C1

Cap.1. Proiectarea geodezice de ndesire i materializarea pe teren a re elelor

1.1 Pozi ionarea re elelor geodezice

Proiectarea i realizarea re elelor geodezice se efectueaza ntr-un cadru de referin numit DATUM GEODEZIC care define te pozi ia spatial unui punct, n baza unui sistem de coordonate i care descrie totodat caracteristicile suprafe ei de referin . DATUM GEODEZIC Sistem de coordonate Re eaua geodezic Suprafa a de referin

La modul general putem define o retea geodezica ca fiind formata dintr o mul ime de puncte situate pe suprafa a p mntului pentru care se cunosc coordonatele ntr-un sistem unitar de referin . n accep iunea clasic constituirea re elelor geodezice se efectueaz separat n ceea ce prive te determin rile planimetrice i cele de nivelment rezultnd re ele distincte i cu precizii specifice cerin elor de pozitionare n plan i respectiv pe vertical . n triangula ia geodezic pozi ia unui punct este definit cu precizia pe coordonate (B,L) sau coordonatele (X,Y) n planul de proiec ie, fiind determinat ulterior i altitudinea prin nivelment trigonometric i uneori prin nivelment geometric. n cazul re elelor geodezice de nivelment punctele nu coincid de regula cu cele de triangula ie geodezica fiind determinate cu precizie n ceea ce prive te altitudinea i doar cu rol de identificare n teren pentru pozi ia planimetric . Astfel se definesc DATUMURI GEODEZICE ORIZONTALE pe baza trecerii de la masur tori de pe suprafa a terestr pe modelul unui ellipsoid i apoi n planul unei proiec ii cartografice i DATUMURI GEODEZICE VERTICALE prin stabilirea suprafe ei de nivel. Odata cu noile tehnologii de integrare a datelor prin masur ri satelitare, s-a ajuns la o unificare a celor doua componente ale pozitie spa iale a unui punct. Determin rile planimetrice i altimetrice fiind incluse ntr-un DATUM GEODEZIC SPATIAL definit in raport cu un sistem de coordonate spa iale. 1.1.1 Suprafete de referinta Retelele geodezice sunt reprezentate pe diferite suprafe e de referin dintre care unele au fost descriese n geodezia fizica i elipsoidal , altele apar in de cartografie . Suprafetele de nivel precum geoidul si sferoidul de nivel sunt folosite aproape exclusive pentru definirea teoretic i realizarea practic a re elelor de nivelment.

Eli i ul i este folosit de regul pentru re elele de tri ngul ie care se desf soar pe suprafe e mari (o ara sau un grup de ari n raport cu geoidul elipsoidul poate ocupa o pozi ie oarecare n func ie de modalitatea practic utilizat la determinarea parametrilor s i i a orient rii sale n interiorul geoidului . n cazul general verticala V la suprafa a geoidului (G) care trece printr-un punct P situat pe suprafa a p mntului (S) nu coincide cu normal N la suprafata elipsoidului (E) care trece prin acest punct i formeaza cu aceasta un unghi oarecare denumit u hi vi i v i l i. Pentru aducerea re elei de triangulatie cunoscute pe suprafa a fizic a p mntului la suprafa a elipsoidului s-au propus mai multe metode, dintre care metoda proiect rii are cea mai mare aplicabilitate. n aceasta metoda se procedeaza la aducerea elementelor masurate pe suprafa a elipsoidului prin aplicare unor corec ii specific . aplicat n triangula ia fostei U.R.S.S., a triangula iei est Metoda B u -H l europene, precum i a triangula iei de stat din ara noastra, proiecteaz punctul ,, P de pe suprafa a fizic a p mntului n punctual ,, P pe suprafa a elipsoidului cu ajutorul normalei N la aceasta suprafa a. S i - este folosit des n calculele geodezice din re eaua de triangula ie de ordin superior, prin posibilitatea nlocuirii pentru suprafe e mici a elipsoidului de referin a cu sfera de raz medie (Sfera Gauss). Raza sferei se calculeaz cu rela ia:

unde : M - raza de curbura a elipsei meridiane N - raza de curbura primului vertical calculat pentru un punct situat n centrul teritoriului considerat de latitudine cunoscut . l ul de referi ( roiectie) reprezinta suprafata plana pe care se proiecteaza punctele situate pe suprafata geometrica conventional a pamantului prin intermediul folosirii unui system de proiectii cartografice.EX:in Romania proiectia sereografica 1970 cu elipsa de referinta K 1940 1.1.2 Date geodezice de referi ta Triangula ia veche a Romaniei de naintea celui de al doilea razboi mondial, a avut ca punct fundamental observatorul astronomic militar din dealul Piscului. Actuala triangula ie de stat a Romaniei ca i a altor state a Europei centrale i de est, s-a dezvoltat pe suprafa a elipsoidului de referin Krasowski determinat n anul 1941 prin analiza retelelor de triangula ie din fosta uniune sovietica, Europa de vest i SUA fiind n legatur cu datele masuratorilor gravimetrice.

Reteaua de tip clasic are ca punct origine observatorul astronomic Pulkovo (Rusia) fiind definit prin coordonatele geografice latitudine N longitudine E. Azimutul geodezic care orienteaza reteaua s-a masurat catre punctul Bugri avand valoarea DATUMUL care sta la baza acestei retele este numit S-42, intrucat compensarea deviatiilor vertical din zona URSS s-a efectuat in anul 1942. In timp ce DATUMUL geocentric aproximeaza cat ma bine forma si dimensiunile intregului glob pamantesc in reprezentarea sa geodezica DATUMUL bazat pe observatiilr , geo-astronomice si simplificarile teoretice de calcul prezentate mai sus se aplica doar pentru o parte a suprafetei terestre avand un character local sau regional. DATUMUL local se specifica prin denumire cod arce de folosire punctual fundamental sau pe un sistem de referinta. Un azimut de referinta pentru orientare si avand cunoscuta ondulatia geoidului in punctual origine de valoare 0. EX (pentru Romania): - S-42 (Pulkovo) - arcul SPK-G - elipsoidul Krasovski - punct fundamental Pulkovo - sistem de referinta Buger Deasemenea se prezinta parametrii de transformare in raport cu sistemul global cu erorile medii patratice de determinat metoda de transport. EX (pentru Romania):  - Sx = 28m 3m - Sy = -121m 5m - Sz = -77m 3m


Pentru retelele geodezice de indesire constranse pe reteaua geodezica de stat precum si orientarile laturilor urmand ca scararetelei sa fie determinate prin masurari de lungimi effectuate in reteaua geodezica In retelele geodezice libere datele geodezice de referinta sunt constituite de coordinate provizorii ale punctelor retelei geodezice locale.

C2
1.1.3.Pu ctul zero reteaua de nivel ent Problema amplasamentului punctului zero fundamental se poate solu iona prin: - stabilirea n imediata apropiere a zonelor de coasta, a m rilor i oceanelor, avnd avantajul legaturii directe cu instrumentele de control variatiei legaturii directe cu instrumentele de control a variatiei in timp a nivelului marii cu volum minim de lucrari. - amplasarea n zone geologice stabile (zone stancoase) la o departare oarecare de nivelul marii cu avantajul durabilitatii in timp a reperului spre deosebire pe primul caz unde zonele de coasta sunt supuse unor miscari de deplasare vertical sensibila in decursul anilor;departarea de coasta nu reprezinta un impediment major avandu-se in vedere in vedere precizia actual a lucrarilor de nivelment si viteza de executie. Problema verificarii stabilitatii punctului zero fundamental Stabilitatea reperului fundamental este urmarita in raport cu nivelul marii cu care reperul se afla in legatura. Inregistrarea continua a variatiilor temporare ale nivelului marii se realizeaza fie prin instalatii complexe numite maregrafe fie mai simple prin mire maritime. Cauzele acestor variatii sunt extreme de complexe ceea ce genereaza dificultati mari in filtrarea unuia dintre parametrii principali component. Fiecare maregraf este racordat la un grup de 3-5 repere de nivelment (unul dintre acestia fiind denumit reper principal) amplasati in apropierea sa,iar prin intermediul nivelmentului de coasta la reteaua nivelmentului de stat.In plus,sunt necesare o serie de informatii cu character continuu privind conditiile climatic,temperatura si forta apei marii pentru efectuarea prelucrarilor matematice ulterioare. Directia porturilor maritime a instalat un maregraf in Constanta in anul 1932 functionabil si in prezent .In a doua jumatate a secolului trecut in tara noastra s-au instalat maregrafe pe litoral in anul 1974 in portul Tomis ,in 1975 in portul Mangalia ian in 1995 un maregraf digital in portul Constanta sub responsabilitatea Institutului de Cercetari Maritime Constanta. Maregrafele instalate de-a lungul costei la interval de 100-300 km sunt racordate intre ele printr-o retea de nivelment geodezic repetat la anumite intervale.Prelucrarea in comun atat a inregistrarii de maregraf cat si pentru inregistrarile de maregraf.In acest fel maregfrafele apar ca instrumente de control relative al variatiilor nivelului marii.In plus o asemenea prelucrare porneste de la ipoteza existentei dplasarilor verticale ale celor terestre care va fi obtinuta prin modelul de calcul folosit. Daca se realizeaza si o legatura intre diferite mari si oceane ceea ce presupune lucrari lucrari de mare amploare,controlul reciproc al maregrafelor si respective al retelei de nivelment general se rasfrange si asupra verificarii stabilitatii diferitelor puncte zero fundamentale nationale. Directia Topografica Militara (D.T.M) folosind datele inregistrarilor la maregrafele din portul Constanta in intervalul 1933-1975 a stability nivelul marii al Marii Negre la epoca 1975.Prin intermediul unor lucrari de nivelment geodezic repetat insotit de determinarile gravimetrice s-a calculate altitudinea reperului fundamental de tip I-D.T.M. din capela militara din Constanta care este considerat reperul zero fundamental pentru reteaua de nivelment de stat din tara noastra.

