UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

CHIMIE
Curs 5 si 6

Sisteme disperse. Solutii moleculare.

Proprietatile solutiilor.
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Obiective
 Definirea sistemelor disperse;
 Exemplificarea de sisteme disperse;
 Definirea modurilor de exprimare a concentratiei solutiilor;
 Efectuarea de calcule chimice referitoare la concentratia solutiilor;
 Definirea proprietatilor solutiilor;
 Calcularea valorilor temperaturilor de fierbere si de topire a unor
solutii.
 Definirea lichidelor antigel
 Definirea disociatiei electrolitice si a electrolitilor
 Definirea conceptelor de pH, hidroliza, sisteme tampon
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Sistemele disperse
 sunt sisteme formate dintr-un mediu de dispersie si una
sau mai multe faze disperse.
 clasificarea sistemelor disperse in functie de marimea
particulelor fazei dispersate
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

 Clasificarea sistemelor disperse in functie de starea de

agregare a fazelor componente
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Solutii moleculare
 Sunt sisteme disperse in care marimea particulelor fazei
dispersate este mai mica decat 10 Å, ceea ce corespunde
majoritatii moleculelor.

mediu de dispersie:
dizolvant / solvent
solutie
faze dispersate:
dizolvat / solvat
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Concentratia solutiei
 cantitatea de substanta dizolvata intr-o anumita cantitate
de solutie.
concentrate - soluţiile care conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată,
apropiată de cea corespunzătoare coeficientului de solubilitate.

 solutii
diluate - soluţiile în care cantitatea de substanţă dizolvată este mult mai mică
decât cea corespunzătoare coeficientului de solubilitate.

 cantitatea maximă de substanţă, exprimată în grame,

care se poate dizolva în 100g de dizolvant, la o anumită
presiune şi temperatură, se numeşte coeficient de
solubilitate.
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Dizolvarea
 reprezinta procesul de trecere in solutie a unei substante (gazoase,
lichide, solide)
 consta in repartizarea uniforma, prin difuzie, a moleculelor sau
ionilor substantei dizolvate in intreg volumul solutiei si
interactiunea acestora cu moleculele solventului.
 este un proces:
 endoterm: cu consum de energie (ex. KNO3 in apa), dizolvarea e favorizata
de cresterea temperaturii
 exoterm: cu degajare de energie (ex. H2SO4 in apa), dizolvarea este
defavorizata de cresterea temperaturii
 nuloterm: dizolvarea nu este influentata de temperatura (ex. NaCl in apa)
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

 Cristalohidrati - substanţe ce se separă din soluţiile apoase cu un

număr de molecule de apă (CuSO4.5H2O, FeSO4.7H2O,
Na2CO3.10H2O)

 Substante higroscopice - substanţe anhidre, (ex. CaCl2, Co(NO3)2)

lăsate în aer, absorb vaporii de apă din atmosferă trecând în
cristalohidraţii corespunzători (CaCl2.6H2O, Co(NO3)2.6H2O)

 Delicvescenta – substante care absorb apă până se transformă în

soluţii (NaOH, CaCl2.6H2O, Co(NO3)2.6H2O)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

;;
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Proprietatile solutiilor
 Diagrama de faze a apei comparativ cu cea a unei solutii
apoase:
P Apa pură C
lichid
Soluţie apoasă CS
 O: punctul triplu al apei
1atm  P Os: punctul triplu al solutiei
 O C: punctul critic al apei
OS

vapori Cs: punctul critic al solutiei
solid

Ttsol.Tt apa Tf apa Tfsol. T

 TE
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

 Ebulioscopie - temperatura de fierbere a unei soluţii este mai mare

cu ΔTE decât temperatura de fierbere a dizolvantului pur.
ΔTE = E cmolal
 ΔTE - creştere ebulioscopică
 E - constantă ebulioscopică

 Crioscopie - temperatura de solidificare a unei soluţii este mai

mică cu ΔTC decât temperatura de solidificare a dizolvantului pur.

ΔTC = K cmolal
 ΔTC - scădere crioscopică
 K - constantă crioscopică
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Constantele ebulioscopice şi crioscopice ale unor substanţe

Temperaturile de solidificare şi de fierbere a soluţiilor apoase ale

substanţelor se pot calcula cu relaţiile:

Tfierbere = (100 + ΔTE) = (100 + 0,52·cmolal) [oC]

Tsolidificare = (0 - ΔTC) = - ΔTC = - 1,86·cmolal [oC]

 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Lichide antigel
 Solutii apoase care fierb la o temperatura mai mare de 100oC si se
solidifica la o temperatura mai mica de 0oC
 Se obtin prin dizolvarea in apa, in proportii bine determinate, a
alcoolilor (metanol, etanol, glicol, etilenglicol s.a.), inhibitorilor
de coroziune (borax), substante care impiedica fenomenul de
spumare (dextrine)
 Lichide antigel industriale (sola): contin saruri cu cost scazut
(CaCl2) sau amoniac dizolvate in apa demineralizata
 Temperatura de fierbere/solidificare este determinata de
concentratia de alcool
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Disocierea electrolitica
 Fenomenul de desfacere, in ioni, a compusilor ionici sau a
compusilor covalenti polari prin dizolvare sau prin topire 
electroliti
 Este un echilibru ionic: numarul ionilor rezultati prin disociere
electrolitica este egal cu numarul atomilor sau a gruparilor de
atomi din molecule, suma sarcinilor cationilor este egala cu suma
sarcinilor anionilor
HCl↔H+ +Cl- NaOH ↔ Na++ HO-

H2SO4 ↔H+ + HSO4- disociere in trepte

HSO4- ↔ H+ + SO42-

H2SO4 ↔ 2H+ + SO42-

 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Disocierea electrolitica
 Gradul de disociere (α): fractiunea de molecule
disociate electrolitic, egala cu raportul dintre numarul de
molecule disociate si numarul total de molecule dizolvate
sau topite (0< α <1)
 Constanta de echilibru a fenomenului de disociere: Kd
 Legea de dilutie a lui Ostwald, unde c este concentratia
molara sau molaritatea solutiei:
Kd= α2c
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

 Dacă fenomenele ebulioscopice sau crioscopice se

studiază în soluţii de electroliţi (acizi, baze sau
săruri), relaţiile anterioare se corectează cu
coeficientul van’t Hoff

ΔTE = i. E. cmolal

ΔTC = i. K. cmolal
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Clasificarea electrolitilor
Electroliti 0,5≤α≤1  HX, HNO3, H2SO4, HClO4
tari  Hidroxizi alcalini si alcalino-pamantosi
 Partea solubila din majoritatea sarurilor
Electroliti 0≤α≤0,5  H2S, H2SO3, H3PO4, HCN, H2CO3
slabi  Bazele organice, NH4OH, ceilalti
hidroxizi cu exceptia hidrozilor alcalini si
alcalino-pamantosi
 Partea greu solubila a hidroxilor si
sarurilor
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Notiunea de pH
 in apa pura [H+] = [HO-] = 10-7 moli/L
 produsul ionic al apei: [H+]·[HO-]
 taria acizilor sau a hidroxilor din solutiile apoase se poate
exprima prin:
 concentratia protonilor: [H+]  pH
 concentratia ionilor hidroxid [HO-]  pOH
pH = – lg [ H+ ];
pOH = – lg [ HO- ];
pH + pOH = 14 (la 22oC)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Calculul pH-ului si pOH-ului

Solutie [H+], [HO-] pH

Acid tare [H+] = cN pH= - lg cN

Acid slab [H+] = (Ka·cM)1/2 pH= -0,5(lg Ka + lg cM)

Baza tare [HO-] = cN pOH= - lg cN

pH= 14 - pOH
Baza slaba [HO-] = (Kb·cM)1/2 pOH= -0,5(lg Kb + lg cM)
pH = 14 - pOH
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

pH-ul unei solutii

Soluţiile pot fi:
 neutre pentru pH = 7
 bazice pentru pH > 7
 acide pentru pH < 7
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Hidroliza sarurilor
 reactia dintre ionii unei sari si ionii apei, cu formarea a
cel putin unui compus greu disociat – acid sau baza,
respectiv cu modificarea pH-ului
 hidroliza – reactia inversa neutralizarii
 este influentata de temperatura, pH si de concentratia
sarii care hidrolizeaza
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Caracterul acido-bazic al solutiilor de saruri

Sarea provine de la Comportare in apa Caracterul solutiei

Acizi tari si baze slabe hidrolizeaza acid, pH<7

Acizi slabi si baza tari hidrolizeaza bazic, pH>7

Acizi slabi si baze slabe hidrolizeaza  neutru, pH7

Acizi tari si baze tari nu hidrolizeaza neutru, pH=7

 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

Sisteme tampon
 Sunt amestecuri de solutii a doua substante homoionice care au
proprietatea de a realiza si mentine pH-ul unei solutii
aproximativ constant la adaugarea cantitatilor mici de acid sau
de baza tare
 Sunt alcatuite:
 Dintr-un acid slab si sarea unui acid slab cu o baza tare:
CH3COOH+CH3COONa
 Dintr-o baza slaba si sarea bazei slabe cu un acid tare:
NH4OH+NH4Cl

CH3COOH + (CH3COO- + Na+) + (H+ +Cl-) ↔ 2 CH3COOH + (Na+ + Cl-)

Acid tare

CH3COOH + (CH3COO- + Na+) + (Na+ +HO-) ↔ 2 (CH3COO- + Na+) + H2O

Baza tare
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Chimie – Curs 5 si 6

TEMA 5 si 6
 Să se calculeze cantitatea de apă care trebuie adăugată peste 400
mL soluţie de HCl 22% pentru a obţine o soluţie 8%.
 Cate grame de solutie 30% se vor obtine prin dizolvarea cantitatii
corespunzatoare de substanta in 360 g apa?
 Care este molaritatea, normalitatea si titrul unei solutii daca din
0,98 g acid sulfuric s-au obtinut 2000 mL de solutie?
 Care este normalitatea, molaritatea şi titrul unei soluţii de H2SO4
95 % cu  = 1,75 g/cm3 ?
 La ce temperatura va fierbe si la ce temperatura se va solidifica
solutia apoasa 40% (% de masa) de metanol?
 In ce raport trebuie sa se amestece apa cu glicerina
(µglicerina=92g/mol, ρglicerina = 1.27 g/cm3) pentru ca solutia obtinuta
sa nu inghete pana la – 19.45 ºC?