Regiunea cavitatii bucale

Pozitia anatomica a cavitatii bucale

• Cavitatea bucala este situata la nivelul etajului inferior

al fetei in teritoriul buco-maxilo-facial.

• Inferior de cavitatea nazala

• Superior de regiunea suprahioidiana
• Anterior de vestibulul faringian
 Structura cavitatii bucale

• Prezinta o structura anatomica complexa pentru indeplinirea

functiilor sale in cadrul aparatului dentomaxilar.

• Are forma unui ovoid cu extremitatea mai voluminoasa situata

anterior.

• Contine arcadele alveolo-dentare (superioara si inferioara) ,

limba si glandele salivare anexate.

• Cand cele doua maxilare sunt apropiate si arcadele dentare

sunt in ocluzie cavitatea bucala este o cavitate virtuala

• Cand cele doua maxilare se indepartate si se realizeaza

dezocluzia arcadelor dentare cavitatea bucala devine o
cavitate reala
Functiile cavitatii bucale

• Are rol accesor in respiratie

• Realizeaza articularea sunetelor
• Prezinta receptori gustativi
• Reprezinta primul segment al tractului digestiv
• Prin mecanismul masticatiei si expunerea la saliva,
alimentele sunt pregatite pentru deglutite prin procesul
de formare al bolului alimentar
Limitele cavitatii bucale

• Peretele anterior este reprezentat de regiunea labiala

• Peretii laterali sunt reprezentati de regiunile geniene
• Peretele superior este reprezentat de regiunea
palatina

• Peretele inferior este reprezentat de regiunea

sublinguala
Comunicarile cavitatii bucale

• Anterior cavitatea bucala comunica cu exteriorul prin

orficiul bucal

• Posterior cavitatea bucala comunica cu vestibulul faringian

prin istmul bucofaringian
Compartimentele cavitatii bucale

• Cavitatea bucala este impartita de arcadele alveolo-

dentare in doua compartimente:

• Vestibulul bucal

• Cavitatea bucala propriu-zisa

 Vestibulul bucal

• Reprezinta un spatiu in forma de potcoava cu

concavitatea orientata posterior care prezinta un perete
extern musculo-cutanat si un perete intern osos.

• Comunicarea intre vestibulul bucal si cavitatea bucala se

realizeaza prin spatiile interdentare si spatiul
retromolar.
Limitele vestibulului bucal

• Peretele antero-lateral este reprezantat de buze si obraji

• Peretele posterior este reprezentat de arcadele alveolo-

dentare
 Mucoasa vestibulara
• Mucoasa vestibulara este divizata in:
• Mucoasa bucala - Tapeteaza fata interna a muschiului buccinator si
continua posterior pana la nivelul plicii pterigomandibulare.

• Mucoasa labiala - Tapeteaza versantul intern al buzelor.

• Mucoasa alveolo-dentara - Adera de procesul alveolar, mai este numita
mucoasa masticatorie sau mucoasa fixa.

• Santul vestibular (fornixul vestibular) - Reprezinta spatiul unde mucoasa

labiobucala se reflecta formand mucoasa alveolo-dentara si prezinta
forma unui fund de sac. Se descriu doua santuri vestibulare:

• Santul vestibular superior (maxilar)

• Santul vestibular inferior (mandibular)
• Pe linia mediana fiecare sant prezinta un pliu al mucoasei numit fraul
buzei respective (superior si inferior)
Subdiviziunea vestibulului bucal

• In raport cu peretele extern se descriu:

• Zona labiala (santul gingivo-labial)

• Zona bucala (santul gingivo-bucal)

• In raport cu planul ocluzal:

• Portiunea maxilara (superioara)

• Portiunea mandibulara (inferioara)

Aplicatii practice

• La nivelul vestibulului bucal se poate efectua:

• Anestezia plexala
• Anestezia la gaura infraorbitala
• Anestezia la gaura mentoniera
• Anestezia nervului bucal
• Trepanatia peretelui sinusului maxilar prin fornixul
superior
 Cavitatea bucala propriu-zisa
• Prezinta urmatoarele limite:
• Peretele antero-lateral este reprezentat de arcadele
alveolo-dentare.

• Peretele superior este reprezentat de bolta palatina.

• Peretele posterior este reprezenta de valul palatin si
istmul bucofaringian.

