Stilul Idealist

Elaborat de Lîsov Diana, gr.

CE1ME1
Schema prezentării:
Ce este idealismul?
 Definiție

Idealismul este un termen cu mai multe semnificații

conexe. Provine direct din grecescul "idealismos" care
derivă din cuvântul (idea).

Acest termen a aparut pentru prima data in

1796.Woodrow Wilsons , se refererea des la formarea și
influența idealurilor, importanța principiilor, valorilor și
scopurilor.
Idealismul este o teorie filosofica care susține că
experiența este bazată pe activitatea mintala.

In literatura, idealismul se refera la gândurile și la

ideile autorului.
Omul este cu doua fețe : spirituală și materială . Când se
pune accent pe spiritualitate, atunci se naște si
idealismul.

Idealistul nu valorifica lucrurile materiale.

Pentru acesta ‘Mintea și sufletul’ sunt mai importante
decât Materia și Corpul.
Idealiștii cred că ideile reprezintă unica realitate.
Lumea materială este caracterizată de schimbări, instabilitate
și incertitudine ,pe când ideile sunt veșnice.
Scopul nostru principal trebuie să fie căutarea de adevăr,
fiindcă adevărul este perfect și etern . Nu poate fi găsit în
lumea materială care este imperfectă și permanent în
schimbare.
Astfel. Idealismul este opusul materialismului, teorii care susține
că realitatea este cea fizică.
 Istoria
• Idealismul este cea mai veche sistemă filosofică
cunoscută de om . Originile sale au început în India
antică la Est și de Pluto la Vest.
• În centrul acestei filosofii stă omul,ca elementul
cheie.

• Idealiștii susțin două lucruri de bază:

• 1. Spiritul/sufletul uman este cel mai important
element
• 2. Universul este non-material.
 Liderii teoriei

1. Socrates (469-399 BC)

2. Platon (427-347 BC)

3. Sf. Augustine (350-4300

4. Descartes (1596-1650)

5. Berkeley (1685-1753)

6. Kant (1724-1804)
 Socrate

• Este considerat părintele acestei teorii.

• Metoda Maieutică prin care se urmărește ajungerea la
adevăr pe calea discuțiilor și a dialogului.

• “Știu că nu știu nimic”

 Platon

• A fost influențat de Socrate

• "realitatea deplină" este pătrunsă numai prin gândire
• Susținea că lumea sensibilă( materială) este o copie a
lumii Ideilor ( cea ideală)
 Viziunile lui Platon referitor la
educație
• Statul trebuie să adopte o poziție centrală în educația
oamenilor.

• Curriculum trebuie să influențeze spre dezvoltarea

gândirii abstracte, iar elevii care nu dispun de acest
lucru , ar trebui să își continue calea în business,
industrie și militărie.
Oamenii care dau dovadă de gândire abstractă
trebuie să devină filosofi.

•Considera că băieții și fetele trebuie să aibă

drepturi egale la educație.
 Augustin (354-430)

• spiritul uman derivă dintr-o uniune naturală cu

principiul divin şi e atras către acest principiu,
care transcende nu doar limitările lumii
trupeşti, ci şi statutul persoanei ca fiinţă.
 Ideile

 Predarea despre Dumnezeu și despre lume. Dumnezeu este

considerat de el ca începutul tuturor lucrurilor, ca fiind singura
cauză a apariției lucrurilor. Dumnezeu este etern și neschimbat,
el este ceva permanent. Lumea lucrurilor create de Dumnezeu
este schimbătoare și se află în timp. Lumea este o scară în care
există o scară superioară (necorporală și divină) și inferioară
(corporală și materială). Acestea. există o ierarhie în lume - o
ordine rigidă stabilită de Dumnezeu.
• Doctrina cunoașterii. Lumea schimbătoare externă nu poate fi
sursa adevărului, doar eternul poate fi astfel, adică Dumnezeu.
Cunoașterea lui Dumnezeu ar trebui să fie sensul și conținutul
întregii vieți umane. Singura modalitate de a înțelege adevărul
este dezvăluirile... Astfel, Augustin propune teza superiorității
credinței asupra rațiunii („ crede să înțelegi"- esența teoriei
cunoașterii lui Augustin). Rațiunea înțelege fenomenele lumii
vizibile, iar credința duce la realizarea eternului.
Doctrina sufletului... Potrivit lui Augustin, doar
o persoană are un suflet - acest lucru îl pune mai
presus de toate ființele vii. Sufletul este
nemuritor, este necorporal, imaterial și
împrăștiat pe tot corpul. Cele mai importante
abilități ale sale sunt mintea, voința și memoria.
 Descartes (1596-1650)

• Un matematician renumit
”Gandirea și ideile sunt adevărurile supreme,,
 Immanuel Kant (1724-1804)

”Omul poate deveni om numai prin educație,, El nu e

nimic decât ceea ce face educația din el. Să ne amintim că
omul e educat numai de oameni, care de asemenea sunt
educați. De aceea lipsa de disciplină și instrucție îi face pe
unii oameni să fie răi educatori ai elevilor lor. Dacă odată,
cândva, o ființă de un gen superior ar lua asupra sa
educația noastră, am vedea atunci ce se poate face din om.
George Berkeley

