CERCETAȘII ROMÂNIEI

-file de istorie-
 Cuprins
1. Începuturile Cercetășiei în România
2. Formarea structurilor și recunoașterea de către parlament
3. Cercetașii în Primul Război Mondial
4. Reorganizarea Cercetășiei
5. Anii de glorie ai mișcării
6. Cercetașele României
7. Desființarea asociației
8. Reînființarea Cercetășiei
 Începuturile Cercetășiei în România

• În vara anului 1913, inspirați de un articol citit

într-o revistă franțuzească, câțiva elevi de la
Liceul “Gh. Lazăr” din București (frații
Dimăncescu, frații Berindei, Săndel Bogdan
și Ionel Andronescu) formează singuri, fără
ajutorul adulților, primele patrule de cercetași,
experimentând cercetășia în Munții Bucegi.
• După începerea cursurilor în toamna aceluiași
an, la inițiativa lui Dimitrie Dimăncescu
(liderului primilor cercetași), elevilor de mai sus
li se vor alătura și alți colegi pentru a înființa
prima legiune de cercetași, având si sprijinul
directorului de atunci al liceului.
Începuturile Cercetășiei în România

• În aceeași perioadă, întors dintr-o

călătorie din Anglia, profesorul
universitar Gheorghe Murgoci ține
prima conferință despre cercetășiei.
• Propune înființarea PANDURILOR
ROMÂNIEI, dar principele Carol
propune denumirea de CERCETAȘI.
 Începuturile Cercetășiei în România

• Prima publicație cercetășească din Romania!

Cea mai prețioasă, cea mai rara!
• Apăruta in noiembrie 1913 si avândul ca autor pe
Gabriel Giurgea broșura "Cercetașii" este
distribuita în școlile secundare din tara (Tara
Românească si Moldova - la acea data)
 Formarea structurilor și recunoașterea
de către parlament
• Colonelul Grigore Berindei preia
organizarea cercetașilor și înființează un
comitet de inițiativă iar Asociația
“Cercetașii României” se va constitui
oficial pe 12 mai 1914
• In vara anului 1914, col. adj. Grigore
Berindei obține o audiență și prezintă
către membri casei regale (regele Carol I,
principele Ferdinand și principele Carol)
cercetășia și organizarea asociației până în
acel moment. Obține sprijin și asociația se
dezvoltă puternic până în anul 1916 (peste
9,000 de cercetași, grupați în 34 de legiuni
și 56 de cohorte).
Cercetașii în Primul Război Mondial

• Inspirați de către cercetașii din Marea

Britanie, aflată în război încă din 1914, la
data ieșirii României din neutralitate
(august 1916) cercetașii români s-au
organizat în “Corpul cercetașilor de
război”, fiind încadrați ca sanitari,
brancardieri, curieri, telefoniști, factori
poștali și alte specializări.
Cercetașii în Primul Război Mondial