Actualmente amplasamentul punctului s-a mutat intr-o zona de stabilitate geodezica in localitatea Tariverde. Sistemul de nivelment folosit in mod official este denumit sistem Marea Neagra zero-1975. In Romania a fost in uz o indelungata perioada si nivelmentul raportat la zero Marea Blatica introdus in tara prin reperii de nivelment Giurgiulesti si Ungheni.Reperii de nivelment de legatura la reteaua nationala au fost amplasati in localitatile Iasi si Galati.Exista mai multe determinari ale diferentei dintre zero Marea Neagra si zero Marea Baltica effectuate la diferite perioade de timp. D.T.M. Comisia de Stat (1961): +0.278 m (1962): +0.409 m (1963): +0.425 m I.G.F.C.O.T. (1974): +0.392 m

Punctul zero fundamental in sistemul de altitudini normale Molodenski a fost stability la Kronstadt-1958. Adaptarea unei diferente unitare pentru tot teritoriul tarii dintre masuratorile effectuate in sistemul Marea Baltica si respective Marea Neagra s-a dovedit a nu fi o solutie acceptabila pentru determinarile din productie. Mai exista si o diferenta stabilita in 1923 intre punctul zero Marea Adriatica si Marea Neagra de + 0.153 m folosita in unele lucrari geodezice din tara noastra. 1.2. Clasificarea retelelor geodezice Clasificarea retelelor geodezice dupa criteriile enumerate care are o importanta formata si ajuta la intelegerea unor caracteristici care pot fi intalnite simultan in practica la o retea geodezica din teren. 1.2.1. Clasificarea in functie de datele geodezice de referinta a) Retele geodezice libere in care intervin nu ai masuratorile corespondente necesare determinarii geometrice a retelei. - dezavantajul se reflecta in faptul ca masuratorile geodezice propriu-zise nu pot incadra reteaua considerate intr-un anumit sistem de coordonate. - Nici o marime care formeaz datele geodezice de referinta nu este considerate fixa(retele geodezice locale pentru lucrari hidro-energetice,bazine miniere,localitari,etc) - Datele geodezice de referinta sunt reprezentate de coordonate provizorii ale tuturor punctelor geodezice care formeaza reteaua libera. Ex 1: Pentru o retea de nivelment - cotele provizorii H prin compensare primesc corectiile H=> H=H + H - prelucrarea masuratorilor se efectueaza respectarea conditiei de minim

[pvv]

min unde :

[ H H]

min

p - ponderile masuratorilor effectuate v - reprezinta corectiile care se determina prin prelucrare pentru deducerea diferentelor de nivel compensate. Ex 2: Pentru o retea de triangulatie/trilateratie libera - coordonatele punctelor geodezice sunt considerate provizorii (x,y) si vor primi corectii ( x, y) determinate prin compensare : X=X+ X Y=Y+ Y - prelucrarea masuratorilor geodezice se realizeaza in baza conditiei de minim[pvv] -> min sau [ x x+ y y] min unde cu v s-au notat corectiile care se determina pentru corectiile orizontale si/sau distantele masurate in retea. b)Retele geodezice neconstranse cuprind in afara masuratorilor care determina geometria retelei un numar limita strict necesare si suficient pentru incadrarea retelei considerate in sistemul de coordonate corespondente. Ex 1: Pentru o retea de nivelment strict necesar si suficient este cota unui punct(reper). Ex 2: Pentru o retea de triangulatie strict necesar si suficiente sunt patru elemente: coordonatele x,y ale unui punct geodezic vechi,orientarea unei laturi si o distanta D. Ex 3: Pentru o retea de triangulatie/trilateratie strict necesar si suficiente sunt trei elemente: coordonatele x,y ale unui punct geodezic vechi si orientarea pentru o latura,3 coordonate ale unor puncte geodezice vechi:x 1,y1,x2,x1,y1,y2. c) Retele geodezice constranse in care exista un numar suplimentar de elemente in raport cu cele strict necesare si suficiente pentru detrminarea pozitionarii retelei in sistemul de coordonate adoptat.Prin procesul prelucrarii masuratorilor aceste elemente aduc constrangeri de natura geometrica sau analitica. Ex 1: Pentru o retea de nivelment unde se cunosc patru cote ale unor puncte din retea,trei dintre ele constituie constrangeri ale prelucrarii. Ex 2: Pentru o retea de triangulatie unde avem patru puncte vechi rezulta un total de opt marimi fixe,deci patru caonstrangeri pentru prelucrari. Ex 3: Pentru o retea de trilateratie unde exista cinci puncte vechi vom avea zece marimi fixe,deci sapte constrangeri.

C3
1.2.2 Clasificarea dupa forma a) Retea formata din lanturi de triangulatie - constituita din triunghiuri ,patrulatere geodezice si uneori poligoane cu puncte central fiind dispuse in lungul meridianelor si paralelelor la distant de cca.200 km la intersectia lor existand puncte Laplace.In interiorul poligoanelor formate de lanturile primordial de ordinal I s-a format reteaua de triangulatie complementara de ordinul I de indesire care a fost ulterior compensate ca o retea de triangulatie constransa pe elementele fixe ale lanturilor de triangulatie anterior si independent compensate. b) Retea compacta de triangulatie sau retea de suprafata acopera integral teritoriul considerat fara a se mai crea golurile existente in retelele formate din lanturi de triangulatie. Compensarea este efectuata in bloc sau prin metode riguroase de compensare pe grupe care furnizeaza rezultate egale cu cele de la compensarea in bloc fiind bazata pe un bogat material informational reprezinta totalitatea masuratorilor existente pe intregul teritoriu. Actuala retea de triangulatie a tarii noastre este o retea compacta. c) Retea de nivelment sub forma de poligoane - asigura acoperirea intregii suprafete considerate in mod uniform.Liniile de nivelment sunt proiectate in lungul cailor ferate soselelor sau a strazilor in localitati. 1.2.3. Clasificarea dupa destinatie a) Retea geodezica international creata pentru teritoriul mai multor state pe baza unor conventii si colaborari international.Pe langa scopurile stiintifice de determinare a formei si Pamantului,ele servesc si in scopuri cartografice militare,economice,etc. b) Reteaua geodezica de stat creata separate pentru triangulatie si respective pentru nivelment constituind principal retea geodezica de sprijin pentru toate lucrarile topografice,fotogrammetrice,cartografice de cadastru precum si a lucrarilor geodezice de importanta locala. Retelele geodezice de stat sunt impartite in mai multe ordine:I-IV. Retelele de ordinal I si cele de ordinul II sunt denumite retele de ordin superior fiind create de DTM 1956. Reteaua geodezice de stat a fost completata cu o retea de de indesire de ordinal V ale carei puncte au fost determinate nu numai prin metoda triangulatiei ci si prin metodele poligonometriei intersectiei inainte ,inapoi sau combinata. In mod similar a fost indesita si reteaua de nivelment prin numaroase lucrari de nivelment ethnic.

c) Reteaua geodezica locala creata pentru lucrarile ingineresti de amploare: complexe energetic, lucrari magistrale de irigatii desecari, lucrarile de sistematizare in urbanism din localitati, etc. De regula precizia interioara a unor astfel de retele geodezice este mai ridicata in comparative cu precizia obtinuta in reteaua geodezica de stat.De aceea retelele geodezice locale,in mod obisnuit nu se constrang pe reteaua geodezica de stat,se realizeaza doar o incadrare simpla intre retelele geodezice corespondente. In retelele geodezice locle sunt considerate de regula retele geodezice libere in care nu se admit elemente fixe. 1.2.4. Clasificarea dupa numarul de dimensiuni a spatiului in care este amplasata reteaua geodezica. a) Retea geodezica unidimensionala in care se poate incadra reteaua de nivelment ale carei puncte au determinat doar una din coordonate(altitudinea) in mod omogen,si intr-un sistem unitar de referinta,celelalte coordonate de identificare fiind aproximative. b) Reteaua geodezica bidimensionala in care punctele sunt determinate prin doua coordonate intr-un sistem unitar de referinta(x,y) in planul de proiectie sau pe elipsoidul de referinta (B,L).Aceste retele se mai numesc si planimetrice desi altitudinea este determinate separate intr-un sistem de coordonate unidimensional prin nivelment trigonometric. c) Retea geodezica tridimensionala toate cele trei coordonate care deschid pozitia punctului intr-un sistem cartezian de referinta sunt determinate omogen si unitar.Aceste retele se obtin in ultimele decenii prin metodele geodeziei satelitare,coordonatele punctelor geodezice fiind determinate la nivelul suprafetei fizice a Pamantului. d) Retea geodic in spatiu cu patru dimensiuni in care determinarile se fac in mod repetat la anumite intervale de timp,ce-a de-a patra coordonata fiind considerate timpul(perioada la care are loc masurarea retelei geodezice). 1.3. Masuratori geodezice(effectuate in retele geodezice) a) Unghiuri si directii Retelele geodezice in care singurele masuratori sunt unghiurile si directiile se numesc retelele de triangulatie.Aceste masuratori determina configuratie geometrica a retelei. - se mai executa totusi si masurarea unui numar oarecare de lungimi(in functie de dimensiunea si destinatia retelei) pentru scalarea retelei. - metodele effective de masurari unghiulare in geodezie sunt masuratori de directive deoarece doar acestea sunt independente.Unghiurile obtinute ca diferente intre directii sunt marimi corelate stocastic.

- in general intr-un triunghi geodezic se masoara toate unghiurile cu necesitatea ca valorile lor compensate sa satisfaca o anumita conditie geometrica. - alte figure component ale retelei de triangulatie pe langa triunghiul geodezic sunt patrulaterele geodezice cu ambele diagonal vizate si poligoanele cu puncte central,elemente care asigura o buna rigiditate in retea. b) Distante (lungimi) masurate - lungimile masurate determinate scara retelei de triangulatie - este strict necesara cunoasterea unei singure lungimi orice masuratoare suplimentara implicand respectarea unei conditii de constrangere.Daca in triangulatie s-au masurat intotdeauna un numar limitat de distante bazate pe determinari directe cu firul de invar(bazele geodezice de pondere p= ),odata cu aparitia instrumentelor electromagnetice de masurat distanta s-a dezvoltat trilateratia in care s-a masurat toate distantele din retea si eventual un numar de unghiuri. - notiunea de trilateratie a aparut cea de trilateratie-triangulatie in care s-au masurat toate directiile si toate distantele din retea. c) Azimute astronomice - aceste masuratori s-au facut in puncte Laplace unde s-au mai masurat latitudinea si longitudinea precum si distant spre punctul Laplace invecinat(de legatura) in vederea orientarii retelei de triangulatie geodezica. - utilizarea azimutelor Laplace are ca urmare micsorarea propagarii erorilor transversal in marile retele astronomo-geodezice - in retelele de ordin inferior azimutele sunt inlocuite de orientari care pot fi calculate din coordonatele punctelor de ordin superior existente in retea. d) Unghiuri zenitale - aceste masuratori sunt necesare pentru determinarea diferentei de nivel pintre punctele de retele geodezice prin metoda nivelmentului trigonometric. - masuratori de unghiuri zenitale sunt puternic influentate de refractia atmosferica vertical de aceea lungimea vizei e relative mica 1-4 km.Precizia obtinuta este de 10-20 cm. - cotele punctelor de triangulatie ,trilateratie,triangulatie-trilateratie s-au determinat prin nivelment trigonometric mai ales in zonele de deal si munte. - prelucrarea obsevatiilor zenitalese fectueaza in mod obisnuit independent de prelucrarea unghiurilor azimutale si a lungimilor.

e) Diferente de nivel (Dh) - se obtin prin nivelment geometric xu ajutorul instrumentelor de nivelment denumite nivele iar metoda se aplica de regula deci in retelele de nivelment. - nivelmentul geometric este mai prcis in comparative cu nivelmentul trigonometric cu cel putin un ordin de marime de aceea metoda este putin utilizata in cadrul retelelor geodezice planimetrice(triangulatie ,trilateratie) si numai unde accesul la punctele geodezice nu este dificil.

