Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiect Comper Romana EtapaII 2023 2024 clasaVI
Subiect Comper Romana EtapaII 2023 2024 clasaVI
Numele: .........................................................................................................................................................
Prenumele: .....................................................................................................................................................
Școala: ......................................................................................................... / Clasa: ……………………….
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al elevului: ..........................................................................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al profesorului mentor:.....................................................
Citește cu atenție textele pentru a putea rezolva cerințele legate de acestea, apoi bifează
în grilă răspunsurile corecte.
A. Când strigă catalogul, profesoara Mihaela Vasile nu mai dă pagina, ci scrollează pe ecranul
tabletei, în catalogul electronic pe care școala din Curcani, Călărași, îl folosește de doi ani. E final
de octombrie, înainte de prima vacanță din acest an, și la clasa a VI-a recapitulează amestecurile
omogene și neomogene și procesele de filtrare, cristalizare și separare.
Dintr-una într-alta, de la cum separi uleiul de apă, profesoara îi întreabă de câte ori e sănătos
să refolosești uleiul de gătit, apoi vorbesc despre E-uri și termenul de valabilitate de pe etichete și
observă cu bucurie că pe bănci sunt acum mai multe sticle cu apă și mai puține cu suc decât la
începutul anului. […]
„Vreți să ne jucăm?”, întreabă deodată profesoara. […]
„Cine vrea?” Se ridică mai multe mâini. Prima întrebare: Sarea fină se dizolvă mai greu în
apă? Răspunsul e simplu: nu. Prin ce metodă separăm amestecul de apă și ulei? Cu pâlnia de
separare. Dar amestecul de nisip și apă? Prin decantare. „Voi, când scoateți apa din fântână, o beți
imediat?” „Nu. Așteptăm să se lase nisipul.” „Aha, deci se produce decantarea”, punctează
profesoara.
Atmosfera e relaxată și ora trece repede. Nu e liniște totală și nici răspunsurile nu vin mereu
din prima, copiii mai fac și câte-o glumă, dar toți sunt cu mintea acolo – nu fac teme la alte materii
și nu stau pe telefon, deși toți îl au pe bancă. […]
La prima vedere, profesorii de la Curcani nu fac nimic diferit de alți profesori dedicați și cu
un pic de motivație: îi pun pe elevi să facă cât mai multe lucruri practice, să lucreze în echipă, pe
bază de proiect sau predau interdisciplinar. Nu e diferit de cum sunt învățați profesorii din Teach for
Romania sau Fizica Altfel sau alte proiecte din afara sistemului tradițional.
Diferit e că s-au angajat să facă asta la nivel de școală (sunt doar vreo trei-patru profesori, din
peste 30, care țin morțiș să facă lucrurile „ca înainte”) și să testeze și niște schimbări cu adevărat
noi: încep fizica într-a V-a, în loc de a VI-a, și chimia într-a VI-a, în loc de a VII-a. Din niște
chestionare aplicate elevilor și-au dat seama că la științe au cele mai mari probleme, așa că întind
materia pe mai mulți ani. Ca elevii să nu aibă însă mai multe ore decât colegii din alte școli, au
redus numărul de ore de matematică la a VI-a și a VII-a, de la patru la trei.
(Sorana Stănescu, Cum arată prima generație de școli pilot, fragment preluat de pe site-ul
https://www.dor.ro/cum-arata-prima-generatie-de-scoli-pilot/)
STANDARD
1. Conform informațiilor din textul A, profesoara observă că, pe bănci, sunt, în număr mai mic:
a. sticle cu apă; b. etichete; c. caiete; d. sticle cu suc.
2. După cum reiese din textul A, obiectul care se studiază în clasa a V-a, în urma schimbărilor
propuse la școala din Curcani, este:
a. chimia; b. fizica; c. matematica; d. limba română.
3. Așa cum reiese din textul B, învățătoarea vrea să-l asculte pe:
a. Lothar; b. Rufus; c. Aristide; d. Achim.
