Sunteți pe pagina 1din 17

Argumentarea speciei

BALADA CULTĂ

“PAŞA
HASSAN”

de George
Profesor Janetta Bratila
 Balada ,specie a genului epic în versuri,cu
mare răspândire atât în literatura populară,
cât şi în cea cultă, evocă fapte deosebite ,
săvârşite de personaje prezentate în
antiteză şi care impresionează puternic.

 Balada cultă dezvoltă un subiect neobişnuit


de inspiraţie istorică sau legendară , având
eroi cunoscuţi , prezentaţi în antiteză, şi al
cărei autor este cunoscut.

2/4/2007 2
 Publicată în 1894 în volumul “Cântece de
vitejie”, balada “Paşa Hassan” îşi are
punctul de plecare într-un fragment din
opera lui Nicolae Bălcescu ,”Românii supt
Mihai Voievod Viteazul”, şi anume în
capitolul care evocă episodul luptei de la
Călugăreni, dintre armata otomană
invadatoare condusă de Sinan Paşa şi
oastea română aflată sub conducerea lui
Mihai Viteazul.
 Tema este deci istorică.

2/4/2007 3
Titlul asociază un termen care desemnează
funcţia de guvernator “paşa”, iar celălalt
“Hassan” este un nume propriu larg
răspândit la turci.
 Deşi titlul baladei este “Paşa Hassan”,

personajul principal este Mihai


Viteazul.Titlul indică personajul prin ochii
căruia este văzut voievodul
român.Dimensiunile pe care acesta le
capătă sunt hiperbolice, deoarece paşa este
îngrozit.
2/4/2007 4
 Acţiunea baladei este simplă şi se contituie
în momente ale subiectului. Întreaga
acţiune se bazează pe procedeul antitezei.
 EXPOZIŢIUNEA baladei cuprinde primele trei

strofe şi prezintă imaginea celor două


armate
pe Mihai,care se află în fruntea armatei
române , şi pe turcii care fug înspăimântaţi
din faţa lui.Spre deosebire de comandantul
român, Hassan este departe de câmpul de
luptă de unde conduce bătălia.
2/4/2007 5
 INTRIGA îl prezintă pe Mihai Viteazul
dominând câmpul de luptă.
Mihai îl vede pe pe paşă şi se
apropie de el.Paşa Hassan este
surprins de vitejia armatei
adverse.

2/4/2007 6
Hassan nu mai distinge între realitate
şi
vis şi este din ce în ce mai speriat de
apropierea conducătorului român.
Mihai îi propune paşei o cconfruntare
directă, soldată însă cu fuga acestuia.
Îngrozit ,îşi pierde “capul şi firea”şi fuge “nebun”. Frica îl
determină
să-l vadă pe domnitor într-o dimensiune hiperbolică, fantastică.
Figura impunătoare a voievodului român este percepută atât
vizual
prin descrierea spectului terifiant, care culminează cu metafora
“vodă-i un munte” , sugerând apogeul spaimei de care e cuprins
conducătorul turc.

2/4/2007 7
2/4/2007 8
paşei de a se salva. Urmărit de
voievodul român , Hassan are reacţii
necontrolate :îi cade turbanul, îşi
rupe veşmântul care i se pare că-l
împiedică
în fuga către tabăra turcească.
Disperarea personajului este redată
de expresiile “aleargă de groaza
pieirii bătut”şi “mănâncă pământul”.
Ironia autorului surprinde şi starea de
spirit a lui Hassan: “îi dârdâie dinţii
şi-i galben pierit”.
STRATEGI
A
2/4/2007 9
Cu ajutorul lui Alah , Hassan ajunge
în apropierea taberei turceşti şi
soldaţii săi se grăbesc să-l apere.
Ultima strofă subliniază ironia
autorului la adresa paşei şi nu ezită
să precizeze cauza eşecului acestuia:
“Căci vodă ghiaurul în toţi a băgat/
O groază nebună.”