C4
f) Masuratori cu ajutorul satelitilor artificiali Pamantului - In a doua jumatate a secolului trecut, metodele geodezice satelitare au conoscut o dezvoltare rapida, devenind preponderente in determinarea retelelor geodezice. - Actualmente se folosesc 2 constelatii de sateliti principale: NAVSTAR: de provenianta americana GLONASS: de provenienta ruseasca. - constelatia NAVSTAR este cea mai des folosita in sectorul geodezic din tara noastra, lucreaza in sistemul Global de Pozitie (G.P.S.- Global Positioning System) avand ca suprafata de referinta elipsoidul W.G.S.-84 (WORLD GEODEZIC SYSTEM) - sistemul determina coordonatele punctelor geodezice situate la nivelul terenului , fie coordonate carteziene (x,y,z) fie coordonate geodezice ( B,L,He) - precizia de determinare este foarte mare pentru: pozitia planimetrica cativa mm; altitudini- pana la 1 cm - sistemul de determinare este deosebit de productiv si comod in utilizare in primul rand pentru ce elimina necesitatea vizibilitatii directe dintre punctele geodezice ( in oricare fel de conditii meteo , ziua sau noaptea) - pentru corecta functionare a determinarilor este necesar un con deschis de vizibil spre cer cu generatoarele sistemului la 15 grade fata de orizont - problemele relativ complexe actuale intr-o etapa de tranzitie sunt legate de transformarea coordonatelor WGS-84 in coordonate oficiale variabile obligatoriu in tara noastra : (xy)STEREO-70 in proiectia stereogramei 1970 si altitudinea normala Hn raportata la nivelul Marea Neagra- 1975 1.4. Proiectarea retelelor geodezice de indesire. Elaborarea problemei de realizare a unei retele geodezice este dependenta de natura ,destinatia si caracterulsemnificative de structura a retelei geodezice considerate. Pentru un teritoriu dat , se pot realiza in principiu mai multe variante de proiectare a unui anumit tip de retea geodezica din cele expuse anterior. Desigur , numai una dintre aceste variante cu o anumita configurare si o structura specifica poate asigura rezultate optime cum ar fi de exemplu: pozitia punctelor geodezice (cu o precizie anticipata care sa respecte tolerantele pentru erorile coordonatelor finale), volumul total de cheltuieli (care nu trebuie sa depaseasca anumite valori prevazute de caietul de sarcini care sta la baza abordarii unei lucrari prin licitatie sau deschidere de oferte). Variantele de proiectare rezulta din operarea unor modificari in configuratoa (forma) retelei pana se gaseste varianta optima sau prin mmodificarea programului de observatii, prin marirea numarului acestora sau prin introducerea altor tipuri de masuratori astfel incat sa se obtina o solutie finala care sa satisfaca atat tolerantele de natura tahnica precum si cele de natura economica legate de costurile lucrarii. Solutiile de optimizare ale unor procese tehnologice sau de proiectare ale unor lucrari inclusiv cele de proiectie ale unei anumite retele geodezice se bazeaza in ultimele decenii pe

rezolvari analitice riguroase diverse in capitolul de Matematici Speciale cunoscute sub denumirea de Propagare liniara. Forma normala (economica) a unei probleme de programare liniara este urmatoarea: - fiind date un numar de relatii aduse la forma liniara |Ay=b| se cere determinarea optima a vectorului y concomitent cu indeplinirea unor conditii exprimate de asemenea sub forma liniara. f(y)=Fy optimizata, denumite functii scop - de obicei , conditiile amintite sunt insotite de anumite restrictii de forma: yi j=1,n cj yj ct - in relatiile de mai sus y pot fi( in produse de transport) numarul de km parcursi (pozitivi), ci ar reprezenta costul exprimat in lei/km, iar ct - costul total care poate fi suportat de societatea de transport. Rezolvarea unor probleme de proiectare a retelelor geodezice intr-o maniera asemanatoare presupusei adaptari specializate si cunostinte deosebite in domeniul matematic aplicate si geodezieii constituind preocupari complexe ce nu vor fi expuse in detalii ci numai in aspecte presupuse. Pentru clarificarea modului de stabilire a unor norme de proiectare precum si a unor tolerante care terbuie respectate de rezultatele finale obtinute dupa efectele masuratorilor in retea si prelucrarea acestora , problemele de optimizare sunt clasificate in 4 categorii: optimizarea datelor initiale optimizarea configuratiei geodezice optimizarea programului de masurat efectuate pentru realizarea retelelor geodezice optimizarea observatiilor suplimentare efectuate pentru imbunatatirea preciziei obtinute intr-o etapa initiala. Proiectantul unei retele geodezice isi propune sa satisfaca app simultan cat mai multe functii scop continute in cele 4 categorii de optimizari. Deoarece solutiile se influenteaza reciproc se prefera si rezolvari iterative pentru a constata in diferita trepte ce rezultate se obtin si in ce directie trebuie actionat in continuare. 1.4.1. Unele probleme de optimizare la proiectarea retelelor geodezice planimetrice de indesire. a) Probleme de optimizare cu caracter local in retele geodezice. Dintre indicatorii de precizie posibili cu care au aplicabilitate deosebita sunt indicatorii de precizie locala. Aceastea se justifica prin faptul ca la prelucrarea unei retele geodezice o atentie deosebita se acorda cunoasterii preciziei de determinare pentru fiecare punct in parte luandu-se masuri corespunzatoare pentru evitarea cazurilor de puncte insuficiente de precis determinate. -

Pentru indicatorii de precizie acceptati ca coeficienti in geodezie s-ar putea stabili anumite tolerante (T) care constitue forme de exprimare in cazul nostru a restrictiilor definite global(yj 0). Asemenea aspecte ar trebui avea in vedere la o noua redactare a instructiunilor de realizare a retelelor de geodezice sprijin. La abordarea unor aspecte privind precizia retelelor geodezice planimetrice precum si la stabilirea tolerantelor aferente un rol aparte revine matricii inverse a ecuatiilor normale H-1 mm = Qmm care este matricea coeficientului de pondere ai necunoscutelor sau a parametrului x. 1 Qmn x x 1 y Qy1x1 Qy1y1 Qy1xP Qy1yP Qy1x Qy1yP x P y x y QyPx1 Qx Qy
x1 x1

P y Qx1y1 x Qx1xP y Qx1xP x Qx1x y Qx1y

Qx1y1

QxPx QyPx
x x

QxPx1

Qx1yP QyPy1 Qx1y Qy

y1

QxPxP QxPyP
x y

QxPyP QyPyP Qx Qy
y y

QxPy QyPy Qx Qy
y y

Qx Qx

Qx Qy

=numere de puncte noi in reteaua geodezica P=punct geodezic nou situat in zona mijlocie a retelei Dintre indicatorii de precizie locali se prezinta cu mai multi utilizati: - erorile medii patratice individuale : in fiecare punct se pot calcula erorile pe abscisa si pe ordonata s x si sy (ale coordonatelor Si apare eroarea medie patratica totala in punctul geodezic considerat: Sxp= s0 St2=sxp2 + syp2 =s02(Qxpxp+Qyp yp) =s0 urma (Qp) =s02 Tr(Qp) syp = unde s0 eroarea medie patratica a unitatii de pondere (a unei singure masuratori directe) s0 = unde: r - numarul de masuratori

s0=

n - numarul de parametri In etapa de proiectare se poate considera s0 1. Cu QP s-a noatat matricea coeficientilor de pondere aferenti punctului geodezic P. QxP xP QyP xP QxP yP QyP yP

Sirul de erori medii patratice totale formeaza vectorul st si se poate impune conditia st -> min =>Tr(QP) => minim. Se poate stabili si urmatoarea formula pentru restrictia aferenta: (st) maxim < Txy unde tolerant Txy ar urma sa fie stabilita prin instauctiuni in functie de tipul/natura retelei geodezice.

C5
1.4.1. a).Elipsa erorilor si podara elipsei erorilor In fiecare punct nou al retelei se poate calcula domeniul de incredere al pozitionarii in retea, reprezentat sugestiv prin elipsa erorilor si mai precis prin podara elipsei erorilor. Parametrii elipsei erorilor repr. de semiaxele A si B se calculeaza cu relatia:

   

unde Orientarea U a semiaxei mari a elipsei erorilor se determina cu formula:

U = 

 

Determinarea podarei elipsei erorilor se face prin definirea vectorului de pozitie:

] =
]  ]

unghiul format de simiaxa mare cu directia din teren.

b).Probleme de optimizare cu caracter global in retelele geodezice. Indicatorii de precizie globala ofera posibilitatea caracterizarii de ansamblu a retelei geodezice atat in comparatie cu alte retele similare, cat si in aprecierea calitatii intrinseci a retelei considerate prin comparatie ale rezolvarii obtinute din utilizarea mai multor modele functional-stocastice la prelucrare. Dintre acesti indicatori se prezinrta cei mai semnificativi:  Eroarea medie patratica a unitatii de pondere In ipotezele ca retelele geodezice sunt de aceeasi natura (atunci cand se compara doua retele geodezice de acelasi tip) sau ca respectiv volumul de masuratori nu se modifica (atunci cand se compara diferite stadia ale lucrarii in cadrul unei anumite retele), eroarea medie

patratica a unitatii de pondere poate indeplini relatia de indicator global de precizie.Valoarea sa este dedusa intr-un process de optimizare specific metodei celor mai mici patrate. Proiectantul unei retele geodezice poate influenta marimea sa prin modificarea partii de la numitor. (se mareste n), se modifica nu numai marimea (r - n), ci si [pVV] si in consecinta .


Prin introducerea unei noi masuratori (se mareste r) sau a unor parametri suplimentari r

(r - n) = [pVV]

Atunci cand modificarile corespund corect situatiei in care s-au efectuat operatiile, in mod normal se vor obtine valorile mai mici pt si prin urmare se poate aprecia ca rezultatele compensarii sunt calitativ superioare. Introducerea unor parametrii suplimentari nu poate fi considerate ca o masura absolute necesara. Marirea exagerata a numarului m parametrii sau alegerea lor in mod necorespunzator poate influenta in mod negativ prelucrarea (cand de exemplu n p r).  Abaterea standard Helmert generalizata Un indicator de precizie globala utilizat in mod deosebit in retelele de dimensiuni nu prea mari, poate fi formulat prin necesitatea determinarii optime a tuturor punctelor noi ale retelei:
                 

 

U = numar puncte noi n = 2u Daca u repr.nr. pct. noi din retea, s-ar putea introduce si o restrictive de forma

1.4.2.Figuri elementare optime in retelele geodezice Asa cum s-a specificat anterior, optimizarea in ansamblu a config. unei retele geodezice implica dificultati deosebite atat de ordin tehnic cat si economic. De aceea, prezentarea unor solutii cu caracter restrans pe elem. separate, poate oferi indicii importante pt. proiectantul unei retele geodezice de indesire, desi sol. nu este strict riguroasa.Se prezinta cateva situatii in cadrul retelei de triangulatie.

a) Forma optima a unui geodezic Se considera un lant de triangulatie format din , in care se cun. din mas. latura ; ; i= eroarea  si unghiurile de aceeasi precizie fig.(5.1) cu

1 A2 C1 a0 1 A1 0 a1 B1

c2 B2 2 a2 C2 A3 2

3 A4 C3 a3 3

c4 4

5 B4

n Cn

a4 C4

a n-1 n An n-1 cn

an Bn n+1

c1

c3

B3 4

Fig. 5.1. ant simplu de triunghiuri

Se accepta ca unghiurile masurate sunt valori independente si ca toate mas. dist. Sunt reduse la planul de proiectie. ) si respectiv , corectiile care se determina din Se noteaza cu (i= compensare prin metoda celor mai mici patrate.

, (i=

Observatii 1.Laturile unghiuri de legatura. 2.Laturile unghiuri intermediare. Lungimea laturii finale a formulei sinusului.

