Sunteți pe pagina 1din 37

Bunuri cu semnificaţie artistică

Prezentarea conceptului de patrimoniu artistic şi


încadrarea bunurilor cu semnificaţie artistică în
cadrul acestuia

 Patrimoniu artistic se încadrează din punct de vedere ştiinţific la


patrimoniu material (tangibil). Este cunoscut sub numele de patrimoniu
arhitectural, ce are in componenta sa urmatoarele cateogorii de obiective
majore: monumente, ansambluri si situri si alte bunuri culturale cu rol de
exponate. Toate aceste componente ale patrimoniului material pot avea o
valoare universala foarte mare din punct de vedere al istoriei, artei si
stiintei universale, sau una de nivel national.
Caracteristici ale bunurilor cu valoare asrtistică
 - Valoarea istorica – exprima vechimea si raritatea, unicitatea unui
bun cultural;
 - Valoarea estetica – ofera masura expresivitatii, coerentei stilistice,
virtuozitatea tehnicii si a executiei;
 - Valoarea artistica – are in vedere reliefarea modului de
ornamentare exterioara, interioara si exprima plasticitatea, armonia
si echilibrul elementelor care constituie un bun cultural;
 - Valoarea memorial-simbolica – prin care un bun cultural devine
reprezentativ pt un anume spatiu geografic si cultural, pt un anumit
popor sau minoritate etnica;
 - Frecventa unui anumit bun cultural – la nivel continental, regional,
local, dat fiind repetabilitatea sa in plan social, cultural;
 - Raritatea – exprima un set de caracteristici proprii si confera si o
anume identitate culturala, uneori simbolica sau emblematica;
 - Unicitatea – prin vechime, stil, materiale folosite, tehnica;
 - Tipicitatea – pentru o anume zona etnofolclorica, istorica, pt un
stil arhitectural si/sau artistic, sau perioada istorica.
Tipuri de bunuri cu semnificaţie artistică
 - Opere de arta plastica – desene, picturi, sculpturi, gravuri,
fotografie si litografie
 - Opere de arta decorativa – realizate din lemn, metal, ceramica,
sticla, portelan, textile, utilizare ca ornamente aplicate de exterior,
interior sau ca podoabe;
 - Obiecte de cult – reprezentate prin icoane de lemn, sticla, broderii,
argintarie, orfevrarie in metal, mobilier (catapetesme, strane, mese
si usi de altar etc.);
 - Proiecte si prototipuri de design – create ca modele de incercare,
inainte de finalizarea unor obiecte artistice si tehnice;
 - Materiale primare de documentare, filmare – inainte de finalizarea
unor creatii de film, documentare, artistice si de animatie;
 - Monumente de for public sau componente ale acestora, expuse in
aer liber;
 - Alte bunuri materiale din aceasta categorie.
Tipuri de artă românească şi obiecte
reprezentative

I. Pictura

 Pictura in secolele XII-XVII:


In epoca medievala se remarca pictura bisericeasca ,astfel,bunurile
de arta apartinand acestei categorii sunt reprezentate de picturile realizate in
interiorul lacaselor de cult.
Unele scene, pictate ca tablouri de sine stătătoare, se legau de celelalte prin
tema lor comună (cum ar fi viaţa lui Hristos, minunile ori pildele lui). Frescele
pot avea formă dreptunghiulară ori de medalion (de cerc).

Tabloul votiv Mănăstirea Voroneţ Frescă din interioriul bisericii


(cu chipul ctitorului,Ştefan Cel Mare) Sf.Nicolae,Curtea de Argeş
Pictura în secolele XIX-XX
 La începutul secolului al XIX-lea, își face simțită prezența tradiția
occidentală și pe meleagurile românești. În pictură această tradiție este
confirmată prin numărul mare de portrete. La sfârșitul secolului al XVIII-
lea pictorii se diferențiază de vopsitorii de tot felul, astfel ei sunt numiți
„zugravii de subțire” iar ceilalți „zugravii de gros”. Pictorii de pe
meleagurile României provin din rândul iconarilor, al foștilor pictori de
biserici sau din pictorii străini experimentați în țările de unde provin
 Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române
moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a
devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii
ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile
spiritualității românești. In opera lui Grigorescu se simte influienta
pictorilor francezi, dar artistul nu a renuntat niciodata la subiectele
autentice din tara noastra, pe care le-a zugravit intr-un mod admirabil,
exprimandu-si dragostea sa fata de taran si de satul romanesc
 Carul cu boi (Galeria Nationala de la Muzeul National de Arta al Romaniei)
este surprins mergand alene pe un drum de campie, redat prin amestecuri de griuri,
rosu si ocru.
Nicolae Tonitza-Fetiţa
Chip de copil
pădurarului
„Natura nu trebuie s-o imiți, nici să o copiezi, trebuie să lucrezi în felul ei...
Cum se poate lucra în felul ei? Să știi să observi, asta-i cheia... Natura îți dă
povețe, când te pricepi să observi. Noi, artiștii, privim cu ochiul, dar lucrăm
cu sufletul.” —Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, Editura Meridiane, București,
1968, cop. 3.
Copaci în pădure-de Ştefan Luchian
Pictura murală-Sabin Bălaşa

Academia de studii economice Bucuresti-geneza


II.Sculptura
 Sculptura in perioada secolelor XIII-XVII:

 În Moldova, în Ţara Românească şi în Transilvania, ea este


subordonată arhitecturii de care se leagă organic.

