Studenti:

Bodea Viorica-Gabriela
Draghici Marian
Pirvu-Dragomirescu Andrei

SEMNALE ŞI SISTEME ÎN TIMP DISCRET

1. Trei sisteme discrete, cauzale, liniare şi invariante în timp sunt interconectate în cascadă ca în figură:

h1[n] h2[n] h2[n]

Se dau:
- funcţia pondere h2[n] =  [n] –  [n – 1] ;
- răspunsul la impuls al întregului sistem:
h[n] = [n] – 2[n – 2] + [n – 4]
Funcţia h1[n] este:
A) [n] + 2[n – 1] + [n – 2] ;
B) [n] – [n – 1] + [n – 2] ;
C) [n] – 2[n – 1] + [n – 2] ;
D) [n] + [n – 1] + [n – 2] ;

Rezolvare:
clc
clear all
syms z n;
h2=1-z^-1
h=1-2*z^-2+z^-4
h1=h/(h2*h2)
H1=iztrans(h1)
pretty (H1)

2. Două sisteme discrete, liniare şi invariante în timp, având funcţiile pondere h1[n] = [n] – a[n – 1] şi h2[n] =
an u[n] , cu a  1 , sunt conectate în cascadă.
A) sin(5n) ; Dacă semnalul de la intrare este
x[n] = sin(5n) atunci răspunsul
y[n] va fi:
B) an u[n] ;
C) cos(5n) ;
D) an u[n] – an-1u[n  1] ;

Rezolvare:
Studenti:
Bodea Viorica-Gabriela
Draghici Marian
Pirvu-Dragomirescu Andrei

3. Trei sisteme discrete, cauzale, liniare şi invariante în timp sunt interconectate ca în figură:

Se dau:
- funcţia pondere h1[n] = [n] – [n – 1] ;
- răspunsul la impuls al întregului sistem: h[n] = [n] – [n – 3] .
Funcţia pondere h2[n] este:
A) [n – 1] + 2[n – 2] ;
B) 2[n – 1] + [n – 2] ;
C) [n] – 2[n – 1] ;
D) – 2[n – 1] + [n – 2] ;

Rezolvare:

4. Se consideră semnalul în timp discret x[n] care are transformata Z :

X (z)  1
2
, cu z 1
z (z
1)
x[n] este:
A) u[n – 1] + [n – 1] ;
B) u[n – 2] ;
C) u[n – 3] ;
D) u[n – 1] + [n – 2] ;

Rezolvare:
−3
1 1 z
X ( z )= = 3 = =¿ u [ n−3 ]
z ∗( z−1 ) z ∗( 1−z ) 1−z
2 −1 −1

5. Două sisteme discrete, liniare şi invariante în timp, având funcţiile pondere h1[n] şi h2[n] sunt conectate în cascadă.
Dacă la intrarea întregului sistem se aplică semnalul x[n] = ( 1) n a n u[n] , a  1 , atunci la ieşire se va obţine
cu
semnalul y[n] = an u[n] . În aceste condiţii, ştiind că funcţia pondere h2[n] = an u[n] , h1[n] va fi:
A) [n] + a[n – 1] ;
B) [n – 2] – a2 [n – 4] ;
C) an u[n] ;
D) an u[n] – an-2u[n  2] ;

Rezolvare:
Studenti:
Bodea Viorica-Gabriela
Draghici Marian
Pirvu-Dragomirescu Andrei
x ( n )=¿
1
h2 [ n ] =a u [ n ]=¿ H 2 ( z )=
n
−1
1−az
1
y [ n ] =a u [ n ] =¿ Y ( z )=
n
−1
1−az
Y ( z)
Y ( z )=X ( z )∗H 1 ( z )∗H 2 ( z )=¿ H 1 ( z )=
X ( z )∗H 2 ( z )
1
−1
1−az −1
H1 (z )= =1+ az =¿ h1 [ n ] =δ [ n ] + aδ [ n−1 ]
1
∗1
1+ az−1
1−az−1
Studenti:
Bodea Viorica-Gabriela
Draghici Marian
Pirvu-Dragomirescu Andrei
6. Trei sisteme discrete, liniare şi invariante în timp, având funcţiile pondere h1[n] = [n] – a[n – 1], h2[n] = an u[n] ,
h3[n] = u[n], cu a  1 , sunt conectate în cascadă. Răspunsul la impuls al întregului sistem este :