=
 

se numesc laturi respective se numesc laturi respective

se poate calcula dupa compensare prin aplicarea consecutive


     









Eroarea medie patratica a lungimii acestei laturi, se calculeaza prin aplicarea formulei (unei functii) , la compensarea mas. conditionata formula finala. 

Observatii 1.Eroarea relativa a laturii finale depinde de precizia de masurare reprezentata si prin Eroarea depinde si de numarul n al triunghiurilor din care este format lantul de triangulatie (existe restrictia n la ordinal superior) Cand   Eroarea depinde si de forma retelei reflectata de  unghiurile respective sunt foarte mici, eroarea mentionata creste pe masura. Desigur ca se poate emite ipoteza existentei unei conformatii geodezice optime. Se noteaza.

denumit factor geometric la trasmiterea er. intr-un lant de triunghiuri. Formul erorii lungimii laturii finale poate fi aplicata dupa modificari si la calculul erorii relative a oricarei laturi de leg at din retea. In cazul in care , in lantul de triangulatie ar exista eroarea relative maxima se va obtine pt. latura de legatura de la mijlocul retelei pt. care suma de sub radical ar atinge valoarea maxima Daca se admite ca toate


lanturilor de triangulatie sunt echilaterale

o formula expeditiva prin care se poate evalua

Daca se accepta

pierderea de precizie pe masura departarii de latura initiala

In cazul in care lantul de triangulatie contine si patrulatere geodezice se obtine o miscare a er. lat. finale, pt. fiecare patrulater, factorul din formulele anterioare urmand sa fie inlocuit cu 0,5(1/2) luandu-se varianta cea mai favorabila pentru calculul erorilor R in ce se pot forma in patrulater

C6
1.4.2.a. Forma Optim a unui triunghi. Criteriile dup care se poate stabili forma optim a unui triunghi din re elele de triangula ie sunt: 1) Laturile de leg tur astfel nct i cele intermediare Ci s aib aceea i precizie, astfel nct n dezvoltarea ulterioar a re elei de triangula ie, fiecare dintre acestea s poat fi utilizat ca latur de sprijin.

2) Valoarea Ri n oricare triunghi s fie minim . 3) Aplicarea judicioas a primelor dou criterii, astfel nct s rezulte un num r minim de triunghiuri pe o suprafa dat .

Pentru a deduce condi iile care decurg din aceste criterii, se scrie expresia de calcul a unei laturi intermediare Ck.

ck Ak ---ak Ck Bk ak ----

Eroarea relativ a acestei laturi se exprim cu rela ia:

Prevederile primului criteriu de precizie impus, se realizeaz cnd:

Egalitatea de mai sus este ndeplinit cnd 1. Rezult c din punct de vedere al primului criteriu, forma optim este realizat de triunghiul isoscel. 2. Pentru a ob ine valori unghiulare care satisfac i cel de-al 2-lea criteriu, se introduc n expresia lui R k valoarea unghiului Bk. , de unde

Minimul expresiei se ob ine prin anularea derivatei func iei din membrul drept care ofer solu ia Pentru un asemenea triunghi isoscel se ob ine Risoscel =0,865 3. Criteriul al 3-lea de precizie este realizat prin utilizarea triunghiului echilateral. ntradev r, aria unui triunghi oarecare este valoare maxim n condi iile n care 2p=a+b+c=constant atunci cnd a=b=c. Pentru triunghiul echilateral se ob ine Rechilateral =1,0 Prin urmare, coeficientul R este mai mare n cazul triunghiului echilateral, n compara ie cu triunghiul isoscel optim, dar diferen a nu este semnificativ . atinge o

a) Triunghiuri isoscele optime

b) Triunghiuri echilaterale

Fig. 6.1. ezvoltarea unui lant de triunghiuri

a) Triunghiuri isodcele optime. b) Triunghiuri echilaterale Din figura 6.1 se observ c triunghiul echilateral are n plus nc un avantaj fa n general o form regulat rectilinie, ceea ce este convenabil pentru proiectare. Condi iile concrete din teren conduc la abateri fa de con. optim . de

triunghiul isoscel optim: lan urile cu triunghiuri apropiate de form echilateral p streaz

n acest sens, instruc iunile n fiecare prev d valori minime ale unghiurilor acceptate n figurile geometrice din re elele de triangula ie care al turi de intervalul lungimilor, laturile reprezint prescrip ii de proiectare a re elelor de triangula ie din ara noastr .

Unghiuri admise de instruc ii Nr re elei n triunghiuri 45g 33g 28g 28g 30g n patrulatere 35 17g

Laturi admise de instruc ii Lungimea medie laturii(km) Lungimea a minim a laturii (km) 10 13 8 4 2 7 5,5 2 1

I II III IV V

a) Unghiul optim la intersec ia simpl nainte. n unele situa ii izolate, n triangula ia de stat i mai frecvent n unele triangula ii locale, ndesirea re elei se realizeaz prin intersec ii multiple nainte, uneori i prin multiple intersec ii napoi, care sunt prelucrate riguros, fie prin anumite metode aproximative. De aceea, intersec ia simpl nainte poate fi considerat ca un caz particular ce ne va ajuta ins s desprindem o concluzie cu privire la conforma ia optim a figurii geometrice care intervine n asemenea lucr ri.

?
d1

?1
d2
1(x1,y1)

a1
b

a2 ?2
2(x2,y2)

Fig. 6.2. Intersectia simpla inainte

(x,y)

1(x1, y1); 2(x2,y2) sunt coordonate neafectate de erori Dx1=Dy1=Dx2=Dy2 (principiul ierarhie) 1, 2 sunt m surate cu aceea i precizie D 2= D 2= D ; D 1= D 2=D ; Formulele intersec iei nainte:

Solu ia la problema propus pozi iei punctului nou. Dt2=Dx2+Dy2 minim Deoarece x=(
1, 2),

depinde de forma func iei scop utilizat . Helmert

folose te pentru prima dat condi ia de minim referitoare la eroarea total de determinare a

unde

1,

pot fi considerate n limita conven iilor ini iale ca

independente, putem calcula Dx pe baza rela iei specifice observa iilor directe independente.

n mod analog:


n mod analog:


Astfel nct eroarea total Dt poate fi exprimat prin:

ntruct 1= 2=

=180 0 -( 1+ 2)

=180 0 -(

Se exprim

t n func ie unghiul m surat 1, 2.

C7
b)  Minimul functiei este : st2 (
1, 2)

are loc cand derivate lui este

                                    
 

 

 

 

 

     

     

      

Prin comparatia ultimelor 2 relatii: sin cos = sin cos

 

 

Aceasta egalitate poate avea loc in principiu in urmatoarele cazuri :

       

?


1+ 2)

 

 
2+


2

 

cos (
 

=0
    

1+

sin

cos 1=

 

 

 

- nu se poate ca un = 0 si sa fie solutiile ( 0, ) si (  0), ceea ce

Caz imposibil, caci ar rezulta pentru contrazice . sin(



Introducand aceste solutii in prima forma a minimului functiei

     

Din rezolvarea ecuatiei se observa solutia pentru cazul optim =arctg conform calculului, vizele in pct nou este Observatii:  Daca se schimba functia folosita optim;  Aria elipsei = AB
 

astfel incat

si prin urmare, .

optim sub care se intersecteaza

=> alte solutii pentru

optim de

unde q = A min => AB min => AB

min                    

     

det

=  

Pentru functia scop, astfel definite Werkmeister) => solutia

min (estefunctia lui

 atunci cand se impune ca semiaxele elipsei erorilor sa fie egale adica elipsa erorilor sa devina un cerc, (A=B) => solutia

 in cazul intersectiei liniare, la masurarea directa a lat. .

si

, se obtine

1.4.3. Principii generale de elaborare a proiectului unei retele geodezice Elaborarea proiectului de constructive a unei retele geodezice este dependent de natura, destinatia si caracteristicile semnificative de structura a retelei geodezice considerate. La noi in tara retelele geodezice de stat ( triangulatie si nivelment ) sunt realizate intr-o densitate convenabila pentru marea majoritate a lucrarilor topo, fotogrametrice, cartografice sau cadastrale. Este utila cunoasterea modalitatii efective de elaborare a proiectelor retelelor geodezice de stat pentru a putea fi apoi particularizate la proiectarea retelelor geodezice de indesire sau cu carater local. a) Retele de triangulatie geodezica si de nivelment Proiectul re elelor geodezice de stat se execut separat pe ordine de la complex c tre simplu. Privind desf urarea n timp a lucr rilor de elaborarea a acestor proiecte se observ c ntre lucr rile pentru re eaua de ordinu I i cele pentru ordinul IV exist perioade de cteva decenii. Re ele geodezice de stat se construiesc dup principiul omogenit ii adic : se urm re te asigurarea unei precizii de determinare n general uniform pentru toate punctele re elei geodezice proiectate. Construc ia re elelor geodezice de stat se desf oar succesiv de la superior spre inferior dup ce ciclul complet proiectare/observare/proiectare este ncheiat la ordinele imediat superioare. n acest fel o re ea geodezic de stat de un anumit ordin se sprijin pe re elel geodezice deja construite, precizia n pozi ia punctelor sale fiind condi ionat de cea a punctelor pe care este constrns . Aceast condi ionare nu trebuie confundat cu o acumulare a tututror erorilor posibile care se produc n cazul celor dou categorii de re ele deorece re eaua de ordin superior este deja geometrizat prin prelucrarea observa iilor proprii. Propagarea erorilor n re elele geodezice depinde n mare m sur de extingerea re elei n ansamblu i de m rirea elelmentelor de structur (lungimile laturilor n cazul re elelor planimetrice respectiv ale liniilor sau poligoanelor n re elele de nivelment. De aceea este posivil ob inerea unei precizii de pozi ie a punctelor geodezice de ordin inferior similare cu cea a punctelor de ordin superior, chiar prin utilizarea unor observa ii geodezice de precizie mai mic . Dac reducem influen a asupra erorilor totale st este de pozi ie a unui punct vizat ntr-o re ea de triangula ie numai datorit erorii unghiului de m surare( ) i distan ei (figura 7.1) rezult omogenitatea re elei din faptul c de i laturile re elei de triangula e descresc , cresc erorile de m surare ( ) Eroarea de pozi ie a punctelor geodezice din ntreaga re ea de triangulatie de stat oscioleaz n jurul unei valori medii la noi n ar este st= 15 cm pn la ordinele IV.

