Preuiete-m i iubete-m omule, fiindc toate frumuseile mele, pdurile cu poienile, vile i izvoarele, crrile i crestele, piscurile, cu toate

vieuitoarele i florile, ie i le druiesc, s te bucuri de ele, s devii mai puternic, mai bun, mai generos, mai nelept, mai sntos i mai bogat.

Cuprins
1. 2.

3.
4. 5. 6.

Localizare si harta Scurta caracterizare climatica Climograma Imagini specifice Puncte tari si puncte slabe Impactul antropic

1. Localizare si harta
Pe teritoriul Romniei au fost identificate 3700 de specii de plante din care

pn n prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 disprute, 39 periclitate, 171 vulnerabile i 1253 sunt considerate rare. Cele trei mari zone de vegetaie n Romnia sunt zona alpin, zona de pdure i zona de step. Vegetaia este distribuit etajat, n concordan cu caracteristicile de sol i clim, dar i n funcie de altitudine, astfel: stejarul, grnia, teiul, frasinul (n zonele de step i dealuri joase); fagul, gorunul (ntre 500 i 1200 de metri); molidul, bradul, pinul (ntre 1200 i 1800 de metri); ienuprul, jneapnul i arborii pitici (ntr 1800 i 2000 de metri); pajitile alpine formate din ierburi mrunte (peste 2000 de metri). n largul vilor mari, datorit umezelii persistente, apare o vegetaie specific de lunc, cu stuf, papur, rogoz i adesea cu plcuri de slcii, plopi i arini. n Delta Dunrii predomin vegetaia de mlatin.

2. Scurta caracterizare climatica

Clima Romniei este determinat n primul rnd de poziia sa pe glob,

precum i de poziia sa geografic pe continentul european. Aceste particulariti confer climei un caracter temperat continental cu nuane de tranziie. Extinderea teritoriului rii pe aproape 5 de latitudine impune diferenieri mai mari ntre sudul i nordul rii n ceea ce privete temperatura dect extinderea pe circa 10 C de longitudine, astfel dac temperatura medie anual n sudul rii se ridic la circa 11 C, n nordul rii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborte cu circa 3 C. ntre extremitatea vestic i cea estic a teritoriului naional, diferena termic se reduce la 1 C (10 C n vest, 9 C n est).

3. Climograma

4. Imagini specifice

Brindusa
Brandusa este o floare care simbolizeaza sentimente puternice si devotament, legaturi stranse atat de dragoste, cat si de prietenie. O persoana cu numele de Brandusa pune pasiune si loialitate in tot ceea ce face si va face tot posibilul pentru a-si atinge idealurile.

Crizantema
A ajuns sa fie numita "regina florilor de toamna" si sa devina subiectul principal al expozitiilor de sezon. In limbajul florilor, crizantema are diferite semnificatii: alba adevar; rosie - iubire; galbena - dragoste marunta.

Bujorul
Bujorul este una din cele mai cultivate flori, din cele mai vechi timpuri . Bujor este un nume foarte vechi, care este intalnit si ca nume de familie. Ca si in cazul altor nume romanesti formate dupa nume de flori, el este cunoscut in zona balcanica ca avand la baza radacina "buz" sau substantivul "buza" cu sensul de "rasfrant" sau "crestat, care are multe crestaturi".

Lacrimioara
Legenda spune ca lacramioarele au aparut din lacrimile Evei atunci cand a fost izgonita din gradina Edenului. Aceasta floare cu parfum foarte puternic, dar si extrem de otravitoare, este o presupusa apartoare a gradinilor de spiritele rele. Femeia care iubeste lacramioarele este timida, gingasa si tinde sa isi idealizeze iubitul.

Crinul
Sunt cautati pentru eleganta lor si au fost cultivati de-a lungul secolelor pentru proprietatile sale medicale miraculoase. Crinul este in general o floare care se face cadou in contexte formale, neimplicand relatii puternice.

