TEORII ASUPRA ARTEI

CONF. UNIV. DR. MARA RAŢIU

SUPORT CURS
“ESTETICA ARTELOR VIZUALE 1”
INTRODUCERE

 Referinţe bibliografice:

 Noël Carroll, Philosophy of Art, Routledge

London and New York, 1999-2007
 Jerrold Levinson (ed.), The Oxford Handbook of
Aesthetics, Oxford University Press, 2003,2005
 R. Osborne, D. Sturgis, N. Turner, Art Theory
for Beginners, Zidane Press, 2006
 Dabney Townsend, Introducere în estetică, Ed.
All, Bucureşti,1997
 INTRODUCERE

 trei direcţii de cercetare ale esteticii

(Levinson):
 practica artistică sau activităţile de
creaţie şi apreciere a artei (arta /
teorii ale artei)
 aspectul lucrurilor pe care îl numim
estetic (proprietate estetică /
categorii estetice)
 atitudine, percepţie sau experienţă pe
care le numim estetice (experienţă
estetică)
INTRODUCERE
 Există cinci mari categorii de concepţii /
teorii asupra artei (Levinson)

 arta ca imitaţie / reprezentare

 arta ca formă
 arta ca expresie / comunicare
 arta ca limbaj
 arta ca societate
INTRODUCERE
 există şi alte modalităţi de a
sistematiza şi clasifica teoriile
asupra artei
 pentru D. Townsend, de exemplu,
există trei tipuri de teorii estetice:
 estetica participativă (conceptul de
frumos)
 teoria receptării estetice (conceptul
de expresie)
 teoria instituţională (conceptul de
“lume a artei”)
CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?
 Ca să răspundem la
întrebarea de mai sus,
trebuie mai întâi să
răspundem la
întrebarea:

 “Ce este o teorie ?”

 CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?

 o teorie este o explicaţie de

nivel superior, care leagă
mai multe fapte şi
orientează investigaţiile
noastre către alte
fenomene, încă
neobservate (D.Townsend)
CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?
 în filosofie şi ştiinţă,
ceea ce urmărim este
teoria cea mai bună pe
care o putem construi;
scopul nostru este
teoria; teoriile ştiinţifice
nu sunt decât modalităţi
de a ordona şi explica
toate faptele pe care le
cunoaştem
(D.Townsend)
 CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?
 există teorii diferite care
pretind să explice aceleaşi
fapte şi care concurează
între ele în interiorul unei
discipline
 teoriile în sine n-ar trebui
considerate adevărate sau
false, ci doar mai mult sau
mai puţin adecvate unui
anumit scop
(D.Townsend)
CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?
 o teorie a artei constă într-
un set de principii care
încearcă să explice de ce noi
descriem anumite obiecte şi
evenimente ca fiind artă,
principii care ne pot ajuta în
a identifica caracteristicile
comune ale operelor de artă
(R. Osborne, D. Sturgis, N.
Turner)
 CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?

 fiecare dintre noi are o teorie a artei; cea mai

comună / des întâlnită teorie a artei spune
că: arta trebuie să fie atractivă / plăcută şi
frumoasă

 o astfel de teorie nu ne duce foarte departe

pentru că arta (contemporană) poate să-ţi
solicite să te gândeşti la lucruri despre care nu
ştii sau pe care nu le înţelegi (R. Osborne, D.
Sturgis, N. Turner)
 CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?
Symbiotica,
Disembodied
Cuisine, 2003
CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?
 - adiţional, de foarte
multe ori valoarea
artistică este confundată
cu valoarea comercială
(“trebuie să fie artă
pentru că a costat 2 mil.
de EUR”)

 Damien Hirst, The

Physical Impossibility of
Death in the Mind of
Someone Living, 1991
 CE ESTE O TEORIE A ARTEI ?
 o teorie a artei trebuie să explice modalitatea
prin care recunoaştem că ceva – un lucru sau
un eveniment – e artă şi ceea ce distinge arta
de alte lucruri, precum şi care este scopul artei
(la ce ne ajută arta)
 orice teorie a artei trebuie să fie capabilă să
răspundă întrebărilor pe care o anumită epocă
le crede relevante (ex: „ce semnifică arta?”;
„cine este artist?”; „cum ştim să deosebim arta
bună de arta proastă?”) (R. Osborne, D. Sturgis,
N. Turner)
TEORIA IMITAŢIEI
 teoria artei ca imitaţie (mimesis –
gr.veche, imitatio – lat.) sau reprezentare
a naturii – exterioare sau interioare – îşi
are originea în antichitatea greacă