 Un reuşit exemplu este piatra de mormânt de la mănăstirea


Putna a Mariei de Mangop, soţia lui Ştefan cel Mare. Pe această
piatră sunt sculptate două crengi cu flori şi petale duble care se
întretaie, formând ovale. Păsări mici ciugulesc florile.
Sculptura in secolele XIX-XX:
 În accepţia ei vest-europeană, sculptura este o apariţie tardivă în cultura
românească. Abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu
începuturile modernizării societăţii româneşti, apar primii sculptori
autohtoni, formaţi în spiritul sculpturii occidentale. De la Ion Georgescu şi
până astăzi, numărul celor dedicaţi sculpturii a crescut însă impresionant.
Poate că şi destinul exemplar al lui Brâncuşi să fi contribuit. Se poate vorbi
de un număr care se apropie de o mie.
 Constantin Brâncuși
 Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie
1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea
limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin
Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române
Masa Tacerii

Masa Tăcerii din Târgu Jiu face parte din Ansamblul Monumental Calea
Eroilor. Se pot da mai multe interpretări operelor lui Brâncuși. Astfel, Masa Tăcerii ar fi
fost concepută ca masa de dinaintea confruntării din Primul Război Mondial la care
soldații români urmau să participe. Timpul este și el reprezentat prin cele 12 scaune-
clepsidră ce înconjoară masa. O altă interpretare ar fi aceea că Masa Tăcerii ar
reprezenta Cina Cea de Taină, iar scaunele din jurul său ar reprezenta cei 12 apostoli ai
lui Iisus. Masa este însuși Iisus. Opera a fost realizată în 1937.
Coloana infinitului

Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României.


Denumirea originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit” ,care a fost dedicată
soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul
Jiului.
Poarta sarutului

Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul


orașului, este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi,
fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu
dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13
m și grosimea de 1,69 m.
Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale
unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat
acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu
un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un
ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii
orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feței
și al umerilor.
III. Artele decorative romanesti
 Artele decorative medievale:
O mare dezvoltare au luat în această perioadă broderiile şi
ţesăturile. Ele se lucrau după modelele făcute de către meşterii care
pictau şi bisericile. Pe multe broderii şi ţesături se reproduceau
scene religioase, fiind folosite în biserici şi mănăstiri. Unele erau
făcute şi în scopul de a acoperi pietrele funerare.
Broderiile se făceau pe un fond de mătase colorată sau de
catifea căptuşită cu o ţesătură groasă. Firul de brodat era foarte
scump, de cele mai multe ori fiind din aur împletit cu mătase.
Contururile erau adesea făcute din perle. La anumite veşminte,
pentru mitropoliţi şi alte persoane cu funcţii religioase, se aplicau
pietre preţioase.
 Arta decorativa populara romaneasca :
In cadrul artei decorative populare romanesti, categoria cea
mai veche si cea mai simpla ca sistem de ornamentare o reprezinta
ceramica şi olăritul si tesaturile de uz gospodaresc permanent din
lana sau din canepa. Acestea se astern pe pat sau se folosesc la
invelit. Pe ele se pot bate semintele, se pot curata coceni si uneori se
pot pune in car.
Arta decorativa medievala

Face parte din veşmintele folosite de Costum medieval romanesc-Caftanul


preoţii cultului ortodox. Broderie cu de la Bistrita, a apartinut lui Neagoe
fir de aur și argint, punctul de cusătură Basarab si dateaza de la sfarsitul
realizat din fire de mătase colorată; secolului al XV-lea
fond de mătase roșie și suport de in.
Arta decorativa populara romaneasca

Ceramica de Horezu este un tip de ceramică românească tipic orașului


oltenesc Horezu.
Un simbol dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul alături de
care, însă, întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala
dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada
de păun. Există și două culori specifice zonei: roșul și galbenul de Horezu.
Prelucrarea artistica a lemnului
 Decorul, de un mare interes artistic, al construcţiilor
ţărăneşti se caracterizează prin factura sa stilizată şi viguros
reliefată datorită tehnicii folosite: cioplirea şi dăltuirea în lemn
a unor obiecte cum ar fi consolele ferestrelor, ramele uşilor şi
ferestrelor, porţile mari, intrările în grajduri, toate ornamentate
cu motive scoase puternic în relief.
Obiecte realizate artistic din lemn,în maramures.
IV.Obiecte de cult
Decoratiuni interioare ale lacaselor de cult

