Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Cluj-Napoca

Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii

Zootehnie anul I

PTERIDIUM AQUILINIUM - SPECIE

DAUNATOARE DIN PAJISTILE
PERMANENTE

ndrumatori : Prof. Dr. Ghe. Mihai,

Conf. Dr. N. Sima
Autori : D. Crciun, B. Anechiti

SIMPOZION STUDENTESC Cluj Napoca, 23 aprilie 2010

CERCUL STIINTIFIC DE AGROECOLOGIE
 Coninutul lucrarii

Sistematica
Morfologie si biologie
Rspndire
Importana speciei
Riscuri
Metode de combatere
Feriga (Pteridium aquilinum)- face parte
din clasa Polypodiopsida, familia
Dennstaedtiaceae, genul Pteridium.
ncrengatura FERIGI (PTERIDOPHYTIA)

a) FILICATE-DRYOPTERIS-FILIX-MAS-
feriga.comun
b) POLYPODIUM VULGARE iarba
arpelui ,
c) PTERIDIUM AQUILINUM - olul lupului
 NSUIRI BOTANICE

Ferigile (ncrengtura
Pteridophyta) - sunt primele
plante vasculare aprute pe
uscat, au corpul vegetativ
reprezentat de generaia
sporofitic, care devine
dominant. Se cunosc peste
20.000 specii de ferigi,
clasificate n aproximativ 300
genuri. Sunt plante iubitoare de
umezeal.
 DESCRIEREA PLANTEI
Ferigile sunt plante cormofite, deci au
organe vegetative adevrate. n
pmnt are un rizom, de care sunt
prinse rdcini adventive si firoase
care alctuiesc n fiecare an
bucheele de frunze. Frunza este
format din teac, peiol si limb
(organe vegetative adevrate)
ntruct acestea au vase
conductoare. Pe dosul frunzelor se
gsesc sori cu sporangi, iar
sporangii la rndul lor conin spori.
La maturitate sporii cad pe pmnt.
 Rspndire

Dac gsesc locuri umede, ei vor da natere

unei plntue numit protal. Aceasta are
organe sexuate brbteti si femeieti.
Prin fecundaie, ele dau natere celulei-ou.
La rndul ei, aceasta d natere unei noi
plntue si atunci protalul va muri. Ciclul
de dezvoltare este diferit prin generaia
sexuat (protalul) si asexuat (celula-ou)
fa de muchi, deoarece generaiile sunt
independente.
Anual se dezvolt frunze noi,
care la unele specii pot
atinge 30 m lungime. La
nceput ele sunt rasucite in
form de melc, deoarece
partea inferioara crete mai
repede dect cea superioar.
Pe msura creterii, frunzele
se desfac, aprnd un peiol
si o lumin dubl penat
sectata. Frunzele ndeplinesc
doua funcii: de fotosinteza si
de sporificaie.
 REPRODUCEREA

Pe dosul frunzelor se gsesc pete maronii

denumite sori, care conin sporangi cu
spori. Sporii ajuni la maturitate sunt
eliberai si germineaz, dnd natere unui
protal care are form de inim si poart la
captul ascuit anteridii (ele produc
anterozoizi) si la captul opus arhegoane
(produc o singur oosfer). n urma
fecundaiei rezult celula-ou, din care se
dezvolt un embrion, ce va da natere
unei ferigi, iar ciclul se reia. Exist dou
generatii: cea gametofitic (de la stadiul
de spori, la cel de celul-ou) i cea
sporofitic (de la stadiul de celul-ou, la
cel de spori).
 IMPORTAN

Feriga face separaia ntre plantele

superioare i cele inferioare;
din rizomul de ferigi se fac medicamente
mpotriva viermilor intestinali;
din coada-calului se face ceai mpotriva
bolilor de rinichi;
plante ornamentale
din ferigile arborescente strvechi se pot
forma crbunii.
 EFECTE DUNATOARE

Feriga de cmp (Pteridium aquilinium)

provoac intoxicaii :
La cal se observa tulburri de natura neuro-
musculara reprezentate prin micri
necoordonate, parez, slbiciune,
contractarea muschilor feei si gtului, spasme.
La bovine, intoxicaia prezint dou aspecte :
- la bovine adulte-diaree cu eliminarea de
cheaguri de snge, creterea temperaturii.
- la bovinele tinere-secreii nazale si bucale,
respiraie dificil, creterea temperaturii.
 COMBATERE

Combaterea ferigii n pajiti i fnee

se face prin:
o Metode mecanice :
-cosiri repetate;
-scoaterea rizomului din pmnt ;
o Metode chimice:
-folosirea erbicidelor : Asulox, doz 11 l/ha,
Icedin doz 10 l/ha, Tordon 22K
doz 7 l/ha, Dicamba doz 5+5 l/ha
 Concluzii
Este planta care face separaia ntre
speciile superioare i cele inferioare ;
Importan teraupeutic
Din punct de vedere practic duntoare
Greu de combtut
Bibliografie
V MULUMIM !