Atunci cnd se apreciaz c precizia de determinare a pozi iei punctelor din re eaua de stat nu este suficient se constituie re ele geodezice locle, care de i se compun din figuri geometrice cu laturi scurte se deetermin dup metodel i aparatura folosit la ordinul superior , rezult erori de m surare mici i prin urmare erori de pozi ie inferioare celor din triangula ia de stat

sII u sII

sIV u sIV u

Fig 7.1 Ilustrarea grafica aproximativa a principiului omogenitatii in retele de triangulatie de stat

C8
La execu ia proiectului trebuie s se respecte instruc iunile n vigoare. Configura ia figurilor elementare care compun reteaua trebuie s se apropie de cazurile optime prezentate anterior i n niciun caz s se dep easc toleran ele men ionate, urmnd s se aleag varianta de proiect cea mai pu in costisitoare. Pozi ia unui anumit punct geodezic depinde, n primul rnd, de pozi ia punctelor de acela i ordin i de ordin superior cu care este n leg tur direct . n acela i timp, amplasarea fiec rui punct trebuie s permit o dezvoltare f r prea mari dificult i a re elei de ordin inferior, deoarece re eaua geodezic nu trebuie privit ca un scop n sine ci ca un mijloc important de continuare a unei vaste re ele de puncte geodezice topografice fotogrammetrice bine conformate n ansamblul s u. n re eaua de triangula ie de stat s-a urm rit i realizat cu o densitate ct mai uniform pe de puncte geodezice pe km2 de teritoriu. Re eaua compact de ordin I a rii noastre care cuprinde circa 300 de puncte este ndesit n mod succesiv cu re ele de ordin II, III i IV astfel nct re eaua de stat are o desitate de cel pu in un punct la 20 km2, ceea ce corespunde la circa 5 puncte geodezice pe o foaia de hart 1:25 000. Re eaua de ndesire de ordin V, precum i lucr rile geodezice din re elele cu caracter local au condus la existen a unui num r de peste 150 000 puncte geodezice nregistrate n banca de date a Fondului Geodezic. Re ele de triangula ie din localit i sunt n general compacte fiind construite sub urm toarele forme: y re etele principale, compuse din figuri geometrice n care unghiurile sunt mai mari de 36 iar lungimea unei laturi cuprins ntre 3-7 km; y re ele secundare, care ndesesc re elele principale avnd laturi cuprinse ntre 1-3 km. Fiecare punct de triangula ie are altitudinea sa determinat n sistemul de nivelement de stat. Aceste determin ri se realizeaz fie prin nivelment geometric, cnd condi iile permit, fie prin nivelment trigonometric, ceea ce constituie cazul general. Instruc iunile n vigoare impun ca pe o foaie de hart la scara 1:25 000 s existe cel pu in un punct cotat prin nivelment geometric, n mod excep ional pentru regiuni muntoase de admite un punct pentru dou foi de hart la scara 1:25 000. Proiectul determin rii altitudinilor punctelor de triangula ie de ordin I, II, III, IV se realizeaz separat de proiectele determin rilor planimetrice. n re eaua de nivelment de stat, desitatea se refer la dep rtarea maxim admisibil ntre reperele de nivelment de anumite tipuri. Astfel, reperele fundamentale de tipul I sunt amplasate n lungul liniilor de nivelment de ordinul I la distan e cuprinse ntre 100-300 km, reperele de ordin II la distan e de 30-50 km n lungul liniilor de ordinul I i II, reperele de ordin III la distan e de 5-7 km iar m rcile de nivelment la distan e de 2-4 km n lungul tuturor liniilor de nivelment. n intravilan, densitatea este mai mare, la circa 300 m este amplasata o marca sau un reper de nivelment. Banca de date a Fondului Geodezic stocheaz datele necesare pentru circa 200 000 de puncte geodezice cotate din re eaua de nivelment de stat, din re elele de nivelment cu caracter local, precum i din ntreaga re ea planimetric . Utilizatorul este informat asupra modalit ii de determinare a altitudinii precum i asupra preciziei sale. Prin instruc iunile n vigoare este prev zut c leg turile ntre punctele de triangulatie s fie realizate fie prin vize reciproce n re ele compacte. Acelea i instruc iuni impun ca fiecare punct al re elelor de ordin III i IV s aib cel pu in 3 leg turi de determinare la ordinele imediat superioare la care de adaug desigur leg turile cu punctele de triangula ie de acela i ordin sau de ordin inferior.

Re elele geodezice trebuie proiectate astfel nct s asigure un volum ct mai mic de cheltuieli concomitent cu precizia necesar n pozi ionarea punctelor re elei. Din acest punct de vedere se pot semnala urm toarele: - punctele de triangula ie sunt astfel amplasate nct s rezulte necesit i minime ale n l imilor semnalelor geodezice care urmeaz s fie construite n aceste puncte. - liniile de nivelment se amplaseaz n lungul c ilor de comunica ii astfel nct s rezulte pante mici ntre reperele de nivelment i acces simplu att la determinarea propriu-zis ct i ulterior n exploatare. b. Re ele de trilatera ie geodezic O alternativ la dezvoltarea re elelor de triangula ie dar cu rezultate la fel de bune o constituie re elele de trilatera ie bazate pe m sur tori electronice de distan e cu precizie ridicat de determinare. Dintre avantajele notabile fa de re eaua de triangula ie se men ioneaz : - m sur torile se pot executa n orice condi ii de vizibilitate; - observa iile nu necesit acuitatea vizual n reperarea semnalului; - nu este necesar construirea unor semnale rigide; - permite n unele cazuri prin deta area antenei de aparat posibilitatea accesului la categorii de puncte dificil de sta ionat; - ofer accesul mul mai u or la procesul de automatizare a datelor culese din teren. Dintre dezavantajele fa de re eaua de triangula ie se pot enumera: - dificultatea cunoa terii influen ei precise a parametrilor atmosferici (temperatura, presiune, umiditate) pe direc ia de m surare; - prelucrarea datelor pentru trilatera ie pe distan e lungi este laborioas n ce prive te corec iile fizico-geometrice ct i n procurarea echipamentelor de preluare a parametrilor atmosferici; n proiectarea i execu ia re elelor de trilatera ie trebuie s se in cont de o serie de caracteristici dintre care se enumer : - toate punctele re elei trebuie s fie accesibile pentru a se evita cazul distan elor m surate din sta ii excentrice; - ecartul distan ei ntre 0,001-10 km permite m surarea n re elele de ordin III-V cu precizie acceptabil ; - este necesar s se respecte criteriile de vizibilitate reciproc ntre puncte; - m sur torile se execut ntr-un punct de sta ie cu vize c tre prisme de acela i tip instalate n punctele re elei iar centrarea att a instrumentului ct i a prismei s fie cu precizie submetric ; - n fiecare punct nou al re elei trebuie s convearg cel pu in 3 laturi m surate de la 3 puncte de coordonate cunoscute n sistemul de referin adoptat pentru asigurarea controlului de calcul; - cel pu in dou din laturile care converg n fiecare punct nou trebuie s formeze ntre ele un unghi de aproximativ 90 pentru o bun conforma ie geometric a re elei. c. Re ele poligonometrice Re elele poligonometrice permit ndesirea punctelor re elelor de triangula ie mai ales n zonele urbane i ele pot nlocui triangula ia atunci cnd justific un pre de execu ie mai economic sau acolo unde vizibilitatea n tur de orizont este redus . Poligonometria se dezvolt sub forma unor drumuiri care formeaz poligoane sprijinite pe punctele de triangula ie i care se intersecteaz n puncte nodale, se pot distinge astfel: - re ele poligonometrice principale, care se sprijin direct pe punctele de triangula ie;

- re ele poligonometrice secundare,care se pot sprijin i pe puncte ale re elei principale. Toate aceste trasee fac parte dintr-un proiect al re elei poligonometrice secundare, care cuprinde instruc iunile tehnice pentru ncadrarea m sur torilor liniare i unghiulare n preciziile specifice cadastrului urban. M surarea pe teren a distan elor, precum i a corec iilor ce urmeaz s le fie aplicate sunt identice cu cele ale bazelor de triangula ie. M sur torile se execut cu instrumente electronice din 2 determin ri, diferen ele fiind necesar s nu dep easc 1:25 000 din lungimea laturii m surate; unghiurile se ob in din m sur tori cu teodolitul de precizia (2cc) sau cu sa iei totale performante prin metoda seriilor complete verificndu-se n final si nenchiderile n poligoanele nchise. Punctele nodale trebuie alese cu grij nct s poat fi m surate direc iei azimutale c tre mai multe puncte de triangula ie folosind metoda turului de orizont.

C9

d) Reteaua geodezica spatiala- se bazeaza pe tehnologia GPS de masurare cu ajutorul satelitilor artificiali ai pamantului si reprezinta la ora actual cea mai eficienta si precisa solutie pentru creearea si intretinerea retelei geodezice de sprijin . Dintre avantajele remarcabile se amintesc: - nu se mai tine cont de configuratia retelei ci doar de densitatea optima pe zone - timp redus de realizare - nu necesita semnalizare - precizie superioara si uniforma in eterminarea punctelor - asigurarea preciziei cotelor conform normativelor in vigoare Este de remercat ca incepand cu 2008 s-a lansat SISTEMUL ROMANESC DE DETERMINARE A POZITIEI (ROMPOS) prin intermediul ANCPI cu participarea la programul European de pozitie standard (EUPOS). Sistemul cuprinde un nr de 58 de statii GNSS permanente (cu extindere la 73 statii in 2009), distribuite uniform pe teritoriul tarii la o distant medie de circa 70 km. Statiile au fost amplasate astfel incat sa asigure stabilitatea antenelor GNSS si receptia optima a semnalelor satelit. Pana la data cand sistemul satelitar European GALILEO va fi pe deplin operabil, se impune sistemul NAVSTAR GPS ca fiind de baza, in timp ce sistemul GLONASS are doar un character additional si optional. Pt aplicatii in geodezie serviciile ROMPOS asigura precizie de pozitionare in mod post procesare de sub 2 cm iar in aplicatiile cinematice in timp real de pana la 2 cm Pana la oficializarea in Romania a sistemului European de referinta (ETRS-89) este necesara raportarea datelor obtinute la S-42( elipsoidul de referinta Krasovski 1940) sistemul de poriectie stereographic 1970) sau alte sisteme locale precum si determinarea altitudinilor M neagra 1975, pe baza alt ellipsoid mas si a unui model prez al . pe teritoriul Romaniei. 1.4.4 Determinarea vizibilitatii intre punctele retelei de triangulatie/trilateratie La proiectarea retelelor de triangulatie intervine necesitatea studierii vizibilitatii intre punctele geodezice astfel incat se poate afirma ca situatia cunoscuta din teren conditioneaza respectarea presctiptiilor poletare anterior mentionate, cu privire la conformitatea optima a figurii geometrice folosite sin retelele de triangulatie Vizibilitatea intre puncte de triangulatie este conditionata de sfericitatea pamantului, refractia atmosferica so obstacolele, aflate pe traseul razei de vizuale( relief vegetatie, constructive) Deoarece asemenea obstacole pot avea o influuenta defavorabila asupra masuratorilor unghiulare creeind fenomene de refractie, instructiunile uin vigoare prevad ca razele vizuale sa treaca deasupra obstacolelor la urmatoarele inaltimi minime totale Ord I > 4m Ord II >2 m Ord III > 0.5m

Deeeeeeessssssssseeeeeeeeennnnnnnnnnnnnnn Se considera cunoscute ( de pe harta cotele acostor puncte H1 si H2 precum si cota Hp a unui punct intermediary p considerat ca obstacol pe traseu. Cota obstacolului trebuie calculate luand in considerare sugestiile constructiilor, etc. Daca in pct P1 si P2 sunt construite semnalele geodezice, in H1 si H2 se include si inaltimile acestora Se presupun cunoscute deasemenea distantele D1 si D2 0 Cu z s-a notat unghiul zenital al masuratorii in punctual P1 Datorita refractiei atmosferice raza de vizare va avea o anumita curbura de care se tine seama la calculul diferenteli de nivel intre pcrt situate la capetele ei. Cu R s-a notat raza sferei medii Gauss R6370 La tratarea nivelmentului trigonometric geodezic se ve demostra ca formula aprox de calul a dif de nivel intre pct p1 si p2 este : formula

K-coeficient de refractive si are in general o valoare variabila doar pt calculul vizibilitatii se accepta o valoare cnstata care pt tara noastra este k = 0.14 In formula se exprima raza R si distantele D1 si D2 in km. Se calculeaza valoarea constanta:

Altitudinea calculata Hpc a uniui pct Pc situate pe raza vizuala deasupra pct P se obtine prin particularizarea formulrei D2=0 Conditia de vizibilitate intre P1 si P2 in considerarea aspectului p este Hpc- Hp . In cazul nerespectarii conditiei trebuie constituite semnalele geodezice de inaltimi corespunzatoare, iar acestea daca depasesc 35-45 m fiind instabile si costisitoare,sep prezinta o alta variant de proiectare. In cazul in care pe traseul considerat exista mai multe obstacole se va studia vizibilitatea pentru fiecare caz in parte adoptandu-se ca solutii definitive valorile maxime ale intersactiei semnalelor geodezice necesare. In multe cazuri atunci cand nu apar obstacole evidente in lungul razei de vizare este sufficient sa se determine vizibilitatea numai la mijlocul traseului considerat D1=D2= => Hpc=H1+ - 0.0171 Lh= Hz-H1; D= P1-P2 Solutille recomadtae mai sus se bazeaza pe cunostintele de pe harta a cotelor punctelor geodezice, inclusive a cotelor obstacolelor ceea ce ofera un character aprox. Rezonabil ce se observa.

