Patologie alergică profesională

1. Boli profesionale respiratorii

• Rinita alergică / nonalergică profesională

• Astmul alergic / nonalergic profesional
• Alveolita alergică extrinsecă
• Bisinoza
 Aparatul respirator – prima barieră

• alcătuit din căile respiratorii

superioare și inferioare

• prima barieră a organismului

(interfața mediu extern-intern)
la contactul cu factorii biologici,
fizici, chimici din aerul ambiant
 Calea de pătrundere - mecanisme

Pe calea aerogenă,
substanțele alergene și/sau iritative pătrund in plămâni
activează mecanismele de apărare ale organismului.

• frecvent, mecanismele imune

• alteori, doar mecanisme iritative directe
(inflamație nespecifică)
RINOPATIA ALERGICĂ PROFESIONALĂ
Afecţiune cronic inflamatorie a mucoasei rino-sinusale
produsă prin mecanism alergic de tip I (imediat,
reaginic), cauzată de alergeni profesionali şi
manifestată prin repetate crize – apărute la locul de
muncă - de strănuturi în salvă, rinoree apoasă cu
eozinofile, prurit nazal şi obstrucţie nazală

Simptomele și evoluția clinică sunt asemenea bolii

neprofesionale
 ASTMUL BRONȘIC PROFESIONAL
• DEFINIŢIE: ABP este forma de astm bronşic ce
recunoaşte ca determinant al bolii un element fizic,
chimic sau biologic din mediul de lucru.
• ABP = forma de AB în care etiologia bolii este
exclusiv profesională.

• Simptomele și evoluția clinică sunt asemenea bolii

neprofesionale
 Alergeni comun implicați
• în rinită – căile respiratorii superioare (nas)
• în astm – căile respiratorii inferioare (trahee,
bronhii, bronhiole, alveole)

➢ răspund imun reactiv, prin

➢ îngroșare, îngustare
și inflamație, la agenții sensibilizanți (alergeni).
Factori predispozanți în bolile respiratorii
• Teren genetic moștenit
• Hiperreactivitate bronșică, atopie
Ex. riscul relativ pentru astm – 3,4% ↑
• Astm si/sau rinita alergica preexistentă
• Expunerea anterioară la factori alergeni sau
iritativi la alt loc de muncă
 Factori favorizanți
• malformaţii şi deformări în sfera ORL
• focare infecţioase cronice ORL, rinite cronice non-
alergice şi neinfecţioase
• macro- şi microclimat nefavorabil, variaţii termice
bruşte, ceaţa
• poluanţi atmosferici, alcoolismul, efortul fizic
• agenţi „trigger” – neimunologici: fumat, parfumuri
puternice, flori mirositoare, SO2, oxizii de azot,
ozonul, coloranţi şi conservanţi alimentari
• expunerea concomitentă şi la alergeni neprofesionali
• labilitate psihică accentuată, stres intelectual
profesional
 Alergenii
• Perioada lunga de timp de expunere
de la 18 luni pana la 5 ani

• Nivelul de expunere este determinantul principal

in astmul profesional.
 Răspunsul imun
Cu fiecare expunere, apare sensibilitate la alergen, până
la un răspuns alergic important.