Viorica
Viorica infloreste primavara. Se pare ca vioreaua rezista, de obicei, doar 12 saptamani pana cand se ofileste. Daruirea unei viorele simbolizeaza sinceritate si incredere. Numele de Viorica sugereaza o persoana cu o mare incredere in sine si in fortele proprii si deosebit de directa in relatiile cu cei din jur.

Lalelele sunt considerate in anumite culturi simbolul dragostei perfecte. In perioada victoriana, petalele de lalele erau folosite pentru a duce mesajele de dragoste. Petalele rosii reprezentau declaratia de dragoste, iar cele galbene spuneau ca dragostea nu are sanse. Fata care primea petale multicolore stia ca exista cineva caruia ii placeau ochii ei.

Lalea

Garoafa
Despre garoafa se spune ca ar fi de provenienta divina. Garoafa este o floare plapanda si mandra. Simboluri: garoafa alba - iubire dulce, dragoste pura; garoafa galbena - m-ai dezamagit; garoafa rosie - inima mea este asemeni unei torte; garoafa roz - nu te voi uita niciodata.

Ghiocel
In limbajul florilor, ghiocelul simbolizeaza speranta si puritatea. El vine daruit in semn de pritenie adevarata. Putini stiu insa ca ghioceii, simbolul primaverii, sunt flori protejate de legile din Romania.

Harciogul sau "catelul pamantului" cum mai este numit. Ocupatia de baza a lui este sa sape galerii in pamant, unde isi aranjeaza casa in toata regula, cu incaperi precis destinate pentru depozitat hrana, pentru dormit, pentru masa, atat pentru vara, cat si pentru iarna. Foarte daunator, consuma in medie 2-4 hectolitri boabe de grau pe an, facand depozit pentru iarna. Hiberneaza din octombrie pana in martie.

Harciog

Nevastuica
Nevastuica este cel mai mic carnivor din Europa, avand marimi variabile. Are lungimea trunchiului, impreuna cu cea a capului de 21-23 cm la mascul, si de 16-19 cm la femela. Inaltimea nevastuicii la greaban este de 5 cm si o latime intre umeri de 4 cm, ceea ce-i permite sa intre in galerii cu mici dimensiuni.

Cocosul de munte sau gotcanul este cea mai mare pasare ca dimensiune dintre cele trei specii de tetranoide care traiesc in tara noastra. Lungimea totala a cocosului (de la cioc pana la varful cozii) este de 90-112 cm, variind in functie de mediu, hrana si varsta. Greutatea corporala a mascului este 4,5-6,5 kg iar cea a femlei de numai 1,8-3 kg. E o pasare care tine la locul unde creste, nu calatoreste. Cel mult pe iarna grea se trage mai catre deal.

Cocosul de munte

Veverita este un mamifer de talie mica, cu blana roscata ori neagra pe spate si alba pe piept, cu coada lunga si stufoasa. Veverita traieste in apropierea terenurilor impadurite, adaptanduse foarte usor traiului printre oameni. Micuta veverita uimeste prin sariturile sale, de pe o creanga pe alta, la mare inaltime, si prin viteza cu care alearga pe ramurile arborilor, de care se agata cu ghearele ei ascutite.

Veverita

Viezurele sau bursucul este legat de padure si tufisurile unde isi ascunde vizuina. Prefera padurile de deal si campie, unde resursele de hrana sunt mai mari, dar nici padurile de munte nu sunt lipsite de prezenta lui. Viezurele petrece iarna hibernand, la fel ca ursul. Dormiteaza de regula de pe la sfarsitul lui noiembrie si pana pe la inceputul lunii martie.

