PĂR - CALVIŢIE
Calviția este pierderea parțială sau totală a părului.
Deși apare mai frecvent la bărbați, tot mai multe femei sunt afectate la rândul lor. Părul
reprezintă oglinda unei anumite forțe interioare și a rădăcinilor mele. Mă gândesc la Samson
(din scrierile din Vechiul Testament) care își pierde forța după ce i-a fost tăiat părul...
Părul reprezintă legătura dintre planul fizic și cel spiritual, ceea ce mă leagă de cosmos și de
energia spirituală. Adeseori este comparat cu o formă de antenă pentru lumea de dincolo. Se
spune că principala cauză a calviției, mai frecventă la bărbați, este ereditatea.
Printre diversele tipuri de calviție se numără tipul chel și bărbos, asociat cu un individ care își
folosește mai mult facultățile intelectuale de cât pe cele emoționale.
Pierderea părului (alopecie) simbolizează faptul că m-am îndepărtat de divinul din mine. Sunt
o persoană axată mai mult pe planul material decât pe cel spiritual. Este posibil să am o
intuiție puternică, dar prefer să mă axez mai mult pe planul material și rațional. Dacă îmi
pierd părul înseamnă că trăiesc frecvent situații în care tensiunea este atât de mare, încât îmi
vine să "îmi smulg părul din cap".
Există mai multe experiențe traumatizante sau stresante care pot accelera procesul de calviție:
o naștere care poate fi o sursă de frică și de neliniște, un șoc emoțional puternic, o separare,
multă tensiune acasă sau la muncă, nevoia de a se depăși pe plan material sau o devalorizare
pe plan intelectual Atunci când am o mulțime de neliniști și frici puternice, îmi pierd
contactul cu puterea mea interioară divină.
Deoarece îmi pierd părul, îmi pun întrebarea ce cred că pierd în viața mea sau ce îmi este
teamă că voi pierde în viitor (poate ceva sau pe cineva). Sau mă pot revolta: vreau să mă
eliberez de această presiune care mă sufocă. Vreau să fiu eu însumi și să încetez să trăiesc în
funcție de obligațiile exterioare. Prin faptul că îmi pierd părul, mă eliberez de ceea ce mă ține
închis. Probabil am primit foarte puțină tandrețe, mai ales din partea tatălui meu și am
tendința de a mă revolta în fața autorității. Sunt mai degrabă materialist și spiritualitatea
ocupă un loc puțin important în viața mea. încerc pe cât posibil să controlez totul, deoarece
îmi este teamă să mă deschid și să pierd controlul Mă închid în structuri rigide, obligații care
nu își au sens. Sunt împrăștiat, gândurile mele sunt încâlcite, încețoșate. Sunt atât de disperat
în legătură cu o situație din viața mea încât "îmi smulg părul din cap".
Trăiesc o ruptură interioară ca pe un calvar. Nu vreau să nu fiu alături de copii mei și astfel să
pierd iubirea lor. Am tendința de a mă devaloriza pe plan intelectual și mă simt nedreptățit.
Dacă, la un moment dat, aveam o ușurință sau un anumit talent într-o activitate în care
excelam, iar acum "performanța" mea s-a schimbat și a decăzut, părul meu va cădea la rândul
său. Refuz funcția de bază a vieții, sub pretextul că pot face mai mult decât aceasta. Orice
frică interioară duce la incapacitatea de a acționa, la disperare și tensiuni care mă epuizează.
Este o iluzie să poți crede că vei face lucrurile mai bine decât viața însăși. Nu trebuie să mă
lupt cu viața, deoarece ea este mereu cu mine pentru a mă sprijini și mă va ajuta dacă o ascult
și dacă rămân deschis. Pentru a opri procesul de pierdere a părului și pentru ca acesta să
crească din nou, accepți să fac schimbările cuvenite în viața mea, care mă vor elibera de
această încărcătură suplimentară pe care am acceptați să o port și de care acum nu mai am
nevoie. Accepți să am încredere în viață cu certitudinea că totul va fi mai bine.
În loc să îmi caut forța în exteriorul meu (simbolizată de păr) accepți* să caut în adâncul meu
și să extrag de acolo toată forța și curajul de care am nevoie pentru a merge mai departe spre
o nouă etapă din viața mea. învăț să integrez regulile în viața mea într-un mod armonios,
știind că acestea există pentru binele meu și pentru binele tuturor. Accept să cer vieții cu
seninătate ceea ce am nevoie, iar viața îmi va dărui ceea ce merit. Acesta este începutul,
trebuie să am încredere în viață și în ființa mea interioară și să descopăr peste tot soluțiile,
deoarece acestea există ! Toată lumea există pentru a mă ajuta ! De ce aș mai avea nevoie de
altceva ?
