Studiu geomorfologic privind utilizarea terenurilor în comuna

Izvoarele,
Județul Prahova

Profesor:
Munteanu Anca Student:
FILIPOIU Elena - Alina
1
BUCUREȘTI
2020
 INTRODUCERE

Munții sunt marile catedrale ale Pământului: ziduri de stânci, mozaic de flori, coruri de izvoare, altar de zăpadă, boltă de
stele. (John Ruskin)
Tema de față își propune o analiză cât mai complexă a localității Izvoarele, de la partea fizico – geografică până la cea
umană. S-au folosit mijloace de procesare a datelor geospațiale, dar și programe în care s-au realizat reprezentările
cartografice (ArcGIS, QGIS, Inkscape, Paint).
Pe lângă strategia de dezvoltare a comunei Izvoarele ce există în Primăria Izvoarele, am decis să abordez o astfel de
lucrare, deoarece aceasta se bazează pe analiza proceselor și fenomenelor ce au loc asupra terenurilor comunei. Accentul
este pus pe factorii ce influențează utilizarea, cât și repartiția terenurilor. Lucrarea s-a axat pe partea de geologie,
geomorfologie, biologie, ca în final să fie o nouă direcție de cercetare a acestei zone și pentru valorificare ei.

2
 SCOPUL LUCRĂRII

 Lucrarea de față își propune o analiză cât mai complexă a localității Izvoarele, de la partea fizico –
geografică până la partea umană.
 Am decis să abordez o astfel de lucrare, deoarece aceasta se bazează pe analiza proceselor și
fenomenelor ce au loc asupra terenurilor comunei. Accentul este pus pe factorii ce influențează
utilizarea, cât și repartiția terenurilor.
 Lucrarea s-a axat pe partea de geologie, geomorfologie, biologie, ca în final să fie o nouă direcție de
cercetare a acestei zone și pentru valorificarea ei prin turism, tradiții și obiceiuri.

3
 Analiza comunei s-a bazat pe surse bibliografice de specialitate, precum monografia comunei, strategia de dezvoltare
a comunei Izvoarele, Amenajamentul Zoo – Pastoral, cursuri universitare, teze de doctorat și lucrări de licență.
Pentru prelucrarea datelor s-au folosit mijloace și programe de procesare a datelor geospațiale: QGIS 2.18.4., ArcGIS
10.3.1., Inkscape, Paint, Adobe Illustrator.

4
 Poziția geografică a localității

Comuna Izvoarele este o localitate situată în partea de nord a județului Prahova, aflată în bazinul hidrografic al râului
Teleajen, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna.
Localitatea se află la o distanță de aproximativ 75 km de orașul Brașov și la o distanță de aproximativ 44 km de
Ploiești, legătură ce se realizează prin drumul național DN 1A. Comuna Izvoarele este străbătută de la nord la sud de
către râul Teleajen, iar de la est la vest de către pârâul Crasna, ce se varsă în râul Teleajen.
Vecinătățile comunei Izvoarele sunt :
La nord: comunele Măneciu și Cerașu
La sud: comunele Teișani, Ștefești și orașul Slănic
La est: comuna Drajna
La vest: comuna Valea Doftanei
Localitatea Izvoarele deține:
 518 ha de teren arabil (20%),
 pășuni 1123 ha (43%),
 fânețe 883 ha (33%),
 vii 0 ha (0%),
 livezi 112 ha (4%).
În cazul terenurilor neagricole:
 păduri 4298 ha,
 ape și lacuri 422 ha,
 altele 14,5 ha. 5
Cadrul natural
- Relieful
Comuna Izvoarele s-a dezvoltat pe terasa înaltă de pe dreapta Teleajenului (satele Homorâciu, Izvoarele, Malu Vânăt) și
pe versantul stâng înclinat spre râu de pe poalele dealurilor (satele Cernești și Chirițești). Satul Schiulești este situat pe
terasa pârâului Crasna.
Relieful este predominant deluros și reflectă în general structura geologică a zonei. Pantele sunt accentuate, străbătute de
viroage cu caracter torențial spre baza versanților. La baza versanților se fac culturile agricole, iar dealurile sunt împădurite.
Din punct de vedere al altitudinii, comuna este amplasată între 1551 metri în Vârful Radila, în extremitatea nordică și 440
metri în lunca Teleajenului, în extremitatea sudică.
Satele sunt situate la următoarele altitudini:
1. Satul Izvoarele – 530 metri
2. Satul Cernești – 450 metri
3. Satul Chirițești – 520 metri
4. Satul Schiulești – 630 metri
5. Satul Homorâciu – 480 metri
6. Satul Malu Vânăt – 465 metri
Altitudinea medie a localității – 520 metri

