaționale: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
O1.definirea noțiunilor de stereotip , prejudecata și discriminare
O2.identificarea principalelor forme ale prejudecății și definirea discriminării
sa prezinte structura şi învestitura Guvernului
O3. Precizarea diferențelor dintre stereotipuri și prejudecatile
0.4 argumentarea propriului punct de vedere privind prejudecatile
Strategia didactică:
a) Metode, procedee, tehnici: conversaţia, explicatia, învăţarea prin descoperire, lucrul in echipe, metoda
cirochinelui
b) Mijloace de învășământ: manual, fișe de lucru, marker, tablă, videoproiector
c) Forme de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupe
Surse documentare, materiale auxiliare:

Manual de educație sociala, clasa a Va , Liliana Saschievici,Nicoleta Laura Crețu,Tamara Manatu, Maria-Elena
Stoica
Desfășurarea activității
Momentele Cp.sp Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Evaluare
metodologice
lecției
1. Moment -pregătirea, selectarea Pregătesc cele Conversaţia
organizatoric materialelor necesare desfășurării
lecției
-realizarea unui climat optim
desfăşurării lecţiei
(1 min)
-verificarea prezenței
2. 1.1 Profesorul adresează întrebări Elevii răspund la Activitate Aprecierea
Reactualizare din lecţia precedentă despre întrebări frontală verbală a

1.2
a tradiții și obiceiuri. răspunsurilor
cunoștințelor elevilor
Care este rolul obiceiurilor și
anterioare
tradițiilor ?
Cum deosebim tradițiile de
(3 min)
obiceiuri ?
Ce este tradiția?
3. Captarea 1.2. Evidențierea importanței temei Elevii sunt atenție la Individual Aprecierea
atenției pe care o vom studia. Adesea ne explicația profesorului verbală a
formăm opinii despre un elevilor care au

(3 min)
lucru/persoana fara să reușit primii să
cunoaștem suficient sau sa recunoască
preluam părerile altora. Ne imaginile
trezim , de exemplu, spunând că
baietii sunt neastâmpărați , că
fetele sunt plângăcioase etc.
Avem motive să gândim și să
spunem astfel de lucruri?I-am
cunoscut noi pe toți băieții , pe
toate fetele și am ajuns la aceste
concluzii?
De multe ori , aproape fără să ne
dăm seama gândim și vorbim
negativ despre anumite categorii
de oameni , in cazul de față :
fete , băieți , etc. Adică folosim
stereotipuri . Gândind negativ
incepem sa avem
comportamente și sentimente
negative față de ei. Aceasta
înseamnă să începem sa avem
prejudecăți.
4. Anunțarea Profesorul anunță și scrie pe Elevii notează în caiete Expunere
temei noi și a tablă tema lecției : titlul lecției și sunt
competențelo atenți la competențele

”Fii liber. Fără prejudecăți! Fara
r (1min) expuse
discriminare!”
Enunță competențele lecției
5. Dirijarea 1.1. Profesorul imparte elevii în 4 Copacul ideilor Apreciere
învățării grupe iar tema în 4 subteme (căte verbală
una pentru fiecare grupă):

(23 min)
definițiile stereotipului , Elevii lucrează în Activitate în
prejudecății și discriminarii , perechi şi pereche
formele prejudecăților , ce completează fişa de
înseamnă discriminare , exemple lucru cu noțiunile
respective. Conversaţia
pentru fiecare notiune.
Realizează 4 fișe de lucru, fișe ce

Observarea
vor fi oferite grupelor de elevi.
sistematică a
Stabilește pentru fiecare subtemă
elevilor
elementele principale pe care
elevii trebuie să pună
accentul .Cu ajutorul elevilor
completează schema lecției pe
tablă.
În faza demonstrației, solicită
grupelor de elevi să prezinte
rezultatele întregii clase.
După fiecare secvență, realizează
schema pe tablă și face fixarea

Grupele de elevi
parțială a noțiunilor.
prezintă rezultatele
întregii clase prin
citirea acestora
Notează în caiete
schema lecției de pe
tablă.
6.Asigurarea Profesorul prezintă un material Încurajarea
feed-back video ce concluzionează tuturor elevilor

15 min. informatiile prezentate anterior . să participe la
realizarea
https://www.youtube.com/ Elevii sunt atenți la Explicația
sarcinii
watch?v=-ZboX4qXJH0 videoclip
1.1
Aprecierea
1.2
răspunsurilor
Conversația corecte
euristică
7. Încheierea Se notează elevii care au răspuns Notează tema în Conversația Aprecierea
activității/ foarte bine şi elevii care au caiete: Fii liber. Fără verbală
aprecierea participat activ la oră. prejudecăți!Fara

