Creativitatea

Realizatori: Stancu Elena

Gavrilă Raluca
Clasa: a X a B
 Ce este creativitatea?
• Creativitatea nu este o trasatură psihică autonomă, ci este rezultatul
organizării optime a unor factori de personalitate diferiți.
• Creativitatea se definește ca un complex de însușiri și aptitudini care, în
condiții favorabile, generează produse noi și de valoare pentru societate.
• Orice subiect dispune de un potențial creativ și fiecare dintre structurile
psihice poate pune în evidența unul sau mai multe aspecte ale acestui
potențial.
• Creativitatea reprezintă o proprietate a întregului sistem psihic uman, iar în
acest sens pot fi puse în evidență doua categorii de factori:
• a. vectorii: au rol de orientare și energizare, fiind cuprinse aici toate
procesele psihice reglatorii responsabile de susținerea energetică și
incitarea la acțiune. În funcție de orientare se împart în vectori pozitivi
(care contribuie la crearea noului) și vectori negativi (care îndepărtează
subiectul de realizarea unui produs original):
• b. operatiile și sistemele operaționale: moduri de lucru care se divid în
operații stimulative pentru producerea noului și operații rutiniere:
 Niveluri și stadii ale creativitații
• Creativitatea se manifestă în forme diferite, pe niveluri distincte. Potrivit
lui I.A. Taylor pot fi diferențiate urmatoarele niveluri de creativitate :
• creativitatea expresivă: exprimare liberă, spontană a persoanei care nu
este preocupată de obținerea unor produse utile sau valoroase;
• creativitatea productivă: satisfacția inregistrată pe nivelul anterior permite
insușirea unor operații, tehnici ce au ca rezultat obținerea de produse mai
mult sau mai puțin originale;
• creativitatea inovativă: se accentuează gradul de originalitate, elementele
obținute fiind, de asemenea, noi, dar noutatea este obținută prin
combinarea și recombinarea unor elemente deja cunoscute;
• - creativitatea inventivă: se caracterizează printr-un nivel de originalitate,
astfel încât produsele obținute transformă fundamental domeniul pe care se
manifestă;
• creativitatea emergentă: nivelul de originalitate este atât de ridicat încât
determină modificări revoluționare ale unui domeniu, presupunând o
restructurare a experiențelor ce depășesc toate posibilitățile anterioare.
 Fazele procesului de creație
• Cea mai cunoscută prezentare a fazelor procesului de creație aparține
psihologului Graham Wallas.El sugera existența a patru faze:
• faza pregătitoare, care constă în informare, documentare și
experimentare, fiind o faza obligatorie a actului creator, conștientă și de
lungă durată;
• faza incubației(gestația,germinația),care se desfășoară la nivel
subconștient sau chiar inconștient, fiind etapa în care ideile se
structurează într-o manieră nouă;
• faza "iluminării", unde este vorba de apariția în conștiintă a soluției, ceea
ce se poate produce după o activitate intensă, dar și după pauze
îndelungate sau chiar în somn;
• faza verificării, respectiv faza în care se realizează elaborarea finală a
soluției în scopul comunicării sale.
• Procesul de creație nu urmează un tipăr unic, existând o mare varietate
de modalități de realizare a unui produs nou și valoros pentru societate,
de fiecare dată fiind evidentă amprenta personalității creatoare.