De aceea este bine sa se ia unele precautii suplimentare (inca de la proiectare), urmarind ca inaltimea necesara semnalelor geodezice sa fie stabilite cu exactitate in timpul operatiunii de recunoastere a terenului. 1.5 Recunoasterea terenului Reprezinta un complex de operatiuni efectuate in scopul definitivarii proiectului retelei geodezice in funtie de conditiile reale din teren. 1.5.1 Obiectivele cunoasterii terenului Hartile si planurile folosite la proiectare nu pot furniza toate detaliile necesare cu privire la amplasamentul exact al punctului geodezic care se va definitive la recunoasterea prin respectarea urmatoarelor prescriptii: a) Amplasarea punctelor geodezice Punctele geodezice se amplaseaza in terenuri cu soluri stabile si tari pentru a asigura mentinerea semnalizarii la sol si subsol in timp cat mai indelungat ( se vor evita malurile apelor,terenuri inundabile sau supuse alunecarilor). La recunoasterea liniilor de nivelment de ordin I sau cu destinatie locala de importanta deosebita este necesara participarea unui specialist geolog cu care se va colabora la stabilirea amplasamentului reperelor de nivelment. Punctele geodezice nu se vor amplasa in apropierea imediata a cailor de comunicatie , a liniilor telefonice, constructiilor etc. Pozitia definitive a punctelor geodezice situate in apropierea aerodromurilor , constructiilor industrial, minelor etc. se va stabili de comun acord cu organele administrative respective. Marcile de nivelment se vor amplasa numai in edificii care au o vechime corespunzatoare. Se evita zidurile castelelor de apa sau a cladirilor industriale care prezinta instabilitate in timp.

C10

b)Stabilirea exacta a inaltimii semnalelor punctelor geodezice Semnalele geodezice se construiesc in puncte dominante din teren pentru a realize constructii cat mai putin inalte. Inaltimea definitive a acestor semnale depinde de particularitatile specific reliefului si vegetatiei din imediata apropiere a punctelor de triangulatie, precum si obstacolele existente pe directia respective Este util ca recunoasterea terenului sa inceapa cu punctele cele mai inalte, dominante vizibile cu usurinta de cat mai multe puncte de triangulatie putandu-se astfeel desprinde unele concluzii cu privire la inaltimea altor semnale geodezice din retea c) Reprezentarea punctelor de triangulatie Fiecare punct geodezic din triasngulatia de stat este reperat prin coordinate polare (azimuth si distant) in raport cu 2 repere azimutale, astfel incat sa fie po sibila o eventual identificare in viitor atunci cand semnalizarea la sol a punctului geodezic a disparut. Reperele azimutale trebuie sa fie vizibile la sol, putandu-se alege in acest scop obiecte existente in teren (paratrasnete castele de apa, etc.) Semnalele geodezice s-au in cazul in care acestea nu exista se vor planta repere special. Reperele azimutale trebuie sa fie la cel mult 3 km cand sunt obiecte in teren sau semnale geodezice si 0.5-1 km cand sunt repere plantate 1.5.2 Identificarea si reconstruirea in teren a pct geodezice Pentru identificarea in teren a punctelor vechi din retelele de triangulatie sau nivelment se folosesc descrierile topografice ale acestor puncte precum si planurile sau hartile pe care acestea sunt raportate. Este posibil ca vegetatia, diverse lucrari de consstructie sau agricole, executate ijntre timp, sa aacopere semnalizarea la sol a punctelor sau sa o distruga uneori ceea ce ingreuneaza mult operatiile de recunoastere facand necesara in acest ultimo caz identificarea sem nalizarii la subsol (repere subterane). In cazul pct vechi de triangulatie care au coordinate planimetrice prcis determinate si care au si repere azimutale operatiile de identificare (reconstituire) se pot face relative mai simplu sau prin procedee care depend de conditiile concrete din teren. Se presupune ca semnalizarea pct vechi B a fost acoperita de vegetarie sau a fost distrusa astfel incat intrun pct aflat in imediata apropiere S semnalizarea nu poate fi observata. Coordonatele pct S se pot determina prin intersectia simpla inapoi din 3 puncte vechi din care rezulta prin calcul distanta SB orientarile SB si Sc si ca urmare, unghiul B= SBSc (fig 10.1) Se vizeaza pct vechi C si la valoarea citirii respective se adauga unghiul B prin curatarea terenului si efectuarea sapaturilor necesare. Precizia acestui procedeu depinde in primul rand de modalitea de relizare a intersectiei inapoi si apoi de zopitia relative a punctului S si B in cazul distaantei SB scrte ( 1-10m, er)

N
?S-C
S C

?S-B

B Fig. 10.1. Identificarea unui punct geodezic

1.6 Materializarea in teren a retelelor geodezice Punctele retelor de triangulatie sunt materializate in teren prin borne si semnale geodezice, iar punctele retelelor de nivelment prin repere si marimi Bornele, reperele si marimile sunt destinate existente unei perioade lungi de timp si de aceea acest gen de semnalizare poate fi numit peranent. Semnalul geodezic permite efectuarea observatiilor geodezice in punctual considerat precum si observarea acestuia din celelalte puncte ale retelei de triangulatie care se afla in legatura. Acesta dureaza mai putin in timp, 2-10 ani, indeplinind un rol provizoriu de semnalizare. De obicei bornele si reperele sunt constituite din elemente din beton armat, iar semnalele geodezice sunt constructii din beton 1.6.1. Semnale geodezice Un semnal geodesic se compune in neneral din urmaroarele 3 par i pricipale:
y

Piramida pilastru. Sus ine semnalul lolosit la electuarea observa iilor geodezice, la semnalele la sol aceast partea component nu mai este necesar , deoarece, aparatul va fi instalat n sta ie pe trepiedul s u sau pe pilastru de beton (ordinul I); la semnalele de construc ii, piramida pilastru este nlocuita cu un pilastru de beton armat. (Fig. 10.2) Piramida semnal. ndepline te urm toarele functii principale: o Permite efectuarea observa iilor n punctele geodezice la nal imi stabilite prin proiect; o Sus ine piramida de semnalizare Piramida de semnalizare. ndeplineste rolul de obiect de viz din celelalte puncte de viz ae re elei. Partea terminala a piramidei de semnalizare are o

construc ie specific fiec rui ordin de triangula ie (clindri utiliza i cu 32-16 palete, sau 1, 2 fluturi) Orice semnal geodezic trebuie s ndeplineasc urm toarele condi ii principare:  S fie stabil i simetric construit n raport cu axa sa vertical  Sa fie pe ct posibil centrat, adica punctul central al bornei (C) al pilastrului propriu-zis (I) si popului de vizare (S) s se alfe pe aceea i vertical  Construc ia s fie economic i s poat fie realizat ct mai simplu. Semnalul geodezic la sol si pe construc ii n cazul n care, n urma recunoa terii terenului s-a stabilit c se pot efectua observa ii directe de pe trepiedul instrumentului, punctul geodezic va fi materializat printr-un semnal la sol (baliz topografic ) sau ptrintr-o piramid la sol.

Piramida semnal Piramida pilastru

Fig. 10.2. Semnalul geodezic

1.6.2. Bornarea punctelor geodezice planimetrice Semnalizarea permanent a punctului geodezic este realizat cu ajutorul bornelor geodezice i are ca ascop reprezentarea punctului de triangula ie pe o perioad foarte ndelungat de timp pt a fi folosit n lucr rile geodezice viitoare atunci cand semnalul de deasupra solului nu mai exist . n ultimile decenii, potrivit instruc iilor n vigoare bornele sunt alc tuite din elemente prefabricate din beton armat ntre care se afl straturi de semnalizare (de obicei pietris, pamant), n ficare element fiind incastrat un reper metalic care indica centrul geometric al punctului geodezic. Bornele geodezice amplasate n terenuri obi nuite au n prezent o structur deferit , n functie de ordinul de triangula ia din care face parte punctul respectiv.

Bornarea se execut imediat dupa terminarea construc iei semnalului geodezic. Urm rindu-se ca toate reperele ncadrate n blocurile subterane i n borna propiu-zis s se afle pe verticala centrului pilastrului. Opera iunea de bornare (eventual de rebornare, ncep de la partea inferioar , dup ce n prealabil, centrul punctului geodezic s-a materializat cu fire de srm sub iri (li ) sidpuseperpendicular, prinse de t ru i din lemn. 1.6.3. Opera iuni anexe la materializarea punctului planimetric. a) Determinarea n l imii semnalului geodezic construit (Vezi lucrarea nr. 2) b) Foaia de centrare (Vezi lucrarea nr. 2) c) Definitizarea descrierii topografice (Vezi lucrarea nr. 2) 1.6.4. repere i m rimi de nivelment Re eaua de nivelment de stat de ordinile I, II, III i IV, executate de c tre DTM n perioada anilor 1961-1971 au fost materializate prin repede de greutate de tipul I, II i III precum i prin m rci de nivelment de tipul A i B.

C11

CapII. Aparate si metode de masurare utilizate in retelele geodezice de indesire 2.1 Aparate si dispositive utilizate pentru masurararea unghiurilor in retelele geodezice de indesire Se vor prezenta in continuare caracteristicile teodolitelor, aparate utilizate la masurarea directiilor orizontale si a unghiurilor zenitale in retelele de triangulatie cu completarea deriz a elementelor distinctive cu specific geodezic, precum si o serie de dispositive auxiliare folosite in acest scop. O caracteristica speciala a teodolitelor folosite in triangulatie o constituie miscarea de rotatie independent a cercului orizontal in cazul efectuarii operatiilor azimutale prin actiunea unui surub rotator De aici si denumirea de teodolite reiteratoare care permit introducerea unor citiri diferite pt un punct vizat Precizia de vizare cu luneta este o caracteristica globala a lunetelor teodolitelor utilizate in retelele de triangulatie ce depinde in special de puterea de mar ire a lunetei (M=30x) la teodolitul Theo 010A si apoi de forma, departarea, luminozitatea obiectului vizat, a foindului pe care acesta se proiecteaza, de starea atmosferica, calificarea operatorului, etc. Efectuarea citirilor la teodolitele optice dup ace, in prealabil s-a realizat coincidenta imaginii diametral opuse de pe cerc are la urmatoarea metodologie: -se stabileste valoarea celei mai mici diviziuni de pe cerc si de pe micrometrul optic, care evidentiaza - se citesc gradele si zecfile de minute din ferestrele dispozitivului de citire si apoi de p[e micrometrul, minutele si secundele pana la o aproximare cu ochiul liber a unei secunde.