4. După cum reiese din textul B, primul gest pe care îl face inspectorul este:
a. face semn către Lothar;
b. i se adresează învățătoarei;
c. ridică mâna;
d. se interesează ce a pățit Lothar.
6. Cuvântul subliniat în următoarea secvență din textul A: Atmosfera e relaxată și ora trece
repede. este în relație de paronimie cu acela din varianta de răspuns:
a. Lucrează într-o stare destinsă.
b. Lectura este o activitate relaxantă.
c. S-a relaxat, înainte de a se apuca de treabă.
d. Stă relaxat, în fotoliu, de o oră.
7. Verbele subliniate în următoarea secvență din textul B: Rufus a recunoscut că n-a învățat
fabula pe de rost […] au, la modul conjunctiv, timpul prezent (păstrând persoana și numărul),
următoarele forme:
a. să fi început, să învețe;
b. să recunoaștem, să învățăm;
c. să recunoască, să fi învățat;
d. să recunoască, să nu învețe.
8. Substantivele subliniate în următoarea secvență din textul C: De câte ori sunt scos la lecție (1)/
Răspund anapoda/ La toate întrebările.// — Cum stai cu istoria?/ Mă întreabă profesorul (2).
sunt, în ordine, în cazurile:
a. acuzativ (1); nominativ (2);
b. acuzativ (1); acuzativ (2);
c. nominativ (1); nominativ (2);
d. nominativ (1); acuzativ (2).
9. Substantivele subliniate în următoarea secvență din textul A: Ca elevii (1) să nu aibă însă mai
multe ore decât colegii din alte școli, au redus numărul de ore de matematică (2) la a VI-a și
a VII-a, de la patru la trei. au, în ordine, următoarele funcții sintactice:
a. complement direct (1); complement prepozițional (2);
b. subiect (1); complement prepozițional (2);
c. complement direct (1); atribut substantival prepozițional (2);
d. subiect (1); atribut substantival prepozițional (2).
10. Substantivul subliniat în următorul enunț din textul B: Așa, continuați, a zis inspectorul. are
funcția sintactică de complement direct în varianta de răspuns:
a. Nu știm nimic despre inspectorul care a venit la oră.
b. L-am salutat pe inspectorul de matematică la începutul orei.
c. S-au așezat lângă inspectorul de limba română.
d. Inspectorul nu a venit la ora noastră.
11. În următoarea secvență din textul B: Îmi dați voie? i-a zis el doamnei învățătoare […],
pronumele personale sunt, în ordine, în cazurile:
a. dativ, dativ, nominativ;
b. acuzativ, acuzativ, nominativ;
c. dativ, acuzativ, nominativ;
d. acuzativ, dativ, nominativ.
12. Pronumele subliniate în următoarea secvență din textul B: — Domnul inspector e în școală,
ne (1)-a zis ea. Mă (2) bazez pe voi. sunt, în ordine:
a. reflexiv (1), personal (2);
b. personal (1), reflexiv (2);
c. personal (1), personal (2);
d. reflexiv (1), reflexiv (2).
13. Primul pronume personal din următorul enunț din textul B: — Achim, ia recită-ne tu fabula.
este în cazul:
a. acuzativ;
b. dativ;
c. genitiv;
d. nominativ.
15. Sensurile figurate ale cuvintelor sunt valorificate în fragmentul inclus în varianta de răspuns:
a. Întrucât singura piatră șlefuită/ Care se găsise,/ Inima,/ A fost pierdută.
b. Doamna învățătoare a zis că trebuie să-l scuzăm pe Lothar, că e foarte timid.
c. Din niște chestionare aplicate elevilor și-au dat seama că la științe au cele mai mari
probleme […].
d. Să stați cuminți și să faceți o impresie bună.
16. Personajul din textul B care intervine în dialog pentru a exprima un punct de vedere diferit
este:
a. Aristide;
b. inspectorul;
c. învățătoarea;
d. Achim.
EXCELENȚĂ
17. Un profesor face referire la experiențe concrete, din viața obișnuită a elevilor:
a. numai în textul A;
b. numai în textul B;
c. numai în textul C;
d. în textele A, B și C.
Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.