6
 Geologia

Localitatea s-a format în Depresiunea Pericarpatică conturată

la marginea Carpaților Orientali, în sectorul curburii la
începutul Miocenului, în timpul mișcărilor tectonice ce au
ridicat Orogenul Carpatic. Ulterior, mișcările stirice târzii au
cutat fundamentul de fliș paleogen împreună cu depozitele de
molasă deja sedimentate.
Cel de-al doilea ciclu se desfășoară în Sarmațian – Pliocen –
Pleistocen (Cuaternar Inferior) timp în care se depun nisipuri,
tufuri, argile, marne, pietrișuri.
Mișcările moldavice din Sarmațian separă cele două cicluri
de sedimentare care au dus la încălecarea depozitelor de molasă
de către flișul paleogen montan.
În dreptul localității Izvoarele, mai exact pe malul stâng al
râului Teleajen, întâlnim strate roșiatice.
În figura alăturată se poate observa că stratele roșiatice sunt
dispuse în fâșii. Aceste straturi reprezintă un depozit de roci
sedimentare sau metamorfice cu o compoziție relativ omogenă
care se găsește sub formă de pânze între alte depozite.
7
 Hidrografia
Rețeaua de ape curgătoare aparține bazinului hidrografic Ialomița, dar referindu-ne strict la teritoriul cercetat, principalul
colector este este Teleajenul. Toată rețeaua de văi secundare îi sunt tributare și alcătuiesc un bazin de recepție foarte
ramificat și extins.
În Munții Grohotișu, versantul estic abrupt a impus pâraielor un curs rapid către Teleajen, colector intermediar fiind pârâul
Crasna, care străbate median localitatea pe direcția nord vest spre sud est.
Alt curs semnificativ este Valea Mare, care delimitează granița cu Măneciu trecând prin zona colinară pe aceeași direcție
cu pârâul Crasna.

8
 Bazinele hidrografice de pe teritoriul comunei sunt următoarele: Crasna, Teleajen, Valea Mare, Vărbilău, Tăriceanca, Slănic.
Bazinul hidrografic al Teleajenului adună apele de pe tot teritoriul comunei, afluenții cel mai importanți fiind Crasna și Valea
Mare. Cel mai mare bazin este cel al Crasnei care adună aproximativ 70 % din apele comunei, deoarece acesta are cel mai lung
traseu, izvorând din Radila Mare (în NV) și vărsându-se în râul Teleajen (în SE). Râul Valea Mare se află la limita dintre satele
Izvoarele și Măneciu – Pământeni trasând granița arealului studiat, afluent de dreapta al Teleajenului.

9
 Clima
Regimul termic
Zona studiată este străbătută de izotermele de 4°C, 6°C, 8°C și 9°C, influențate de altitudine.
Caracteristică dealurilor joase și Culoarului Vălenilor cu altitudini cuprinse între 500 – 800 m, sunt temperaturile
de 8°C și 9°C.
Pentru zona de munte reprezentativă temperatura de 6°C, în general altitudinile fiind de 1000 – 1400 m și de
4°C pentru zona de creastă (peste 1400 m).
Nivelul pluviometric
Precipitațiile anuale evidențiază în ansamblu atât intensitatea proceselor atmosferice pluviogene, cât și
interacțiunea lor cu condițiile fizico – geografice ale regiunii analizate.
Neuniformitatea precipitațiilor se datorează efectelor circulației unor mase de aer în anumite perioade ale anului la
care se adaugă consecințele altitudinii și expunerii versanților.
Prin urmare, Valea Teleajenului primește o medie anuală de circa 800 mm/an. Pe măsura creșterii în altitudine,
cresc proporțional și precipitațiile în zona de creastă ajungând la valori de 1000 mm/an. În perioada de vegetație,
cantitatea de precipitații atinge valoarea de 500 mm
Regimul eolian
Culoarul Teleajenului are un regim eolian ce determină o circulație sud – estică a vântului în secțiunea văii. În
zonele de creastă domină circulația sud – vestică și vestică. Vânturile sud – estice sunt înlesnite de Valea
Teleajenului care asigură comunicarea dintre Depresiunea Cheia și Câmpia Piemontană Ploiești prin Depresiunea
Văleni și Depresiunea Măgurele. În zonă mai apar vânturi locale care bat între vale și interfluviu/creastă, canalizate
în lungul văilor. Această mișcare este generată de diferențele de temperatură ale maselor de aer aflate la altitudini
10
diferite.
 Vegetația

