Particularitati ale unui text studiat, aparținând lui Ion Creanga

,,Povestea lui Harap-Alb’’ a aparut in anul 1877 in Convorbiri literare si este un basm cult care
promoveaza o serie de valori morale:cinstea, iubirea si lupta pentru bine, porneste de la modelul
basmului popular, caracterizat de stereotipie, autorul reactualizeaza tema de circulatie universal si
probele sunt triplicate.

Basmul cult este specia genului epic in proza, care implica imbinarea realului cu fabulosul, lupta
dintre bine si rau, iar binele iese invingator.

,,Povestea lui Harap-Alb’’apartine unui basm cult, deoarece este prezent conflictul dintre bine sir au
(Harap-Alb si Spanul), iar binele invinge (Spanul este aruncat in inaltul cerului de catre cal, omorandu-
l). Reperele spatio-temporale sunt vagi, nedeterminate ,,amu cica era odata’’ si la o margine a
pamantului si continua la cealalta margine’’.

Tema basmului este maturizarea mezinului craiului, deoarece el parcurge o aventura eroica,
imaginara, un drum al maturizarii, necesar pentru a devein imparat, dar si tema luptei dintre bine si
rau, supunerea prin viclesug si demascarea raufacatorului; motivele narative care evidentiaza
inceputul si sfarsitul initierii feciorului de crai.

O scena sugestiva o constituie coborarea in fantana a lui Harap-Alb, naivitatea pe care o are, face
posibila una ca aceasta. Antagonistul il inchide pe tanar intr-o fantana si ii cere pentru a-l lasa in
viata sa faca schimb de identitate, sa devina robul lui si sa jure ,,pe ascutisul palosului’’ ca-i va deveni
sluga’’ ,,pana cand va muri si iar va invia’’.

De asemenea, intoarcea la curtea lui Verde-imparat, cand fata imparatului Ros il demasca pe Span,
care crede insa ca Harap-Alb a divulgat secretul si ii taie capul, iar eroul este inviat de fata
farmazoana cu ajutorul obiectelor magice (apa vie, apa moarta, cele trei smicele).

Elemente de structura

Un prim element de structura il reprezinta titlul: ,,Povestea lui Harap-Alb’’, care sugereaza tema
basmului:maturizarea craiului. Concret, eroul parcurge o aventura eroica, imaginara, un drum al
maturizarii, necesar pentru a deveni imparat. Numele personajului reflecta conditia duala:rob,
sluga=,,Harap’’, de origine nobila=,,Alb’’

De asemenea, motivele literare specific: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug,
muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa, calatoria.

Perspectiva narativa este obiectiva, intamplarile se relateaza la persoana a III-a, de catre un narator
obiectiv, insa aceasta alterneaza cu dialogul.

Sunt prezente numerele magice: 3, 12, 24 si obiectele miraculoase:trei smicele de mar, apa vie, apa
moarta.

Relatia incipit-final se realizeaza prin clisee compozitionale, formula initiala ,,Amu cica era odata’’ are
rolul de a introduce cititorul in lumea basmului, iar formula finala: ,,Si a tinut veselia ani intregi si
acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si mananca. Iar pe la noi, cine are bani mananca si bea, iar
cine nu, se uita si rabda.’’
Subiectul basmului urmareste modul in care personajul principal, Harap-Alb, parcurge un drum al
initierii , la finalul caruia devine imparat, adica trece intr-un plan superior de existent, care inseamna
modificarea statutului social si spiritual al acestuia (caracter de bildungsroman al basmului).

Situatia initiala prezinta starea de echilibru:un crai avea trei feciori, iar la un alt capat de lume se afla
fratele sau mai mare, Verde-Imparat.

Tulburarea echilibrului are drept cauza o lipsa relevata de scrisoarea lui Vrerde-imparat :absenta
mostenitorului pe linie masculina (motivul imparatului fara urmasi). Craiul este rugat de fratele sau
sa-l trimita pe cel mai vrednic dintre nepoti, care sa-l urmeze la tron. Vrednicia trebuie insa dovedita
prin trecerea a mai multor serii de probe.

Actiunea de recuperare a echilibrului cuprinde mai multe episoade. Tatal isi supune fiii la o proba: se
imbraca in piele de urs si iese in fata fiecaruia sub un pod. Primii doi fii se sperie si fug, iar mezinul
reuseste sa depaseasca proba cu ajutorul Sfintei Duminici pe care o miluieste cu un banut, intrucat a
deposit proba de la pod, symbol al trecerii spre o alta etapa a vietii, tatal continua initierea fiului si il
sfatuieste sa se fereasca de Omul Span si de Omul Ros (motivul interdictiei) si ii daruieste pielea de
urs. Pe drum, acesta se intalneste cu Spanul, de doua ori refuza sa vorbeasca cu acesta, insa a treia
oara isi incalca interdictia, astfel Spanul il supune prin viclesug, il boteaza si il face sluga. Ajunsi la
imparatie, Spanul il supune la o serie de probe: aducerea salatilor din Gradina Ursului, aducerea
pietrelor pretioase din Gradina Cerbului si pe fata de imparat. Primele doua probe le trece cu
ajutorul obiectelor magice de la Sfanta Duminica, iar a treia proba cuprinde mai multe serii de probe.
Pe drum, spre Imparatul Ros, craiasa albinelor si craiasa furnicilor ii daruiesc cate o aripa, drept
rasplata pentru ca le-a ajutat poporul de gaze, iar cei cinci tovarasi, Gerila, Setila, Ochila, Flamanzila si
Pasari-Lati-Lungila il insotesc. Cu ajutorul acestora, fiul de crai va reusi sa depaseasca probele de la
imparatie: casa inrosita in foc-Gerila; ospatul-Flamanzila si Setila; alegerea macului de nisip, fuga
nocturna fetei transformata in pasare, ghicitul, motivul dublului si proba impusa de fata: aducerea a
,,trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete’’

Punctul culminant se petrece la curtea lui Verde-Imparat, iar fata se intoarce cu Harap-Alb, ins ape
drum, cei doi se indragostesc, iar fata ii dezvaluie adevarata identitate a fiului de crai. Spanul este
enervat, deoarece credea ca a fost tradat de craisor, ii taie capul, totodata, calul il arunca in inaltul
cerului pe Antagonist, omorandu-l. Fata il invie pe erou cu apa vie si cu apa moarta.

Deznodamantul consta in refacerea echibrului si rasplata eroului. El reintra in posesia palosului si

primeste recompense: pe fata imparatului Ros si imparatia, ceea ce confirma maturizarea.

Tema maturizarii si a luptei dintre bine si rau se reflecta intr-un mod original si unic. Viziunea este
una fantastica si exprima conceptia autorului despre umanizarea fantasticului. Este prezentata
conditia eroului atat de sclav, cat si de imparat, conturandu-se sensul didactic al basmului. Creanga
introduce in lumea basmului sau triplicarea probelor.

Basmul este ,,o oglindire…a vietii in moduri fabuloase’’ (G.Calinescu) si este un basm care are ca
particularitati umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor prin limbaj, umorul si
oralitatea.