Simbolului de Credinta

Credinţa ortodoxă este credinţa purtătorilor de Hristos şi a celor mai sfinţi strămoşi ai
noştri, ortodocşi.
Crezul este cea mai exactă expresie existentă a doctrinei de bază a credinţei noastre
ortodoxe. Îl rostim la fiecare oficiere a Sfintei Liturghii, îl citim împreună cu rugăciunile
noastre personale.
Simbolul Credinţei Ortodoxe, cum mai este numit Crezul, a fost elaborat în secolul al
patrulea la primul Sinod ecumenic ţinut la Niceea în 325 şi la al doilea Sinod ecumenic ţinut la
Constantinopol în 381.
Prima parte a Crezului a fost elaborată de 318 episcopi, Sfinţi Părinţi inspiraţi de
Dumnezeu ce s-au adunat la Niceea de pe întreg pământul. Aici, pentru prima dată în istoria
Bisericii, s-a putut ţine un sinod ecumenic, adică cu o participare universală. Scopul propus al
Sinodului de la Niceea din 325 era ca, sub îndrumarea Sfântului Duh al lui Dumnezeu, să se
formuleze o expunere concisă care să definească adevărurile şi convingerile fundamentale ale
Credinţei Creştine Ortodoxe.
A doua parte a Crezului, începând cu cuvintele „… Şi în Sfântul Duh …”, a fost
elaborată de 150 Sfinţi Părinţi adunaţi la Al doilea Sinod ecumenic ţinut în 381 la
Constantinopol, şi care avea scopul de a completa Simbolul Credinţei şi a combate diferitele
erezii ce ameninţau adevărurile eterne ale creştinătăţii ortodoxe.
Începând cu acele timpuri, Sfânta noastră Biserică Ortodoxă, a rostit acest vechi Crez
în forma sa originală. Şi astăzi, şaisprezece secole mai târziu, creştinii ortodocşi continuă să
rostească Crezul în forma sa iniţială inspirată de Dumnezeu, fără modificări, adaosuri sau
eliminări.
Cuvântul „Crez” vine din latinescul credo, EU CRED. În variantele multor limbi primul
cuvânt din Crez înseamnă tot „eu cred”.
Articolul intai din Simbolul Credintei este: "Cred intr-unul Dumnezeu, Tatal
Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute". El
cuprinde invatatura crestina despre Dumnezeu cel unul in Fiinta si intreit in Persoane si despre
intaia persoana a Sfintei Treimi - Dumnezeu-Tatal.

Credinta Ortodoxa invata ca este un singur Dumnezeu, adica o singura Fiinta

dumnezeiasca; dar in Fiinta dumnezeiasca care este una, trebuie sa deosebim trei fete sau
Persoane, fara sa le despartim si fara sa le amestecam: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Cele trei
persoane ale Dumnezeirii sunt deopotriva, nici una nu este mai veche, mai mare ori mai
desavarsita decat alta. Tatal este Dumnezeu adevarat, Fiul este Dumnezeu adevarat si Duhul
Sfant este Dumnezeu adevarat, dar nu sunt trei Dumnezei, ci un singur Dumnezeu adevarat.

Cele trei persoane dumnezeiesti la un loc se numesc Prea Sfanta Treime. Dumnezeu
asa este: unul in fiinta si Intreit in persoane, adica in Prea Sfanta Treime: Tatal, Fiul si Duhul
Sfant. Tatal este nenascut, Fiul este nascut din Tatal si Duhul Sfant purcede din Tatal.
 Dumnezeu-Tatal se numeste Atottiitorul pentru ca toate cate sunt, adica toate fapturile
sunt tinute sau pastrate dupa planul Sau, dupa voia si puterea Sa, El se ingrijeste de toate
dupa intelepciunea Sa cea prea inalta. Aceasta neintrerupta grija parinteasca a lui Dumnezeu
fata de lume se numeste providenta sau pronie dumnezeiasca.

Articolul 1 din Simbolul Credintei cuprinde mai departe invatatura despre facerea
lumii. Creatorul lumii este Dumnezeu, "Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor
vazute si nevazute".

Lumea inseamna cerul si pamantul si tot ce este in ele, afara de Dumnezeu. Lumea se
imparte in doua parti: lumea vazuta si lumea nevazuta. Cea vazuta este tot ceea ce se poate
cunoaste cu simturile omenesti. Psalmistul il lauda pentru puterea atottiitoare: “Ca in mana
Lui sunt marginile pamantului si inaltimile muntilor ale Lui sunt. Ca a Lui este marea si El a
facut-o si uscatul miinile Lui l-au zidit” (Ps. 94, 4-5), iar cea nevazuta sunt ingerii si sufletul
omenesc.

Ingerii sunt fiinte personale adevarate, facute de Dumnezeu din nimic; ei sunt duhuri
sau puteri netrupesti, slujitoare lui Dumnezeu. “Fie scaunele, fie domniile, fie incepatoriile,
fie stapanirile: toate prin El si pentru El s-au facut” (Col. 1, 16). Ingerii sunt de doua feluri:
buni si rai. La inceput, cand i-a facut Dumnezeu, toti ingerii erau buni, dar apoi o parte din ei,
mandrindu-se, s-au ridicat impotriva lui Dumnezeu, si asa s-au facut ingeri rai sau diavoli.
Odata cu caderea ingerilor rai s-a ivit iadul, care este starea lor de nefericire si locul lor de
salasluire. Ingerii cei buni au ramas in Cer, in fericire, in apropiere de Dumnezeu si-I slujesc,
fiind intariti in bine prin har savarsind numai cele bune.