Haina vegetală a comunei Izvoarele aparține provinciei dacice reprezentate de o flora central - europeană (păduri de stejar,
păduri de fag, păduri mixte specific zonei noastre).Vegetația comunei este specifică dealurilor subcarpatice.
 Zona pădurilor de foioase (nemorală)
 Subzona pădurilor de gorun și de amestec de gorun; se întinde între 300 – 700 m altitudine, ocupând culoarul Teleajenului
și platourile Izvoarele și Homorâciu.
 Subzona pădurilor de fag; se întinde între 800 – 1000 m altitudine, ocupând arealul limitrof al localității Schiulești.
 Zona pădurilor de conifere (boreală)
 Subzona pădurilor de amestec fag + brad + molid (boreo-nemorală); se întinde între 1000 – 1300 m altitudine, ocupând o
parte din etajul montan.
 Subzona pădurilor de molid; se întinde între 1300 – 1800 m altitudine, ocupând o parte din etajul montan.

11
  CLIMĂ
 VEGETAȚIE
FACTORI  APĂ
NATURALI  SOLUL
 RELIEFUL

 MODUL DE
FOLOSINȚĂ
FACTORI  PRESIUNEA
UTILIZAREA ANTROPICĂ
ANTROPICI
TERENURILOR  STRUCTURA ȘI
MĂRIMEA
PROPIETĂȚII
 NIVELUL
CULTURAL ȘI
FACTORI EDUCAȚIONAL
FINANCIARI
 NIVELUL
FONDURILOR
UTILIZATE
 CONJUNCTURA
PIEȚEI 12
AGRICOLE
 Hipsometria

Hipsometria localității Izvoarele este cuprinsă între 400 și 1551 de metri. Din punct de vedere altitudinal, cea mai joasă
altitudine este de 400 de metri conform curbei de nivel ce trece în apropierea râului Teleajen în satul Malu – Vânăt. Cea mai mare
altitudine este de 1551 de metri, în vârful Radila, iar ecartul altitudinal este de 1151 metri (1551-400).
Vârfurile care domină și care delimitează bazinul hidrografic al pârâului Crasna sunt: Radila Mare (1551 m), Moașa (1430 m),
Trifoi (1375 m), Plaiul lui Șerban Vodă (1090 m), Gogoșari (650 m).
În harta hipsometrică de mai jos se pot observa că altitudinile cresc începând din zona satului Schiulești. Din acest loc în
peisajul actual se pot observa etajul pădurilor de foioase, etajul pădurilor de conifere și etajul subalpin

13
 Geodeclivitatea

Geodeclivitatea reprezintă o caracteristică morfometrică ce

exprimă gradul de înclinare a suprafeței topografice care intră în
componența formelor de relief. Factorii naturali (geologie,
soluri, vegetație), dar și factorii antropici influențează gradul de
înclinare al acestei zone prin modelarea versanților de către
activitățile oamenilor.
Clasele sunt umătoarele :
 Sub 5° (versanți cu înclinare foarte mică) - procese de
denudație foarte slabă, curgeri noroioase, șiroiri difuze;
 5,1 - 10° (versanți cu înclinare mică) - procese de denudație,
solifluxiuni, curgeri noroioase;
 10,1 - 15° (versanți cu înclinare medie) - procese de
denudație;
 15,1 - 20° (versanți cu înclinare mare) - eroziune lineară,
solifluxiuni;
 Peste 20° (versanți cu înclinare foarte mare) - eroziune
lineară accentuată, procese de alunecare, formări de
grohotișuri 14
 Expoziția / orientarea versanților

În localitatea Izvoarele orientarea versanților este

împărțită în patru clase: versanți nordici, versanți sudici,
versanți estici și versanți vestici.
• Versanții nordici (umbriți) au o pondere de 19,45%
fiind caracterizați de prezența umidității ce este
prezentă și crescută tot timpul anului. Sunt favorizate
procesele de solifluxiune și procesele de denudare,
vegatația fiind mai redusă, mai ales vegetația
forestieră.
• Versanții sudici (însoriți) ocupă 35,33% din suprafața
localității, aceștia fiind favorabili pentru dezvoltarea
rețelei rutiere, dar și devoltării agriculturii, deoarece
versanții sudici primesc o cantitate mai mare de
radiație solară, temperatura fiind mai crescută cu un
grad Celsius față de versanții nordici.
• Versanții vestici au o pondere de 19,45%, fiind
caracterizați printr-un plus de căldură în comparație
cu versanții estici, deoarece insolația găsește un
mediu mai cald după ora 12, în timp pe cei estici,
energia calorică este mică pentru că versanții sunt 15
mai reci dimineața și o parte din energie este folosită
pentru evaporație.
 Energia de relief

Energia de relief este expresia numerică a capacității de adâncire a proceselor denudative în opoziție cu tendința de
înălțare a scoarței terestre sau mai bine zis a raportului dintre agenții interni și cei externi
arealul studiat.
1) Zonele cuprinse sub 50 m/km2 ocupă aproximativ 10 % din suprafață, acestea fiind favorabile pentru construcțiile
antropice datorită înălțimilor joase, dar și pentru că relieful este neted și uniform.
2) Zonele cuprinse între 50 și 150 m/km2 ocupă aproximativ 25 % din suprafața totală fiind localizate în arealele
deluroase, ușor ondulate, în jurul altitudinilor de 700 de metri.
3) Zonele cuprinse între 150 și 250 m/km2 sunt mai reduse în localitate, fiind mai puțin favorabile amenajărilor
omenești, dar favorabile pentru activităților pastorale.
4) Zonele cuprinse între 250 și 300 m/km2 se suprapun peste arealele cele mai înalte, unde geodeclivitatea este
cuprinsă între 15 și 20 de grade. Rețeaua stradală și așezările lipsesc în aceste zone, existând doar drumuri forestiere
favorabile pentru activitățile forestiere.
5) Zonele cu peste 300 m/km2 nu au o pondere foarte mare, dar este un indicator ce indică zonele montane cu abrupturi
și pante mari. Aceste zone sunt restrictive pentru amenajările antropice, procesele de eroziune în adâncime fiind mai
intense 16
17
 Adâncimea fragmentării reliefului

Adâncimea fragmentării reliefului sau fragmentarea

verticală reprezintă diferența dintre punctul cu altitudinea cea
mai mare și punctul cu altitudinea cea mai mică de pe
unitatea de suprafață.
În figura alăturată putem observa că valorile cuprinse între 0
și 150 m/km2 sunt favorabile construcției de așezări, mai
exact satele Malu Vânăt, Cernești, Chiritești s-au dezvoltat în
lungul văii Teleajenului, iar satele Homorâciu, Schiulești și
Izvoarele s-au dezvoltat de-a lungul văii Crasnei datorită
adâncimii scăzute a fragmentării reliefului.
Valori mici se pot observa în zona montană, mai exact pe
platourile montane ale Muntelui Nebunu și Trifoiu, unde
activitățile antropice lipsesc sau sunt aproape neînsemnate,
zone exploatate în principal pentru activitățile de păstorit.
Valorile cuprinse între 200 și 300 m/km2 sunt localizate în
zonele montane și în zone deluroase înalte, unde suprafețele
sunt afectate de procesele geomorfologice de eroziune liniară.
18
 Densitatea fragmentării reliefului

Relieful din comuna Izvoarele nu este foarte fragmentat, deoarece densitatea fragmentării reliefului este cuprinsă între 0 și 2
km/km2. Cele mai ridicate valori se înregistrează în zona montană și în dealurile înalte.
Suprafețele cu indicele mai mare de 2 km/km2 vor induce restrictivitate pentru dezvoltarea căilor de comunicație, de așezări
antropice sau cultivarea plantelor pentru scop agricol.
Valoarea mare a densității fragmentării reliefului se localizează în zona montană, mai precis în zonele cu fragmentare
accentuată sau poate fi corelată cu zonele cu declivitate mare a reliefului care favorizează procesele geomorfologice
(solifluxiune, ravenație).

