Sunteți pe pagina 1din 2

coala atomist

Caci intrebarea este: cum se face ca dintr-o existenta neschimbatoare se produce aparenta ? Empedocle si Anaxagora au cautat sa inlature aceasta contrazicere, prin aceea ca acestia au redus producerea si disparitia lucrurilor la amestecarea si despartirea elementelor. Atomistica a dezvoltat aceasta idee intr-o forma intuitiva si a facut-o un fel de piatra din capul unghiului a filozofiei. Si ea a facut acest lucru slu indu-se de principiul necesitatii.!Atomismus" este o teorie cosmologic#, dup# care universul este compus din atomi $greac# atom - indivizibil%. coala atomist# susine c# sufletul este creat din atomi ceva mai rotunzi i mai netezi dec&t cei materiali. 'eoria materialist# a lui (emocrit a fost dezvoltat# de Epicur i Socrate.Sufletul este compus i ca atare pieritor, la fel ca trupul.

Democrit Abdera
,-+../r.%

din
$)*+4n gnoseologia sa (emocrit$descendent al unei bogate familii din Abdera, 'racia%, consider# c# senzaiile vizuale sunt provocate de transporturi ale unor mula e $ ei dola%ce se desprind de obiecte i p#trund .n ochi. Acelea i transporturi stau i la baza raiunii care singur# poate p#trunde .n esen a lucrurilor. 5aterialismul teoretic a lui (emocrit nu exclude o anumit# form# de idealism moral.El dezvolt# o moral# temperat# .n conformitate cu care !a face ceea ce trebuie!ne provoac# o satisfac ie pe care nici un principiu material nu ne-o poate garanta. (emocrit a preluat teoria atomist# a dasc#lului s#u, 0eucip, dezvolt&nd-o .ntr-un adev#rat sistem filosofic, conform c#ruia la baza lumii se afl# atomii, care coincid cu realul - plinul $ to on%, 6i vidul, neantul - golul $ to menon%. Atomiise $deosebesc intre ei numai dupa forma% sunt particule solide, indivizibile, imperceptibile, necreate 6i eterne, .n continu# mi6care7 din combinarea lor, iau na6tere toate lucrurile care alc#tuiesc universul $at&t corpurile materiale c&t 6i sufletul uman%. (emocrit formuleaz# teza lumilor infinite. (emocrit a primul care a afirmat c# for8a motrice a istoriei omenirii este nevoia $chreia%, necesit#8ile oamenilor. (emocrit a emis ideea dezvolt#rii ascendente a societ#8ii omene6ti. 9ozi8ia lui (emocrit era anti-teza mitului despre epoca de aur 6i dec#derea permanent# a umanit#8ii. :pera sa: $peste ;+ de tratate% <= tratate ale lui (emocrit despre matematic#,<* de fizic#, > de etic#, > de muzic# grupate .n tetralogii nu ni s-au pastrat decit cea ,++ de fragmente. Cel mai de seam# filosof materialist al lumii antice, a exercitat o puternic# influen8# de la Epicur 6i 0ucre8iu p&n# la 3rancis ?acon, @alileo @alilei 6i 0eibniz.Atomitii au putut s# formuleze, un concept clar despre cum trebuie g&ndit# materia ca ultimul fundament al tuturor apari8iilor. Cu formularea acestui concept, materialismul a fost des#v&r6it ca teorie consecvent# a apari8iei lucrurilor din materie. (emocrit este de parere ca multiplicitatea si schimbarea lucrurilor din lume trebuie sa fie fundamentata pe o existenta neschimbatoare, netrecatoare, unitara si de acelasi fel. (ar, dupa parerea lui (emocrit, pentru a se putea mentine totusi legatura cu lumea senzoriala, acest temei metafizic trebuie sa fie accesibil determinarii7 gindirea este constituita tot din atomi, fiindca toate fenomenele sufletesti se fundamenteaza pe atomi sufletesti, ce se deosebesc de ceilalti atomi numai prin faptul ca au o forma sferica, de unde si capacitatea acestora de a se misca mai cu repeziciune. Atomii sufletesti sint inruditi cu atomii focului. (e aceea, atomii sufletesti nu se pot misca decit numai in stare uscata in stare umeda ei isi pierd calitatile spirituale. An organele omului atomii indeplinesc anumite functiuni : in creier se afla gindirea, in inima minia, in ficat poftele. 9rin respiratie omul ia atomi din aer, prin expiratie el elimina atomi. 9e acest proces se bazeaza viata. Atomii sint datul ultim al vietii. 9rincipiile fundamentale ale acestui monism materialist sint urmatoarele: l1. (in nimic nu se poate naste nimic , nimic din ceea ce este nu poate fi distrus. :rice schimbare este numai unirea si despartirea de parti.An acest principiu formulat de genialul Abderit se cuprind doua idei, cu care opereaza si fizica moderna, si anume: ideea ca nimic nu se distruge, ci totul se transforma, cit si ideea despre constanta energiei. 9rincipiul se gaseste si la Bant ca cea dintii 1analogie a a experientei1. El are o valabilitate axiomatica. 'eoria n-a, putut gasi, o punte intre fenomenele materiale si cele sufletesti, ce se petrec in creierul fiintelor care gindesc constient. El a considerat, asadar, spiritul ca o materie alaturi de alte materii si nu ca o forta ce formeaza lumea. Etica lui (emocrit este eudaimonista. 9entru (emocrit fericirea sau nefericirea depinde exclusiv de om. 3ericirea o poate realiza numai prin stapinirea asupra poftelor si asupra instinctelor.(emocrit reprezinta ideea ca cel mai inalt bun, spre care trebuie sa nazuiasca omul, este fericirea ce consta intr-o veselie continua a sufletului. hedonismul lui (emocrit este departe de hedonismul lui Epicur, sau de egoismul reprezentat de catre materialistii sec. al CDAAA-lea. Eticii lui (emocrit ii lipseste numai crite riul moralei idealiste : un principiu al actiunilor umane, care isi are originea numai in constiinta.Ce este bine si ce este rau, drept si nedrept lui (emocrit i se pare de la sine inteles, fara de nici o consideratie teoretica.Eeii ii dau omului numai ceea ce este bun, raul isi are originea, dupa (emocrit, in lipsa de intelepciune a omului. ceea ce este prea mult in pofte si in placeri se strica echilibrul sufletesc si el nu-si mai poate pastra 1ataraxia1, care este o conditie a fericirii adevarate.