Imaginea gradelor intregi de pe cercul z

z 273
Imaginea zecilor de minut 5 5 6 6 Imaginea coincidentelor lungimilor diametral opuse de pe cercul z Fig. 11.1. Efectuarea citirilor pe cercul orizontal la teodolit
80 90 00 10

Imaginea micrometrului optic Indice de citire

Efectuarea citirilor pe cercul orizontal la teodolitul Theo 010A Chz: 273.35.96 P= = = = 2cc

Dintre dispozitivele auxiliare folosite in observatiile unghiulare din retelele de triangulatie, se mentioneza: -Dispozitive de iluminare electrica- pt efectuarearez pet imp de noapte sau ziua in conditii de iluminare naturala nesatisfacatoare -Oculare cotite- pt efectuarea observatiilor in care intervin unghiurile zenitale mici - placi pilastru-pt a asigura stabilitatea maparatului pe timpul observatiilor atunci cand se stationeaza pe platoul semnaleleor geodezice sau pe pilastru la

2.2 Masurarea directiilor(unghiurilor orizontale si zenitale In cadrul retelolr geodezice se utlizeaza metode de masurare a directiilor atunci cand se foloseste o directive de referinta, atunci cand sunt grupate 2 cate 2 , de fiecare data, directia de referinta fiind aleasa directia din stanga. Potrivit instructiunilor in vigoare in tara noastra, pt realizarea retelelor geodezice de stat s-au folosit urmatoarele metode pentru masurarea de unghiuri si directii orizontale. -metoda Schreiber pentru retlele complete pt ordinele III , IV si V. Aceste metode se folosesc in cadrul altor lucrari geodezice de triangulatie- trilateratie poligonometrice cu character local. 2.2.1 Refractia atmosferica -refractia atmosferica este un fenomen natural care are loc in troposfera si in primele straturi ale stratosferei pana la 10-11km cu rol important in efectuarea masuratorilor azinutale si zewnitale prin stabilirea perioadei optime a programului de masurat A. Refractia atmosferei vertical Refractia atmosferei depinde de proprietatile fizice ale atmosferei si de starea solului intre care exista e dependent reciproca. Pentru definirea proprietatilor fizice ale atmosferei sau emis in decurtsul timpului diferite ipoteze prin care s-au stability relatiile de legatura intre temperature presiunea densitatea si altitudinea Conform modelului de atmosfera terestra a cu straturi plane si paralele, refractia are loc dupa legile Snellius-Descartes, ceea ce conduce la concluzia ca o raza de lumina ce

porneste dintrun punct oarecare p1 spre un alt punct p2 capata o convergenta catre sol ca urmare a descresterii indicelui derefractie atmospheric odata cu cresterea inaltimii ( fig 11.2) Fig 11.2 Refractia razelor de lumina in ipoteza straturilor plane si parcelele ale atmosferei In ipoteza ca 2 pct geodezice Asi B exista un nr infinit de straturi atmosferice, linia franta din modelul de mai sus(11.2) care reprezinta traseul razei de lumina care pleaca care pleaca din B catre A poate fi aproximativ cu o curba (fig 11.3)

fig 11.3) Unghiul format de raza de lumina cu vertical la suprafata a deoidului intr-un punct oareacare este unghiul zenital masurat in acel punct Se aproximeaza suprafata complexa a geoidului su suprafetele sferei Gauss de raza R=   pt studiul simplificat al fenomenului de refractive. Prin refractia totala se intelege ca unghiul format de tg in pct A si B =
A+ B

Legatura intre unghiurile zenitale masurate si cele reale este datorata de: ZA=Z0 A+ ZB=Z0B+
A B

Notand cu -curba variabila a razei de lumia si cu R`= , raza de curbura se deduce expresia cea mai generala pt refractia totala: R`=  Pt AB => SAB= dS-reprezinta elementele de arc al arcului AB Expresia integralui nu poate fi reprezentata riguros datorita influentelor atmosferice( temperature, presiune, densitate( in lungul razei de lumina ce nu poate fi pusa in evident pentru scopurile geodezice) Refractia atmosferica vertical, apare in cadru; observcatiilor zenitale la stabilirea cotelor punctelor de triangulatie prin nivelmentul trigonometric. In acest caz distant de-a lungul vizei sunt de regula maimici de 6km, ca urmare se poatearata
0-constant, A= B=

= = =>

i=

= i

iararcul de curbura AB ca fiind un arc de cerc

AB= 0*S AB

=>

Cu o noua aproximare a arcului AB=s, unde este proiectia distantantei dintre pct AB pe sfera medie Gauss Dat raportul mic intre arcul AB si raza R se poate scrie K=
`
AB= 0*R*

1 `

*R*

este un coficient de proportionalitate den K*

2 2

Pt unghiul de refractive exista formula = = z0 A+ = +200-( z0 p+ ) 2 = +200-( z0p+ z0 A) =K = +200- (z0 A+ z0B) (k-1)=200- z0A- z0B =>(k-s)=
200 z0A z0B

si deci z0 A+

A=

+200-( z0 p+

B)

Formula de calcul a coeficientului dse refractive in functie de unghiul zenital z0 A si z0B se presupune ca fiindmasura (la sol ) a unghiului presupus cunoscut n cadrul lucr rii de nivelment geometric reperele de ordin superior, executat de IGFCOT a fost elaborat i realizat un reper de adancime. Se men ioneaz c la toate reperele de nivelment, punctul care prime te cot este reprezentat de o marc de nivelment (Tip A). Pentru siguran reperele de tipurile I, II, i III au fost prev zute cu 2 asemenea m rci. Intrc iunile n vigoare prev d ca reperele de nivelment s fie pozi ionate n raport de cel putin 3 detalii din teren (la circa 20 de m) care au o mare stabilitate n timp, schi aschi a de reperaj urmnd s apar n fi a reperului de nivelment respectiv. n aproprierea reperelor de adncime exist repere de nivelment denumite martori n raport cu care se determin eventualele deranjamente n reperul propiu-zis.

C12

k1= formula este aplicabila in limita aproximatiilor introduse si sub restrictiile unchiurilor zenitale (  , )ce provin din faptul ca refractia totala este o functie periodica cu perioada de 24 de ore. Astfel, pentru un ciclu de 24 de ore se pot desprinde urmatoarele caracteristici ale refractiei atmosferice terestre. * Un maxim in timpul noptii * Descrestere catre rasaritul soarelui * Un minim catre ora * Stabilitate intre orele * Crestere catre opusul soarelui Trebuie luate in considerare si variatiile locale datorate anotimpului,pozitiei geografice a zonei,natura terenului peste care trece viza (vegetatie,nisipuri,etc.),distante de vizare, etc. Masuratirole zenitale trebuie efectuate in perioade de stabilitate a refractiei atmosferice deoarece prin nivelment trigonometric reciproc simultan s-ar putea elimina in acest fel,influenta necunoasterii exacte a unghiului de refractiei . Inconvinientul ramane calitatea imaginii afectata de alegerea momentului optim pentru pentru efectuarea observatiilor zenitale fiind in functie de eperienta operatoruilui. In general, pentru tarile cu clima continental,vara in zilele calduroase,coeficientul de refractive este 0,11 < K <14; Gauss a dedus valoarea K = 0,13 iar pentru Romania K = 0,14 B. Refractia atmosferica lateral Refractia atmosferica lateral este un fenomen care influenteaza precizia masuratorilor a zimutale in special pentru vizele lungi din cadrul retelelor de triangulatie de ordin superior,fenomenul implica o curbura in planul orizontal a razelor de lumina,ceea ce conduce la aparitia unor erori de pozitie in determinarea punctelor geodezice. Pana in present nu exista o formula de calcul unanim acceptata pentru determinarea corectiilor cauzate de refractia lateral de aceea se pune accentual pe prevenirea actiunilor sale sip e adoptarea unor precautii de ordin - S-a constatat ca o influenta deosebit de mare asupra masuratorilo azimutale o au coastele marine sau lanturile din munti ce provoaca o curbura accentuate a razei de lumina. Dintre modalitatile de lucru care micsoreaza influenta refractiei laterale se mentioneaza : - observatiile azimutale in conditii optime timp de circa 3-4 ore dupa rasaritul soarelui si circa 2-3 ore inainte de apus; - se considera cea mai potrivita perioada pentru obsevatii azimutale, perioada de seara ( o ora inainte de apus) - trebuie evitate trecerea vizelor in apropierea constructiilor sau versantilor neacoperiti (evitarea razantei) prin asigurarea unei distante corespunzatoare intre viza si teren - nu este recomandabil sa se execute recomandatii de mare precizie inainte sau dupa ploaie

2.2.2 Recomandar practice privind efectuarea observatiilor unghiulare in retelele geodezice In cadrul metodelor de masurare a unghiurilor si directiilor se iau in vedere urmatoarele procedure : pentru eliminarea erorilor de pozitie ale axei teodolitului masuratorile se efectuiaza in numar egal in cele 2 pozitii ale lunetei (CS, CD) pentru micsorarea erorii de antrenare a cercului orizontal si a erorii determinate de torsiunea pilastrului, masuratorile se efectuiaza in numar egal in cele doua sensuri de rotatii ale alidadelor. pentru diminuarea influentei erorilor de diviziune ale cercului orizontal,masuratorile repetate se efectuiaza cu origini diferite

In cadrul efectuarii operatiilor proproiu-zise de masuratori unghiulare, operatorul trebuie sa respecte urmatoarele reguli :
-

teodolitul (verificat si rectificat) se instaleaza in statie cu circa o jumatate de ora inainte de inceperea observatiilor pentru aclimatizare pe toata perioada masuratorilor,aparatul trebuie sa ocupe o pozitie stabila observatiile se executa numai in perioadele optime de masurare conform ordinului din care face parte punctul de triangulatie la fiecare puncture a semnalelor geodezice se urmareste ca firul reticular azimutal sa nu depaseasca imaginea obiectului vizat astfel incat sub actiunea surubului micrometric alidada sa continuie miscarea de rotatie in acelasi sens. inainte de inceperea observatiilor se executa un tur de orizont aproximativ ce va fi folosit la punctarea propriu zisa din timpul masuratorilor punctarea pe directive azimutala se realizeaza fie prin incadrare (intre firele reticulare duble),fie prin bisectoare, in funcite de distant la care se afla punctual vizat, dar si de exerienta operatorului punctarea la masuratorile zenitale se realizeaza prin tangenta firului reticular zenital si marginea (de obicei suferioara ) a cilindrului antifazic sau a fluturelui. Instructiunile in vigoare prevad ca toate citirile sa fie facute prin dubla coencidenta cu incadrare in tolerantele impuse. Dupa reducerea observatiilor regulare se efectuiaza compensarea in statie care are rolul de a determina valorile cele mai probabile ale directiilor, respective a unghiurilor determinate, evaluarea preciziei interioare (locale) si determinarea caracterului de dependent a elementelor rezultate din compensare. 2.2.3 Intocmirea programuli de observatii la metodaseriilor complete vezi lucrarea nr. 3

2.2.4 Compensarea in statie la metoda seriilor complete Se presupune cazul general in care dintr-un punct oarecare P trebuie vizate punctele , ,..., in t serii (fig. 12.1)

fig. 12.1) Numarul total de masurare efectuate in statie este (t n) masuratori. Seria 1 2 t Originea Masuratori , ,, , ,, ... , ,...,

Compensarea in statie se va realize prin metoda observatiei indirect,neconoscutele sunt unghiurile , ,..., , formate de directia de referinta cu celelalte puncte vizate. =(  +  )(  + ) =(  +  )(  + ) i= . . =(  +  )(  + ) Se observa ca o directive masurata e afectata atat de erori proprii de masurare cat si de erori ale directiei de referinta care provoaca o rotire a seriei considerate Notand pentru directia de referinta +  , se obtin urmatoarele grupe de sisteme de ecuatii si erori pentru fiecare din cele t serii.