Lumea vazuta a facut-o Dumnezeu tot din nimic, numai cu cuvantul si vointa Sa
atotputernica, si a oranduit-o treptat, in sase zile: in ziua intai a facut lumina. In a doua cerul
vazut, in a treia uscatul si plantele, in a patra luminatorii si multimea stelelor, in a cincea
animalele din apa si din aer, in a sasea animalele de pe uscat si mai pe urma pe om.

De aceea trebuie sa stim ca despre Dumnezeu vorbesc nu numai Sf. Scriptura si Sf.
Traditie, ci si toata creatia sa.

Creația
1. Aceste cuvinte ale Simbolului: Dumnezeu este creator al cerului și al pământului,
semnifică faptul că Dumnezeu a făcut din nimic cerul și pământul cu tot ceea ce
ele cuprind.
2. Oamenii nu pot să creeze, deoarece, pentru a face ceva din nimic, trebuie să fii
atotputernic: Dumnezeu singur poate crea, pentru că El singur este atotputernic.
3. Dumnezeu nu era obligat să creeze lumea; El a creat-o pentru că a vrut aceasta.
4. Dumnezeu a creat lumea prin cuvântul Său, adică printr-un act al voinței Sale.
5. Cele mai nobile făpturi ale lui Dumnezeu sunt îngerii și oamenii.
Îngerii
6. Îngerii sunt spirite pure pe care Dumnezeu le-a creat pentru a-L adora și a-I împlini
poruncile.
7. Dumnezeu i-a creat în stare de har și sfințenie, dar nu toți au perseverat în această
stare; o parte dintre ei s-au revoltat împotriva lui Dumnezeu și s-au pierdut prin
mândria lor.
8. Dumnezeu recompensează fidelitatea îngerilor buni, confirmându-i (întărindu-i),
în har și punându-i în posesia fericirii cerului.
9. Misiunile îngerilor buni sunt de a lăuda pe Dumnezeu și de a-I împlini poruncile.
10. Îngerii buni și, în special îngerii păzitori, veghează asupra noastră și ne păzesc.
11. Noi trebuie să respectăm prezența îngerului nostru păzitor, să-l invocăm în ispite
și în primejdii.
12. Dumnezeu a pedepsit pe îngerii cei răi, alungându-i din cer și condamnându-i la
chinurile iadului.
13. Îngerii răi caută să ne împingă la rele deoarece ei sunt dușmanii lui Dumnezeu și
sunt invidioși pentru fericirea veșnică, ce ne-a fost promisă nouă.
Creația în șase zile (cele șase zile ale creației)
14. Dumnezeu a creat cerul și pământul în șase zile.
15. Lumea este considerata un tablou. Acest tablou înfățișează lucrarea divină prin
șase zone circulare, fiecare reproducând una din cele șase zile ale Creației și
atitudinea lui Dumnezeu în lucrarea Sa.
16. Prima zonă reprezintă opera primei zile, adică Dumnezeu creând lumina.
17. A doua reprezintă opera celei de a doua zi, adică Dumnezeu creând cerul și
separându-l de pământ și de ape.
18. A treia reprezintă opera celei de a treia zi, adică Dumnezeu separând pământul de
ape, poruncind pământului să producă tot felul de plante.
19. A patra reprezintă opera celei de a patra zi, adică Dumnezeu creând soarele, luna
și stelele.
20. A cincea reprezintă opera celei de a cincea zi, adică Dumnezeu creând păsările în
aer și peștii, în ape.
21. A șasea reprezintă opera celei de a șasea zi, adică Dumnezeu creând animalele
terestre și făcând omul după chipul și asemănarea Sa.
22. În partea de sus a tabloului, Dumnezeu se odihnește a șaptea zi și o consacră Sieși.
Această odihnă este simbolizată prin soarele umbrit și aștrii ce stăpânesc noaptea:
luna și stelele. Triunghiul format printr-un nor în care Dumnezeu se odihnește
 semnifică faptul că cele trei Persoane Divine au conlucrat la opera Creației. Acest
lucru ne este arătat de către cuvintele: "Să facem pe om după chipul și
asemănarea noastră".
Despre om
23. Omul este o făptură rațională, compusă din suflet și trup.
24. Sufletul este un spirit creat după imaginea lui Dumnezeu pentru a fi unit cu un
corp, și nu va muri niciodată.
25. Sufletul nostru este creat după imaginea lui Dumnezeu în ceea ce el este capabil să
cunoască, să iubească și să acționeze liber.
26. Este sigur că sufletul nostru este nemuritor deoarece, după această viață,
Dumnezeu trebuie, în dreptatea Sa, să recompenseze virtutea și să pedepsească
păcatul.
27. Dumnezeu a creat primul om făcând trupul lui din pământ și unind acestui trup un
suflet pe care l-a creat din nimic.
28. Pentru a crea prima femeie, Dumnezeu a trimis primului om un somn misterios; în
timp ce acesta dormea, i-a luat o coastă din care a creat prima femeie și apoi a unit
un suflet acestui trup.
29. Primul om s-a numit Adam, iar prima femeie s-a numit Eva. Din aceștia provenim
noi toți și de aceea îi numim primii noștri părinți.
30. Dumnezeu a pus pe Adam și pe Eva într-un loc de desfătări numit paradisul
terestru.