• Peretele inferior este reprezentat de planseul bucal

si de limba.
Peretele antero-lateral

• Este reprezentat de Arcadele alveolo-dentare care la randul

lor prezinta:

• Procesele alveolare ale maxilei

• Procesele alveolare ale mandibulei
• Arcul dentar superior
• Arcul dentar inferior
• Arcadele alveolo-dentare contin organul dentar care la
randul lui este format din dinte si parodontiu
 Dintele
• In cadrul aparatului dento-maxilar, dintii iau parte la indeplinirea
urmatoarelor functii:

• Triturarea alimentelor
• Articularea sunetelor
• Mentinerea fizionomiei
• Omul fiind difiodont prezinta doua dentatii:
• Dentatia primara fiind reprezentata de dintii temporari (dinti
deciduali), in numar de 20.

• Dentatia secundara fiind reprezentata de dintii permanenti, in

numar de 32.
 Fetele dintiilor
• Fata ocluzala - Reprezinta fata activa cu un relief variat raportat
functiei dintelui in procesul de masticatie

• Fata vestibulara - Reprezinta suprafata externa a dintelui

orientata spre vestibulul bucal

• Fata orala - Reprezinta suprafata interna a dintelui orientata spre

cavitatea bucala propriu-zisa

• Fetele proximale - Reprezinta fata care intra in contact cu fetele

corespunzatoare ale dintiilor vecini. Fata meziala este cea mai
apropiata de linia mediana iar Fata distala este cea mai
indepartata de linia mediana
Tipologia dintiilor

• Dintii incisivi - in numar de 4 incisivi centrali (2 inferiori

+ 2 superiori) si 4 incisivi laterali (2 inferiori + 2
superiori)

• Dintii canini - in numar de 4 canini (2 superiori + 2

inferiori)

• Dintii premolari - in numar de 8 premolari (4 superiori +

4 inferiori) ; prezenti numai in dentatia secundara

• Dintii molari - in numar de 12 molari (6 superiori + 6

inferiori)
 Structura dintelui

•Dintele este format din:

•Coroana dintelui este formata din smalt si dentina.
•Radacina dintelui este formata din smalt si cement.
•Colul dintelui este portiunea aflata intre coroana si radacina
fiind reprezentata de jonctiunea smalt-cement.
•Cavitatea pulpara contine pulpa dentara care este impartita
in pulpa coronara si pulpa radiculara.
 Pulpa dentara

•Pulpa dentara poate fi impartita in 4 straturi:

•Zona centrala - prezinta principalele vase de sange si nervi
iar tesutul conjunctiv de la acest nivel este format din
fibroblaste si celule pulpare.
•Zona celulara - prezinta un numar mai mare de fibroblaste
decat zona centrala si un numar variabil de macrofage si
limfocite
•Zona acelulara - prezinta o bogata retea de capilare si fibre
nervoase nemielinizate
•Stratul odontoblastic - este situat la periferia puplei
dentare si este format din celule odontoblaste
Parodontiul

• Reprezinta totalitatea tesuturilor din jurul dintelui

• Parodontiul este format din:

• Gingie

• Periodontiu

• Alveololele dentare

• Cementul radicular
 Gingia
• Este formata prin reflexia mucoasei labiobucale la nivelul
santului vestibular, in urma careia adera la procesele
alveolare devenind mucoasa alveolo-dentara (Gingia).

• Reprezinta portiuniile modificate ale mucoasei bucale care

acopera procesele alveolare si cuprinde:

• Gingia fixa - Inveleste procesele alveolare

• Gingia libera - Circumscrie coletul dintiilor
• Papilele gingivale - Reprezinta o ingrosare si inaltare a
gingiei la nivelul spatiului interdentar.

• Santul gingival -Reprezinta spatiul situat intre dinte si

margine gingivala
 Periodontiul
•Reprezinta totalitatea formatiunilor ligamentare conjunctive care contribuie la
atasamentul dintelui in alveola si se grupeaza astfel:
•Ligamentul periodontal - Dispus intre peretele alveolar si cementul radicular,prezinta
urmatoare tipuri de fibre:
•Fibre oblice
•Fibre transversale
•Fibre circulare
•Ligamentul gingival - Situat la nivelul coletului intre cementul radicular si gingia
adiacenta
•Ligamentul dento-alveolar - Prezinta 4 tipuri de fibre:
•Fibre cemento-alveolare
•Fibre interradiculare
•Fibre apicale
•Fibre interdentale
•Ligamentul interdental - Este situat trans-septal, intre coletele dintiilor invecinati si
fixeaza arcul dentar intr-o unitate functionala.
Alveolele dentare

• Reprezinta structurile dento-osoase de suport a dintiilor.