• Berkeley refuză realitatea obiectivă. Din punctul lui

de vedere, lipsite de realitatea obiectivă sunt şi
abstracţiile generale de tipul: spaţiu, timp, materie,
substanţă. Critică raţionamentul lui Newton privitor
la mişcarea absolută, spaţiu absolut spunând că în
toate acestea nu vede o existenţă aparte faţă de
aceleaşi concepte relative. Poziţia lui Berkeley faţă
de conceptele absolute de spaţiu, timp, mişcare
putea fi un punct de reper pentru teoria relativităţi a
lui Einstein. Ideea de bază a teoriei relativităţii
restrânse este că timpul şi distanţele unui eveniment
măsurate de doi observatori au, în general, valori
diferite, dar se supun totdeauna aceloraşi legi fizice,
aceasta fiind primul postulat al relativităţii restrânse
 George Berkeley (1685-1753)

• “A exista înseamnă a fi perceput”. În tratatul “Despre

începuturile conştiinţei umane”, Berkeley întreabă:

• -Ce fapte întruneşte termenul “materie” ? şi răspunde

astfel:

• -Aceste fapte sunt doar un rând de senzaţii.

• Orice obiect pentru el este doar o totalitate de senzaţii. Omul nu are
posibiliatea să construiască idei generale, ba chiar este imposibil de înţeles
o idee generală. Ideile generale nu există, iar cele existente sunt ficţii.
Există idei doar despre obiectele singulare care sunt prezentate drept idei
universale. Idei ca spaţiu, timp, substanţă sunt ficţiuni a creierului uman.
Captivant în concepţia lui Berkeley este că se neagă existenţa lumii
obiective, lumii în afara noastră. Spiritul uman este singur pe lume. Aşa
poziţie în filosofie se numeşte solipsism.
Berkeley and Perception

• Berkeley a menționat că :
dacă examinăm atent
cunoștințele pe care le avem
despre obiectele în jurul
nostru vom concluziona ca
ele apar de la senzațiile,
percepțiile pe care le avem
în capul nostru.
 Exemplu

• De exemplu , o anumită
culoare,gust, formă
împreună ne dă de știre
că acesta este un măr.
• Potrivit acestuia, toate
percepțiile există doar în
mintea noastră, astefel
toate obiectele sunt doar
în capul nostru și nu
există ca ceva material.
 Idealismul de Est

• Vasubanbhu- credea că se poate ajunge la adevăr

prin meditații.
• Idealismul Budist ( cunoscut de asemenea ca ”doar-conștiința” sau ”doar-
mintea”) e conceptul din gândirea Budistă că întreaga existență e nimic ci doar
conștiință și, prin urmare, nimic nu există în afară minții. E o doctrină majoră
în timpuria școală a Budismului, Yogacara care a evoluat în școala de masă
Mahayana.
 Opoziția idealismului

• Idealismul susține că totul în lume are scop. Atunci, de ce

sunt tragediile, cutremurile etc?
• Idealismul subiectiv (sau solipsismul sau subiectivismul
sau idealismul dogmatic sau imaterialismul) este
doctrina că mintea și ideile sunt singurele lucruri care pot
fi cunoscute cu siguranță că există sau au vreo realitate, și
că orice cunoaștere în afara minţii este nejustificată.
Astfel, obiectele există în virtutea percepției noastre
asupra lor, ca idei care sălăşluiesc în conștiința noastră și
în conștiința Ființei divine, sau a lui Dumnezeu.
Idealismul Obiectiv e poziția că lumea ”din afară”
e de fapt Mintea care comunică cu mințile noastre
umane. Postulează că există doar un singur
perceptor și că acest perceptor e unul și același cu
acel care e perceput. Acceptă simțul realității
Realismului (concepția că obiectele materiale
independente există) dar respinge
Naturalismul(poziție care afirmă că mintea și
valorile spirituale au apărut din lucruri materiale).
Teoria educațională a idealismului:

• Obiective
• Curriculum
• Procesul de predare-învățare
• Metodele
 Metodele idealismului

• 2+2=4 este un adevar absolut

• Dialectica este o formă foarte veche a găsirii
adevărului.

• Predarea transmite adevăruri absolute.

 Idealiștii au așteptări mari față de profesor. Profesorul trebuie să fie
excelent, să servească drept model pentru elevi , atat intelectual cât
și moral.El este elementul principal în școală.Trebuie să dispună de o
mulțime de calități și aptitudini.

 Organizarea clasei trebuie să devină pentru elevi un mediu propice

de dezvoltare intelectuală.
 Metodele utilizate trebuie să fie variate și să fie bazate pe fapte și
realități. Trebuie să încurajeze elevii spre reflecție, decizii, să le
dezvolte gândirea critică, și să stimuleze interesul față de materia
studiată.
 Concluzii

În idealism, scopul educației este de a descoperi și a

dezvolta capacitățile fiecărui individ pentru a contribui la
progresarea societății.
Accentul trebuie să fie pus pe materii precum literatura,
istoria , filosofia și religia. Metodele de predare sunt cele
legate de discuții, conversații dirijate, dialoguri și a.ș.m.d.
• Câte
picioare
are
elefantul?
Mulțumesc
pentru atenție!