Bariere de comunicare in Asistenta Sociala

Comunicarea in asistenta sociala poate fi definita ca un proces global care integreaza cuvinte,
mimica, priviri, gesturi si raporturi spatiale care isi propun transmiterea si schimbul de
informatii, de mesaje, circulatia de impresii si de comenzi, impartasirea de stari afective, de
decizii si judecati de valoare intre asistentul social si clientul- beneficiar.
In comunicarea in asistenta sociala, insa, intervin adesea bariere care pot perturba sensul si
scopul mesajelor transmise intre cei doi interlocutori, bariere care pot sa aiba la baza
anumite ,,mituri" privind comunicarea :
o Primul mit este acela al intelegerii comunicarii; beneficiarii clienti sau asistentii sociali isi pot
spune: ,,Doar am comunicat pe parcursul intregii mele vieti, normal ca inteleg comunicarea! ".
Chiar daca este adevarat ca procesul comunicarii face parte din istoria individuala a fiecaruia
dintre noi, asta nu inseamna neaparat ca modul in care am comunicat pana acum a fost unul
eficient.
o Al doilea astfel de mit specifica faptul ca toate problemele fiintei umane sunt in fapt probleme
de comunicare. Aceasta perspectiva porneste de la confuzia largirii ariei comunicarii la toate
procesele sociale: intr-adevar, actul comunicarii este implicat in toate dimensiunile activitatii
noastre, dar daca o comunicare ineficienta este responsabila de un anumit insucces, ea nu este
singura responsabila.
o Un al treilea mit presupune ca, daca utilizeaza tehnici de comunicare eficiente, asistentul social
si clientii au in mod automat o buna comunicare. Chiar daca este corecta premisa ca cineva
devine un comunicator mai bun invatand tehnici de comunicare, mai sunt si alte elemente
implicate cum ar fi atitudinea pozitiva in comunicare.
o Un alt mit este acela ca o buna comunicare realizeaza o perfecta intelegere atat la beneficiar,
cat si la asistentul social. Este evident ca o intelegere perfecta este imposibila, dar o astfel de
perceptie poate duce la definirea unei bariere in comunicare.
Pornind de la necesitatea demitizarii unei astfel de analize in cadrul comunicarii in asistenta
sociala, observam ca exista in domeniu arii de cercetare si actiune care se cuvin a fi explorate in
directia identificarii posibilelor bariere si a depasirii acestora.
Comunicarea dintre asistentul social si client reprezinta un sistem deschis, influentat de extrem
de multi factori; de aceea, atunci cand ne referim la conceptul de ,,bariera" in cadrul procesului
de comunicare, lucrurile nu sunt tocmai simple. In primul rand, dificultatea consta in necesitatea
unei viziuni procesuale si, mai ales, progresive asupra acestor elemente, de altfel, componente
importante ale procesului de comunicare ca atare. Iata de ce vom vorbi despre:
- bariere care tin de sistem (in sensul ca le identificam usor fie la nivelul agentilor
comunicationali - receptor, emitator- asistent social, client -, fie, spre exemplu, in contextul
comunicarii la nivelul canalului de comunicare);
- bariere ce tin de proces (care sunt mai degraba rezultatul interactiunii din interiorul
comunicarii).
In prima categorie, identificam aspecte comune atat receptorului, cat si emitatorului; spre
exemplu, deficientele de transmisie si de receptionare a informatiei, conceptualizarea mesajului
in functie de situatie si de scop, alegerea mijloacelor de comunicare, statutul social al
comunicatorilor, limbajul si normele grupului sunt dimensiuni complementare ale unor astfel de
bariere. Ele se pot datora unor factori fizici permanenti sau situationali (in prima categorie se afla
anumite deficiente innascute ale comunicatorilor, in cea de-a doua, spre exemplu, o acustica
defectuoasa a salii unde are loc activitatea sociala sau deficiente temporare - un asistent social
poate sa fie, de pilda, ragusit), dar si unor factori socioculturali (spre exemplu, asistentul social
care nu-si structureaza adecvat discursul pentru a-1 adapta unui anumit client); desigur ca si la
nivelul canalului de comunicare intalnim astfel de deficiente (zgomote, anumite interferente care
pot perturba serios comunicarea).