• Prin efortul lor susținut,

cercetașii au reușit ca sa
elibereze un surplus de
combatanți pentru prima
linie si au contribuit la
menținerea unor activităţi
vitale in spatele frontului.
• În memoria celor ce au murit
atunci, la Tecuci a fost ridicat
un monument, singurul din
lume dedicat cercetașilor.
 Reorganizarea Cercetășiei
• Activitățile cercetășești se reorganizează după
război (1919-1923). Asociația cuprinde acum și
cercetașii din Transilvania (patrule de cercetași
români apăruseră la Brașov și Blaj încă din 1913),
Basarabia și Bucovina.
• O delegație de 58 de cercetași, sub conducerea prof.
univ. Gh. M. Murgoci, participă la prima
jamboree internațională (Londra, 1920).
• La a doua Conferință mondială a cercetășiei (Paris,
1922), România devine membră fondatoare a
Organizației Mondiale a Cercetășiei (WOSM).
• Pe fondul unei lipse de cadre de conducere,
dezvoltarea asociației stagnează pentru câțiva ani
(1924-1928).
Suntem înscriși la cinci concursuri (foto:
antrenament la proba de frânghie), din care
câștigam trei. Per ansamblu, delegația
noastră face o impresie deosebita.
 Anii de glorie ai mișcării
• Din anul 1929 comandantul marii Legiuni devine
principele Nicolae, avându-l ca ajutor de
comandant pe generalul Ion Manolescu.
• România participă cu o delegație de comandanți la
a treia jamboree internațională (Birkenhead,
Marea Britanie, 1929).
• Raportul prezentat despre succesul evenimentului
(50,000 de participanți din 42 de țări) prefațează
hotărârea principelui Nicolae de a organiza
jamboree naționale din doi in doi ani. Acestea vor
avea loc la Piatra Neamț (1930), Sibiu (1932),
Mamaia (1934) și Brașov (1936).
 Anii de glorie ai mișcării
• Prima jamboree naţională se
desfășoară la Piatra Neamț intre 5 si
25 august 1930, pe un platou aflat in
vecinătatea orașului Piatra Neamț.
Anii de glorie ai mișcării
• A doua jamboree naţională s-a
desfășurat intre 5 si 30 iulie 1932 la
Sibiu.
 Anii de glorie ai mișcării
• A treia jamboree naţională s-a desfășurat intre 5 si 30 iulie 1934 la
Mamaia
 Anii de glorie ai mișcării
• A patra jamboree naţională s-a desfășurat intre 9 si 27 august 1936 la
Brașov, in Poiana.
 Cercetașele României
• Până în primăvara anului 1929, cercetașele
activau ca grupuri distincte, încadrate în
Marea Legiune a Cercetașilor. Cea mai
celebră reprezentantă este Ecaterina
Teodoroiu, cercetașă în București și Târgu
Jiu, înrolată ulterior în armata româna și
căzută la datorie în primul război mondial.
• In primăvara anului 1929 principesa Ileana
a României și Ioan Dimăncescu
(comandantul cohortei I Galben –
București) formează un comitet și propune
înființarea unei organizații de cercetașe,
separată de cea a băieților.
• La 18 ianuarie 1930 lua ființă Asociația
“Cercetașele României”.
• Cel mai important eveniment al
cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza
(august 1935).
• Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi.
 Desființarea asociației
• La începutul anului 1936 se aprecia că mișcarea de
cercetași cuprindea 50,000 de tineri si 2,000 de
comandanți. Pe parcursul aceluiași an cele două asociații
(cercetași si cercetașe) au fost comasate într-una singură -
"Cercetășia României".
• La 24 ianuarie 1937 se desființează OETR-ul prin
reorganizarea "Străjii Țării". Aceasta devine singura
organizație de stat, pentru îndrumarea și conducerea
tineretului în ceea ce privește educația fizică, moral-
religioasă, socială și națională. Implicit este desființată și
cercetășia, care nu își mai găsea locul în sistemul totalitar
creat de regele Carol al II-lea. Cu toate acestea, o mare
parte din cadrele cercetășiei sau dintre personalitățile care
sprijiniseră ideea se vor regăsi în noua mișcare, devenită
obligatorie.
• "Straja Țării" se va desființa în toamna anului 1940, după
abdicarea regelui Carol al II-lea.
• La sfârșitul celui de al doilea război mondial, regimul
comunist din România a impus o interdicție pentru toate
mișcările de tineret alternative, acestea fiind înlocuite de
Organizația Pionierilor și Uniunea Tineretului Comunist
(UTC).
Reînființarea Cercetășiei

• Cercetășia românească si-a reluat activitatea la

data de 31 martie 1990, după o pauza de 53 de
ani. După ce s-au rezolvat aspectele
administrative, din anul 1992 au demarat și
activitățile cohortelor, denumite mai târziu centre
tradiționale.
• În 1993, Organizatia Naţională „Cercetașii
României“ este singura mișcare cercetășească din
România reprimită în Organizatia Mondială a
Mișcării Scout care numără în prezent peste
30.000.000 membri activi în 216 ţări şi teritorii. În
România, peste 3.500 de membri îşi desfăşoară
activitatea în 75 de grupuri.