Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Probleme psihice în perioada adolescentină

Proiect realizat de Ardeleanu Cristina Andreea

Onofrei Denis Andrei
Dănilă Robert Alexandru
Crăciun Rareș Andrei
Grupa 7
 Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Adolescența este o perioadă de tranziție complexă, caracterizată de schimbări fizice,

hormonale și sociale, care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale a tinerilor.
Printre problemele psihice și mentale cu care se confruntă adolescenții se numără gândurile
negative, overthinking-ul și comparațiile constante, care pot crea dificultăți considerabile în
gestionarea emoțiilor și a stresului asociat cu această etapă de viață, acestea fiind doar câteva
din plaja largă cu care se confruntă tinerii din ziua de azi.

Aceste probleme sunt adesea subestimate sau ignorate, dar pot avea consecințe serioase
asupra bunăstării mentale a adolescenților și pot influența modul în care ei se dezvoltă și
interacționează cu lumea din jurul lor. Este esențial să înțelegem mai bine aceste probleme și
să oferim suport și resurse adecvate pentru a ajuta adolescenții să depășească aceste dificultăți
și să își îmbunătățească calitatea vieții pe termen lung. Prin explorarea și înțelegerea mai
profundă a acestor aspecte, putem contribui la promovarea unei sănătăți mentale pozitive în
rândul tinerilor și la crearea unei societăți mai echilibrate și mai empate.

Analizând perioada adolescentei, descoperim o etapă de viață plină de provocări și

transformări. Este un moment în care tinerii navighează printre schimbări fizice, sociale și
emoționale, iar această călătorie poate fi presărată cu obstacole psihologice și mentale. În
timp ce unii adolescenți se descurcă cu aceste provocări, alții se confruntă cu dificultăți care
pot afecta profund starea lor de bine și dezvoltarea lor pe termen lung.

Este crucial ca adolescentul să simtă că sentimentele și gandurile lui sunt validate și ca

această validare vine din partea parintelui. Parintii nu trebuie sa judece sau sa critice ceea ce
el simte si gandeste, chiar daca nu sunt intotdeauna de acord cu comportamentele lui. Furia,
confuzia, gelozia, atitudinile neconforme, antipatia fata de parinti sau persoanele în vârstă,
nevoia mare de intimitate sunt cateva exemple de emotii sau sentimente pe care adolescentii
le trăiesc. Comportamentele deviante rezulta din incapacitatea de a face fata in mod adecvat
intensitatii acestor emotii si vor agrava problemele comune ale adolescentilor.
 Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Gândurile Negative

Adolescenții pot fi susceptibili la gânduri negative care afectează modul în care se percep
pe ei înșiși și pe lumea din jurul lor. Presiunea pentru performanță în școală, relații sociale
complicate și provocările în creștere ale identității pot alimenta un flux constant de
autoevaluare critică și de îndoieli. Gândurile negative persistente pot fi paralizante, afectând
stima de sine și determinând adolescenții să se simtă nesiguri și lipsiți de speranță.

Overthinking-ul

Overthinking-ul este o tendință comună în adolescență, caracterizată de analizarea excesivă

și rumegarea problemelor. Adolescenții pot fi predispuși să rămână blocați într-un ciclu
nesfârșit de analiză și anticipare a situațiilor, ceea ce poate duce la o creștere a anxietății și la
dificultăți în luarea deciziilor. Overthinking-ul poate afecta negativ abilitățile de concentrare
și de gestionare a stresului, punând presiune suplimentară asupra sănătății mentale a tinerilor.

Compararea Constantă

În era digitală în care trăim, adolescenții sunt expuși constant la prezentările idealizate ale
vieții altora prin intermediul rețelelor de socializare. Această expunere poate alimenta
comparații constante între ei și ceilalți, ceea ce poate duce la sentimente de inadecvare și
inferioritate. Adolescenții pot avea tendința de a-și subestima propriile realizări și de a
supraestima succesul altora, ceea ce poate submina stima de sine și poate contribui la
dezvoltarea unor tulburări mentale precum depresia sau anxietatea socială.