A) an u[n] ;
B) [n] ;
C) an u[n] – an-1u[n 1] ;
D) u[n] ;
Rezolvare:
−1
h1 ( n )=δ [ n ] −a δ [ n−1 ]=¿ H 1 ( z )=1−az
1
h2 [ n ] =a u [ n ]=¿ H 2 ( z )=
n
−1
1−az
1
h3 [ n ] =u [ n ]=¿ H 3 ( z )= −1
1−z
Y ( z )=H 1 ( z )∗H 2 ( z )∗H 3 ( z )
( 1−az−1 )∗1
−1
∗1
1−az 1
Y ( z )= −1
= −1
=¿ y [ n ] =u [ n ]
1−z 1−z

7. Unui sistem discret, liniar şi invariant în timp, cauzal, cu funcţia pondere h[n] i se aplică la intrare semnalul discret
treaptă unitate u[n]. Răspunsul r[n] al sistemului este:
 n 0 n

A)  h[k] ; B)  h[k] ; C)  h[k] ; D)  h[k] ;

k n k  k n k 0

8. Trei sisteme discrete, cauzale, liniare şi invariante în timp, având funcţiile pondere h1[n], h2[n] şi h3[n] sunt
interconectate în cascadă. Ştiind că h2[n] = h3[n] = u[n] – u[n – 2] iar răspunsul la impuls al întregului sistem este h[n]
= [n] – 2[n – 2] + [n – 4], funcţia h1[n] este:
A) [n] + 2[n – 1] + [n – 2] ;
B) [n] – [n – 1] + [n – 2] ;
C) [n] – 2[n – 1] + [n – 2] ;
D) [n] + [n – 1] + [n – 2] ;

Rezolvare:

clc
clear all
syms n z;
h3=(1/(1-z^-1))-(z^-2/(1-z^-1))
h2=h3
h=1-2*z^-2+z^-4
h1=h/(h2*h3)
H1=iztrans(h1)
pretty (H1)
Studenti:
Bodea Viorica-Gabriela
Draghici Marian
Pirvu-Dragomirescu Andrei

9. Două sisteme discrete, liniare şi invariante în timp, având funcţiile pondere h1[n] şi h2[n] sunt conectate în cascadă.
Dacă la intrarea întregului sistem se aplică semnalul x[n] = (1) n a n u[n] , a  1 , atunci la ieşire se va obţine
cu
semnalul y[n] = [n – 3]. În aceste condiţii, ştiind că funcţia pondere h2[n] = a n u[n] , h1[n] va fi:
A) u[n] + a[n – 2] ;
B) [n – 1] – a 2 [n – 3] ;
C) a n u[n] – a n-2 u[n  2] ;
D) [n – 3] – a 2 [n – 5] ;

Rezolvare:

x ( n )=¿
1
h2 [ n ] =a u [ n ]=¿ H 2 ( z )=
n
−1
1−az
−3
y [ n ] =δ [ n−3 ] =¿ Y ( z )=z
Y ( z)
Y ( z )=X ( z )∗H 1 ( z )∗H 2 ( z )=¿ H 1 ( z )=
X ( z )∗H 2 ( z )
z−3
H1 (z )= =z 3−a2 z −5 =¿ h1 [ n ] =δ [ n−3 ] −a 2 δ [ n−5 ]
1
∗1
1+ az−1
1−az−1

10. Semnalul x[n] = –2n-1 u[–n]–u[n–1] se aplică la intrarea sistemului discret liniar şi invariant în timp cu
P
P

funcţia pondere h[n]=[n]–2[n–1]. Semnalul de la ieşirea sistemului este:

A) y[n] = u[n–2]
n-1
B) y[n] = –2 u[–n]–u[n]
P
P

C) y[n] = –2 n-1 u[n–1]–u[n]

P
P

D) y[n] = u[n]

Rezolvare
−1
z
u [−n ] −u [ n−1 ]=¿ X ( z ) =( 1−2 z )−
n−1 −1
x ( n )=−2 −1
1−z
−1
h [ n ] =δ [ n ] −2 δ [ n−1 ] =¿ H ( z ) =1−2 z

( )
−1
z 1
Y ( z )=X ( z )∗H ( z )=¿ Y ( z )= ( 1−2 z )−
−1 −1 −4
∗1−2 z = −z +1
z∗( z −1 )
−1 −1
1−z