MIHAIL SADOVEANU

• S-a născut la 5 noiembrie 1880

la Paşcani;
• Urmează gimnaziul “Alecu
Alecsandru Donici” din Fălticeni;
• Urmează cursurile Liceului
Naţional din Iaşi, apoi Facultatea
de drept din Bucureşti;
• Debutul literar – în revista
bucureşteană Dracu din
Bucureşti în 1897;
• 1904 – “anul Sadoveanu”, când
îi apar 4 volume cu predilecţie
istorică;
• Lucrează: director al Teatrului
Naţional din Iaşi, colaborator al
unor reviste, editor, scriitor;
 MIHAIL SADOVEANU
• Membru al Academiei Române din 1921;
• 1926 reprezintă, împreună cu Liviu Rebreanu,
Societatea Scriitorilor Români la Congresul de la Berlin;
• Ca Venerabil al Lojii masonice îndeplineşte mai multe
demnităţi masonice;
• Devine Preşedintele Marii Adunări Naţionale ca urmare a
orientărilor sale scriitoriceşti spre răsărit, afiliate
curentului socialist (U.R.S.S) după 1947, cea mai mare
funcţie politică ocupată de un scriitor român în regimul
comunist;
• 1949 – preşedintele Uniunii Scriitorilor;
• 1955 – titlul de Erou al Muncii Socialiste;
• 1961 – Premiul Lenin pentru Pace.
 MIHAIL SADOVEANU
• “Sadoveanu cultivă
valorile inteligenței, drept
nu ale unei inteligente
dialectice, ci ale uneia
”așezate” […]. Personajul
lui cel mai caracteristic e
dominat de înțelepciunea
adîncă și puțin sceptică a
omului care confruntă
orice situație de viață cu
o enormă experiență
personală, istorică,
ancestrală.”
(Al. George)
OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU
• Şoimii • În amintirea lui Ion
• Vremuri de bejenie Creangă
• Amintirile căprarului • Povestiri pentru
Gheorghiţă moldoveni
• La noi în Viişoara • Strada Lăpuşneanu
• Oameni şi locuri • Lacrimile ieromonahului
• O istorie de demult Veniamin
• Povestiri de seară • Războiul balcanic
• Duduia Margareta • Venea o moară pe Siret
• Ţara de dincolo de
• Istoria marelui împărat
negură
Alexandru Macedon
• Dumbrava minunată
• Genoveva de Brabant
• Povestiri pentru copii
• Cântecul amintirii
• Apa morţilor • Hanul – Ancuţei
• Cocostârcul albastru • Împărăţia apelor
 Opera lui Mihail Sadoveanu
• Locul unde nu s-a • Ochi de urs
întâmplat nimic • Valea Frumoasei
• Soarele în baltă sau • Morminte
aventurile şahului • Vechime
• Cuibul invaziilor • Caleidoscop
• Cele mai vechi amintiri • Nada florilor, amintirile
• Povestiri alese unui pescar cu undiţa
• Paştile blajinilor • Aventuri în Lunca Dunării
• Inima noastră • Evocări
• Ţara cangurului • Dimineţi de iulie.
• Istorisiri de vânătoare Stigletele
• Demonul tinereţii • Conferinţe
 ROMANE de Mihail Sadoveanu
• Neamul Şoimăreştilor
• Bordeenii
• Zodia cancerului sau vremea Ducăi – Vodă
• Baltagul
• Depărtări
• Măria Sa, puiul pădurii
• Nunta Domniţei Ruxandra
• Creanga de aur
• Nopţile de Sânzâiene
• Fraţii Jderi (vol.I: Ucenicia lui Ionuţ, vol. II: Izvorul Alb,
vol. III: Oamenii Măriei Sale)
• Divanul persian
• Nicoară Potcoavă
• Viaţa lui Ştefan cel Mare (biografie)
 LITERATURĂ PROLETCULTISTĂ
• Lumina vine de la răsărit,
reportaje din U. R. S. S.
(1945) Matematicianul român
• Păuna mică Simion Stoilow şi
• Mitrea Cocor scriitorul Mihail
Sadoveanu
• Mărturisiri
 Traduceri de Mihail Sadoveanu

• PSALMII în
traducerea lui Mihail
Sadoveanu
Ed. Saeculum, 1992
 BIBLICUL în opera lui M.
Sadoveanu
• “Şerban Cioculescu rupea fraza din Nicoară Potcoavă
punând-o în versete, spre a dovedi muzicalitatea de
sorginte biblică a prozei sadoveniene.”
• “Întru totul sugestivă pentru deschiderea tânărului
prozator faţă de literatura cultică religioasă e mai ales
patetica sa pledoarie pentru traducerea pe înţelesul
tuturor şi larga difuzare a Bibliei. «Cartea sfântă – i-ar fi
spus el prin 1905 lui Spiru Haret – ar trebui distribuită
gratis … în orice colibă a ţării; să stea sub icoane şi-n
casa cărturarului şi-n casa analfabetului, la acesta din
urmă cu nădejdea că va veni şi ştiutorul de carte s-o
deschidă.»”
• “… filonul biblic capătă după 1930 o pondere
considerabilă la toate nivelele operei.”