19
1. Temperatura medie multianuală este de 5,9 °C.
Temperatura maximă absolută este de 32 °C,
iar minima este de -27°C.
2. Orientarea și altitudinea redusă a Munților
Grohotișu fac ca aceștia să fie depășiți cu
ușurință de masele de aer, ce apoi se
canalizează pe culoarul Teleajenului, generând
des efecte de foehn și inversiuni de
temperatură.
3. Numărul mediu anual al zilelor senine este de
circa 100. Precipitațiile medii anuale sunt în
jurul valorii de 800 mm.

20
 Susceptibilitatea și analiza riscului la inundații

Această analiză are drept scop introducerea elementelor de dinamică actuală a teritoriului, a elementelor de
vulnerabilitate ale zonei, cât și a pagubelor rezultate în urma unui hazard, dar și alți factori ce se răsfrâng asupra reliefului
și a spațiului construit. În urma analizei, am evaluat toate zonele inundabile din localitate, iar cartografierea proceselor s-a
bazat pe următoarele analize:
1. Analiza susceptibilității la inundații în funcție de geodeclivitate
2. Analiza susceptibilității la inundații în funcție de geologie
3. Analiza susceptibilității la inundații în funcție de utilizarea terenurilor
Pentru realizarea analizei susceptibilității la inundații s-au înmulțit cele trei hărții, unde a rezultat Harta
susceptibilității la inundații a localității Izvoarele, rezultând în final trei clase de susceptibilitate (verde – susceptibilitate
mică, galben – susceptibilitate medie și albastru – susceptibilitate mare).
Putem observa că inundațiile pot avea loc în zona satelor Izvoarele, Homorâciu, Chirițești, Cernești și Malu Vânăt
provocând pagube însemnate, distrugerea culturilor și a vegetației locale.

21
+ +

22
 Vegetația
Caracteristici generale
Vegetația din Izvoarele este foarte complexă reprezentată printr-o floră Structura fondului funciar Hectare %
central europeană, de la fânețe și pășuni la păduri de foioase și de
Intravilan 1016,83 13,79
amestec.
Pe vârfurile montane există o vegetație de pajiști și tufișuri. La Extravilan 6354,17 86,20
altitudini mai joase se trece la etajul pădurilor de fag care predomină în
suprafață, la păduri de amestec de fag, molid și brad. Dealurile Suprafața totală 7371 100
subcarpatice sunt acoperite cu petice de pădure de fag în alternanță cu
gorun și alte specii de foioase. Luncile sunt acoperite cu răchitișuri Suprafața agricolă 2506 33,90

presărate cu petice de păduri de anin. Suprafața fond forestier 4155 56,36

Altele 710 9,63

23
 Utilizarea terenurilor
Terenurile din localitatea Izvoarele sunt specifice unei zone subcarpatice, cu dealuri înalte acoperite de pășuni și fânețe, zone montane
de altitudine medie îmbrăcate cu zone alpine, stâncării și păduri.
Din punct de vedere al terenurilor agricole, Izvoarele se bucură de câteva hectare de teren arabil în zona Poieni. Zona a permis
dezvoltarea agriculturii datorită solului bun, pantelor și altitudinilor. În ultimii doi ani, terenurile sunt mai puțin cultivate, deoarece
culturile au fost distruse de către urși și porci mistreți, oamenii fiind nevoiți să le transforme în fânețe.
Defrișările din păcate nu lipsesc, fiind simbolizate cu verde deschis (vegetație de tranziție), acestea distrugând multe ecosisteme. O
parte din terenuri sunt ocupate de construcții și locuințe ale fiecărui sat din întreg arealul.
Solurile
În arealul studiat cambisolurile ocupă partea nord-vestică a localității, care se formează în urma proceselor fizico-chimice și biogene
din orizontul A și acumularea materialului în orizontul B. Acestea au un colorit schimbător. Această clasă de sol se găsește în zona
pădurilor de conifere, tipul solurilor brune acide.