 conform lui Townsend, teoria imitaţiei

consideră obiectul estetic / opera de artă ca
fiind generat/ă de un alt obiect, cu care
este înrudit şi din care îşi extrage forma
(teatrul = imitaţie a acţiunilor omeneşti;
muzica = imitaţie a sunetelor naturale, a
emoţiilor şi a mişcărilor)
 TEORIA IMITAŢIEI
 în cadrul teoriei imitaţiei aspectul central al
obiectului estetic / al operei de artă este
latura reprezentaţională
 pictura figurativă, sculptura şi teatrul sunt
paradigmele ei, dar teoria imitaţiei poate fi
extinsă pentru a acoperi situaţii
reprezentaţionale mai puţin evidente: chiar
dacă imaginea este nefigurativă, concepem
tabloul ca pe un lucru, iar culorile şi formele
ca pe un alt lucru, pe care imaginea ni-l
prezintă (D. Townsend)
TEORIA IMITAŢIEI
 faptul că practica imitaţiei nu se rezumă la
reproducerea unor imagini sau acţiuni
semnalează că imitaţia este mai mult decât
simpla copiere a unui lucru
 un aparat de fotografiat poate fi folosit
pentru a produce o copie a unei scene, însă
rezultatul nu trebuie neapărat să fie o copie
(fotograful controlează lumina, focalizarea
şi aranjarea propriu-zisă a scenei)
 principala deosebire între o copie şi o
imitaţie este pur şi simplu faptul că uneori
imitaţiile întrec originalul (D.Townsend)
TEORIA IMITAŢIEI
TEORIA IMITAŢIEI
 arta ca imitaţie şi arta-copie sunt distincte
 există copii naturale (copia din oglindă) şi
artificiale (copia fotografică), iar noi ştim
imediat care este copia şi care este originalul
 arta ca imitaţie, în schimb, nu ne oferă niciun
traseu cert care să ne ducă înapoi la ceea ce
a fost imitat
 astfel, înainte de a înţelege obiectul imitat,
trebuie învăţate convenţiile imitaţiei
(D.Townsend)
TEORIA IMITAŢIEI

 Cimabue (1240-1302),
Fecioara cu Pruncul
TEORIA IMITAŢIEI

 învăţarea convenţiilor poate fi inconştientă

şi naturală şi toate aceste convenţii fac
parte din procesul imitaţiei artistice

 o imitaţie care aspiră la statutul de artă are

propriile sale scopuri, distincte de original,
astfel încât relaţia dintre acesta şi imitaţia
respectivă poate să nu ne lămurească deloc
asupra a ce anume a fost imitat
(D.Townsend)
TEORIA IMITAŢIEI
 D. Townsend:

 problema care se pune aici este

statutul imitaţiei în raport cu
originalul

 este imitaţia superioară sau inferioară

originalului ?
TEORIA IMITAŢIEI
 anumite imitaţii au capacitatea de a ne
oferi ceea ce este prezent doar în mod
fragmentar în instanţierile naturale ale
obiectului (statut inferior în raport cu
originalul)

 în schimb, atât arta egipteană cât şi arta

cubistă descompun imaginea şi ne prezintă
mai mult decât o singură perspectivă o
dată; imaginile seamănă mai puţin cu
obiectul pe care îl imită, dar de fapt
înfăţişează mai mult, astfel încât, în
realitate, sunt superioare imaginii-oglindă
TEORIA IMITAŢIEI
TEORIA IMITAŢIEI
TEORIA IMITAŢIEI
 din perspectiva noastră,
după un secol de pictură
abstractă, teoria artei ca
imitaţie pare să eşueze ca
teorie generală a artei din
moment ce nu este total
comprehensivă (N. Carroll)
 TEORIA IMITAŢIEI
 datorită problemelor ridicate de teoria imitaţiei,
termenul de imitaţie a fost înlocuit de termenul
de reprezentare
 prin reprezentare se înţelege ceva care ţine
locul altcuiva şi care este recunoscut de
receptor ca atare
 noţiunea de reprezentare este mai largă decât
cea de imitaţie (imitaţia este o subcategorie a
reprezentării), deoarece ceva poate ţine locul
altcuiva fără să semene cu acesta
 cu toate acestea, teoria artei ca reprezentare
este, asemenea teoriei imitaţiei, prea exclusivă
pentru a servi ca teorie generală a artei (N.
Carrol)
TEORIA IMITAŢIEI
 N. Carroll:

 eşecul teoriilor imitaţiei şi reprezentării au

condus la formularea teoriei neo-
reprezentării

 teoria neo-reprezentaţională spune că, ca

să fie considerat o operă de artă, un lucru
trebuie să fie despre ceva, adică să aibă
un subiect despre care face un comentariu
 TEORIA IMITAŢIEI
 N. Carroll:

 ca să fie considerat o operă de artă, un lucru

trebuie să aibă conţinut semantic (conceptul de
semantică şi cel de reprezentare sunt intim
legate)
 teoria neo-reprezentaţională este de folos când
vorbim despre readymade: spre deosebire de
obiectele profane, readymade-urile posedă
„aboutness”, adică ele vorbesc despre ceva
TEORIA IMITAŢIEI

 readymade-urile lui
Duchamp vorbesc
despre însăşi natura
artei: esenţa artei nu
este munca manuală
 CONCLUZII

 chiar dacă teoria imitaţiei şi-a pierdut

actualitatea în demersul nostru de înţelegere a
artei, nu trebuie să uităm că aceasta a
influenţat producţia şi receptarea artei pentru
mai bine de două mii de ani (sec.IV î.Chr. –
sec.XVIII)
 de altfel, spiritul teoriei imitaţiei a condus la
formularea unei teorii extrem de atractive şi
pertinente, precum cea a neo-reprezentării