După un prim răspuns alergic, chiar și cea mai mică

expunere poate declanșa același răspuns.
 FACTORI DETERMINANŢI
(pneumalergeni – la locul de muncă)
• polen (rinita alergică sezonieră): agricultori, horticultori,
grădinari, silvicultori, pădurari, apicultori, personal de la
“spaţii verzi”, măturători stradali, zootehnişti, cultivatori şi
prelucrători de plante medicinale
• fungi (sporii lor):cultivatori de tomate, grâu, rapiţă, usturoi,
porumb, arţar, viticultori, agricultori, manipulatori de fân,
lucrători din silozuri, porturi, morari, brutari, patisieri,
fabricanţii de brânză, tipografi, arhivari, anticari, librari,
bibliotecari, arheologi, casieri, numărători de bani
• actinomicete – agricultori, munca în silozuri, porturi
• leguminoase (pătlagina, ştevia, ş.a.), fân, paie, ovăz, orz,
porumb, grâu, manioc, henna, arahide şi soia (pentru ulei),
ricin, iută, sisal, in, cânepă, bumbac, lâna,
• esenţe lemnoase (stejar, cedru roşu, trandafir, lemn exotic)
pădurari, silvicultori, tăietori de lemne, tâmplari, constructori
de nave, lucrători cu lemn
• gume (sunt polizaharide, guma arabică): tipografii şi
fotocopiatoare color, industria alimentară, cosmetica,
încălţăminte, textile, jucării, ş.a.
• cafea verde, ceai (foi de ceai)
• rădăcină de ipeca, cocaină, chinină, licopodiu
• insulina, vasopresina, peptone, ureaza
• făina de orez, proteine de lapte praf, mentol, ulei de
citrice, săpunuri
• praful de casă (săruri, calcar, argile, silicaţi, ciment,
cărbune, funingine, noroi uscat, materiale de construcţie,
fragmente de plante, vată, polenuri, alge, mucegaiuri,
păr, scuame, fulgi, dejecte de animale, bacterii, acarieni)
• acarieni din praful de casă, de cereale
• făina
• păianjenul roşu (acarieni în pomii fructiferi)
• daphnia PPL (hrana pentru peşti)
• enzime proteice
• sericina
• antigene de la albine (ceară, miere, propolis, polen de
flori, aripi, ace, venin)
• medicamente (aspirina, penicilina, amoxicilina,
cefalosporine, macrolide, beta-blocante etc.)
• antigene ale animalelor mari (fanere, epitelii, secreţii: păr, puf,
pene, fulgi, scuame, unghii, salivă, dejecte etc.)
• alimente (arahide, alune, nuci, crustacei, cacao, arome artificiale,
portocale, lămâi, mere, ţelină, morcovi, ş.a.)
• substanțe chimice (fluorocarboni, izocianaţi, nichel, crom,
formaldehidă, metacrilatul de metil, anhidride, coloranţi, amine
aromatice, amine alifatice, diazometan, platina, clorplatinaţi,
compuşi organomercurici, derivaţi de piroliză ai PVC, compuşi
organofosforici, cobalt şi compuşi, pulberi de carburi metalice,
răşini cu polivinil-pirolidonă, colofoniu etc.)
• nylon, poliesteri, vâscoză, fibre acrilice
RINITA ALERGICĂ
 Simptome
ATAC de strănut în salve (5 – 100, în primele 2’ – 5’),
urmat de rinoree (după 5’ – 8’, chiar hidroree)
• Prurit (mancarime) nazal (...faringian, auricular)
• Obstrucţie nazală intermitentă (după 15’ –30’),
• cefalee fronto-occipitală (puncte sinusale,
“tensiune”), inapetenţă, nervozitate, nelinişte,
somnolenţă, depresie, anosmie, lăcrimare intensă
(cu prurit şi usturimi în conjunctivită), tuse,
wheezing, dispnee, acufene, hipoacuzie, durere
otică, vertij.
• respiraţia orală prelungită este responsabilă de
sforăit, greaţă, scăderea apetitului, a greutăţii.
 Profilaxie

• măsuri tehnice
• măsuri medicale
• recunoaşterea riscului
• selectarea medicală a forţei de muncă.
• ATENȚIE – la încadrarea / menținerea în muncă a
persoanelor cu antecedente alergice (personale,
familiale), cu boli respiratorii active.
ASTMUL BRONŞIC PROFESIONAL
(ABP)
 Definiția AB
• AB = boală respiratorie cronică, manifestă prin
wheezing (respiratie șuierătoare), dispnee (dificultate
în respirație), tuse, constricție toracică (senzația de
presiune toracică).
• In astm, căile respiratorii (traheea, bronhiile,
bronhiolele, alveolele) răspund imun reactiv, prin
îngroșare, îngustare și inflamație, la diferiți agenți
sensibilizanți - alergeni sau iritativi.
• Astmul profesional este consecinta expunerii la
factori specifici biologici, chimici, fizici din mediul de
lucru, intr-un timp determinat
 Forme clinice de ABP

