Sunteți pe pagina 1din 9

Elemente cu secţiune dreptunghiulară simplu armată

În condiţiile utilizării simplei armări, secţiunea activă în stadiul III de lucru

(fig.

se compune din secţiunea de beton comprimată

6.24).

A

b

şi armătura întinsă

A

a

de beton comprimată 6.24). A b şi armătura întinsă A a Fig. 6.24. Secţiunea dreptunghiulară simplu

Fig. 6.24. Secţiunea dreptunghiulară simplu armată

Ruperea elementului din beton armat supus la încovoiere începe prin

A a din zona întinsă şi se termină prin zdrobirea

betonului comprimat (în stadiul III). O astfel de rupere reprezintă MOD-ul B de cedare, conform punctului 6.5.3.1 şi este condiţionată de respectarea relaţiei (6.14) referitoare la înălţimea zonei comprimate x, reprezentată prin valoarea ei relativă ξ :

intrarea în curgere a armăturii

x

ξ= ≤ξ

h

0

b

unde

curba de interacţiune M-N (fig. 6.19). Valoarea maximă a înălţimii zonei comprimate rezultă:

ξ

b

are valorile date în tabelul 6.1 şi corespunde punctului de balans B din

x

b

= ξ

b

h

0

(6.39)

Relaţiile de calcul se bazează pe ecuaţiile de echilibru static, şi anume:

ecuaţia de proiecţii, obţinută din relaţia (6.32):

(

N

) =

N

b

ecuaţia

rezultantei

de

N

a

= 0

momente,

N

b

:

(M )

Nb

= M N

a

z = 0

scrisă

în

raport

sau conform relaţiei (6.33), în raport cu rezultanta

(M )

Na

= M N z = 0

b

 

(6.40)

cu

punctul

de

aplicaţie

al

 

(6.41a)

N

a

:

 

(6.41b)

unde M reprezintă solicitarea de calcul exterioară, iar

forme de scriere a capacităţii portante a secţiunii simplu armate.

N z , respectiv N z ,

a

b

Eforturile interioare sunt

N

a

= A R

a

a

şi

N

b

= bxR

c

, care înlocuite în relaţia

(6.40), conduc la forma:

bxR

c

= A R

a

a

(6.42)

de unde se determină poziţia axei neutre:

x =

A

a

bh

0

R

a

R

c

h

0

unde s-a notat:

= µ

R

a

R

c

h

0

= ξ

h

0

(6.43)

ξ = µ

R

a

R

c

(6.44)

În relaţiile de mai sus µ este coeficientul de armare, raportat la

secţiunea utilă

bh

0

.

Ecuaţia (6.41b) se poate pune sub forma:

M

= =

b

N

z

bxR

c

(

h

0

0,5

x

)

în timp ce ecuaţia (6.41a) devine:

M

= =

a

N

z

A R

a

a

(

h

0

0,5

x

)

În cele două relaţii (6.45a, b), z

=

h

0

eforturilor interioare

N

a

şi

N

b

(fig. 6.24).

0,5x

(6.45a)

(6.45b)

reprezintă braţul de pârghie al

Înlocuind în relaţia (6.45a) poziţia axei neutre dată de (6.43), rezultă:

M

=

ξ

b

h R

0

c

(

h

0

în care s-a notat:

m

= ξ (1 0,5ξ )

0,5ξ

h

0

) = ξ (1 0,5ξ )

2

bh R

0

c

=

2

mbh R

0

c

(6.46)

(6.47)

Având în vedere relaţia (6.44), se poate obţine o altă formă de exprimare a coeficintului m:

m =

µ

R

R

a

c

1

0,5µ

R

R

c

a

(6.47a)

Înlocuind în relaţia (6.45b) poziţia axei neutre dată de (6.43), rezultă:

M

=

A R

a

a

(h

0

0,5

ξ

h )

0

=

A R

a

a

(1

0,5

ξ

)h

0

unde valoarea relativă a braţului de pârghie

z / h

0

=

A R

a

este:

a

ζ

h

0

În

ζ

= 1 0,5ξ

conformitate

cu

relaţia

generală

de

calcul

la

starea

(6.48)

(6.49)

limită

de

rezistenţă, relaţiile (6.46) şi (6.48) primesc formele:

M

M

cap

=

M

M

cap

=

2

mbh R

0

c

A R

a

ξ

a

h

0

(6.46a)

(6.48a)

Capacitatea portantă, dată de relaţia (6.46a) sau (6.48a), depinde de o serie întreagă de parametrii, fiecare având o pondere diferită. Tabelul 6.3 redă modul în care modificarea principalilor parametrii influenţează capacitatea portantă la încovoiere. Din analiza valorilor din tabelul 6.3 rezultă că variantele optime de modificare a caracteristicilor secţiunii transversale constau în creşterea înălţimii secţiunii transversale, a calităţii armăturii şi a cantităţii de armătură. Ridicarea calităţii betonului şi mărirea lăţimii secţiunii reprezintă soluţii neeconomice pentru mărirea capacităţii portante.