o Argiluvisolurile sunt soluri ce s-au format sub pădurile de foioase, în special pădurile de stejar. Acestea sunt localizate în partea
central a localității, în special în extravilanul satelor Chiulești, Homorâciu și Izvoarele.
o Spodisolurile (spodosolurile) au ca tip de sol pe raza localității solurile brune feriiluviale și soluri brune. Sunt prezente în zona
pădurilor de conifere, unde domină speciile de molid, brad,pin, dar și specii de arbuști care au frunzele verzi tot timpul anului. 24

o Molisolurile sunt specifice zonei de silvostepă, localizate în estul comunei, vegetația este în general ierboasă printre care se mai găsesc
arbuști. Aceste soluri sunt bătrâne, fertile (cernoziomuri).
25
 Conform datelor furnizate de către Primăria Izvoarele, pe raza localității Izvoarele se găsesc următoarele categorii de
folosință ale terenurilor: teren arabil (inclusiv sere și solarii), pășuni naturale, fânețe naturale, vii, livezi cu pomi
fructiferi, teren agricol din care se găsesc păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, terenuri neproductive,
construcții, drumuri și cale ferată, ape și bălți.
De-a lungul anilor structura terenurilor agricole a suferit schimbări, datorită modului de folosință al terenurilor.
Între anii 2010 – 2013 suprafața totală al terenurilor agricole era de 7501 hectare, în timp ce în anul 2014, suprafața
terenurilor agricole scăzând considerabil la 7371 de hectare.
În ultimii ani s-au înmulțit și numărul de crescători de albine, majoritatea dintre ei reușind să înregistreze un profit
din această activitate, comearcializând miere de albine de calitate, bogată în arome florale deosebite cum este cea de
salcâm.
Pentru aceste solarii se folosesc sisteme de irigații prin picurare pe care fiecare om și le-a construit.
În comună s-au dezvoltat mici sere de flori, dar și microferme unde se cresc găini, porci și vaci.
În timp, oamenii au renunțat la uneltele autentice și au trecut la noile unelte de ultima generație, precum tractoare,
26
motocoase, drujbe, cositoare, prășitoare.
 Suprafața totală 7371

Suprafața medie a unei exploatații 1,9

agricole (ha)

Suprafața arabilă (ha) 518

Suprafața pomicolă și viticolă (ha) 112

Pășuni și fânețe (ha) 1876

Număr total de locuințe 2802

Locuințe în proprietatea publică -

Gospodării nelocuite 59

Suprafața totală locuibilă (mp) 134, 775

Suprafața în funcție de locuitori 48,09

27
28
 CONCLUZII
Această temă a avut ca scop prezentarea complexă a localității Izvoarele și interacțiunea
factorilor naturali cu cei antropici asupra evoluției terenurilor, cât și a dinamicii lor.
A fost analizat fiecare factor (relief, geologie, climă, hidrografie, vegetație și soluri) astfel încât în
final să se cartografieze și să se realizeze hărți în care să se reprezinte zonele favorabile și restrictive,
atât pentru construcția locuințelor și extinderea satelor componente, cât și pentru practicarea
agriculturii.
În concluzie, îmi doresc ca această temă să fie ca o carte de vizită pentru oamenii comunei, cât și
pentru autorități și să ia în considerare toate aceste elemente tratate, încât să ajute la bunăstarea
cetățenilor, dar și la valorificarea turistică a zonei, comună care aparține Văii Teleajenului, loc cu
tradiții și obiceiuri numeroase. 29
 Bibliografie

1. I. Alexandrescu (1970), Valea Teleajenului, itinerare turistice – ghid,

Editura Meridiane, București
2. Nicolae C. Popescu (1906), Monografia Izvoarelor, Izvoarele, în manuscris
3. Nicolae Costea Teleajen (2003), Monografia comunei Izvoarele – volumul I,
Editura Giuleștino, București
4. T. Marușca, V.A. Blaj, M. Rusu (2012), Tehnologii de creștere a valorii
pastorale pentru pajiștile montane, București
Studii de specialitate:
1. Amenajamentul Zoopastoral al comunei Izvoarele
2. Strategia de dezvoltare a comunei Izvoarele, județul Prahova
Surse internet:
1. Administrația de Meteorologie a României : http://www.meteoromania.ro/,
accesat la: 17.12.2019
30
2. Ghidul Primăriilor (www.ghidulprimariilor.ro), sursa: http://www.izvoarele-
ph.ro/, accesat la 08.01.2020
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!

31