• Prezinta :

• Septuri interalveolare - Situate in spatiul dintre

alveolele dentare

• Septuri interradiculare - Situate in interiorul alveolei

dentare la nivelul spatiului dintre radaciniile dintiilor.
 Cementul radicular

• Reprezinta o substanta osoasa

adaptata fixarii dintelui in alveola
prin intermediul ligamentelor
periodontale.

• Captuseste dentina radiculara

 Vascularizatie
• Arterele dintiilor si parodontiului provin din artera maxilara si sunt
urmatoarele:
• Artera alveolara inferioara - Vascularizeaza dintii si parodontiul
mandibular prin ramurile dentale si peridentale
• Arterele alveolare superioare (post + ant) - Vascularizeaza dintii si
parodontiul maxilar prin ramurile dentale si peridentale
• Venele de la acest nivel dreneaza dreneaza spre:
• Plexurile venoase alveolare
• Plexul venos pterigoidian
• Vena faciala
• Vena linguala
• Limfaticele sunt tributare nodurilor submandibulare, submentale si
partial nodurilor cervicale profunde.
Inervatie

• Inervatia dintiilor si parodontiului este asigurata de

ramuri ale nervului trigemen:
• Nervul alvolar inferior - Ramura din nervul mandibular
inerveaza dintii si parodontiul mandibular.
• Nervii alveolari superiori (ant + post) - Ramuri din
nervul maxilar, inerveaza dintii si parodontiul maxilar
Peretele superior al cavitatii bucale

• Este reprezentat de palatul dur care separa cavitatea

bucala de cavitatea nazala

• Pe linia mediana palatul dur prezinta papila incisiva

anterior, care se continua posterior cu rafeul palatin
care la randul lui prezinta de o parte si de alta pliurile
palatine transverse.
 Planurile anatomice ale palatului
dur
• Planurile anatomice se succed de jos in sus si sunt
urmatoarele:

• Planul mucoasei palatine - continua gingia, este groasa si

adera de periost.

• Planul glandular - Este format din glandele salivare palatine

• Planul osos - Este format din procesele palatine ale
maxilarelor (2/3 anterior) si din lamele orizontale ale
oaselor palatine (1/3 posterior)

• Postero-lateral - prezinta orificiile palatine mari si mici

• Anterior - prezinta gaura incisiva
 Vascularizatie

• Arterele palatului dur provin din artera maxilara si sunt

urmatoarele:

• Artera palatina descendenta

• Artera sfenopalatina
• Venele palatului dur strabat orificiile osoase a palatului
dur si se varsa in plexul pterigoidian

• Limfaticele palatului dur sunt drenate la nivelul nodurilor

jugulare
 Inervatie

• Inervatia palatului dur este asigurata de ramuri nervoase

provenite din ganglionul pterigopalatin:

• Nervul palatin mare - inerveaza mucoasa,gingiile si

glandele palatului dur

• Nervul nazopalatin - inerveaza 1/3 anterior a mucoasei

palatului dur, deasemenea si mucoasa alveolara adiacenta
Peretele posterior al cavitatii bucale

• Este reprezentat de valul palatin in portiunea

superioara iar in portiunea inferioara de catre istmul
bucofaringian

• Are forma patrulatera

• Prezinta inferior pe linia mediana uvula sau lueta
• De la nivelul lutetei, de o parte si de alta pornesc cele
doua arcuri palatine care iau parte la delimitarea
foselor tonsiliare.
 Planurile anatomice ale palatului
moale
• Planurile anatomice se succed dinspre anterior spre posterior si sunt urmatoarele:
• Planul mucos anterior - se continua anterior cu mucoasa palatului dur si
posterior cu cea a vestibulului faringian
• Planul glandular - Este alcatuit din glande asemanatoare celor ale palatului dur
• Planul aponevrotic - Este reprezentat de aponevroza valului, situata in 1/3
superioara a valului palatin.
• Planul muscular - Este format din 5 perechi de muschi asezate pe 3 straturi:
• Stratul anterior - M. Palatoglos + M. Tensor al valului
• Stratul mijlociu - M. Ridicator al valului + M. Palatofaringian
• Stratul profund - Cei doi muschi ai uvulei
• Planul mucos posterior - Continua planul mucos anterior la nivelul marginii
libere a valului palatin unde se continua cu mucoasa nazala.
 Vascularizatia

• Arterele palatului moale sunt urmatoarele:

• Artera palatina descendenta - ramura din artera maxilara
• Artera palatina ascendenta - ramura din artera faciala
• Venele superioare dreneaza spre venele nasului
• Venele inferioare dreneaza spre venele linguale
• Limfaticele palatului moale sunt drenate la nivelul nodurilor
jugulare
 Inervatie

• Inervatia senzitiva este asigurata de nervii palatini mici,

ramuri din ganglionul pterigopalatin

• Inervatia motorie este asigurata de catre urmatorii nervi:

• Nervul mandibular
• Nervul vag
• Nervul glosofaringian (plexul faringian)
Peretele inferior al cavitatii bucale

• Este reprezentat de planseul cavitatii bucale

• Planseul cavitatii bucale este format dintr-un ansamblu
de parti moi care inchid spatiul dintre mandibula si
osul hioid, aceste formatiuni sunt:

• Diafragma gurii
• Regiunea sublinguala
• Limba
Diafragma gurii

• Este formata din cei doi muschi milohioidieni care

formeaza o chinga intre liniile milohioidiene ale
mandibulei si corpul hioidului.

• Pe fata sa superioara sunt situati cei doi muschi

geniohioidieni

• Pe fata sa inferioara sunt situati cele doua pantece

anterioare a muschilor digastrici

• Separa cavitatea bucala de regiunile gatului

Regiunea sublinguala

• Cuprinde formatiunile planseului bucal situate superior

de muschiul milohioidian

• Mucoasa regiunii sublinguala continua mucoasa de pe

fata inferioara a limbii,este subtire, transparenta si
prezinta o mobilitate crescuta care permite miscarile
libere ale corpului limbii.
• La nivelul mucoasei sublinguale sunt prezente urmatoarele
elemente anatomice:

• Fraul limbii - Este un repliu fibromucos subtire de forma

semilunara situat pe linia mediana a planseului bucal,de la
acest nivel se intinde pana la fata inferioara a corpului
limbii.

• Plicile sublinguale - Sunt repliuri mucoase simetrice ridicate

de glandele sublinguale la nivelul carora sunt situate
orificiile deschidere ale ductelor sublinguale mici
(accesorii).

• Carunculele sublinguale - Sunt tuberculi simetrici situati la

baza de insertie a fraului limbii la nivelul carora se deschid
ductele submandibulare mari si ductele sublinguale
mari.

• Ridicand mucoasa sublinguala se patrunde in loja sublinguala

 Loja sublinguala
• Reprezinta spatiul cuprins intre Diafragma gurii, Mucoasa sublinguala
si arcul mandibular

• Prezinta 4 pereti:
• Peretele superior - Este reprezentat de mucoasa sublinguala
• Peretele inferior - Este reprezentat de diafragma gurii
• Peretele medial - Este format din urmatorii muschi:
• M. Genioglos
• M. Hioglos
• M. Geniohioid
• Peretele lateral - Este reprezentat de foseta sublinguala a
mandibulei
Continutul lojei sublinguale
• Glanda sublinguala - Ocupa cea mai mare parte a lojei,
fiind situata in partea laterala a acesteia la nivelul fosetei
sublinguale de pe fata interna a coprului mandibulei

• Ductul sublingual mare (canalul lui Wharton) - Se alatura

ductului submandibular si se termina la nivelul
carunculei sublinguale.

• Ductele sublinguale mici (accesorii) - se deschide de-a

lungul plicii sublinguale

• Prelungirea glandei submandibulare - Situata pe fata

mediala a glandei sublinguale continuand cu ductul
submandibular.
 Vascularizatie

• Artera sublinguala - Situata medial de glanda sublinguala si

inferior de ductul sublingual mare.

• Vena sublinguala - Insoteste artera sublinguala si este

colectoarea principala a lojei sublinguale si a limbii.
Inervatie

• Nervul lingual - Patrunde in loja la nivelul molarului 3

inferior si se situeaza superficial sub mucoasa
sublinguala la nivelul partii superioare a santului lateral
al limbii.

• Nervul hipoglos - Patrunde in loja prin partea inferioara

a santului lateral al limbii si se distribuie muschilor limbii
prin ramurile linguale.
 Limba

• Este un organ musculo-membranos care detine un rol esential

in cadrul functiilor aparatului dento-maxilar ca de exemplu in
digestie, masticatie, deglutitie, perceptia gustului si fonatie

• Limba este formata din doua portiuni distincte separate la

suprafata prin santul terminal:

• Radacina limbii - Reprezinta portiunea posterioara, situata

la nivelul faringelui si fixata la organele din jur.

• Corpul limbii - Reprezinta portiunea anterioara si libera,

situata pe planseul cavitatii bucale.
 Fetele limbii

• Prezinta 2 fete:
• Fata dorsala a limbii - Prezinta santul median si relieful
papilelor linguale

• Fata inferioara a limbii - Prezinta fraul limbii , prin

transparenta mucoasei se evidentiaza venele profunde
ale limbii.

• Marginile libere ale corpului limbii vin in contact cu arcadele

dentare. (La acest nivel limba poate prezenta ulceratii in
cazul dintiilor cu distructii coronare)
Structura limbii

• Din punct de vedere structural limba este alcatuita din:

• Scheletul osteo-fibros al limbii

• Muschii limbii

• Mucoasa de invelis a limbii

Scheletul osteofibros al limbii

• Este format din urmatoarele structuri:

• Osul hioid

• Membrana hioglosiana - Se intinde in plan frontal de la

nivelul osului hioid pana in profunzimea radacinii limbii

• Septul lingual - Este dispus in plan sagital intre cele

doua jumatati ale corpului limbii
 Muschii extrinseci ai limbii
• Au originea la nivelul oaselor si organelor invecinate, sunt inervati
de nervul hipoglos si efectueaza multiple miscari simetrice si
asimetrice, acestia sunt urmatorii:

• Genioglosul - Prezinta o dispozitie in evantai de la varful limbii

pana la hioid

• Hioglosul - Dispus in plan sagital lateral de muschiul genioglos

• Stiloglosul - Se intinde de-a lungul marginii limbii pana la varful
sau

• Palatoglosul - Se intinde de-a lungul marginii limbii

• Faringoglosul - Reprezinta un fascicol al muschiului constrictor
superior al faringelui.
 Muschii intrinseci ai limbii
• Originea si insertia muschiilor intrinseci este situata in interiorul
limbii la nivelul scheletului fibros al acesteia , prin contractie
determina volumul si forma limbii, acestia sunt urmatorii:

• Muschiul longitudinal superior al limbii - Situati sub mucoasa

fetei dorsale a corpului limbii.

• Muschiul longitudinal inferior al limbii - Se intinde de la radacina

limbii pana la varful limbii intre muschiul genioglos si hioglos.

• Muschiul transvers al limbii - Dispus transversal in toata masa

corpului limbii.

• Muschiul vertical al limbii - Prezinta fibre intinse intre fata

dorsala si inferioara a limbii.
Mucoasa linguala

• Inveleste in totalitate organul lingual

• La nivelul fetei dorsale prezinta numeroase papile
linguale.
 Papilele linguale
• Papilele caliciforme - Reprezinta celel mai mari papile
gustative sunt dispuse sub forma “V-ului” lingual anterior
de santul terminal

• Papilele fungiforme - Situate pe toata suprafata fetei

dorsale a limbii

• Papilele foliate - Situate pe marginile limbii in partea

posterioara a fetei dorsale

• Papilele filiforme - Situate in portiunea anterioara a fetei

dorsale. Unele sunt mai voluminoase si sunt denumite
papile conice.
 Vascularizatia limbii
• Vascularizatia arteriala este asigurata in principal de artera
linguala care este distribuita la corpul si radacina limbii.

• Radacina limbii este vascularizata de ramurile dorsale ale

limbii si de ramuri arteriale accesorii provenite din artera
faringiana ascendenta si din artera palatina ascendenta.

• Corpul limbii este vascularizat de cele doua artere profunde

ale limbii.(arterele ranine)

• Vascularizatia venoasa este tributara venei linguale si este

reprezentata de:

• Venele dorsale ale limbii

• Venele profunda limbii
Limfaticele limbii

• Vasele limfatice dreneaza catre urmatorii

noduli limfatici:

• Submandibulari
• Submentali
• Grupurile cervicale laterale profunde
 Inervatia limbii
• Inervatia motorie a limbii este asigurata de urmatorii nervi:
• Nervul facial prin ramurile sale catre muschiul stiloglos si
muschiul palatoglos

• Nervul hipoglos inerveaza toti ceilalti muschi ai limbii

• Inervatia senzitiva a limbii este asigurata de urmatorii nervi:
• Nervul lingual
• Nervul glosofaringian
• Nervul laringian superior (ramura din nervul vag)
• Sensibilitatea gustativa apartine nervului glosofaringian si nervul
lingual.