TEMA: Soarele şi influenţa lui asupra Pămîntului

TC: 1) Activitate solară – totalitatea proceselor şi fenomenelor de la suprafaţa Soarelui şi din

straturile atmosferei solare (pete solare, protuberanţe, spiculi, facule, erupţii solare ş.a.).
2) Pete solare - formaţiuni întunecate care apar pe discul solar (în fotosferă); diametrul lor este
cuprins între 1000 şi 3000 km.
3) Protuberanţe solare – nori de plasmă, de forme diferite (arc, buclă etc.), vizibili în timpul
eclipsei de Soare în zona cromosferei.
Soarele concentrează 99.86% a masei acestui sistemul planetar, depășind masa Terrei de
333000 de ori. Este compus la 99% din gaze ( hidrogen - 77%, heliu - 22%, restu elementelor -
1 %). Are o mișcare de rotație neuniformă, fiind 25 zile la poli și 35 la Ecuator.
• Soarele este compus din : interiorul soarelui și atmosfera solară.
1) Interiorul soarelui - nucleu, zona purtătoare de radiație și zona convectivă. Energia se
formează în urma transformării hidrogenului (564 mil/sec) în heliu (560 mil/sec), 4 mil rămase
emitându-se în spațiul cosmic. Temperatura - 15 mil°C, Presiunea 1011 atmosfere.
2) Atmosfera solară - fotosfera, cromosfera și coroana soloară.
• Fotosfera - primul strat al atmosferei cu grăsime de 500 km și temperaturi de cca 6000°C. Pe
suprafața fotosferei apar pete negre odată la 11 ani ce se țin de la câteva zile spre săptămâni din
cauza diferenței de temperatură (cca 4500°C).
• Cromosfera - înconjoară fotosfera, grăsime de cca 10000 km, temperaturi de cca 20000°C, pe
suprafața căruia se produc protuberanțe solare odată la 11 ani.
• Coroana solară - partea exterioară vizibilă de pe Terra în timpul eclipselor, alcătuită din gaze la
temperaturi de cca 1000000°C.

• Soarele constituie sursa existenței tuturor fenomenelor de pe Pământ datorită căldurii ce o

emană. Din cantitatea totală de căldură emisă în spațiu, Terrei îi revine cca a doua miliarda
parte.
• Vântul solar - exercită presiune asupra câmpului magnetic terestru, determină formarea
aurorelor polare și a furtunilor magnetice și forma straturilor superioare ale atmosferei.
• Activitatea solară - totalitatea fenomenelor prezente pe soare ( pete solare, erupții
cromosferice, proturburențe, vânt solar, emisii radioelectrice, emisii de radiații și
ultravioletului) - numite relații Soare-Pământ.
• Ciclurile evidente odată la 11 ani a activității solare duc la sporirea concentrației ozonului
atmosferic, ce se produce cu 2 ani înainte de ciclu solar. Modificarea dată duce la secetă,
cutremure și erupții vulcanice.
• Multe procese și fenomene de pe Pământ sunt influențate de relațiile Pământ-Lună-Soare.
1) Fazele Lunii se înscriu într-un ciclu de 29.5 zile, în urma cărora Luna revine pe orbita sa în
același punct în raport cu Soarele și Pământul.
2) Eclipse de Lună - se produc în timpul Lunii pline = Soare-Pământ-Luna urmează aceeași linie.
Au loc odată la 29.5 zile.
3) Eclipsele de Soare - se produc când Pământul pătrunde în umbra și sub-umbra Lunei.
• Mareele (fluxul și refluxul) - mișcări periodice din exteriorul Pământului cuprinzând partea exterioară a
Scoarței Terestre și oceanelor ca urmare a atracției reciproce Soare-Lună.
• Pentru Pământ, cea mai mare atracție o are Luna din cauza apropierii sale față de Terra (384000 km),
față de 15 mil. km distanța de lună. Astfel, Soarele presupune 5/11 din atracția Lunei.
• Fluxul și refluxul influențează și uscatul, ce duce la deformări a scoarței terestre.