• alergic (alergeni vegetali, animali, chimici) -

vezi rinita alergică
• iritativ – chimic (clor, oxizi de azot, TDI)
• (de efort)
 Profilaxie

• Tehnică – măsuri de respectarea valorilor

limită şi ↓ pneumalergenilor
• Medicală:
• recunoaşterea riscului
• selectarea forţei de muncă (examen medical la
angajare, control medical periodic) – check-list, PEF,
test de provocare bronşică nespecifică)
ALVEOLITA ALERGICĂ EXTRINSECĂ
• Pneumopatie dispneizantă rezultată prin inhalarea de
pulberi organice, care determină sensibilizarea
întregului organism, organul de şoc alergic fiind
peretele alveolar, iar tabloul reacţiei imunopatogene
decurgând după modelul semiîntârziat de tip III
Arthus. Ţesutul interstiţial pulmonar este prins difuz
şi este asociat cu un sindrom de disfuncţie
ventilatorie de tip restrictiv şi tulburări precoce de
difuziune alveolo-capilară.

• „alveolita alergică extrinsecă” = „pneumonia

hipersenzitivă” = „granulomatoză pulmonară
extrinsecă”
 Agrofitotehnie
• fungi, mucegaiuri :
• Plamanul morarului
• Plamanul branzarilor
• Plamanul cultivatorului de ciuperci
• Plamanul cultivatorului de cartofi
• Plamanul cultivatorului si prelucratorului de malt
(hamei, orz mucegait)
• Bagasioza (bagada din prelucrarea trestiei de zahar)
• Boala viticultorilor
 Horticultura
Plamanul hoticultorului (gradinarului)

• fungi, mucegaiuri

• ingrasaminte si resturi vegetale contaminate

• compost « de padure » utilizat de cultivatorii de
orhidee
 Zootehnie
Plamanul fermierului

• bacterii, fungi, mucegaiuri

• fân, paie, furaje, cereale, balegar

• sisteme de climatizare
• nutreturi animale cu soia
 Silvicultura
Boala muncitorilor care lucreaza cu lemnul
boala decorticatorilor de artar
sequioza
boala taietorilor de lemne
boala « drujbarilor »

Suberoza
prelucratorii de pluta
utilizatorii dopurilor de pluta (imbutelierea vinului)
 PLĂMÂNUL DE FERMIER

• Afecţiune dispneizantă în mediul agricol,

apare mai ales toamna – iarna, la climă rece şi
umedă, la manipularea fânului mucegăit (praf
cu actinomicete termofile: Micropolispora
faeni)
 Profilaxie
Tehnică
• identificarea contaminanţilor la locul de muncă şi reducerea
concentraţiei lor
• reducerea expunerii (timp, spaţiu)
• îndepărtarea contaminanţilor (filtre, sisteme de exhaustare etc.)
şi asigurarea unei ventilaţii eficiente
• mutarea activităţii în exterior
• interzicerea muncii în spaţii închise, intens prăfuite
• utilizarea de “respiratoare”, măşti, alte echipamente de protecţie
individuală adecvate
• prevenirea dezvoltării sporilor: utilizare de inhibitori, uscarea
cerealelor, furajelor înainte de depozitare, ventilarea silozurilor şi
prevenirea auto-aprinderii
• utilizarea mijloacelor mecanizate, automatizate
Medicală – recunoaşterea riscului.
BISINOZA
DEFINIŢIE
• boală profesională respiratorie, cu evoluţie
cronică stadială, caracterizată prin fenomene
de bronhospasm ce apar în legătură cu
inhalarea de pulberi textile vegetale şi care în
stadiul avansat de evoluţie se prezintă ca
BPCO.
• « ftizia filatorilor de bumbac »
• timp variabil de expunere
la pulberi textile naturale
• Timp de expunere > 10 ani pentru bumbac (frunze,
tulpina, seminte)
• câteva luni pentru in, cânepă, iută
(tulpina)
• mecanism imun nespecific
 Etiologie
• Bumbac, in, cânepă, iută, sisal (egrenare, balotare,
pregătirea fibrelor de bumbac, filaturi - carde, bataj,
ş.a.)
• Risc crescut dat de impurităţi: peri, coji, resturi de
seminţe, pământ, substanţe eliberatoare de
histamină
• Factori favorizanţi: gaze iritante, fumat, climat rece,
umed, infecţii respiratorii repetate
 Clinica „sindromului de luni”