Presiunea socială reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie la problemele psihice
și mentale ale adolescenților. În societatea contemporană, standardele de frumusețe, succes și
performanță sunt promovate și perpetuate în mod constant prin intermediul mass-mediei și al
rețelelor de socializare. Tinerii se confruntă cu presiunea de a se conforma acestor idealuri
nerealiste, iar incapacitatea de a satisface așteptările sociale poate duce la sentimente de
inadecvare și de inferioritate.
 Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Depresia este una dintre cele mai prevalente și grave probleme de sănătate mentală în
rândul adolescenților. Este o tulburare afectivă complexă caracterizată prin persistența
sentimentelor intense de tristețe, lipsa plăcerii în activități obișnuite și pierderea interesului
pentru viață. Adolescenții care suferă de depresie pot prezenta, de asemenea, simptome
precum modificări ale apetitului sau somnului, scăderea energiei, dificultăți în concentrare și
luarea deciziilor, sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă și chiar gânduri suicidare.

Depresia din această perioadă a vieții poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv
dezechilibre chimice în creier, factori genetici, stres emoțional sau traume din copilărie,
precum și presiunea academică sau socială excesivă.

Este crucial ca depresia să fie recunoscută și tratată în mod corespunzător în rândul

adolescenților, deoarece poate avea consecințe serioase asupra sănătății și funcționării lor
zilnice. Tratamentul pentru depresie poate include terapie psihologică, medicamente
antidepresive și sprijin din partea familiei și a comunității. De asemenea, educația și
promovarea conștientizării despre sănătatea mentală pot juca un rol crucial în prevenirea și
gestionarea depresiei în rândul adolescenților. Prin recunoașterea simptomelor, oferirea de
sprijin și accesul la tratament adecvat, putem ajuta adolescenții să depășească această
tulburare și să-și recâștige o calitate bună a vieții.

Există mai multe strategii și soluții pe care părinții, educatori și profesioniștii din domeniul
sănătății mintale le pot adopta pentru a ajuta la prevenirea depresiei în această grupă de
vârstă, câteva dintre ele remarcându-se:

 Promovarea unui mediu de sprijin pozitiv

 Promovarea unui stil de viață sănătos
 Încurajarea unor relații sociale sănătoase
 Gestionarea stresului și a presiunilor
 Promovarea unei atitudini pozitive și a gândirii optimiste
 Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Descoperirea și tratarea bolilor de sănătate mintală reprezintă aspecte cruciale în îngrijirea

și promovarea bunăstării adolescenților în perioada lor de tranziție. Adolescența este o etapă
complexă și plină de schimbări, în care tinerii se confruntă cu provocări unice legate de
dezvoltarea lor fizică, emoțională și socială. În acest context, este important să conștientizăm
că sănătatea mintală este la fel de importantă ca și sănătatea fizică și că tulburările de sănătate
mintală pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții și a funcționării zilnice a
adolescenților.

În primul rând, adolescența este o perioadă de dezvoltare rapidă și de formare a identității,

iar tulburările de sănătate mintală pot afecta negativ acest proces. Identificarea precoce a
acestor tulburări permite intervenții timpurii, care pot ajuta la gestionarea și tratamentul lor
eficient, reducând astfel impactul negativ asupra dezvoltării emoționale și sociale a
adolescenților. Se estimează că în prezent peste 15% din această categorie de vârstă suferă de
o boală mentală, conform studiilor.

În al doilea rând, problemele de sănătate mintală pot avea consecințe semnificative asupra
funcționării zilnice a adolescenților, inclusiv asupra performanței școlare, relațiilor sociale și
calității vieții. Prin identificarea și tratamentul lor se pot preveni creșterea simptomelor și
apariția unor complicații mai grave în viitor.

Totodată, tulburările de sănătate mintală pot fi asociate cu un risc crescut de comportamente

autodistructive, cum ar fi consumul de substanțe sau tentativele de suicid. Prin urmare,
intervenția timpurie și tratamentul adecvat pot contribui semnificativ la reducerea acestor
comportamente nocive

În concluzie, este necesar să continuăm eforturile noastre de a îmbunătăți conștientizarea și

accesul la servicii de sănătate mintală și de a promova un mediu de sprijin și înțelegere pentru
adolescenți. Prin investirea în sănătatea mintală a tinerilor, nu numai că îmbunătățim calitatea
vieții lor, ci și construim o societate mai echilibrată, mai empatică și mai sănătoasă, prielnică
dezvoltării.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza