ROLE OF RURAL TOURISM IN THE

ROMANIAN VILLAGE DEVELOPMENT

-CASE STUDY- CĂLĂRAŞI COUNTY

ROLUL AGROTURISMULUI IN
DEZVOLTAREA SATULUI ROMANESC
studiu de caz-judeţul CĂLĂRAŞI
 ARGUMENT
 Satul românesc, prin agroturism şi turism rural, poate
deveni „o poarta de intrare în lumea tradiţiilor şi
datinilor populare romaneşti”.
 Spaţiul rural, considerat în accepţiunea actuală un
spaţiu cu multiple activităţi primare, secundare şi
terţiare, trebuie să constituie o preocupare majoră
pentru cercetare.
 Lucrarea îşi propune analiza, prin prisma turismului rural
european, a satului romanesc - ca produs turistic
insuficient valorificat.
 AGROTURISMUL ŞI TURISMUL
RURAL ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

 Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre

creează o atractivitate turistică deosebită dar
insuficient exploatată.

 Numărul mare de ostroave de un mare pitoresc,

ramificarea cursului principal al Dunării prin braţe
unice, creează un cadru natural ce predispune la
relaxare dar şi condiţii pentru practicarea vânătorii
şi a pescuitului sportiv.
 AGROTURISMUL ŞI TURISMUL
RURAL ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

 Punerea in valoare a Dunării, cu ostroavele ei

sălbatice, cu flora şi fauna lacurilor şi bălţilor pline
cu peşte, la care se adaugă fondurile de vânătoare in
pădurile de foioase echivalează cu dezvoltarea unui
sector de turism sportiv, intr-un cadru natural şi
ecologic inedit.
 Spaţiu rural călărăşean constituie o bună destinaţie
a turismului rural şi agroturismului datorită
prezenţei aşezărilor rurale tradiţionale, caselor şi
gospodăriilor ţărăneşti şi a îndeletnicirile agricole.
 Cercetarea realizată la nivelul judeţul Călăraşi, a
avut ca scop - identificarea satelor călărăşene ce pot
constitui produse turistice, insuficient valorificate în
prezent.

 S-a analizat satul din perspectiva dezvoltării

agroturismului intern şi internaţional - ca alternativă
eficientă pentru spaţiul rural, în special în zonele cu
multă încărcătură istorică şi cu obiective turistice
naturale.

 Această activitate ar aduce venituri suplimentare

atât locuitorilor satelor călărăşene dar şi bugetelor
locale, ce ar permite dezvoltarea infrastructurii
rurale.
 SATELE CĂLĂRAŞENE, prin

 originalitate
 identitate culturală şi istorică
 ambianţa cadrului natural
 bogaţia resurselor

reprezintă un produs turistic original pentru turismul

intern şi international.
Sate turistice călărăşene prezintă interes turistic în
principal pentru vânătoare şi pescuit sportiv şi de
agrement, dar nu este de neglijat şi interesul pentru
siturile arheologice şi obiectivele cu caracter ecumenic
Sate turistice cu interes
pentru practicarea
pescuitului
 ALEXANDRU ODOBESCU

 Lacul Gălăţui, lac de

acumulare în lunca Dunării
 Pescuit sportiv şi de
agrement

LACUL GĂLĂŢUI
Aşezare "Ostrovul Barza"
(insulă în mijlocul lacului Gălăţui)
 BELCIUGATELE

 Pescuit sportiv si de
agrement
 Pensiuni si complexuri
turistice

COMPLEX TURISTIC ELISA

PENSIUNEA VALEA IAZURILOR

VALEA IAZURILOR
 VALEA IAZURILOR
comuna Belciugatele
 BORCEA
 Localitate situata pe malul stang
al bratului Dunarii (bratul Borcea) BACUL PIETROIU
 Pensiuni şi cabane pentru
agrement
 Fluviul Dunărea
 Lacul Bentul Stânii
 Balta Borcea (Ialomiţei)
 Pescuit sportiv şi de agrement,
vânătoare
Sat CĂSCIOARELE
 INSULA LACUL CĂTĂLUI

LACUL CĂTĂLUI
 CUZA VODA

 Manastirea “Radu
Negru”
 Lacul Iezer (peste
700 ha luciu de apa)
 Pescuit sportiv si
vanatoare
ANSAMBLU JIENII

LACUL IEZER
DOROBANŢU
 Fluviul Dunărea
 Lacul Mostiştea
 Vânatoare şi pescuit
sportiv

Lacul Mostiştea
 GURBĂNEŞTI

Balta Gurbăneşti

 Lacul Mostiştea
 Balta Gurbăneşti
 Pescuit sportiv si
agrement
 COMUNA LEHLIU

 Balta Roşu
 Pescuit
sportiv
LUPŞANU
 Râul Argova
 Lacul Argova
 Pescuit sportiv de
agrement
 MITRENI
 Lacul Potcoava
 Valea Roşie
 Pădurea Valea Roşie
 Statiune balneara (namol
folosit in scopuri terapeutice)
 Pescuit sportiv
 Vânătoare
 SĂRULEŞTI
 Salba de lacuri de pe Valea
Mostiştei
 Cel mai mare parc de fazani din
România
 Campionatul Mondial de Pescuit
Crap Săruleşti
 Pescuit sportiv şi de agrement
CampionatulMondial de Pescuit
Crap Săruleşti
VALEA ARGOVEI

 Lacul Mostiştea
 Insula Dealul Beci
 Valea Argovei
 Râul Argova
 Pescuit sportiv

Valea Argovei
 SATE DE INTERES
ARHEOLOGIC ŞI ECUMENIC
 CIOCANESTI

 Biserica “Sf. Ierarh

Nicolae” (1862)
 Cruci de piatra datate
1742 si 1860

Biserica "Sf. Ierarh Nicolae“, cartier Sârbi

Datare: 1862
 FRUMUŞANI

 Biserica “Sf. Nicolae”

(ruine), sat Pitigaia,
reparata in 1900 (1796)
 Biserica “Sf. Ierarh
Nicolae”, sat Orasti (1817)
 Biserica “Sf. Treime”,
Biserica "Sf. Dumitru si "Sf. Nicolae", 1841 - sat
“Adormirea Maicii
Domnului”, sat Padurisu POSTAVARI, com. FRUMUSANI
(1833)
 Biserica “Sf. Dumitru” si
“Sf. Nicolae”, sat Postavari
(1841)

Biserica "Sf. Nicolae" (ruine) - sat PITIGAIA, com. FRUMUSANI

1796; reparata 1900
 GRĂDIŞTEA
 Sit arheologic,
necropola, punct
“Gradistea-Calarasi
 Obeliscul soldatilor
rusi cazuti in razboiul
1877-1878 din satul
Bogata
 Biserica “Sf. Ierarh
Nicolae” (1820 – 1826)

Asezare "Movila Berzei" - sat

BOGATA, com. GRADISTEA
Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" - sat BOGATA,
com. GRADISTEA
1820 - 1826

Asezare Eneolitic "Magura Cunestilor" - sat CUNESTI,

com. GRADISTEA
 MÂNĂSTIREA
 Piscul Coconi
(morminte feudale)
 Biserica “Sf.
Dumitru”, ctitorita de
domnitorul Matei
Basarab (1648)
 Situl arheologic de
la Sultana, cea mai
veche asezare
neolitica de pe
teritoriul Romaniei

"La Caramidarie"/ la Sud de iezerul Mostistea - sat COCONI,

com. MANASTIREA Datare: epoca Latene
Asezare - zona "Ghetarie"/ Latene - pe terasa
Mostistei - sat SULTANA, com. MÂNASTIREA
Biserica "Sf. Dumitru si Sf. Nestor" - ctitorita de Matei Basarab in
1648 - com. MÂNASTIREA
 Casa memorială

Mormântul scriitorului ALEXANDRU SAHIA

(1908-1937) - com. MANASTIREA
 PLĂTĂREŞTI
 Mânăstirea Plătăreşti, ctitorită
de Voievodul Matei Basarab
(1646)
 Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”
din satul Cucuieţi (1839-1840)
 Biserica “Sf. Vasile” (1818)

Manastirea PLATARESTI - ctitorita de

Matei Basarab in 1646
 RADOVANU

 Situl arheologic de la Radovanu,

punct “Valea Coadelor” (sec VIII-XI)
 Ruinele palatului Ghica, in sudul
comunei
 Ruinele bisericii “Adormirea Maicii
Domnului” (in cimitirul satului)
 Asezarea “La Muscalu”
 Situl arheologic de la Valea Popii –
“Coada Malului”, (sec II – I i.e.n)

Asezare – mileniu IV a. Chr. Neolitic -

zona "La Muscalu“
- com. RADOVANU
Gorgana Intâia - descoperiri arheologice, sec. II - I a.
Chr. Latene - com. RADOVANU

Situl arheologic de la Radovanu, punct "Valea

Coadelor"/ Asezari - Epoca medievala - com.
RADOVANU
 ŞOLDANU

 Conacul Gabiscian
 Mânăstirea Negoiesti, ctitorita de
Matei Basarab şi sotia sa Elena,
reparată în anii 1777 si 1850
(1649)
 Biserica “Sf. Mihail si Gavril”
 Monumentul eroilor romani din
Primul Razboi Mondial
 Monumentul eroilor romani din
Al Doilea Razboi Mondial

Biserica "Sf. Mihail si Gavril" - sat NEGOIESTI,

com. SOLDANU
1649; 1777; 1850
 MANASTIREA NEGOIESTI - ctitorita de Matei Basarab 1649 /
Biserica, Chilii-ruine, Zid incinta - sat NEGOIESTI, com. SOLDANU
 TĂMĂDAU MARE

 Muzeul Alexandru Odobescu

din satul Călăreţi
 Biserica “Sf. 40 de
Mucenici”, sat Tămădau Mic
(1810)

Biserica "Sf. 40 de Mucenici", 1810 - sat TAMADAU MIC,

com. TAMADAU MARE
 ULMU
 Asezare “Grădiştea Mica” de
pe insula Grădiştea Mică din
mijlocul lacului Mostiştea
 Aşezarea de la Ulmu “La
Coroman”, pe malul estic al
lacului Mostiştea (neolitic)
 Ansamblu de cruci de piatra de
pe locul vechii biserici a
satului (sec XIX)

Ansamblu de cruci de piatră - sec. XIX

Asezare - Latene - "Cota 14"

Asezare, sec. IV - I a. Chr. Latene - insula "Gradistea Mica", in mijlocul
lacului Mostistea - sat FAUREI, com. ULMU
SATE DE INTERES
SILVOTURISTIC
CURCANI

PĂDUREA CIORNULEASA
PĂDUREA CIORNULEASA
 PERIŞORU

 Conacul Pribegeanu din

satul Tudor Vladimirescu
(1902)
 Statiunea silvica Bărăganul
 Pădurea Bazarghideanu
 Herghelia Jegălia
VÂNĂTOARE IN PĂDURILE
DIN CĂLĂRASI
CONCLUZII
 Turistul român sau străin îşi doreşte o vacanţă
liniştită în contact cu natura, cu tradiţionalul (un
european din patru îşi petrece vacanţa la ţara) după o
perioadă agitată şi plină de stressul citadin.

 Satul are nevoie de turism rural. Viitorul spaţiului

rural e o problemă pe care Uniunea Europeană a
conştientizat-o de mai bine de două decenii.
 Problemele create de situaţia zonelor rurale
(reducerea veniturilor din agricultură, exodul rural, pierderea
recomandă dezvoltarea turismului
tradiţiilor )
rural ca stimulator al economiei rurale.
 Acest tip de turism prezintă o serie de avantaje:
 valorifică spaţiile agricole
 valorifică resursele naturale
 valorifică patrimoniul cultural
 valorifică tradiţiile săteşti
 valorifică produsele agricole
 realizează schimburi între urban şi rural
 creează direct şi indirect locuri de muncă
 îmbunătăţeşte infrastructura.
 Dezvoltarea agroturismului şi turismului rural în cadrul zonelor
rurale călărăşene ar atrage o serie de urmări benefice cum ar fi:
 stoparea migraţiei populaţiei şi chiar stimularea revenirii celei
plecate dinspre marile centre urbane prin crearea unor noi locuri de
muncă ce oferă posibilitatea obţinerii unor venituri suplimentare;
 asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural
asemănătoare mediului urban;
 conservarea şi protecţia mediului rural;
 valorificarea produselor din gospodăria proprie;
 punerea în valoare a resurselor de care zona dispune;
 dezvoltarea şi favorizarea schimbului dintre cultura urbană şi cea
rurală;
 recuperarea locuinţelor tradiţionale pentru folosinţa turistică şi
conservarea acestora, precum şi a altor resurse culturale de care
regiunea dispune;
 sprijinirea comunităţii locale şi dezvoltarea zonelor defavorizate.
 Cerinţele minimale pentru dezvoltarea
durabilă a turismului rural şi agroturismului
în zonă călărăşeană considerăm a fi:

 investiţii de infrastructură, restaurare, conservare;

 realizarea unei conexiuni sociale şi economice între
autorităţile localităţilor pentru a se putea realiza proiecte
comune de susţinere a agroturismului;
 strategii şi programe de dezvoltare prin care comunitatea
locală să îşi poată pune în valoare toate tipurile de capital
(natural, uman, economic, cultural);
 elaborarea unei strategii financiare comune pentru
utilizarea corectă a veniturilor obţinute;
 formarea unei asistenţe tehnice pentru a veni în sprijinul
turiştilor, proprietarilor de pensiuni, agenţiilor turistice;
 realizarea unei mărci de identificare turistică.
VĂ MULŢUMESC!