Sunteți pe pagina 1din 21

Operaţiunile instituţiilor

de credit
CUPRINS

CONŢINUTUL OPERAŢIUNILOR INSTITUŢIILOR DE CREDIT


- Obiectul de activitate al unei instituţii de credit
- Tipologia operaţiunilor instituţiilor de credit

SISTEMUL INSTITUŢIILOR DE CREDIT


- Abordarea sistemică a instituţiilor de credit
- Coordonate ale reglementării activităţii instituţiilor de credit

OPERAŢIUNI DE CREDITARE
- Elementele tehnice ale unui credit
- Împrumuturi acordate persoanelor juridice
- Împrumuturi acordate persoanelor fizice
CUPRINS

OPERAŢIUNI DE ACCEPTARE A DEPOZITELOR


- Elementele tehnice ale depozitelor instituţiilor de credit
- Forme ale depozitelor instituţiilor de credit
OPERAŢIUNI CU ŞI FĂRĂ NUMERAR
- Repere ale încasărilor şi plăţilor cu numer
- Coordonate ale încasărilor şi plăţilor fără numerar
OPERAŢIUNI AFERENTE PLĂŢILOR ELECTRONICE
- Operaţiuni pe bază de carduri
- Transferuri electronice internaţionale
SISTEMUL INSTITUŢIILOR
DE CREDIT
Abordarea sistemică a instituţiilor de credit

Principalele argumente ale unei abordări sistemice


a instituţiilor de credit sunt reprezentate de rolul pe care
împrumuturile îl au în funcţionarea unei economii
naţionale şi de natura relaţiilor dintre întreprinderile care
oferă credite.
Impactul deosebit pe care îl au împrumuturile în
activitatea economică face ca acestea să fie supuse
unor reguli speciale şi unei supravegheri stricte din
partea autorităţilor.
SISTEMUL INSTITUŢIILOR
DE CREDIT

Relaţiile dintre instituţiile de credit implică deopotrivă


colaborarea şi concurenţa.

Colaborarea dintre instituţiile de credit se manifestă pe


mai multe planuri: finanţări comune ale unor activităţi,
împrumuturi reciproce, acceptarea unor mijloace de plată etc.

Un aspect important al unui sistem de instituţii de credit


este reprezentat de organizarea de aşa-numitele sisteme de
plăţi.
Abordarea sistemică a
instituţiilor de credit

 Instituţiile de credit se împrumută între ele pentru a face faţă


unor cerinţe de lichiditate. Astfel de situaţii sporesc
interdependenţele dintre instituţiile de credit deoarece, dacă
una dintre acestea se află în dificultate, creşte şi
vulnerabilitatea celor care au împrumutat-o deoarece îşi vor
recupera mai greu creanţele.

 Posibilitatea ca dificultăţile unei instituţii de credit să pună în


pericol şi alte instituţii de credit legate de aceasta este numită
risc de sistem şi este un indiciu important al vulnerabilităţii
unui sistem financiar.
Abordarea sistemică a
instituţiilor de credit

 Concurenţa dintre instituţiile de credit este normală din


moment ce acestea îşi dispută aceleaşi pieţe - aceiaşi
clienţi. Totuşi, relaţiile de concurenţă se diferenţiază ca
urmare a faptului că dificultăţile unei instituţii de credit se
pot transfera asupra întregului sistem.

 Dacă pentru alte întreprinderi falimentul unui concurent


poate fi considerat drept o oportunitate, pentru instituţiile de
credit o astfel de situaţie stârneşte mai degrabă îngrijorare
cu privire la neîncrederea pe care o poate induce asupra
sistemului.
Abordarea sistemică a
instituţiilor de credit

 În analiza sistemului instituţiilor de credit dintr-o ţară


trebuie luate în considerare şi atribuţiile băncii centrale.
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale cu privire la
stabilitatea monetară, aceasta trebuie să intervină, prin
diferite mijloace, asupra operaţiunilor de creditare.
 În general, unei bănci centrale i se acordă prin lege
dreptul de a reglementa, autoriza şi supraveghea
activitatea unor categorii de instituţii de credit. În plus,
banca centrală are adeseori un rol major în cadrul
sistemelor de plăţi organizate între instituţiile de credit.
Abordarea sistemică a
instituţiilor de credit

 În conformitate cu obiectivele sale de influenţare a masei


monetare şi a ratelor dobânzilor, o bancă centrală poate
împrumuta instituţii de credit în condiţiile prevăzute de
lege.

 Pe lângă aceasta, în situaţiile excepţionale în care


dificultăţile unei instituţii de credit amenință stabilitatea
financiară a ţării, banca centrală o poate ajuta acordându-i
credite sau convingând alte instituţii de credit să o
împrumute.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit

Există diverse motive pentru care activitatea


instituţiilor de creditare este supusă unor reglementări destul
de stricte.

În primul rând, faptul că instituţiile de credit administrează


resurse financiare atrase face ca, în cazul incapacităţii de
plată să fie afectaţi şi deponenţii sau investitorii.

În al doilea rând, prin reglementarea activitaţii de creditare,


autorităţile îşi pot îndeplini unele din obiectivele politicii
monetare.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit

 În al treilea rând, prin operaţiuni speculative o instituţie de


credit care dispune de resurse financiare semnificative
poate destabiliza pieţele de capital.