Tabelul 6.3. Variaţia capacităţii portante a secţiunii dreptunghiulare supuse la încovoiere

 

Modificarea

 

Variaţia

Parametrul

 

Variaţia

 

parametrului

capacităţii

parametrului

 

de la:

la:

portante

Înălţimea

   

100%

(

 

h

2h

 

110

120%

secţiunii h

 

z 110

120%

)

 

Calitatea

OB 37

PC 52

43%

39%

armăturii

R

a

Procentul

de

       

armare p

1%

2%

100%

80%

Calitatea

C12/15

C16/20

32%

8,9%

betonului

R

c

Lăţimea

secţiunii

       

b

b

2b

100%

8,3%

Condiţia generală de rupere (6.14) şi expresia (6.44) permit determinarea procentului maxim de armare:

p

max

=

100µ

max

=

R

c

b R

a

100ξ

(6.50)

În acest context, pe baza relaţiei (6.46), capacitatea portantă maximă a secţiunii simplu armat este:

M cap

max

= ξ

b

(1 0,5ξ )

b

2

bh R

0

c

=

m

max

2

bh R

0

c

(6.51)

În tabelul 6.4 se dau valorile maxime ale înălţimii zonei comprimate,

cuprinse

procentul de armare şi capacităţii portante, în funcţie de valorile lui

ξ

b

Pe de altă parte, se defineşte şi noţiunea de procent minim de armare, care derivă din însăşi noţiunea de beton armat şi se deduce din condiţia ca elementul de beton armat, realizat cu procentul minim de armare, să poată suporta un moment încovoietor cel puţin egal cu momentul încovoietor capabil al elementului de beton simplu cu aceleaşi caracteristici geometrice ale secţiunii transversale. Tabelul 6.4. Limite pentru secţiunea dreptunghiulară simplu armată, în baza condiţiei (6.14)

ξ

b

0,60

0,55

0,50

x

b

0,60

h

0

0,55

h

0

0,50

h

0

p

max

60 (

R

c

/

R

a

)

55 (

R

c

/

R

a

)

50 (

R

c

/

R

a

)

m

max

0,420

 

0,399

 

0,375

 

Pe baza celor de mai sus este întocmit tabelul de calcul din anexa 13, cuprinzând valoarea relativă a poziţiei axei neutre ξ , valoarea relativă a braţului de pârghie ξ şi valoarea relativă a momentului încovoietor m, conform

relaţiei (6.55), în funcţie de calitatea oţelului, clasa betonului şi procentul de

armare. Utilizarea acestui tabel asigură respectarea condiţiei de rupere

prin procentul maxim de armare, definit conform tabelului 6.4.

ξξ

b

Proiectarea elementelor încovoiate cu secţiune dreptunghiulară, simplu armată Sunt posibile două etape:

I determinarea dimensiunilor secţiunii de beton; II determinarea ariei de armătură.

a şi x şi sunt disponibile

două ecuaţii de echilibru static ( N = 0 şi M = 0 ). În mod obişnuit, din cele

În etapa I sunt implicate patru necunoscute

b, h, A

patru necunoscute se alege lăţimea b a secţiunii şi procentul de armare p pe următoarele considerente:

lăţimea b influenţează foarte puţin capacitatea portantă (tabelul 14.2);

procentul de armare reprezintă valoarea relativă a ariei de armătură,

cuprinzând în expresia lui

p = 100 bh

A

a

0

 

corelaţia dintre caracteristicile

, recomandându-

se alegerea conform punctului 13.7.1. Din relaţia (6.46a), în care se egalează capacitatea portantă cu momentul încovoietor, rezultă înălţimea utilă necesară:

secţiunii; procentul de armare se alege între

p

min

şi

p

max

h

0

=

M mbR c
M
mbR
c

(6.52)

în care coeficientul m se determină din anexa 13, în funcţie de calitatea

R a ) şi procentul de armare ales.

materialelor (prin

R

c

şi

Înălţimea necesară a secţiuni transversale este:

h = h

0

+ a

(6.53)

unde a este distanţa de la axa care trece prin centrul de greutate al ariei

A a până la latura inferioară a secţiunii, ea conţinând şi acoperirea

cu beton a armăturilor, stabilită conform punctului 13.2. Valoarea efectivă a lui h se stabileşte la valoarea modulată cea mai apropiată de valoarea înălţimii necesare, având în vedere recomandările punctului 13.5.2 pentru grinzi şi ale punctului 13.5.3 pentru plăci:

pentru grinzi, multiplu de 50 mm, dacă h 800mm , respectiv 100 mm,

armăturilor

dacă h > 800mm ;

pentru plăci, multiplu de 10 mm.