2/4/2007 10
 Locul şi timpul  Naraţiunea operei se
desfăşurării acţiunii concentrează în jurul
confruntării dintre
nu sunt clar precizate,
Mihai şi Hassan.
dar ele pot fi deduse  Descrierea apare în
din faptul că textul are prezentarea
drept sursă de portretului
inspiraţie episodul voievodului.
 Dialogul este redus ca
luptei de la
prezenţă,existând
Călugăreni. doar două replici ale
lui Mihai prin care îl
provoacă pe paşă la
luptă dreaptă.
2/4/2007 11
 În această baladă, antiteza este evidentă între
românul Mihai Viteazul şi paşa Hassan. Portretul
voievodului român este realizat la dimensiuni
hiperbolice, prin ochii îngroziţi ai paşei.
 În prima parte a baladei , vodă se află în centrul
acţiunii, iar efectul pe care îl are asupra lui
Hassan este înfricoşător.
 În strofa a şasea ,imaginea lui Mihai este
asemănată cu forţa dezlănţuită a naturii, în timp
ce Hassan stă în spatele câmpului de luptă ,
nefiind interesat de soarta oştenilor săi. El fuge
din faţa confruntării directe şi preferă să se
ascundă în tabără.

2/4/2007 12
 Mihai Viteazul,personaj principal,pozitiv,
individual,cu atestare istorică,ilustrează curajul,
patriotismul .Figura lui domină câmpul de luptă
Mijloacele directe şi cele indirecte se împletesc
armonios în realizarea portretului său.
 Mihai este prezentat direct de narator.
Încă din expoziţiune pare un viteaz din basme.
El este comparat cu elementele dezlănţuite ale
naturii:”Ca volbura toamnei se-nvârte el roată/
Şi intră-n urdie ca lupu-ntre oi”.
Portretul fizic al voievodului este întregit de
aliteraţia:”Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier/Şi zalele-i
zuruie crunte”, şi de hiperbola în inversiune :”Gigantică
poart-o cupolă pe frunte”.

2/4/2007 13
 Portretul moral este conturat, în special , prin
caracterizare indirectă.Curajul şi eroismul
voievodului Mihai sunt relevate prin chemarea
paşei la luptă dreaptă .Mihai este descris în
mişcare, iar apropierea lui îi creează lui Hassan o
stare de teamă care se va transforma ,pe parcurs,în
spaimă.
Urmează o nouă adresare directă prin care
domnitorul român îl provoacă încă o dată la luptă
pe paşă.Acum laşitatea şi frica paşei ating punctul
culminant.Gesturile disperate ale acestuia sunt
comentate ironic de către narator ,care,în final , îşi
exprimă din nou admiraţia pentru conducătorul
român ,al cărui renume îi înspăimânta pe
turci:”Căci vodă ghiaurul în toţi a băgat/ O groază
nebună “.

2/4/2007 14
 Viziunea asupra momentului prezentat este
subiectivă. Ea pune în lumină armata
română şi pe conducătorul acesteia în
antiteză cu armata otomană şi cu Paşa
Hassan.
Evidenţierea calităţilor incontestabile ale
ostaşilor noştri,eroi ai neamului, culminează
în text cu prezentarea impresionantă a
personajului principal,voievodul român,
Mihai Viteazul.

2/4/2007 15
 Poezia este alcătuită din douăsprezece strofe a
câte şase versuri fiecare,cu versuri inegale ca
măsură,ultimul vers fiind scurt,caracteristic
poeziei lui G.Coşbuc.Rima este îmbrăţişată şi
împerecheată,iar ritmul este amfibrahic,vioi.
 Alături de figurile de stil, numeroase şi
variate,mijloacele de versificaţie contribuie la
realizarea unor imagini plastice proprii creaţiei
lui George Coşbuc.
 Prin toate aceste trăsături prezentate, opera
“Paşa Hassan” de G. Coşbuc ilustrează specia
baladei culte.

2/4/2007 16
2/4/2007 17