 În fine, în al patrulea rând, în lipsa unor reglementări


stricte, instituţiile de credit pot fi angrenate în cadrul unor
activităti ilegale: evaziune fiscală, spălarea banilor,
finanţarea acţiunilor teroriste, etc.

 Reglementările îmbracă, de regulă, forma unor norme cu


caracter legal care stabilesc condiţiile în care trebuie să se
desfăşoare activitatea unor categorii de instituţii de credit.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit

Normele sunt înscrise în legi votate de Parlament sau în acte


emise de Guvern sau de Banca Centrală.
Printre aspectele care fac în prezent obiectul
reglementărilor se numără:
 autorizarea instituţiilor de credit;
 cerinţele prudenţiale din activitatea de creditare;
 rezervele minime obligatorii şi plafoanele de credit;
 organizarea şi conducerea instituţiilor de credit;
 secretul profesional;
 restricţiile din activitatea de creditare.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit

a. Reglementările cu privire la autorizarea instituţiilor de


credit au rolul de a oferi autorităţilor şi publicului anumite garanţii
că resursele financiare atrase vor fi gestionate profesionist şi
onest.

Atunci când sunt înfiinţate, instituţiile de credit trebuie să


respecte, pe lângă condiţiile impuse societăţilor comerciale
obişnuite, şi unele cerinţe specifice activităţii de creditare.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit

Printre aspectele ce pot face obiectul aceste cerinţe se numără:


- nivelul minim al capitalului social,
- forma juridică,
- calificarea şi experienţa profesională a persoanelor numite
în calitate de conducător sau administrator,
- experienţa şi independenţa auditorului financiar etc.

De regulă, autorizarea unei instituţii de credit este o atribuţie a


băncii centrale, exercitată în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit
Această autorizare poate fi retrasă de către autoritatea care a
acordat-o, în anumite situaţii:
 acţionarii instituţiei de credit au decis dizolvarea şi lichidarea
acesteia;
 nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza emiterii
autorizaţiei;
 autorităţile apreciază că menţinerea autorizaţiei periclitează
interesele deponenţilor şi ale altor creditori;
 s-a pronunţat o hotărâre cu privire la falimentul instituţiei de credit;
 se constată că autorizaţia a fost obţinută prin mijloace ilegale etc.

b. Reglementările cu privire la cerinţele prudenţiale din activitatea


de creditare sunt justificate de consecinţele grave pe care le
poate avea, pentru creditori dar şi pentru ansamblul economiei
naţionale, incapacitatea de plată a instituţiilor de credit.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit
Se consideră că principala modalitate prin care autorităţile
pot preveni incapacitatea de plată a instituţiilor de credit este să
le împiedice să îşi asume riscuri prea mari în raport cu resursele
financiare de care dispun.

Aceste riscuri decurg din diferite operaţiuni ale instituţiilor de


credit:
- emiterea de garanţii şi asumarea unor angajamente;
- acordarea de credite;
- plasamente în valori mobiliare;
- scontarea unor active financiare;
- acceptarea unor mijloace de plată etc.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit

Pentru cuantificarea acestor riscuri este folosit termenul de


expunere, care exprimă potenţialele pierderi asociate unui risc.

În evaluarea expunerilor sunt luate în considerare diverse


aspecte:
b1. solvabilitatea;
b2. lichiditatea;
b3. calitatea creditelor acordate;
b4. riscul valutar;
b5. calitatea plasamentelor financiare etc.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit

b1. Solvabilitatea unei întreprinderi este reprezentată de


capacitatea acesteia de a face faţă, cu ajutorul resurselor de care
dispune, obligaţiilor financiare scadente într-o anumită perioadă
de timp.

b2. Lichiditatea este un indicator al posibilităţii de a face faţă


plăţilor pe termen scurt.

b3. Calitatea creditelor acordate se referă la riscul ca


debitorii să nu îşi onoreze obligaţiile financiare.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit
Fac obiectul unor reglementări speciale împrumuturile acordate
unor persoane aflate în relaţii speciale cu instituţiile de credit
(acţionari semnificativi, societăţi aflate sub controlul acţionarilor
semnificativi, personalul instituţiilor de credit, familiile acestuia
etc.). În plus, pot fi stabilite limite pentru expunerea maximă
faţă de un singur debitor şi faţă de toţi debitorii.

b4. Riscul valutar asociat unei operaţiuni este reprezentat de


posibitatea ca variaţia cursurilor valutare să afecteze rezultatele
operaţiunii. Este un risc speculativ, ceea ce înseamnă că
modificarea ratelor de schimb poate cauza nu doar pierderi ci şi
câştiguri.
Coordonate ale reglementării
activităţii instituţiilor de credit

b5. Calitatea plasamentelor financiare se referă la riscurile


asociate investiţiilor în valori mobiliare precum şi la posibilităţile
de utilizare a acestora ca mijloace de plată.

Pentru supravegherea respectării cerinţelor prudenţiale, băncii


centrale îi este conferit dreptul de a examina evidenţele,
conturile şi operaţiunile instituţiilor de credit, la nevoie prin
inspecţii la sediile acestora.
.

VA MULTUMESC

PENTRU ATENTIE!