De asemenea, în cazul grinzilor, se recomandă satisfacerea raportului:

h

b

= 1,5

3,0

(6.54)

A a . Plecând de la înălţimea

efectivă, obţinută din etapa I sau impusă de necesităţi arhitecturale, rezultă înălţimea utilă efectivă:

În etapa II se determină aria de armătură

h

0

= h a

Se calculează valoarea relativă a momentului încovoietor pe baza relaţiei

(6.46):

m =

M

2

bh R

0

c

(6.55)

iar din anexa 13 se detrmină procentul corespunzător de armare p sau, opţional, valorile lui ξ sau ζ , de unde rezultă aria de armătură sub una din următoarele forme 1 :

A

a =

p

bh

0

100

;

A a = ξ

R

c

R

a

bh

0

sau

A

a

=

M

ζ

h R

0

a

(6.56a, b, c)

Dacă dimensiunile secţiunii nu au fost determinate pe baza calculului din etapa I, se poate întâmpla ca:

a se stabileşte

m < 0,01, valoarea minimă din anexa 13; în acest caz,

A

pe baza procentelor minime de armare (tabelul 13.12);

prelua

momentul încovoietor M; pentru mărirea capacităţii portante se poate adopta dubla armare, dacă nu este posibilă modificarea

m > m

secţiunea

de

beton

este

insuficientă

pentru

a

max

,

dimensiunilor secţiunii de beton. Notă: 1 Pentru cazurile care nu pot fi încadrate în anexa
dimensiunilor secţiunii de beton.
Notă: 1 Pentru cazurile care nu pot fi încadrate în anexa 13 (
< 1,
alte calităţi
m bc
de materiale etc. ), cu m se calculează, din relaţia (6.47), ξ = 1 − 1 − 2m . Dacă

ξ ξ

b

, atunci aria armăturii întinse se calculează cu relaţia (6.56b); dacă

simplu

armată

este

insuficientă

ξ>ξ

b

,

pentru preluarea momentului

secţiunea

încovoietor respectiv.

Verificarea elementelor încovoiate cu secţiune dreptunghiulară, simplu armată

A a (p), calităţile materialelor

R a şi solicitarea de calcul M, se pune problema determinării capacităţii

portante. Necunoscutele sunt

şi x, care se determină din ecuaţiile de

Cunoscând caracteristicile secţiunii b, h (

h

0

)

,

R

c

şi

M cap

echilibru static ( N = 0 şi M = 0).

Caculul se poate conduce direct, prin rezolvarea sistemului de ecuaţii, sau cu ajutorul anexei 13.

a. Calculul direct

Se determină poziţia axei neutre din relaţia (6.42),

compară cu

Dacă

x = A R

a

a

/ bR

c

, care

se

x

b

=ξ

b

h

0

.

b , capacitatea portantă rezultă din relaţia (6.45a) sau (6.45b); dacă

b , capacitatea portantă a secţiunii se limitează la valoarea dată de

x x

x > x

relaţia

M

cap

= bx R

b

c

(

h

0

0,5

x

b

)

, care este echivalentul relaţiei (6.51).

b. Calculul cu anexa 13 Se calculează valoarea procentului de armare:

p =

100 A

a

bh

0

În funcţie de

R

c

, R

a

şi p, din anexa 13 se determină coeficientul m din

relaţia (6.46) rezultă:

M cap

2

= mbh R

0

c

Dacă

p > p

max

, capacitatea portantă este

M

cap

max

, conform relaţiei (6.51).

Secţiunea satisface starea limită de rezistenţă dacă este îndeplinită

condiţia (6.46a)

M M

cap

.

Nesatisfacerea condiţiei de mai sus poate implica:

reproiectarea elementului, modificând dimensiunile secţiunii de beton şi/sau aria de armătură, sau trecerea la dubla armare, când construcţia este încă în etapa de proiectare.

consolidarea elementului, în cazul verificării unei construcţii existente;