Notarea elevilor
elevilor/ tema discriminare!
Profesorul anunță tema pentru care s-au
pentru acasă
acasă. . remarcat prin
4 min. implicare și
rezolvarea
sarcinilor
Schema lectiei
Stereotipul: idee falsa cu privire la un lucru / o persoana/ un grup fara a avea informatii suficiente in acest sens.
Prejudecata: o manifestă sentimente negative (dispreț, ura ,frica , respingere , etc) fata de fiecare individ dintr un
anumit grup. Prejudecata duce la discriminare și violența.
Discriminarea: este o consecință a prejudecății.
A discrimina înseamnă a respinge , a jigni pentru că apartine unui anumit grup fata de care am prejudecati.
Formele prejudecăților:
1. Rasismul( atitudine de inegalitate fata de rasele umane)
2.Nationalismul (tendința de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparține întregii națiuni)
3.Xenofobia (teama de indivizi străini , care aparțin altor culturi sau grupuri etnice)
4.antisemitismul (atitudine ostilă față de evrei)
5. Sexismul (ansamblul mișcărilor de emancipare feminina pentru a desemna atitudinea și poziția socială
dominatoare a bărbaților în societate)
6. Gerontofobia(ostilitatea față de bătrâni)
Discriminarea înseamnă a face deosebire iar din punct de vedere social se refera la categoria de oameni care sunt
izolati și dezavantajați pe motive religioase, naționale , de rasa , convingeri politice , de gen(femei de bărbați) sau
alte criterii subiective. Reprezintă tratamentul diferentiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenței reale sau
presupuse a acesteia la un anumit grup social.
PROIECT DE LECȚIE
Elemente de identificare:
Propunător: Tomescu Gabriela și Răducanu Larisa
Discilina: Educație socială
Clasa: a VII-a
Modulul: al II-lea
Unitatea de învăţare: Principii și instituții democratice
Tema/subiectul: Statul de drept
Tipul de lecție: Dobândire de noi cunoştinţe
Competenţe generale:
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală şi a diferitelor grupuri şi comunități,
prin utilizarea unor achiziții specifice domeniului social
2. Cooperarea pentru realizarea unor activități şi pentru investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri şi
comunități, prin asumarea unor valori şi norme sociale şi civice

1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației pentru cetățenie democratică
1.2. Analizarea unor situații problematice determinate de abaterea de la valorile, principiile, practicile
societății democratice
Obiective operaționale: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
O1.sa analizeze principalele teorii despre stat
O2. sa definească noțiunea de "stat de drept"
O3. să analizeze importanța respectării drepturilor minorităților naționale în statul de drept
Strategia didactică:
a) Metode, procedee, tehnici: conversaţia, recrutarea , lucrul în echipa
b) Mijloace de învășământ: manual, marker, tablă, videoproiector,fise.
c) Forme de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupe
Surse documentare, materiale auxiliare:

1.Victor Bratu, Alina Bratu, Elena Lupșa, Educație socială, Manual pentru clasa A VI-a, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018.;
2.Daniela Barbu, Ancuța Bondar, CĂTĂLINA-Luiza Neagu, Stan Stoica, Manual pentru clasa A VlI-a, Editura CD PRESS,
București, 2023.
Desfășurarea activității
Momentele Cp. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Evaluare
sp metodologice
lecției
1. Moment -pregătirea, selectarea Pregătesc cele necesare Conversaţia
organizatoric materialelor desfășurării lecției
-realizarea unui climat optim
desfăşurării lecţiei
(1 min)
-verificarea prezenței
2. Profesorul adresează întrebări Elevii răspund la întrebări Activitate frontală Aprecierea verbală a
Reactualizarea din lecţia precedentă despre răspunsurilor elevilor
cunoștințelor "Președintele României"
anterioare
Cine este președintele României
(3 min) în momentul actual?
Prezentați președinții României
în ordine cronologica
Ce rol joacă președintele
statului?
3. Captarea . Profesorul le prezintă elevilor un Elevii privesc cu atenție. Tabla , markere Aprecierea verbală a
atenției videoclip,integrandu-i in lecția elevilor care au reușit
ce urmează sa fie descoperită. să gaseasca cuvintele în

(3 min)
rebus
4. Anunțarea Profesorul anunță și scrie pe Elevii notează în caiete Expunere
temei noi și a tablă tema lecției : titlul lecției și sunt atenți
competențelor la competențele expuse

"Statul de drept"
(1min)
Enunță competențele lecției
5. Dirijarea Profesorul distribuie elevilor Elevii lucrează în perechi Copacul ideilor Apreciere verbală
învățării câte o fișă de lucru cu Copacul şi completează fişa

