0% au considerat acest document util (0 voturi)
26 vizualizări2 pagini

Note Iulie 2011

Documentul conține reflecții filozofice asupra gândirii și istoriei, citând personalități precum Mahatma Gandhi și Samuel Beckett. Se discută despre natura cunoașterii, istoriei și conceptul divinității, subliniind interconexiunea dintre idee și faptă. Autorul explorează ideea că istoria este o poveste comună, iar divinitatea este o constructie umană, sugerând o viziune holistică asupra existenței.

Încărcat de

daniel
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
26 vizualizări2 pagini

Note Iulie 2011

Documentul conține reflecții filozofice asupra gândirii și istoriei, citând personalități precum Mahatma Gandhi și Samuel Beckett. Se discută despre natura cunoașterii, istoriei și conceptul divinității, subliniind interconexiunea dintre idee și faptă. Autorul explorează ideea că istoria este o poveste comună, iar divinitatea este o constructie umană, sugerând o viziune holistică asupra existenței.

Încărcat de

daniel
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Note alte

Disparate

Iulie
2011

Mahatma Gandhi
Ochi pentru ochi şi lumea va deveni oarbă.

Sau tocmai pentru că suntem orbi ne tot împunge ca pentru a ne scoate ochii!!!

Mahatma Gandhi
Trăieşte ca şi cum mâine vei muri şi învaţă ca şi cum etern ai trăi

Dar mai ales leagă gândirea şi simţirea într-o cât mai deplină trăire.
Numai trăirea este şi fond şi formă!!!
Dacă e între-întru idee şi faptă conformă!

Mahatma – în sanscrită înseamnă suflet mare


Tagore Rabindranath i-a pus acest nume.
Gandhi Mohandas Karamchand – nume real

Kuhn
Cunoaşterea se dezvoltă în salturi.

Popper K – cunoaşterea e lineară.

Aiurea!!
Totul e curgere jur-împrejur!!!
Orice fuge spre restul la in-de-finit!

Ce mai încolo şi încoace


Orice e un pui viu în găoace!

Ţuţea
Filozofia ingenuă
Liberalismul dogmatic
Simpatic oricum
Filozofarea ca trăire pură
Fenomen al gândirii liber-stricte!!
Actorul care îşi joacă gândirea pe viu!!
Ingenuitatea abisal-ancestrală

Istoria
Dar care?
Socială, politică, culturală, economică, etc?
Xenopol pedala în istorie pe o viziune amplă a umanităţii.
Dar numai omul e de cunoscut? Şi doar rectiliniar?
Trebuie să tratăm istoria nu doar în curgerea temporal-fenomenologică.
Istoria e o sferă spaţio-tempo-modală şi ea.
Istoria
E povestea, maya de întrupat între definire şi indefinire.
Biblia, Coranul, Talmudul sau cartea cărţilor e jurnalul eului de salvat.
Atât!!!
Totul e un mare-absolut jurnal.
Povestea fiecăruia ca una singură – Cartea Cărţilor
Abia după ce vom înţelege asta ne vom putea apleca just la idei şi fapte virtuale.
La o devenire cu adevărat atot-istorică!!!

Alma
Suflet
Al goritm – energie – funcţie – mecanism – program – dinamică
Ma trice – materie – formă – interfaţă – statică
Perpetuum ego
Rego
Coemngo

Beckett Samuel
Nu Dumnezeu l-a creat pe om, ci omul l-a creat pe Dumnezeu.

Nu atât Dumnezeu există, cât dumnezeirea.


Nu există un dumnezeu ca atare. Ar fi limitare, şi deci nonsens ca absolut.
Dumnezeu poate fi omul, entitatea care salvează şi nonentitatea care e de fapt dumnezeu!!!
Vom fi ca zeii şi mai presus.
Dumnezeu trebuie respectat ca nefiinţa-rea tuturor fiinţărilor, fiinţelor.
Deci el există pentru că nu există. E in(de)finirea.
E la fel de corect să spui că există şi că nu există. La modul absolut.
Tot astfel orice lucru există şi nu există la modul relativ, delimitabil între n lucruri.
Îndumnezeirea e pentru entităţile care pot salva şi condiţia şi necondiţia.

Logos per haos ontos et cosmos nascitur.


Ontos inter n cosmos super haos sinem salvat
Latina d baltă
Sic

Damian Luz

S-ar putea să vă placă și