P E T RO L UL

Supranumit si ,,Aurul Negru"

 PETROLUL, SAU ȚIȚEIUL, ÎMPREUNĂ CU CĂRBUNII ȘI GAZELE
NATURALE FAC PARTE DIN ZĂCĂMINTELE DE ORIGINE BIOGENĂ CARE SE
GĂSESC ÎN SCOARȚA PĂMÂNTULUI. PETROLUL, CARE ESTE UN AMESTEC DE
HIDROCARBURI LICHIDE ÎN CARE SUNT DIZOLVATE MICI CANTITĂȚI DE
HIDROCARBURI SOLIDE ȘI GAZOASE, ESTE UN AMESTEC DE SUBSTANȚE
LIPOFILE. ȚIȚEIUL ÎN STARE BRUTĂ (NERAFINAT) CONȚINE PESTE 17.000 DE
SUBSTANȚE ORGANICE COMPLEXE, MOTIV PENTRU CARE ESTE MATERIA
PRIMĂ CEA MAI IMPORTANTĂ PENTRU INDUSTRIA CHIMICĂ (VOPSELE,
MEDICAMENTE, MATERIALE PLASTICE ETC.) ȘI PRODUCEREA
CARBURANȚILOR. CA O CURIOZITATE, SE POATE MENȚIONA CĂ UNELE
VARIETĂȚI DE ȚIȚEI DEVIN FOSFORESCENTE ÎN PREZENȚA RAZELOR
ULTRAVIOLETE.
PETROLUL A FOST DESCOPERIT ÎN URMĂ CU CÂTEVA MII DE ANI. AVÂND
DENSITATEA MAI REDUSĂ DECÂT A APEI SĂRATE, S-A GĂSIT ÎN ZONE CU
STRATURI SEDIMENTARE CALCAROASE, ARGILOASE, SAU NISIPOASE DE
LA SUPRAFAȚĂ, (ÎN GERMANIA, DE EXEMPLU, ÎN
JURUL HANOVREI ȘI BRAUNSCHWEIG). ÎN CAZUL ÎN CARE STRATURILE
IMPERMEABILE DE ARGILĂ SUNT DEASUPRA, NEPERMIȚÂND IEȘIREA LA
SUPRAFAȚĂ A PETROLULUI, ACESTA SE VA GĂSI ÎN STRATURILE
PROFUNDE DE UNDE VA FI EXTRAS PRIN SONDE PETROLIERE.
STRATURILE DE PETROL SITUATE LA SUPRAFAȚĂ PRIN OXIDARE SE
TRANSFORMĂ ÎN ASFALT ACESTA FIIND DEJA DESCOPERIT ÎN ORIENT ÎN
URMĂ CU CCA. 12 000 DE ANI ÎN MESOPOTAMIA ANTICĂ.
OAMENII AU ÎNVĂȚAT SĂ FOLOSEASCĂ ASFALTUL, PRIN AMESTECARE CU
NISIP ȘI ALTE MATERIALE CE ETANȘEAZĂ PEREȚII CORĂBIILOR.
 DIN TIMPUL BABILONULUI PROVINE DENUMIREA
DE NAPTU (NABATU = LUMINEAZĂ) CARE NE INDICĂ
FAPTUL CĂ PETROLUL ERA UTILIZAT LA ILUMINAT,
ACESTA FIIND AMINTIT ȘI ÎN LEGILE
LUI HAMMURABI 1875 Î.E.N. FIIND PRIMA DOVADĂ
ISTORICĂ SCRISĂ PENTRU REGLEMENTAREA
FOLOSIRII PETROLULUI.
 TEORIA BIOGENĂ DE FORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE
PETROL SUSȚINE CĂ PETROLUL IA NAȘTERE DIN
ORGANISME MARINE PLANCTON CARE DUPĂ MOARTE
S-AU DEPUS PE FUNDUL MĂRII, FIIND ACOPERITE
ULTERIOR DE SEDIMENTE.
CONFORM ACESTEI TEORII PERIOADA DE FORMARE A
PETROLULUI SE ÎNTINDE PE PERIOADA DE TIMP DE
CA. 350 - 400 MILIOANE DE ANI ÎN URMĂ
ÎN DEVONIAN, PERIOADĂ ÎN CARE A AVUT LOC ÎN
RÂNDURILE FLOREI ȘI FAUNEI O MORTALITATE ÎN
MASĂ.