.
ideilor (Anexa 2) „Copacul ideilor” cu idei
(23 min)
care reprezintă Activitate în
Se ajunge la definiția "Statului
cunoştinţele lor despre pereche
de drept"
Statul de drept .
Împarte elevii în 4 grupe iar
tema în 4 subteme (căte una Conversaţia
Observarea sistematică
pentru fiecare grupă),cu
Elevii lucrează în perechi a elevilor
ajutorul elevilor stabilește
şi găsesc cele mai
schema lecției , impartindu-le
importante informații din
următoarele teme : ce
lecție.
înseamnă "Statul de drept" ,ce
spune (Art. 1, alin. (3),
Constituția României),care
sunt caracteristicile “Statului
de drept” și “Statul de drept
prezintă caracteristicile unui
stat democratic?”.
În faza demonstrației, solicită
grupelor de elevi să prezinte
rezultatele întregii clase.
După fiecare secvență,
realizează schema pe tablă și

Grupele de elevi prezintă
face fixarea parțială a noțiunilor.
rezultatele întregii clase
Profesorul propune elevilor un prin citirea acestora în
studiu de caz (manual ,pagina fața clasei.
48).
Notează în caiete schema
lecției de pe tablă.
6.Asigurarea Pentru asigurarea retenției,
feed-back profesorul propune elevilor un
joc interactiv, proiectând-l pe

15 min.
tablă. Elevii vin cu răspunsurile Explicația Încurajarea tuturor
și le lipesc pe tabla elevilor să participe la

https://wordwall.net/ro/
motivând alegerea . realizarea sarcinii
resource/47413464
Conversația
euristică
Aprecierea
răspunsurilor corecte
7. Încheierea Se notează elevii care au Notează tema în caiete: Conversația Aprecierea verbală
activității/ răspuns foarte bine şi elevii care Statul de drept

Notarea elevilor care s-
aprecierea au participat activ la oră.
. au remarcat prin
elevilor/ tema
Profesorul anunță tema pentru implicare și rezolvarea
pentru acasă
acasă(ex. 1,2/pag.49) sarcinilor
4 min.
SCHEMA LECȚIEI
Anexa 1
Statul de drept este statul în care legile, libertățile și drepturile fundamentale ale oamenilor sunt respectate, iar
abuzul de putere este împiedicat.
❗️Statul de drept exista intr-o societate democratica.
România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor,
libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul
tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(Art. 1, alin. (3), Constituția României)
Caracteristici ale statului de drept:
⇨ respectarea drepturilor și libertăților oamenilor;
⇨ se bazează pe supremația Constituției;
⇨ societatea civilă este un partener egal cu statul;
⇨ separarea puterilor în stat;
⇨ pluralism politic;
⇨ libertatea mass-mediei;
⇨ împiedicarea abuzului de putere;
⇨ se asigură securitatea internă și externă a cetățenilor prin instituții democratice.
Caracteristicile statului de drept sunt, de fapt, caracteristicile unui stat democratic. Astfel, statul de drept este un
stat democratic.
Statul de drept este un stat bazat pe justiție și integritate.

Anexa 2
Scrieți idei despre Statul de drept apelând la propriile cunoștințe.

FISA DE EVALUARE
EDUCATIE SOCIALA-CLASA A V A
Unitatea de invatare -Fii liber! Fara prejudecati!Fara discriminare!
NUME SI PRENUME:
CLASA:
DATA EVALUARII:
Pentru rezolvarea corecta a testului se acorda 90 de puncte .Din oficiu se acorda 10 p

Timpul afectiv de 45 min
Citeste cu atnetie si rezolva urmatoarele exercitii
1. Completeaza urmatoarele enunturi 0,5x4=2p
a) ….………………….este un mijloc prin care se sustine sau se demonstreaza un punct de vedere
b) Scopul argumentarii este de a …………. partenerul de discutie de valabilitatea opiniei tale
c) Argumentul ne ajuta sa ne exprimam……….
d) Prejudecata reprezinta………..
2. Formuleaza cate o argumentare corecta cu urmatoarele cuvinte: prieten ,familie, oamenii, drept 2p
3. Asociaza notiunile din prima coloana cu cele din de-a doua coloana 2p
Fapt In opinia mea toti oamenii sunt respectuasi
Stereotip Cea mai frumoasa tara este Romania
Intrebare Inveti pentru ca doar asa vei reusi in viata
Argument Ardelenii sunt buni gospodari
Opinie Unde este caietul tau?
4. Realizeaza o argumentare de maxim 7 randuri pornind de la urmatoarea opinie 3p
“Prejudecata incalca dre[pturile unei persoane……”
BAREM
1. a) argumentul 0,5p
b)convinge 0,5 p
c) opinia 0,5p
d) parere/ideepreconceputa pe care si-o face cineva asupra unui lucru 0,5p
2.in functie de cat este corecta argumenterea se acorda punctajul

