PLANTE MEDICINALE FOLOSITE

PENTRU AFECTIUNI HEPATO-BILIARE

Masterand Motofelea Emil Alexandru

FICATUL

Este un organ complex, care realizeaza o multitudine de functii

metabolice.

Acesta intervine in producerea proteinelor din sange, reglarea glicemiei

prin consumarea glucozei sau producerea ei, are rol termoreglator, depoziteaza
fierul, produce acizii biliari, regleaza schimbul de grasimi si asigura detoxifierea
organismului prin intermediul sistemelor enzimatice.

Afectiunile vezicii biliare sunt reprezentate de diskinezii biliare (hipo- sau

hipertone), care, ignorate sau netratate corespunzator si la timp, pot provoca
calculoza biliara si infectii la nivelul colecistului, cu efect negativ asupra
intregului organism.
CELE MAI EFICIENTE PLANTE MEDICINALE SUNT:

CIULINUL (CARDUUS NUTANS FAM. ASTERACEAE )

 Ciulinul :

Complexul de flanoide din compozitia sa are un puternic efect antioxidant,

stimuleaza capacitatea de regenerare a celulelor, blocheaza acumularea de toxine
in ficat stimuland eliminarea deseurilor toxice ce se acumuleaza in ficat.
Preparatele din ciulin protejeaza ficatul de actiunea distructiva a unor
toxine puternice si a alcoolului si stimuleaza regenerarea celulelor hepatice.
Tinctura de Ciulin. Pentru prepararea tincturii de ciulin se macina 50g de
seminte care se pun intr-un recipient ermetic alaturi de 250ml de alcool alimentar
de 70 de grade. Se va pastra la temperatura camerei, agitandu-se de mai multe ori.
Amestecul se filtreaza si se pune mai apoi in sticle mai mici. Se poate pastra la
temperaturi mai scazute, cel putin 2 ani.
Decoct. Decoctul se prepara dintr-o lingurita de seminte zdrobite la o cana
cu apa clocotita, se lasa sa dea totul in clocot, mai apoi se strecoara. Se beau doua
cani pe zi.
Infuzia. Infuzia se prepara dintr-o lingurita de seminte macinate peste
care se vor turna o cana de apa clocotita, se va lasa la infuzat in jur de 15 minute.
Se consuma de trei ori pe zi.
În România crește mai ales în zonele calde și însorite, precum Dobrogea
ARMURARIU (SILYBUM MARIANUM FAM. ASTERACEAE)
 Armurariu

Este un foarte bun hepatoprotector, o sursa de silimarina recomandata in

insuficiente hepatice, ciroze hepatice, intoxicatii sau hepatite.

Silimarina stimuleaza sinteza hepatocitelor, creste rezistenta acestora la

toxine, scade riscul formarii calculilor biliari prin efectul coleretic-colagog si are
si un rol antioxidant.

Se foloseste sub forma de infuzia combinata care se prepara astfel: 1-2

lingurite de pulbere de seminte de armurariu se lasa la inmuiat intr-o jumatate
de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune
deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu o jumatate de cana de apa
fierbinte 20 minute, dupa care se lasa la racit; se combina cele doua extracte;
se bea acest preparat cu un sfert de ora inainte de masa. Doza: 3 cani pe zi.
În România creste mai ales în zonele calde si însorite, precum Dobrogea.
PĂPĂDIA (TARAXACUM OFFICINALE FAM. ASTERACEAE)
 Papadia

Este un tonic general de mare valoare si probabil un diuretic si

tonic hepatic cu cea mai mare aplicabilitate.

Foarte eficienta este infuzia, pe care o obtii din 2 lingurite de

planta uscata la 250 ml de apa, lasi preparatul la infuzat 10 minute.
Strecori si bei de 2-3 ori pe zi, inainte de mesele principale.

Tijele de papadie culese inainte de inflorire pot fi consummate

pe stomacul gol (5-10 tije pe zi, timp de 2-3 saptamani ) fiind cea
mai buna cale de detoxifiere a ficatului, de stimulare a functiei
hepatice si biliare.
Papadia se gaseste pretutindeni, unde se afla vegetatie, de la campie
pana in zona subalpina, prin locuri necultivate si pe marginea
drumurilor.
ROSTOPASCA (CHELLIDONIUM MAJUS FAM. PAPAVERACEAE)
 Rostopasca

Este una dintre plantele intens folosite pentru prepararea

medicamentelor contra afecţiunilor hepatice.

Este recunoscută în fitoterapie pentru proprietăţile sale antivirale,

drenoare şi regenerative ale celulei hepatice, fiind eficientă în toate tipurile
de hepatită.

Se foloseste pentru:
diskinezia biliara
prevenirea litiazei biliare
migrena biliara
boli de ficat
Rostopasca este comună în locuri umbroase, ruderale (în jurul așezărilor
omenești), în tufărișuri, până în regiunea montană.
CATINA (HIPPOPHAË RHAMNOIDES FAM. ELAEAGNACEAE )
Catina

Sucul proaspat il obtii prin zdrobirea fructelor proaspat culese, cu ajutorul

unei linguri de lemn (contactul cu metalul duce la degradarea anumitor
vitamine). Zdrobirea se face intr-un vas de portelan, pana cand se formeaza o
pasta foarte aproape de consistenta lichida, care va fi consumata imediat,
pentru a nu se oxida.

Este util pentru hepatita, ciroza hepatica o jumatate de pahar pe zi.

In tara noastra, catina alba este raspandita in flora spontana in zona

subcarpatilor din Muntenia si Moldova, apare izolat pe valea raurilor Olt, Arges .
SUNĂTOAREA (HYPERICUM PERFORATUM FAM. HYPERICACEAE)
 Sunatoarea

Este utila in hepatita cronica si acuta: datorita substantelor active in

special hipericina si hiperforina in special, ea reduce ritmul de evolutie al bolii,
ajuta la tinerea sub control a tensiunilor emotionale care sunt foarte
periculoase in cazul celor cu probleme hepatice, protejeaza ficatul de procesele
distructive.

Se recomanda:
2-3 cani de infuzie de sunatoare pe zi;
o lingurita de ulei de sunatoare dupa fiecare masa;
infuzia combinata de sunatoare: cate un litru pe zi, in cure de cate patru
saptamani, urmate de o pauza de trei saptamani.
Sunătoarea este o plantă erbacee răspândită pe păşuni, prin grădini sau
la marginea drumurilor, întâlnindu-se din zona de câmpie până la cea
subalpină, dar mai ales în zona deluroasă.
COADA ȘORICELULUI (ACHILLEA MILLEFOLIUM FAM. ASTERACEAE)
 Coada soricelului

Sucul se obtine din planta proaspat culeasa, cu ajutorul mixerului

(blenderului): in vasul mixerului se pun 50 de grame de planta foarte bine
spalata si 50 ml de apa de izvor, dupa care se omogenizeaza prin mixare, iar
amestecul rezultat se stoarce prin tifon. Se iau 50 ml pe zi din acest suc, pentru
tratarea afectiunilor hepato-biliare, (pentru hepatita, de exemplu, se iau cate
50-60 ml, in doza unica, zilnica. Se fac astfel cure de cate 60 de zile, urmate de
alte 20 de zile de pauza ).
Originara din Europa si din vestul asiei, in Romania este intalnita de la
campie pana in regiunile subalpine.
VĂ MULŢUMESC !