ASTFEL S-AU FORMAT AȘA NUMITELE SUBSTANȚE CHEROGENE

CE PROVIN DIN SUBSTANȚE ORGANICE CU UN CONȚINUT
RIDICAT ÎN CARBON ȘI HIDROGEN.
PRIN PROCESELE URMĂTOARE DE DIAGENEZĂ ACESTE
SUBSTANȚE CHEROGENE POT DEVENI SUBSTANȚE
BITUMINOASE, ROCILE SEDIMENTARE CE CONȚIN SUBSTANȚE
CHEROGENE SUNT DENUMITE ROCI MAMĂ A ZĂCĂMINTELOR DE
PETROL.
 MATERIA CHEROGENĂ ALCĂTUITĂ DIN PARTICULE FIN DISPERSATE ÎN ROCA
MAMĂ, SUB ANUMITE CONDIȚII, MAI ALES ÎN PREZENȚA TEMPERATURILOR
ÎNALTE SUFERĂ UN PROCES DE MIGRAȚIE FIIND ÎMPINSE DE APA SĂRATĂ CARE
ARE O GREUTATE SPECIFICĂ MAI MARE, SUB PRESIUNEA
EXERCITATĂ PARTICULELE FINE UNINDU-SE ÎNTR-O MASĂ
COMPACTĂ DE PETROL. ACEASTĂ MIGRAȚIE ARE TENDINȚĂ ASCENDENTĂ SPRE
SUPRAFAȚĂ, DACĂ ACEST PROCES DE MIGRAȚIE ESTE OPRITĂ DE UN STRAT
IMPERMEABIL (ARGILOS), ARE LOC SUB PRESIUNE ÎMBOGĂȚIREA
ZĂCĂMÂNTULUI CARE SE AFLĂ DEJA ÎN PORII ROCII DE DEPOZITARE A
PETROLULUI, ÎN CONDIȚII ASEMĂNĂTOARE IAU NAȘTERE GAZELE NATURALE, DE
ACEEA DEASUPRA UNUI ZĂCĂMÂNT DE PETROL SE POATE AFLA O CUPOLĂ
DE GAZ NATURAL. ÎN PENINSULA ARABIEI ZĂCĂMINTELE DE PETROL SE AFLĂ
ÎNMAGAZINATE ÎNTR-UN CALCAR POROS BIOGEN CARE A LUAT NAȘTERE DIN
CORALI.

COMPOZIȚIA ZĂCĂMÂNTULUI DE PETROL POATE AVEA UN RAPORT DIFERIT

DE ALCANI ȘI ALCHENE, LA FEL POATE DIFERI RAPORTUL
GRUPĂRILOR ALIFATICE ȘI AROMATICE.
TEORIA ABIOGENĂ ARE ADEPȚI MULT MAI PUȚINI ȘI SUSȚINE CĂ PETROLUL AR FI
REZULTAT DIN MINERALE, ROCI CU UN CONȚINUT RIDICAT
ÎN CARBON ȘI HIDROGEN CARE AVÂND GREUTATEA SPECIFICĂ MAI MICĂ AU FOST
PRESATE SPRE SUPRAFAȚĂ. ACEASTĂ TEORIE ESTE CONTRAZISĂ DE DOVEZI
GEOLOGICE ȘI GEOCHIMICE.
 DACĂ ZĂCĂMÂNTUL DE PETROL SE AFLĂ APROAPE DE SUPRAFAȚĂ,
EXPLOATAREA SE POATE REALIZA PRIN CARIERE DE SUPRAFAȚĂ, PE
CÂND ZĂCĂMINTELE DIN PROFUNZIME SUNT EXTRASE PRIN SONDE DE
PETROL (FORAJE DE ADÂNCIME). O ALTĂ MODALITATE DE EXTRAGERE
A PETROLULUI ESTE EXTRAGEREA DIN ZĂCĂMINTELE SUBMARINE CU
AJUTORUL UNOR INSULE SAU PLATFORME DE FORAJ, UNDE
DIFICULTĂȚILE DE FORARE SUNT MULT MAI MARI. LA TOATE
PROCEDEELE DE FORAJ SE FOLOSEȘTE UN LICHID DE SONDĂ
CU POLIMERI PENTRU A STABILIZA GAURA DE FORAJ, LICHID CARE
NECESITĂ O GREUTATE SPECIFICĂ MARE - PENTRU ACEASTA SE
ADAUGĂ BARITINĂ, LICHIDUL DE FORAJ TREBUIND SĂ AIBĂ O
ANUMITĂ VISCOZITATE.

CAPUL DE FORAJ, FREZA, ESTE PREVĂZUT CU TĂIȘURI CU VÂRF DE DIAMANT,

IAR COLOANA DE SONDĂ ESTE ALCĂTUITĂ DIN ȚEVI DE OȚEL CARE SE
MONTEAZĂ ÎMPREUNĂ PRIN ÎNȘURUBARE (UNA ÎN ALTA), ACEASTĂ COLOANĂ
ATINGÂND LUNGIMI DE PÂNĂ LA CÂTEVA MII DE METRI. ÎN CAZUL
ZĂCĂMITELOR DE PETROL CARE NU SE AFLĂ SUB PRESIUNE, ACEASTĂ
PRESIUNE SE REALIZEAZĂ PRIN POMPAREA DE APĂ SAU GAZ, IAR ÎN CAZUL
ZĂCĂMINTELOR CU O VISCOZITATE RIDICATĂ SE PRESEAZĂ LICHIDE PENTRU
REDUCEREA VISCOZITĂȚII.
 A C E S T P RO I E C T A F O S T
RE A L I Z A T D E :
CI OB A NU E L E NA - D E NI S A