3.fapt- 0,4p
Stereotip-Ardelenii sunt buni gospodari,Cea mai frumoasa tara este Romania 0,4p
Intrebare-Unde este caietul tau? 0,4p
Argument-Inveti pentru ca doar asa vei reusii in viata 0,4p
Opinie-In opinia mea toti oamenii sunt respectuosi 0,4p
5. In functie de cat de corecta este argumentarea se va oferi punctajul 3p
1 punct din oficiu

Duca Laura Florentina Dosar Practica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Duca Laura Florentina Dosar Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Student(Numele și prenumele): DUCA LAURA FLORENTINA

Specializarea: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

in conformitate cu prevederile Legii Educatiei Na1ionale nr.1/2011, cu

MINISTRUL EDUCATIEI NATIONALE $1 CERCETARII $TIINTIFICE

Art. 1. Se aproba Nata de fundamentare a planurilor-cadru pentru invatamantul

Componenta a Curriculumului National, planul-cadru de Tnvatamant transpune Tn

Comunicare - Cautarea, colectarea, procesarea de informatii i receptarea de opinii, idei,

Planurile-cadru de invatamant pentru gimnaziu sunt structurate pe doua

1. Trunchi comun (TC)

2. Curriculum la decizia iCOlii (CDS)

' ... . ,i ,t·ql\ .. --,

- Educatie pentru sanatate, clasele V-VI, VII-VIII;

** in cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gandire critica i

I. Limba §i comunicare 10-12 10-12 11-13 10-12

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia colii

Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial cu program integrat

I. Limba ti comunicare 8-9 8-9 9-10 8-9

Numar total de ore in TC 30 32 35

Numar total de ore in CDS*** 2-3 2-3 2-3 I 2 ?,'

** Tn cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gandire critica §i

PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULULUI-CADRU DE iNVATAMANT

PENTRU INVATAMANTUL GIMNAZIAL CU PROGRAM INTEGRAT $1

1. Predarea disciplinelor Instrument principal, Pian complementarllnstrument

·-::, \1 \..._ ;.<· /:?-1

Planul-cadru de inva\amant pentru invatamantul gimnazial cu program integrat §i

TC= trunchi comun; CDS= curriculum la decizia .s,··

PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULUI-CADRU DE iNVATAMANT PENTRU

1. Disciplina Dans clasic se desfa§oara pe grupe de 7-12 elevi, minim 5 maxim

Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial cu program integrat i

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia colii

PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANUL-CADRU DE iNVATAMANT PENTRU

1. Disciplinele Desen, Pictura §i Mode/aj se predau pe grupe formate din 8-12

**** Curriculumul la decizia §Colii (CDS) 1n cazul 1nvatamantului sportiv integrat

PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR OMECTS NR. 3462/2012

In conformitate cu prevederile OMECTS nr. 3462/2012, 1n 1nvatamantul gimnazial,

A. Formatiile sportive se constituie pentru elevii cu aptitudini motrice deosebite §i

Pentru pregatirea formatiilor sportive se aloca un numar de 2 ore pe saptamana,

B. Ansamblurile sportive se organizeaza pentru elevii care doresc sa participe la

·:_;, ;. \ -,; :'/ / / ;: j

PRECIZARI PRIVIND APLICAREA PLANULUI-CADRU DE iNV'ATAMANT

1. Disciplina Pregatire sportiva practica se realizeaza pe clase, pe grupe, pe grupe

2. a) 0 grupa de studiu contine minimum 1O elevi. Prin exceptie, inspectoratul §Colar

3. Pregatirea sportiva practica Tn disciplina sportiva de specializare se realizeaza

4. In Tnvatamantul gimnazial, clasele/ grupele cu profil sportiv se pot constitui numai

6. Aceste precizari se aplica §i Tnvatamantului gimnazial cu program sportiv

DIRECTIA GENERA iNVATAMANT PREUNIVERSITAR INSTITUTUL DE TIINTE ALE EDUCATIEI

Directia Gener. la inva amant lnstitutul de tii \e ale Educatiei

Director General, Director General,

privind aplicarea Planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial, aprobate

Regulamentul privind fnvatamantu/ preuniversitar de arta, aprobat prin OMECTS nr.

Directia Generala invv amant

Directia Generala Management

Educație socială – clasele a V-a - a VIII-a 2

Educație socială – clasele a V-a - a VIII-a 3

Educație socială – clasele a V-a - a VIII-a 4

1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața

2. Cooperarea pentru realizarea unor activități şi pentru

3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea

Educație socială – clasele a V-a - a VIII-a 5

Competențe specifice și exemple de activități de învățare