TEMA:CELE MAI MARI CATACLISME

NATURALE ALE EVULUI MEDIU.

ELEV:DOLGOV NICHITA (CLASA A X-A”B”)
Profesor:Cuculescu Ana
 CRIZA SECOLULUI AL XIV-LEA

Criza de la sfârșitul Evului Mediu

se referă la o serie de
evenimente în secolele XIV-XV,
prosperitatea și creștere
economică europeană stagnând.
• Trei crize majore au condus la
schimbări radicale în toate domeniile
societății - colaps demografic,
instabilități politice și revolte religioase.
 COLAPSUL DEMOGRAFIC

• O serie de foamete și epidemii,

începând cu Marea Foamete din
1315-1317 și mai ales Moartea
Neagra din 1348, a redus populația
la jumătate. Depopularea a fost
însoțitǎ de tulburări sociale și de
• Epuizarea solului, suprapopularea, războaiele,
epidemiile au cauzat foamete în Europa în
timpul Evului Mediu. În Franța, războiul de o
sută de ani, recoltele deficitare și a epidemiile
au redus populația cu două treimi.
• Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, a
început "mică epoca glaciară" aducând
ierni aspre și recolte reduse. În Europa
nordică, inovațiile tehnologice că plugul
greu și asolamentul trienal nu au mai
fost la fel de eficace.
• Grâul, ovăzul, fânul și animalele
domestice erau tot mai rare. Malnutriția
crește, iar sistemul imunitar scăzut face
că organismul uman să fie mai sensibil
la boli. În toamna anului 1314, ploile
abundente erau rare, iar iernile erau
reci și umede
• Recoltele slabe din nord au provocat o
foamete de șapte ani. Între anii 1315-
1317 s-a produs o foamete catastrofală,
cunoscută ca Marea Foamete ce a lovit
nord-vestul Europei, reducând populația
cu 10%. Terenurile erau tot mai afectate,
Marea foamete
în Anglia și Franța, datorită lipsei forței ilustrata printr-o
faptura apocaliptica
de muncă.
 MAREA CIUMĂ

• Ciuma a izbucnit în Asia Centrală în

anii 1340. Hanul Jani Beg a
comandat forțe tǎtare ce au atacat
portul crimeean Kaffa în 1343.
Dupǎ ce asediul i-a fost respins de
forțele italiene, a revenit în 1345. 
Mongolii au fost cuprinși de ciumă, boală
provocată de lipsa de igienă și
răspândită prin intermediul șobolanilor,
căpușelor, puricilor , și și-au dat seama
că nu mai pot continuă asediul au folosit
pentru prima dată în istorie armă
bacteriologică, aruncând cadavrele în
descompunere ale victimelor ciumei în
interiorul cetății
• Marinarii genovezi infectați care au
navigat din Kaffa spre Genova, au
introdus "Moartea Neagrǎ" în Europa. În
1345, China a fost lovită de ciumă în nord
și în sud. În 1347, italienii transmit ciumă
în lumea mediteraneană, prin intermediul
regiunilor puternic urbanizate.
 Răspândirea
ciumei

• În 1348, ciuma se extinde din Italia și ajunge la

Avignon,la Paris și la Londra în 1348 (adusă de
trupele engleze de la Avignon) , Scandinavia și
Rusia în 1349. În est, ciumă se răspândește la
Mecca și Yemen, și ajunge în largul Oceanului
Indian.
• Oamenii credeau cǎ ciumă era o pedeapsǎ
divinǎ. Boală se manifestǎ prin apariția
petelor de sânge ce se formau sub piele și
se înnegreau și umflǎturi bubonice spre
interiorul articulațiilor coapselor și la
subsori. Victimele sfârșeau îngrozitor la
câteva ore sau zile dupǎ apariția
simptomelor
• Tratamentele medicale de atunci erau
ineficiente și primitive. Ciumă Neagrǎ
a devastat regiuni întregi: sate,
gospodǎrii și orașe au fost
abandonate, bisericile și mânǎstirile
erau pustite meșteșugarii au fost
nimiciți, negustorii panicați au evitat
multe regiuni, ducând Europa la
stagnare economică totalǎ.
• Ciumă a nimicit 25 de milioane de europeni, 35-
40 % din populația Egiptului, iar în China, au murit
aproximativ 60 de milioane de locuitori. La nivel
global, 100 de milioane de oameni au fost uciși în
6 ani ceea ce a dus la plafonarea populatiuei la
niveluri reduse pentru un secol. Zonele intens
urbanizate cu foarte multe contacte erau cele mai
expuse epidemiei.
 RĂSCOALELE ȚĂRĂNEȘTI

• Nemulțumirile au dus la izbucnirea rezistenței

țărănești. Țăranii trebuiau să presteze sau să
achite obligațiile față de stăpânii feudali. Aceștia
au emis petiții, alții au fugit de pe domeniu,
devenind haiduci sau conducând răscoale. Cele
mai frecvente erau revoltele locale și spontane
• Cele mai rare erau marile răscoale, în care
participau alte grupuri sociale, cum a fost la 
Jacqueria din 1358 și Războaiele Husite din
1419-1438. Răscoalele erau înfrânte, dar pe
termen mediu, situația economică-socială s-
a îmbunătățit pentru țăranii ce au
supraviețuit marii ciume.
 MAREA RĂSCOALĂ

• În 1381, în Anglia, a izbucnit o altă răscoala,

numită „Marea Răscoala”. Motivul declanșării
rebeliunii a fost impunerea unui impozit pe
cap de om. Toată lumea plătea aceeași suma
indiferent de avere pentru a finanța aventurile
militare din Franța. Impozitul din 1377 era de
o moneda de argint, dar în 1381, crescuse de
trei ori. Țară era condusă de un rege de 14 ani
• Puterea se află așadar în mâinile unor aristocrați că 
Ioan de Gaunt, ce era regent, și Sir Robert Hales,
trezorier, și clerici ca Simon de Sudbury. Erau considerați
tirani cruzi, neîndurători și egoiști, ce exploatau
slăbiciunea regelui minor. După ce ciumă a redus forță de
muncă, lucrătorii supraviețuitori au cerut salarii mai
mari. Dar statutul lor fixă salariile și restricționa
mobilitatea lucrătorilor, pentru a bloca aceste cereri.
 BIBLIOGRAFIA

• Wikipedia:https://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_secolului_al_XIV-lea
• Historia.ro:https://
www.historia.ro/sectiune/general/articol/calamitatile-de-la-sfarsitul-evul
ui-mediu-ciuma-foametea-si-razboiul
• Imagini:De pe pagina de wikipedia
• GIF: De pe pagina de wikipedia