• luni, la câteva ore de la începerea schimbului:

constricţie/durere toracică, dispnee, tuse
seacă.
• Fenomenele dispar la sfârşitul zilei şi nu reapar
marţi
• sunt prezente fenomene iritative: cutanate,
mucoase, oculare
• în timp, acuzele se extind şi în ziua de marţi,
apoi în restul zilelor, ajungându-se la
• cronicizare spre BPCO, după 15-20 de ani
Profilaxie
• Măsuri tehnice: reducerea prăfuirii, curăţenie
umedă, aspirare
• Valoarea limită admisibilăpentru pulberi de bumbac
1 mg/m3 (fracţie totală)
 Măsuri medicale
Recunoaşterea riscului.
Examinări medicale profilactice, inclusiv examen
medical de adaptare în muncă.
• Examen medical la angajare:
• - conform datelor din Dosarul medical
• - PFV
• Contraindicaţii
• - boli cronice ale căilor respiratorii superioare
• - bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul
bronşic) (în funcţie de rezultatele PFV)
• Controlul medical periodic
• examen clinic general anual
• PFV anual
2. Boli profesionale cutanate
 Dermatozele Profesionale

• Definiţie: sunt afecţiuni cutanate minore sau

majore provocate prin contacte repetate, în
general zilnice, cu diverse substanţe cu care
tegumentul vine în contact în cursul
exercitării unei profesii
• FACTORI FAVORIZANTI: îmbrăcăminte de
protecţie insuficient schimbată, cizmele de
cauciuc, folosirea intempensivă a unor
mijloace de curăţenie.
 Clasificare dermatozelor

▪ Ortoergice (non-alergice)
▪ Alergice
 Dermatozele ortoergice (1)

A. dermatoze datorate microorganismelor

1. de origine microbiană:
3. de origine micotică
4. de origine virotică
5. paraziţii de origine animală şi vegetală
 Dermatozele ortoergice (2)
B. dermatoze datorate agenţiilor fizici
1. prin microtraumatisme: fisuri, ragade, excoriaţii,
plăgi (atleţi, harpişti)
2. caldură: arsuri, eritroze faciale (oţelari), miliara
albă (oţelari, topitori)
3. frig: degerături, acrocianoză
4. datorate radiaţiilor electromagnetice: dermatoze
fotosensibilizante datorate radiaţiilor UV
 Dermatozele ortoergice (3)
C. dermatoze datorate agenţiilor chimici
1. apa prin macerarea produsă asupra epidermului
favorizează pătrunderea microorganismelor şi
substanţelor chimice („mâna de spălătoreasă”)
2. solvenţi, grăsimi (petrol, benzină, acetonă) produc
fisurarea cheratinei
3. prafurile alcaline (ciment, bicarbonat de sodiu)
produc fisurarea cheratinei
4. antioxidanţii produc depigmentări
 Dermatozele alergice

• pot fi primitive, dar pot să succeadă

dermatozele ortoergice
 Sensibilizanţi cutanaţi (1)
1. baze şi intermediari pentru coloranţi
2. coloranţi
3. revelatori fotografici
4. acceleratori şi antioxidanţi
5. săpunuri care conţin în exces alcali,
parfumuri, antiseptice
6. pesticide
7. cosmetice care conţin iritanţi
8. uleiuri
9. răşini naturale sau sintetice
Sensibilizanţi cutanaţi (2)

10. gudronul de huila şi derivaţii săi direcţi

11. explozibili
12.plastifianţi
13.plante
14.antibiotice, penicilină, streptomicină, iod
15.produse de origine animală
 Dermatoze profesionale
• Tratamet
▪ Scoaterea bolnavului din mediul respectiv
▪ Sistarea expunerii
▪ Medical

• Profilaxia
▪ măsuri tehnico-organizatorice
▪ măsuri medicale