Bursucul

Cartita este un animal mic, de 10-15 cm lungime si aproximativ 65-120 de grame. Are coada scurta, labe cu degete lungi, gheare lungi si late, ochii mici cu ploapele aproape lipte, blana scurta si deasa. Este un insectivor subteran, adaptat la sapat si tarat prin galerii. Sapa galerii numeroase si lungi pana la adancimea de 50 cm, din care iese numai noaptea. Cuibul sau este in centrul retelei de galerii. Dusmanii cartitei sunt viperele, nevastuicile si pasarile rapitoare de noapte.

Cartita

Mistretul este un animal robust care ajunge vara pana in golul alpin, de unde se retrage la sfarsitul toamnei la adapostul padurilor, cautandu-le in special pe cele cu fructificatie. Lungimea corpului atinge 2 m la masculi si 1,5 m la femele. Caninii sai foarte dezvolati si piela aspra si ingrosata, constituie o veritabila arma de aparare.

Mistretul

Jderul de copac
Jderul de copac este un animal zvelt, mladios, cu picioare subtiri si gheare ascutite. Are o blana deasa matasoasa, si coada lunga, stufoasa. Este animal nocturn, insa destul de activ si ziua. Duce o viata de solitar si are vazul si auzul foarte dezvoltate.

Vulpea este un mamifer carnivor. Lungimea corpului atinge 80-90 cm, coada 30-40 cm si inaltimea la greaban de 35-40 cm. Greutatea este circa 10 kg, in stadiul de maturitate. Vulpea este un animal nocturn, fiind mai putin activa ziua, exceptiile producandu-se in special iarna cand este impinsa de foame. Se hraneste indeosebi cu soareci, care par a fi hrana de baza, dar si cu melci, soparle, insecte si larvele acestora, omizi, rame si chiar broaste si pesti.

Vulpea

Ariciul apartine familiei Erinaceidelor si este un mamifer mic, avand o lungime a corpului de pana la 33 de cm. Ariciul care traieste in Romania este considerat de unii o varietate aparte. Are pe varful capului, pe spate, pe coaste si pana la coada tepi dese. Are ochii mici si vioi, iar urechile rotunde. Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe frunte, pe piept si pe burta are par scurt, sur. Daca simte primejdia, cu un sasait de manie se strange ghem.

Ariciul

Dihorul
Popular se mai numeste dihor comun sau dihor puturos. Prefera luncile, mlastinile, padurile umede, gramezile de piatra, stogurile de paie, precum si versantii nisiposi impaduriti, in care isi sapa vizuina. Vazul lor nu este foarte dezvoltat, dar in schimb au un miros si un auz exceptional.

Lupul este un mamifer salbatic, atletic si robust. Lupul si cainele domestic au acelasi stramos comun. Culoarea lor variaza de la alb cenusiu pana la brun cenusiu. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. Blana de vara este mai inchisa la culoare, mai scurta si mai rara, in timp ce cea de iarna este de culoare mai deschisa, mai lunga, mai deasa si cu puf abundent.

Lupul

Capra neagra
Capra neagra este cel mai batran mamifer existent pe teritoriul tarii noastre, supravietuind tocmai din perioada "Marii Glaciatiuni". Capra neagra are un miros foarte dezvoltat si un auz foarte bun. Ea vede excelent la distanta foarte mare, mai ales obiectele in miscare, dar nu sesizeaza la distanta mica, vanatorul bine camuflat.

Ursii sunt mamifere carnivore, ce traiesc in multe locuri din lume, de la tropice pana in zonele arctice, atat in paduri cat si in zonele de campii inzapezite.Ursul este un mare amator de jir sau ghinda, dar mananca cu placere zmeura, ciuperci, mere padurete, diverse plante, pesti, rozatoare si carnivore mai mari . Pentru a-si procura hrana, acest animal strabate deseori multi kilometri. Un lucru intersant este faptul ca ursul isi aminteste foarte bine pe unde a trecut si se intoarce acolo unde stie ca a mai gasit hrana.

Ursul

5. Impactul antropic

Va multumesc pentru atentie!