I. Oprişan, PSALMII în traducerea lui Sadoveanu, Ed. Saeculum, 1992

 BIBLICUL în opera lui M.
Sadoveanu
• “ … traducerea celor 91 de psalmi, câţi s-au păstrat în
versiunea românească a lui Mihail Sadoveanu, ar fi fost
efectuată între anii 1934 – 1940. intervenţiile … atestă o
îndelungată perioadă de elaborare, ce s-ar putea să fi
fost chiar mai întinsă decât spune. Nu e exclus ca
autorul să mai fi cizelat încă Psalmii şi prin anii 1948 –
1952, de când se pare că datează ultimele sale corijări.”
• “ … aspirând să pună la dispoziţia cititorului o versiune
cât mai apropiată de original a celebrelor imnuri
închinate Dumnezeirii, de regii David, Asaf, Solomon …”
• “ … grija pentru transpunerea într-o formă cât mai
aleasă … l-a preocupat intens pe Sadoveanu până către
sfârşitul vieţii, prilejuindu-i, nu numai realizarea unor
tălmăciri memorabile, de înaltă poezie, dar şi crearea
unei intimităţi – profund benefice scrisului său – cu cărţile
sacre creştine.”
 Despre Mihail Sadoveanu
• “De la debutul său editorial, din anul 1904, în
timpul celor peste cinci decenii de activitate
literară, Mihail Sadoveanu a îmbogăţit literatura
română cu numeroase opere de valoare.
Referitor la acestea, un exeget al operei
sadoveniene, Alexandru Paleologu, observa că,
deşi nu toate sunt capodopere, «Capodoperă
este seria întreagă ca atare, creaţie în fond
unitară, organizată, în care totul, mare sau mic,
îşi are funcţia necesară.» (Treptele lumii …
1978, p. 11)”
(Victoria Moldovan)
• “Ştefan cel Mare al literaturii româneşti”
Geo Bogza
 CRITICĂ LITERARĂ
• Sadoveanu la schitul Vovidenia – în
ultimul an de viaţă

• Tudor Vianu – Scriitori

români
Ed. Minerva, 1971
• Sanda Radian,
Venera Dogaru –
Sinteze de istorie a
literaturii române
Ed. D. P., 1971
 TUDOR VIANU Scriitori români
• “Este sigur că marile cadre sunt create în momentul în
care d-l. Mihail Sadoveanu apare în arena literară. Dar
tocmai comparaţia cu înaintaşii săi este în măsură să
ne facă a înţelege mai bine puternica lui originalitate,
marca atât de personală pe care el o aplică îndrumărilor
găsite la predecesori.”
• La d-l. Sadoveanu descripţia nu este un cadru ..., ci o
atmosferă, obiectul ei nu este o înfăţişare pitorească,ci o
corespondenţă. Ochiul şi urechea lui nu se opresc la
suprafaţa lucrurilor, ci pătrund oarecum în adâncimea
lor morală. Chiar când paralelizarea dintre om şi natură
lipseşte, prezenţa sentimentului uman în peisaj, cu rolul
de a-i da profunzimea unei vieţi morale, este uşor de
identificat, …: «Sara se întindea plină de taină, cântecul
mierlei adormise; vântul înserării aducea răsuflarea
caldă a dumbrăvii. În şes picurau tălăngi mâhnite.»”
 Tudor Vianu - Scriitori români
• “Altă experienţă de temelie a d-
lui Sadoveanu este aceea a Bustul lui Sadoveanu pe Aleea Clasicilor
din Chişinău
pământului românesc pe care l-
a străbătut de la munte la şes,
urmând cursurile apelor lui,
vânând cocoşul sălbatic în
hăţişurile înălţimilor; iepurele în
miriştile câmpiilor; lişiţa la baltă
şi în deltă. Cine va stabili o dată
itinerarul acestui om în
permanenţă transhumanţă,
urmărind anotimpurile,
bucurându-se de apariţia lor în
peisajul care le convine mai
bine? Creaţia literară a d-lui
Sadoveanu nu este rodul unei
lucrări de cabinet…”
Sadoveanu la pescuit
 Sanda Radian, Venera Dogaru – Sinteze de istorie a
literaturii române

• “Valea Frumoasei se aseamănă cu paradisul.

«Vis, basm, minune» - sunt termeni frecvent
întâlniţi în proza sadoveniană despre natură
care transmit sentimentul sublimului.”
• “Tablourile scriitorului reţin prin efecte de lumină,
ca pânzele impresioniştilor. Universul sonor se
caracterizează printr-o mare diferenţiere a
senzaţiilor.”
• “Natura din opera lui Sadoveanu nu are o
valoare descriptivă, ci evocatoare, ea este
suportul întregii existenţe a poporului, albia
eposului său.”
 Sadoveanu despre Sadoveanu
• “Toate ideile generoase
ale timpului, toate
literaturile europene, în
traduceri franţuzeşti, … .
M-am cufundat într-o baie
de lumină; însuşirile mele
artistice au evoluat brusc,
ca plantele sub soarele
ecuatorial. Eram în Iaşii lui
Kogălniceanu şi Russo, al
lui Costaki Negruzzi,
Alecsandri, Eminescu şi
Creangă. “
• (Mihail Sadoveanu,
Opere, XVI, p. 438)
Casa memorială Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu s-a stins din viaţă la 19 octombrie 1961.
Este înmormântat la cimitirul Bellu, la 21 octombrie 1961.