Seria (1): =- =- + =: =+ + -
1 1 2 1

 

Seria (2) 1 =2 =+ 3 =+

2 3

=-

Se observa ca sistemul de ecuatii de erori contine (t n) ecuatii cu (t + n 1) necunoscute numarul total al observatiilor suplimentare t n t n + 1 = t (n 1) (n 1) = (n 1) = (n 1)(t 1). numarul observatiilor suplimentare. Necunoscutele au in sistemul de ecuatii de erori coeficientul -1. In ipoteza observatiilor independente si de aceeasi precizie ( 1 = 2 = ... =  ) rezulta din conditiile de formare a ecuatiilor normale : = 0. 1 = 2 = ... = Sistemul ecuatiilor normale avand ca necunoscute 1 , 2 [z] 1 si 2 - [z] =0 1
3 - [z] =0 .......................................................................... - [z] =0 1 - ................... + n[z] + [l] = 0 1 2 1 unde [l] suma terminilor liberi pentru ecuatiile din corectii - suma terminilor liberi pentru punctual vizat in toate seriile 1 1 [z] + = 0 [z] = Daca se considera ca directiile observate se reduc pe directia de referinta inainte de a se efectua compensarea in statie se obtine : 1 1 1 = 2 1 = ... = 0 => = 0 => [z] = 0 1 => urmatoarele solutii pentru necunoscutele x :
2

; ....... ;

Astfel valoarea cea mai probabila a unei directii este data de media aritmetica a masuratorilor efectuate in toate seriile dupa ce in prealabil au fost reduse la directia de referinta.

EVALUAREA PRECIZIEI Pentru evaluarea preciziei rezultatelor,sistemului ecuatiilor de corectie se scrie sub o alta forma forma functie de diferentele reduse la 0. intre valorile medii ( ) si valorile ,masurate si

(1) = = 1 +x1 -l1 => 1 +d1 (2)

1 1 2 1

=-

1 -l1

(1)

=>

1 1

=-

2 1

1 +xn-1-l1

(n)

=> 

1 +d1

(n)

1 2

=-zt

=-zt+dt(2) =-zt+dt(n) Avand in vedere proprietatea [v]1=[v]2=.=[v]n=0,insemnand ecuatiile pentru fiecare serie in sistem rezulta: Exemplu: seria 1: 0=-n*z1+[d]1 =>z1=
1

=>zi=

,i=1,n.

Pentru exprimarea preciziei interioare se calculeaza: 1).-eroarea medie patratica a unei singure directii masurate intr-o singura serie(eroarea medie patratica a unitatii de pondere) s` =s`0=
1 1

Pentru calculul sumei patratelor corectiilor ([vv]) se poate determina o formula functie de diferentele dij.Astfel pentru seria 1 se obtine [vv]1=n*z122*z1 *[d]1+[dd]1=n*
1 2 1

-2

+[dd]1=[dd]1 -

Pentru totalul pentru cele t serii rezulta pentru insumare: [vv]=[dd]- *[d]i[d]I ,i=1,n. 2).-eroarea unghiurilor compensate reprezentand eroarea necunoscutei x: s` =s`x= s`0 *
2 1

3).eroarea medie a unei directii compensate in statie: s=

` 2

= s0 *

OBSERVATIE! Viza de inchidere pentru punctul de referinta nu trebuie folosita decat pentru control.In cazul in care pentru reducerea la 0 s-ar folosi o medie intre citirile initiale si cea de inchidere pe aceasta directie ar trebui sa se atribuie unei asemenea valori ponderea 2 ceea ce ar complica in mod inutil toata procedura de compensare in statie. 2.2.6 Nivelmentul trigonometric geodezic

Altitudinile punctelor retelelor geodezice planimetrice se determina de regula prin metoda nevelmentului trigonometric.Metoda nivelmentului triogonometric se bazeaza de fiecare data pe anumite ipoteze care se refera fie la mediul inconjurator,fie la necesitatea cunoasterii unei anumite categorii de date sau masuratori.

In cazul distantelor mici(de ordinal zecilor sau chiar sute de metri) pentru diferentele de nivel H1-2= H1- H2 se aplica formula cunoscuta din topografie: H1-2=D*ctg(zi0)+I1 -S2 Unde H1,H2-cotele punctelor P1 si P2. D-distanta in plan orizontal intre cele 2 puncte. zi0-unghiul zenital masurat in punctul P1 I1-inaltimea aparatului in punctual de statie P1 S2-inaltimea semnalului vizat in punctual de statie P1. Pentru distante mai mari,formula devine inaplicabila,deoarece trebuie sa se tina seama de sfericitatea Pamantului si de refractia terestra vertical.In acest caz se va deduce formula de calcul specifica nivelmentului trigonometric geodesic reciproc si simultan in urmatoarele ipoteze(Fig.1.13) *se masoara simultan unghiurile zenitale zi0, z20 in punctele P1 si P2; *sunt neglijate ondulatiile geoidului(suprafat de referinta devine elipsoidul sau sfera medie Gauss) precum si deviatiile verticale(vertical locului coincide cu normal la elipsoid,sfera de raza medie). *este cunoscuta distanta dintre punctele P1 si P2(eventual dintr-o prelucrare separate a observatiilor geodezice in reteaua planimetrica din care face parte punctele). Conform figurii distant D`,este considerate redusa la nivelul marii,se cunosc altitudinile aproximative ale celor 2 puncte. Se considera ca observatiile se executa la sol: I1= S1= I2= S2 urmand sa se introduca in formulele finale si corectia respective din acest punct de vedere:
sin  180
0 1 0 2 0 1 2

Daca = =>
sin 
1

sin  180

0 2 1

=>

0 1 0 2

sin  180

= =sin

sin  180

2 1

sin  1
2 2 2 2

sin  2

=sin  2 =-

0 1

H1 2 0 2 2

sin 2 sin  1 2 = 2 sin  1 2

1 1

2 2 2 2

1 1

=tg

*ctg

In continuare se fac inlocuirile: Hm0=H10+H20 z1= z10+ z2= z20+ - H12=(2*R+ H10+H20)* tg - H12=2R*(1+ =2*R*(1+
0 0 2 1

* ctg
0 1

2 2

=>- H12=(2R+2Hm0)* tg

* ctg

)*tg
0 2

0 2

0 1

2
0 1

*ctg
2

0 2

2
1

)* tg
0

* ctg
0 1

1800- + +1800- H12=2R*(1+

0 0 1 +180 -

0 0 2 =360

=> =1800+ -(
0 1

0 2
0 1

0 1

)*tg

0 2

* ctg

0 2

1800 2

0 2

=2R*(1+

)* tg

0 2

0 1

*ctg(900 + )=
2

=2R*(1+ Deoarece

)* tg

0 2

0 1

*(-tg

=> H12=2R*(1+

)* tg

0 2

0 1

*(tg

(tg 2 = 2 ,iar atunci relatia devine: H12=2R*(1+

0

este un unghi mic ce in triangulatie nu depaseste 2cse poate considera ca

)* tg

0 2

0 1

* =D`*(1+
2

)* tg
0

0 2

0 1

OBSERVATIE! *termenul colectiv (1+

) adduce o contributie semnificativa numai pentru

zone muntoase atunci cand 0 >1000m. *formula trebuie completata cu contributiile neglijate astfel: P1->P2: H12=D`*(1+
0

)* tg
0

0 2

0 1

2
0 1

+I1-S2
0 2

P2->P1: - H12=D`*(1+ 2* H12=D`*(1+ 2* H12= D`*(1+

0

)* tg
0 2 0 1

2
0 1

+I2-S1
0 2

. )*( tg )*( tg
0

2
0 2

- tg -tg

)+( I1- I2)+( S1-S2)

0 2 0 1

0 1

2
0 2 0 1

))+( I1- I2 )+( S1-S2) H12= D`*(1+

0

2* H12= D`*(1+ tg
0 2 0 1

)*2* tg

+( I1- I2)+( S1-S 2) =>

)*

Daca asa se intampla in majoritatea situatiilor,observatiilor zenitale in cele 2 puncte considerate se executa in zile diferite si deci in conditiiatmosferice diferite,atunci nivelmentul trigonometric este intr-un singur sens sau unilateral. Se presupune ca sa masurat doar unghiul 0 ,in punctul P 1: 1 0 =1800-( +1800 -( +1800 - - 0 ))=1800-( + + + 0 )= 1800-( 2* - + 0 ) 1 1 1 1 H12= D`*(1+ = D`*(1+ =
2
0 0

)*tg

1800

2 2

0 1

+ I1-S2= D`*(1+

)*tg

1800

2 2

0 1

+ I1-S2=

)*tg(900 -( - 2+
0

0 1 ))+ I1 -S2 1 2

=> H12= D`*(1+

)*ctg(

0 1 )+ I1-S2=

D`*(1+

)*ctg(

0 1 -(1-k)* 2 )+ I1-S2

Prin dezvoltare in serie a ultimei paranteze rezulta: ctg(

0 1 -(1-k)* 2 )=ctg 0 1

-(1-k)* *(2

sin 

1
0 1 2

)= ctg

0 1

1 2

1 sin
0 1 2

Si de zici rezulta formula finala:

 Intrucat distant D` redusa la o cota medie aproximativa

2

D`

1
0 1

ctg
0

0 1

D`
1 sin
0 1

1
2

1 2 sin

1
0 1 2

I1

S2

D`

ctg

D`*(1+

+ I1-S2

notata Dm are formula:

Dm=(R+

)* =(R+

)* =D`(1+

Se rescrie relatia cu diferentele de nivel: H12=Dm* ctg

0 1

+D`*Dm*

1 2 sin
0 1 2

+ I1-S2

Introducand aproximatia H12=Dm* ctg(

0 1 1

0 0 1 ~90

si Dm~D` se obtine o formula mai simpla dar nu riguroasa:

+Dm2 * 2 + I1-S2

Precizia acceptata pentru observatiile zenitale afectate in mare masura de efectul refractiei atmosferice vertical este de ordinal 0.1 m sau chiar mai mica,de aceea in nivelmentul trigonometric geodesic se pot accepta si estimari aproximative ale ponderilor observatiilor zenitale din retelele geodezice cu formula: Pij=
1
2