 În interiorul bisericilor s-a pus problema decorării pereţilor noilor


încăperi cu scene pictate. Lucrul nu a fost uşor deoarece pictorii erau
obişnuiţi cu o anumită ordine iconografică, un anumit fel de a grupa, de a
aşeza scenele şi personajele, impusă de dogmatica ortodoxă, care nu mai
era corespunzătoare noilor construcţii. În acest caz s-au pictat pereţii
altarului, naosului şi pronaosului cu scene obişnuite. La gropniţă şi pridvor,
unde artiştii nu aveau temele şi subiectele necesare, au trebuit să repete
diferite subiecte, tratate în alt fel, sau de cele mai multe ori să redea
subiecte noi
Albastrul de Voronet
 Albastrul de Voroneț, după cum spune însuși numele, este o nuanță a
culorii albastre specifică frescei exterioare a Bisericii Mănăstirii Voroneț.
A fost produsă, se pare, pe baza unei rețete secrete, având la bază
mineralul azurit. Importanța acestei culori rezidă și în faptul că are o
rezistență deosebită la influențele meteorolgice care distrug, în timp,
fresca. Acest lucru este evident pe partea nordică și nord-estică unde fresca
mai păstrează doar albastrul și un turcoaz, posibil derivat al albastrului. În
plus, nuanța acestui albastru este identică cerului Bucovinei dintr-o
anumită perioadă a anului, la culesul strugurilor.
Icoane
 În sec. al XVI-lea prin icoanele pictate se continuă o tradiţie veche. Pe cele mai
vechi icoane personajele sunt văzute din faţă şi încremenite. Mai târziu artiştii
reuşesc să redea pe icoane personajeleîn mişcare având poziţii diferite. Multe
icoane din acest secol sunt de o mare valoare artistică.

 Icoanele românești au unele trăsături proprii, cu note originale, mai ales cele
realizate în Moldova și Transilvania. Din punct de vedere tehnic, majoritatea
icoanelor românești sunt executate pe lemn. În trecutul artistic și spiritual al Țărilor
Române, ca de altfel în toată Europa răsăriteană, icoanele au jucat un rol important,
ca obiecte de cult în biserici și mănăstiri, unde compuneau ansamblul denumit
iconostas, care desparte absida principală de naos. În Moldova pot fi admirate
iconostasele de la mănăstirile Voroneț, Humor și Moldovița, bogate în sculpturi în
lemn și aurite, în Muntenia și Oltenia predomină stilul brâncovenesc cu adevărate
dantelării în lemn, ca la mănăstirile Govora și Horezu sau la biserica Sfântul
Spiridon din București.
 Cele mai prețioase și mai vechi icoane din Muntenia și Oltenia se
găsesc în prezent la Muzeul de Artă din București. Ele provin din
Biserica episcopală din Curtea de Argeș, din fundația Craiovescu din
Bistrița, județul Vâlcea și de la mănăstirea Govora.
Alte obiecte regasite in lacasele de cult
 Multe dintre broderiile şi ţesăturile cu caracter religios ori laic, lucrate în
mare număr în acea vreme, au ajuns până astăzi. Printre obiectele necesare
cultului religios se găsesc şi veşmintele preoţeşti, acoperăminte de mormânt
etc.
 La mare cinste au fost ridicate şi manuscrisele. Unele dintre ele sunt de o
rară frumuseţe atât prin ilustraţie cât şi prin copertele lor ferecate. Arta
pictării icoanelor ia mare avânt.
 Obiectele de aur şi de argint au în acest secol ornamente lucrate mai mărunt
cu împletituri complicate, la care accentul se pune pe meşteşug. Ele arată o
strânsă legătură între Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
Policandru Sfesnic de aur
Tetraevangheliar cu copertile ferecate cu aur-Manastirea Hurezi
V. Colectii de arta romaneasca

 O parte din aceste bunuri artistice, precum si o mare parte din


restul obiectelor de arta romanesti sunt accesibile turistilor
prin intermediul colectiilor de arta puse la dispozitie de un
numar mare de muzee din Romania. Muzeele cele mai
importante si cu cele mai impresionante colectii de arta sunt:
Muzeul National de Arta al Romaniei din Bucuresti, Muzeul
National Bruckenthal din Sibiu, Muzeul de Arta din Cluj-
Napoca, gazduit in Palatul Bánffy.
Muzeul national de arta din Bucuresti Muzeul de arta din Cluj-
Napoca(Palatul Banffy)
Concluzii:

 Patrimoniul cultural artistic românesc este bogat în opere de artă din toate
domeniile, fiind apreciat și pe plan internațional, nu numai național.
 Cu toate că bunurile etnografice sunt cele mai numeroase și cele mai
cunoscute, pe lângă acestea România este cunoscută pe plan internațional
și pe alte planuri artistice. Cele mai bine reprezentate de artiști români sunt
pictura și sculptura, operele pictorilor Nicolae Grigorescu și Nicolae
Tonitza fiind bine cunoscute pe plan internațional, precum și sculpturile lui
Constantin Brâncuși.
 Patrimoniul artistic românesc poate îmbunătăți turismul românesc și poate
încuraja turiști internaționali, cât și români să aprecieze cultura
românească.