$materialism metafizic% (emocrit


lupta cu aceeasi problema ca si maestrul sau 0eucip. !a deduce lumea experientei din principiile gindirii"?

12u multimea de cunostinte este vrednica de nazuit, ci bogatia intelectului1 1Cine contrazice din placere si face multe cuvinte, nu este incapabil sa invete ceva de folos1 13rumusetea corpului are ceva animalic, daca acesta este lipsit de spirit1 si 1fericirea si nefericirea se afla in sufletul tau1, zice (emocrit

Leucip sec V .Hr.


(in tratatul 1(espre spirit" : Nimic nu se
nate din ntmplare, ci toate lucrurile dintr-un motivi din necesitate Elev al lui Eenon de Eleea, 0eucip fondeaz# dup# );+ ../r. la Abdera propria sa 6coal# filosofic# $(emocrit i-a fost discipol%. Consecvent materialist, 0eucip este fondatorul teoriei atomiste, continuat# apoi de (emocrit, Epicur, 6i 0ucre8iu. 'eofrast men8ioneaz# dou# din lucr#rile lui 0eucip: Megas diakosmos $5area ordine universal#% 6i Peri nou $(espre spirit%, care a6eaz# la baza macrocosmosului 6i microcosmosului ca 6i a perceperii umane, mi6carea atomilor, desf#6urat# potrivit legilor mecanicii.

Epicur $,)< F
=-+ ../r.
15oartea nu
.nseamn# nimic pentru noi1, c#ci atunci c&nd suntem noi, ea nu este, iar c&nd survine, noi nu mai suntem. 4ntruc&t nu exist# lumea de dincolo, fericirea .n8eleptului trebuie s# se realizeze .n aceast# lume

46i urmeaz# p#rin8ii .n exil la Colofon, unde se afirm# ca profesor de filosofie. /aosul exterior al cet#8ii .l determin# s# propov#duiasc# o re.ntoarcere asupra vie8ii interioare.. 46i deschide propria 6coal# de filosofi. pune bazele - epicurismului. (iogenes 0aertios men8ioneaz# )+ de titluri din opera lui Epicur, 9&n# la noi au a uns , scrisori, Catheismul celor 4 de sentin!e" 6i fragmente disparate din restul operei, .n primul r&nd din cea mai important# dintre lucr#rile sale, #espre natura.3ilosofia lui Epicur este construit# din trei p#r8i: $anonika %&ogica", necesar# pentru distingere a adev#rului de fals7 'izica, ce propune o explica8ie filosofic# a naturii7 (tica, care trateaz# despre condi8iile vie8ii fericite.Etica este .n fapt scopul filosofiei, care are ca fundament fizica: ea ofer#, gra8iei canonice, cunoa6terea naturii, care .i va permite .n8eleptului s# fie fericit.Epicur propune explica8ia atomist# a naturii.Astfel, dac# zeii sunt indiferen8i, nu avem de ce s# ne temem de ei. (ac# sufletul nu este dec&t un compus material de atomi, nu avem de ce s# ne temem .n leg#tur# cu diferitele re.ncarn#ri. 5oartea, este privare de senza8ii.Senza8ia, care este criteriul cunoa6terii, este 6i ghidul care ne face s# c#ut#m pl#cerea 6i s# fugim de durere. Acest# fericire va consta deci .n satisfacerea pl#cerilor, printre care acelea ale inteligen8ei. 5orala lui Epicur este un hedonism care nu constituie o apologie a pl#cerii 6i a lipsei de m#sur#, ci o ust# reglementare a pl#cerilor, via8a .n8eleptului fiind temperat# contemplativ# 6i virtuoas#.